Costel Marian Ionescu
Costel Marian Ionescu
Sittings of the Chamber of Deputies of March 13, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 13-03-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 13, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.10 Costel Marian Ionescu - intervenție intitulată: "Împotrivirea populației românești față de prevederile referitoare la composesorate, menționate în Legea nr.1/2000";

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Domnul deputat Marian Ionescu.

Vă reiterez rugămintea de a fi cât mai succint, pentru a da posibilitatea tuturor colegilor dumneavoastră să ia cuvântul.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Împotrivirea populației românești față de prevederile referitoare la composesorate, menționate în Legea nr.1/2000.

Consider că prevederea referitoare la composesorate, stipulată în Legea nr.1/2000, trebuie exclusă cu desăvârșire din cuprinsul acestei legi.

Motivele constestării prevederii referitoare la composesorate sunt:

Legea nr.1/2000 privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate al foștilor proprietari asupra pădurilor, lege în care sunt menționate și composesoratele, a fost propusă de fostul deputat PNȚCD Vasile Lupu. Autorul acestei legi a fost susținut și de unii confrați ai săi din partidul din care face parte, dar presat și sprijinit mai cu seamă de către parlamentarii din UDMR.

Prevederile acestei legi cu privire la composesorate au fost contestate încă din faza de început chiar de membrii PNȚCD, între care un potrivnic înverșunat a fost domnul Romică Tomescu, fostul ministru al Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, fără a mai vorbi de parlamentarii Opoziției de atunci.

Legea nr.1/2000, prevederile ei în ansamblu, trebuie să facă obiectul dezbaterii de către întreg poporul român și mai cu seamă de către țărani și foști proprietari ai suprafețelor de terenuri împădurite, având în vedere importanța acestei legi, implicațiile și consecințele foarte grave ce vor decurge din aplicarea lor.

Prevederea referitoare la composesorate menționată în Legea nr.1/2000 va crea mai devreme sau mai târziu tensiuni interetnice în Ardeal și zonele limitrofe. Menținerea și aplicarea acestei prevederi va duce la mari neplăceri și confruntări, la grave probleme impuse în special autorităților locale privind ceea ce a fost pe timpul când s-au creat composesoratele și ceea ce există astăzi.

La constituirea composesoratelor (1761-1764), Transilvania era subjugată de Imperiul Habsburgic, populația maghiară locuitoare în Ardeal era mult mai mică în comparație cu populația română, majoritară și fără drepturi, iar suprafețele terenurilor împădurite de români în decursul secolelor existenței lor ca națiune autohtonă erau atunci îndeajuns de mari și multe, pentru ca imperialii să aibă de unde să dea după bunul lor plac, că doar nu dădeau din trupul țării lor. Or, restituirea acestor composesorate ar însemna tocmai revernire la situația din vremea imperiului, adică o adevărată restaurare a ceea ce a fost amendat de istorie. Atunci, Transilvania, pământ milenar românesc, se afla sub jurisdicția Imperiului Habsburgic, și apoi Austro-Ungar. Acum, ea se află în componența patriei mamă, România, iar situația este mult prea diferită de ceea ce a fost atunci.

Este foarte bine de știut că aceste composesorate au fost înființate ca o formă de folosință comună a pajiștilor, fânețelor și pădurilor de către membrii regimentelor secuiești de graniță, create de împărăteasa Maria Teresa. Proprietar al acestor terenuri rămânea în continuare statul. Dreptul de folosință comună a fost transformat în drept de proprietate individuală cu 100 de ani mai târziu, când au fost înființate noi composesorate, după constituirea dualismului austro-ungar. Românii nu au fost primiți în aceste composesorate decât într-un număr foarte mic, ca să nu se spună că au fost nedreptățiți.

Actualmente, multe dintre aceste composesorate se constituie sub prevederile Legii nr.1/2000 și pe baza Regulamentelor de funcționare a vechilor composesorate, având ca bază reforma agrară din 1921. Dar de ce trebuie mers așa de mult în urmă, când de regulă reconstituirile generale privesc perioada măsurilor comuniste de expropriere după 1945!

Ba, mai mult, după cum se prezintă situația, se are în vedere ca și maghiarii care trăiesc în străinătate să beneficieze de prevederile privind composesoratele. Pentru a veni în sprijinul acestora, s-a deschis un birou special la Budapesta, unde sunt invitate să se prezinte persoanele care susțin că sunt urmași ai titularilor composesoratelor.

Ambiguitățile Legii nr.1/2000 pun organele locale în imposibilitatea de a o aplica, născând o mare îngrijorare în rândul populației românești, deoarece pretențiile urmașilor membrilor acestor composesorate și ale UDMR-ului se ridică la atribuirea a peste 600 de hectare de pădure fiecărui individ, acordate conform unor legi ale fostului Imperiu Austro-Ungar.

În mod ciudat, s-a prevăzut în lege acordarea de terenuri împădurite composesoratelor în localități care n-au aparținut niciodată acestora, cum sunt cazurile celor din zonele Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Bărcani, Dobârlău, Valea Mare, în care populația este aproape exclusiv românească și unde aceasta este foarte îngrijorată că pe teritoriile ei vor ajunge stăpâni alții. Un caz concret îl reprezintă comuna Zăbala, județul Covasna, unde, din ele 1500 de hectare ale fostului composesorat, 1400 hectare au fost date maghiarilor și numai 100 de hectare românilor, deși aceștia din urmă reprezintă 40% din totalul populației. Aplicarea Legii nr.1/2000 (art.26, art.27) fără discernământ va aduce mari complicații pe termen lung, va afecta elemente care țin de siguranța națională, liniștea, pacea etnică și socială din zonă, și chiar din întreaga țară.

Nemulțumit de politica PDSR în domeniul retrocedării pădurilor, UDMR-ul amenință cu retragerea susținerii parlamentare acordate PDSR-ului, în cazul în care foștii proprietari nu vor primi până în luna iunie 2001 titlurile de proprietate asupra pădurilor. Dacă ar fi să acceptăm composesoratele ca element inclus în prevederile Legii nr.1/2000, ar fi o mare greșeală pentru noi, românii, o dovadă a știrbirii autorității statului român, acceptând un jaf asupra bogățiilor noastre funciare.

Mulți cetățeni ai României de azi nu știu și nici măcar nu au auzit despre composesorate; nu știu, pentru că noțiunea de composesorat ne este și ne-a fost străină nouă, românilor, deoarece aceste foste organisme comunitare au servit puterii străine în perioade demult apuse pentru noi și despre care nu am dori și nici nu mai dorim să le reînviem.

Făcând apel la istorie, trebuie să spunem cu toată fermitatea că fostele composesorate au murit demult, odată cu grandiasa zi de 1 Decembrie 1918, când Transilvania, pământ milenar românesc, s-a reunit cu propria sa mamă, România, iar Tratatul de pace de la Trianon le-a declarat nule și neavenite, deoarece acele composesorate fuseseră create de un imperiu care, practic, a dispărut ca cenușa împrăștiată de vânt.

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 14:48
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro