Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Sittings of the Chamber of Deputies of March 20, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 20-03-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 20, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.4 Becsek-Garda Dezideriu Coloman - apel pentru ca PDSR să nu "obstrucționeze Legea nr.1/2000 pe criterii etnice";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Dau cuvântul domnului deputat Garda Dezideriu, se pregătește domnul deputat Iulian Mincu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna precedentă, de la acest microfon al Camerei Deputaților, s-a încercat o prezentare denaturată a composesoratelor, prin care se afirma că din aceste devălmășii românii ar fi fost excluși, iar existența acestora ar fi fost numai în beneficiul comunității maghiare. După asemenea afirmații tendențioase, mă simt nevoit să prezint adevărata față a acestor comunități de averi, care reprezentau averea privată a gospodăriilor țărănești, care, în marea lor majoritate, erau românești.

Dreptul de proprietate al obștilor de moșneni și răzeși și al composesoratelor a fost stabilit în scris cu peste 700 de ani în urmă, fiind reînnoite periodic prin hrisoave și opisuri domnești, deciziuni și sentințe civile, care le-au menținut între aceleași limite și amplasamente, cu aceleași denumiri. Nici unul dintre domnitorii autohtoni sau fanarioți nu au fărâmițat aceste comunități, asigurându-le inviolabilitatea perpetuă, bunurile neputând fi sustrase de la destinația lor, neputând fi înstrăinate. Stăpânirea în devălmășie a proprietarilor s-a efectuat după așezăminte, corpuri de reguli de sine stătătoare, privitoare la drepturi și obligații, conținând și sancțiuni.

Continuitatea și menținerea proprietarilor obștilor s-a realizat printr-o permanentă evoluție istorică, a fost un progres imens, ale cărui beneficii nu trebuie să le pierdem din vedere. Composesoratele moderne din Transilvania, care în majoritate erau românești, s-au constituit conform legislației liberale din sec. al XIX-lea, mai concret prin legile de deliminare a devălmășiilor din anii 1836 și 1848, a Patentelor imperiale din 1853 și 1854, iar în anul 1871 prin Legea segregărilor.

Organizarea internă a composesoratelor era reglementată pe Legea nr. 19/1898, iar a obștilor de moșneni și răzeși prin Codul silvic din 1910, care, pe parcursul a peste 30 de articole, stabilea regulile de organizare, funcționare și administrare a proprietarilor obștilor și composesoratelor. Devălmășiile erau recunoscute și de Constituția din anul 1923, iar prin art. 2 al Legii nr. 21/1924 era consfințită continuitatea personalității juridice a obștilor și a composesoratelor. Mai târziu, ele își desfășurau activitatea pe baza Legii de organizare a cooperației din 28 martie 1999, cu modificările și completările aduse prin legile din 1930, 1933 și 1935.

Fiecare composesorat avea un statut propriu, care prevederea folosirea în comun a pădurilor și pășunilor, veniturile cuvenite coproprietarilor în funcție de suprafața pe care o dețineau în proprietate indivizibilă și a unei cantități de material lemnos, cu repartizarea stânelor și cu creșterea și selecționarea șeptelului. Beneficiile compososeratelor mai erau folosite pentru ajutorarea școlii comunale, a bisericii, a necesităților de ordin cultural ale satelor atât prin ajutor bănesc, cât și prin acordarea materialelor de construcții și a lemnelor de foc. De asemenea, ajutoare au mai beneficiat nevoiașii satelor, cei păgubiți de calamități naturale.

După promulgarea Legii nr. 1/2000, reprezentanții ocoalelor și ai direcțiilor silvice, cât și conducerea Regiei naționale a pădurilor și a ministerului de resort au făcut totul ca să împiedice punerea în aplicare a legii de retrocedare, în special în domeniul forestier. Se încearcă să se dea o tentă naționalistă acestei probleme, afirmându-se de mai multe ori că în timp ce un maghiar primește peste 100 de ha de pădure românii primesc numai 10 ha. Denaturarea faptelor dezavantajează în special proprietarii de etnie română, pentru că în județele Harghita și Covasna populația trebuie să fie reîmproprietărită cu circa 200 de mii de ha, din 1.500.000 de ha, care, conform art. 26 din lege, ar trebui retrocedate foștilor composesori, membri ai obștilor de moșneni și răzeși, ai comunităților moțești și ai altor comunități de averi.

Pentru a combate această diversiune, permiteți-mi să prezint câteva date elocvente privind situația din județul Harghita. Până la data de 21 ianuarie 2001, au fost validate de comisia județeană de pe lângă Prefectura județului Harghita 115 mii de ha din pădurile composesoratelor. Numărul membrilor din composesorate era de 38 de mii de persoane. Suprafața care îi revine în medie unui membru al compososeratului este de 3 ha. Bineînțeles, conform legii, au fost validate suprafețe de peste 10 ha, care în total se ridică la 11 mii de ha.

Pentru această suprafață cu vegetație forestieră se face acest scandal de proporții, din cauza căruia proprietarii de păduri de etnie română, care ar trebui să fie reîmproprietăriți cu păduri de peste 800 de mii de ha, sunt nedreptățiți. Ideea e bine cunoscută: pentru ca ungurii să nu primească terenurile cu vegetație forestieră conform legii, să sufere și românii.

Eu cred că PDSR nu va continua obstrucționarea Legii nr. 1/2000 pe criterii etnice. Sper ca PDSR-ul, ca partid social-democrat, să fie receptiv la valorile sociale ale devălmășiilor, care în perioada dinaintea regimului comunist au reușit să limiteze sărăcia. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi, ultimul lucru pe care aș dori să-l fac ar fi să întrerup vorbitorii, ar fi foarte neplăcut. Am rugămitea la dumneavoastră, să se facă diferența între expunere și declarație politică.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 13:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro