Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
14-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 26-03-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 17,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Radu Stroe, secretari.

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul de 344 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 281. Participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 45, iar 63 de deputați sunt absenți.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2001 privind garantarea de către Autoritatea pentru privatizare și administrarea participațiilor statului a unui credit acordat Societății Comerciale "Tractorul" U.T.B. S.A. Brașov, adoptat de Senat în ședința din 15 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului este 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.176/1999 privind majorarea capitalului social al Societăților comerciale "Roman" S.A. Brașov și "Tractorul" U.T.B. S.A. Brașov, respins de Senat în ședința din 15 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminării următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului este 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2001 privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferențelor de tarif la serviciile de alimentare cu apă și canalizare furnizată de Regia Autonomă a Apei Valea Jiului, beneficiara împrumutului extern acordat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare pentru proiectul privind alimentarea cu apă și protecția mediului în Valea Jiului, adoptat de Senat în ședința din 15 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a a raportului: 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 din alin.3 din Regulament, acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru abrogarea art.2 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de indemnizații membrilor Academiei Române, adoptat de Senat în ședința din 15 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001.

5. Propunerea legislativă privind ridicarea la rang de oraș a comunei Mânăstirea, județul Călărași, inițiată de domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001.

6. Propunerea legislativă privind ridicarea la rang de oraș a comunei Dragalina, județul Călărași, inițiată de domnul deputat Dumitru Bălăeț.

În fond, a fost sesizată Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001.

7. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia similară de la Senat; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, e disciplilnă și imunități, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe.

8. Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia similară de la Senat; pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice , Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2001 personalului din sectorul bugetar, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2001 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

11. Propunerea legisaltivă pentru modificarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilorm privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, inițiată de un număr de 16 deputați.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor bunuri importate și servicii efectuate de prestatori cu sediul în străinătate, necesare înzestrării serviciului de Telecomunicații Speciale, primit de la Guvern.

Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001.

13. Proiectul de Lege privind semnătura electronică, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege se propun a fi sesizate, în vederea avizării, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001.

Acestea au fost proiectele de legi care au fost înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constitțională, a următoarelor legi:  

În continuare, vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale pentru următoarele legi:

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2000 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 2000;

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/1999 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.42/1995 privind producția de produse alimentare destinate comercializării;

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/1999 pentru modificarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor, în perioada 1198-2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2001 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 2001;

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 1999;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/1999 privind unele măsuri de protecție pentru personalul al cărui ckontract individual de muncă va fi desfăcut Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/1999 pentru modificarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor, în perioada 1998-2000;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2000 pentru abrogarea unor dispoziții legale cu privire la contribuția agenților economici la constituirea fondului asigurărilor sociale ale agricultorilor;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.177/1999 pentru mkodificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/1999 privind instituirea sistemului de plată pentru motorină, pe bază de bonuri valorice, în vederea înființării culturilor de cereale păioase și efectuării arăturilor din toamna anului 1999;

Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.197/1999 privind unele facilități care se acordă Companiei Naționale Poșta Română S.A. pentru plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de pensii cuvenite pensionarilor militari aflați în evidența Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2000 privind aprobarea compensației de 500 de lei/kg producătorilor agricoli pentru grâul de panificație livrat din recolta anului 2000, destinat consumului intern;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.167/2000 privind unele măsuri de protecție socială a personalului din sectorul producției de apărare.

Aprobarea componenței nominale a comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

În continuare, vă voi citi câteva comisii de mediere care au fost aprobate de Biroul permanent la propunerea grupurilor parlamentare.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Național pentru studierea arhivelor securității;

Următorii deputați au fost propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Național pentru studierea arhivelor securității, precum și indemnizațiile și celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului: Buzatu Dumitru, Tudoran Pavel, Iliescu Valentin, Crișan Emil, Mărăcineanu Adrian, Ivănescu Paula Maria, Știrbeț Cornel.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparținând cultelor religioase din România;

Următorii deputați au fost propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparținând cultelor religioase din România: Muraru Mândrea Mihaela, Georgescu Filip, Sandache Cristian, Mircea Costache, Mera Alexandru-Liviu, Babiuc Victor, Tokay Gheorghe.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.176/2000 pentru modificarea art.4 din Ordonanța Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparținând cultelor religioase din România;

Deputații propuși în Comisia de mediere privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.176/2000 pentru modificarea art.4 din Ordonanța Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparținând cultelor religioase din România: Baltă Tudor, Bar Mihai, Grigoraș Neculai, Mircea Costache, Buga Florea, Winkler Iuliu și Sali Negiat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.292/2000 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea și funcționarea Secretariatului General al Guvernului;

Următorii deputați au fost propuși în Comisia de mediere pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.292/2000 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea și funcționarea Secretariatului General al Guvernului: Bara Radu Liviu, Lazăr Maria, Țibulcă Alexandru, Pleșa Eugen Lucian, Dinu Gheorghe, Cârstoiu Ion, Coifan Viorel Gheorghe.

  Proiectul de Lege privind privatizarea societăților comercial ce dețin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă.

Următorii deputați au fost propuși pentru Comisia de mediere la proiectul de Lege privind privatizarea societăților comercial ce dețin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă: Nicolescu Mihai, Bogză Ion, Ianculescu Marian, Sadici Octavian, Pereș Alexandru, Gheorghe Valeriu, Kelemen Attila-Bela Ladislau.

Validarea mandatului de deputat al domnului Tiberiu Sergiu Sbârcea, P.D.S.R., Circumscripția electorală nr.28 Mureș.  

În continuare, are cuvântul doamna Floarea Jipa, pentru prezentarea raportului comisiei de validare privind validarea unui mandat de deputat.

Doamna Jipa, aveți cuvântul.

   

Doamna Florina-Ruxandra Jipa:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând vreau să vă spun că nu mă numesc Floarea, ci mă numesc Florina Ruxandra Jipa. M-ați botezat și dumneavoastră ca și alții.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu pot să vă dau un miel dumneavoastră.

 
   

Doamna Florina-Ruxandra Jipa:

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală 28 Mureș ca urmare a demisiei deputatului Ovidiu Natea, aparținând Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.627/2000 pentru Polul Democrat-Social, P.D.S.R., Circumscripția electorală 28 Mureș, la numărul 165 figurează ca prim-supleant domnul Tiberiu Sergiu Sbârcea, din partea Partidului Democrației Sociale din România.

Având în vedere cele constatate și considerând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat atribuit domnuliu Tiberiu Sergiu Sbârcea, ales în Circumscripția electorală 28 Mureș pe lista Polului Democrat-Social, P.D.R.S., din Partidul Democrației Sociale din România.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamna Florina Jipa.

Supun la vot validarea colegului nostru, domnul deputat Sbârcea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

În unanimitate a fost validat domnul deputat Sbârcea.

În continuare, vreau să vă supun la vot Comisiile de mediere pe care vi le-am citit. Vi le supun la vot în bloc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2000 privind stingerea unei părți din datoria Companiei Naționale de Electricitate S.A. către stat cu contravaloarea energiei livrate în Republica Moldova.  

Intrăm în ordinea de zi pentru a dezbate raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2000 privind stingerea unei părți din datoria Companiei Naționale de Electricitate S.A. către stat cu contravaloarea energiei electrice livrate în Republica Moldova.

La art.I, textul propus spre adoptare de Comisia de mediere este textul Camerei Deputaților. Deci nu-l mai votăm.

Art.1, de asemenea, textul supus aprobării dumneavoastră este textul Camera Deputaților, propus de Comisia de mediere.

La art.2, de asemenea, textul propus spre aprobare este textul pe care l-a aprobat Camera Deputaților. Este unanimitate și aici la Comisia de mediere.

La art.3, de asemenea, textul care ni se supune aprobării este textul pe care l-am votat noi, în plenul Camerei Deputaților. Și, de asemenea, se introduce un articol II, exact ca în textul pe care l-a aprobat în unanimitate Camera Deputaților. Deci nu-l mai supunem la vot.

Vă supun votului în întregime raportul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/1999 privind reorganizarea activității de protecția plantelor și carantină fitosanitară.  

raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/1999 privind reorganizarea activității de protecția plantelor și carantină fitosanitară.

La poziția 1 vă supun votului textul comun al Comisiei de mediere, care este supus adoptării, la art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.2 din raport vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.2 lit.e), de asemenea, vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De asemenea, lit.m).

Cine este pentru?

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.3, art.unic, vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.4 vă supun votului art.unic, pct.4, lit.n). Textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.5, Comisia de mediere ne propune varianta pe care am adoptat-o la Camera Deputaților.

La pct.6 vă supun votului... Vă rog.

   

Domnul Ștefan Bejat Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba doar de o chestiune de punctuație. Deci, "În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe de urgență, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și a Ministerului Administrației Publice,..." (aici este virgula care lipsește) "...va stabili patrimoniul aferent activităților prevăzute la art.5 alin.1."

Deci, cu această corectură de punctuație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă sunteți de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă?

Unanimitate, domnule Popescu Bejat.

Vă supun aprobării textul adoptat de Senat, cu modificarea pe care am votat-o.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.7 vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, la pct.8 vă propun varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, la pct.9, vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/1999.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.  

În continuare, vă supun atenției raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale din România.

La pct.1, vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.2, nr.crt.2, vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.3, vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.4, vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.5, vă supun votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 6, vă supun, de asemenea, votului textul adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2000.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată.  

În continuare, vă supun atenției raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată.

La pct.1, Comisia de mediere ne propune textul adoptat de Camera Deputaților, deci nu-l votăm.

La pct.2, de asemenea, Comisia de mediere ne propune textul adoptat de Camera Deputaților.

În consecință, vă supun votului final raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.218/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol.  

Vă supun în continuare atenției raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.218/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol.

La pct.1, comisia de mediere ne propune textul adoptat de Camera Deputaților, deci nu mai votăm. Votăm doar raportul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare unor agenți economici din minerit.  

Vă supun atenției raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare pentru agenții economici din minerit.

Vă supun votului, la pct.1, textul adoptat de Senat în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1999 privind acordarea unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare unor agenți economici din minerit.

Cine este pentru?

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/1999 privind unele măsuri pentru susținerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societății Comerciale Tractorul UTB - S.A. Brașov.  

Vă supun atenției raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/1999 privind unele măsuri pentru susținerea programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societății Comerciale "Tractorul" UTB S.A. Brașov.

Vă supun votului textul adoptat de Senat în unanimitate la art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/1999.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/1999 privind declararea municipiului Sibiu și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național.  

Vă supun atenției raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/1999 privind declararea Municipiului Sibiu și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național.

La pct.1 vă propun votului varianta adoptată de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.2 vă supun votului, de asemenea, varianta adoptată de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Punctul 3. Vă supun votului varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/1999.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.10, 11, 12, așteptând raportul comun al comisiilor, o să-mi permiteți să trec direct la pct.13 și, în momentul în care avem raportul comunm, o să revenim asupra ordinii de zi.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2001, pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României și Guvernul Elveției și a Înțelegerii asupra proiectului - Proiect elvețian privind energia termică (Buzău, Pașcani), semnate la București la 8 ianuarie 1999.  

Vă supun atenției Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României și Guvernul Elveției și a Înțelegerii asupra proiectului - Proiect elvețian privind energia termică (Buzău, Pașcani), semnate la București la 8 ianuarie 1999.

Potrivit art.107 alin. 3 din Regulament, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. De asemenea, conform prevederilor art.111 din Regulament urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata asupra dezbaterii.

Invit președintele Comisiei pentru administrație publică.

Domnule Oltean, vă rog.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Raportul comisiei este favorabil, îl aveți cu toții, probabil, pe masa de lucru. Timpii pe care noi îi apreciem că sunt suficienți și pe care îi propunem se limitează la un minut de intervenție și la cinci minute dezbateri per ansamblu a actului normativ.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este de acord cu propunerea comisiei?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dau cuvântul, de asemenea, președintelui comisiei pentru a-și spune punctul de vedere asupra memorandumului.

Domnule Oltean, raportul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a fost sesizată în fond pentru a lua în dezbatere Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea dintre Guvernul României și Guvernul Elveției și a Înțelegerii asupra proiectului elvețian privind energia termică, proiecte ce au fost semnate la 8 ianuarie 1999.

În timpul dezbaterilor, la care au participat și reprezentanții celor două părți, în special reprezentanții Guvernului României, s-a apreciat că acest memorandum este unul corect întocmit, oportunitatea și necesitatea acestora nu a fost pusă în discuție, de aceea raportul a fost întocmit în mod favorabil, memorandumul a fost adoptat în forma în care a fost semnat de către cele două părți în ianuarie 1999 și, drept consecință, la nivelul comisiei s-a stabilit ca acest memorandum să fie adoptat în forma în care cele două părți l-au semnat. Raportul este favorabil, așa cum spuneam, și, drept consecință, vă rugăm să-l votați în forma propusă de către comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule președinte Oltean. Dacă aveți observații la titlu? Nu aveți observații, unanimitate.

Vă supun votului articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului pe ansamblu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2001.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă rog să-mi permiteți, în continuare, să vă supun la vot articolele ordonanței de urgență.

La art. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Articolul 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Articolul 3 al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Articolul 4 al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5 și ultimul al ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului de ansamblu textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2001.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi.

La pct.14 al ordinii de zi o așteptăm pe doamna ministru Puwak care este pe drum și o să vă propun să discutăm proiectul de lege de la pct.15 al ordinii de zi, până vine doamna ministru.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la București la 1 septembrie 1993.  

Vă supun atenției proiectul Legii pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la București la 1 septembrie 1993.

Din partea inițiatorului, a Comisiei pentru buget, finanțe?

   

Doamna Maria Manolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În baza acordului încheiat la București la 1 septembrie 1993 și aprobat prin Legea nr.60/1993, Guvernul României a acordat Republicii Moldova un credit de 20 miliarde lei, respectiv 14,4 milioane dolari, constând în livrări de combustibili, agenți chimici, echipamente de telecomunicații și medicamente de uz uman și veterinar.

Conform prevederilor art.3 din Legea nr.60/1993, creditul guvernamental s-a acordat pe termen de 8 ani, fără dobândă, cu o perioadă de grație de 2 ani, condițiile de rambursare urmând a fi convenite de cele două guverne.

Rambursarea creditului urma să înceapă în anul 1998, prin livrări de mărfuri și prestări de servicii, evaluate la prețuri mondiale, în șase rate anuale, până la acoperirea echivalentului în dolari al împrumutului efectiv acordat. Însă rambursarea nu a început din cauza situației economice dificile în care se află Republica Moldova.

Cu ocazia vizitei în România în perioada 12 - 13 iulie 1999, ministrul finanțelor din Republica Moldova a solicitat ca rambursarea acestui credit să înceapă în anul 2000, în numerar și sau în echivalent marfă, urmând a se încheia în anul 2005.

În baza celor convenite, s-a semnat la București, la data de 17 ianuarie 2000 un Addendum la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind împrumutul respectiv.

Având în vedere cele prezentate, vă propunem, domnilor deputați, să votați Legea pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre România și Moldova, privind rambursarea împrumutului de 14,4 milioane dolari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamna Manolescu.

Din partea comisiei, domnul Ionescu.

 
   

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republcii Moldova, referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la București la 1 septembrie 1993, în ședința din 21 martie 2001 comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Menționăm că la întocmirea acestui raport s-a avut în vedere punctul de vedere al Guvernului.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Ionescu.

Intrăm în dezbatere.

Dacă aveți observații la titlu? Dacă nu, îl considerăm în unanimitate votat.

Articolul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Articolul 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului de ansamblu Proiectul de Lege pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.91/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul pentru reforma protecției sociale și implementarea acquis-ului comunitar în sectorul social (Consensus III), semnat la București la 30 decembrie 1999.  

În continuare vă supun atenției Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.91/2000 pentru ratificarea memorandumului de finanțare Phare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul pentru reforma protecției sociale și implementarea acquis-ului comunitar în sectorul social, (Consensus III), semnat la București la 30 decembrie 1999.

Dau cuvântul doamnei ministru Puwak. Proiectul de lege se află la locul 14 în ordinea noastră de zi.

Aveți cuvântul, doamna ministru.

   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este vorba de un proiect de lege care ratifică o ordonanță prin care România a beneficiat de un memorandum de finanțare în valoare de 2 milioane EURO, sumă care este disponibilă pentru contractare până la 31 decembrie 2001, iar termenul limită pentru efectuarea plăților din cadrul finanțării gratuite este 31 decembrie 2002.

Vă rog să-mi permiteți să dau citire obiectivelor acestei finanțări.

Obiective imediate ale proiectului sunt: îmbunătățirea capacității profesionale a inspectorilor de muncă; metode și proceduri pentru monitorizarea mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor; implementarea unui sistem de management performant pentru instituția nou creată; noi metode de inspecție, conform celor mai bune practici, utilizate în Uniunea Europeană; un centru național de instruire și un program național de instruire pentru inspectorii de muncă, care presupune, printre altele, elaborarea de module de curs, formarea a 30 de formatori, pregătirea a 400 de inspectori de muncă.

Vă rugăm să aveți amabilitatea, fiind vorba de o nouă asistență financiară nerambursabilă, să adoptați proiectul de lege în forma în care a fost avizat de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Din partea comisiei, domnul Ionescu.

 
   

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor deputate și domnilor deputați,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul pentru reforma protecției sociale și implementarea acquis-ului comunitar în sectorul social, (Consensus III), semnat la București la 30 decembrie 1999, în ședința din 14 martie 2001, comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Menționăm că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Ionescu.

Dacă aveți observații la titlul legii? Nefind observații, trecem la articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Aprobat în unanimitate.

Vă supun textul legii pe ansamblu votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

În continuare vă supun votului titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului articolul unic al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului pe ansamblu ordonanța privind ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul pentru reforma protecției sociale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective (amânarea votului final).
 

Trecem la punctul următor al ordinii de zi.

Vă supun atenției Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective.

Potrivit art.102, alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor art.105 și 106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Doamna Dobrescu, vă rog.

Poftiți, domnule Boc, numai puțin, doamna Dobrescu.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Fără a intenționa să obstrucționăm ședințele plenului, ne facem încă o dată datoria să atragem atenția că în această ordine de zi apar din nou proiecte de lege care nu respectă prevederile art.67, alineat final, din Regulamentul Camerei Deputaților, în sensul că raportul comisiilor de specialitate să fie imprimat și difuzat cu cel puțin 8 zile înainte. Aici se înțelege că pot fi două, trei zile, dar în cazul proiectului pe care-l amintiți, raportul datează de astăzi.

Mă întreb, în mod firesc, în ce condiții și când ar fi avut timp deputații să consulte acest raport al Comisiei pentru muncă, la fel și în cadrul proiectului de la pct.15, pe care l-am discutat mai înainte, la fel în cazul proiectului de la pct.17, de la pct. 18, în condițiile în care nu se respectă acest termen din Regulament. Repet: nu dorim să obstrucționăm, dar dorim ca prevederile Regulamentului să fie respectate, am mai făcut această solicitare și cerem ca, dacă nu astăzi, pentru viitor, aceste considerente să fie avute în vedere la întocmirea ordinii de zi, pentru a ne respecta munca pe care o facem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Boc pentru grija pe care o aveți față de respectarea Regulamentului și vă aduc la cunoștință faptul că acest raport este doar unul care a înlocuit un raport mai vechi. Doamna Dobrescu vă va da explicațiile necesare.

Vă mulțumesc încă o dată pentru atenția pe care o acordați respectării Regulamentului.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest raport al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98 se află de două sau trei săptămâni pe ordinea noastră de zi, dar, după cum ați observat, pentru acesta, ca și pentru raportul privind Ordonanța de urgență nr.185 sau Ordonanța de urgență nr.77/2000, Biroul permanent a recomandat comisiei să-l rearanjeze într-o formă unitară, întrucât este vorba de o ordonanță cadru și de următoarele proiecte de ordonanță de urgență care au modificat această ordonanță-cadru. Nu facem altceva decât să rearanjăm niște rapoarte pe care dumneavoastră ați avut suficient timp să le parcurgeți și să vă pronunțați asupra lor.

Domnule președinte,

În cazul în care considerați că poate fi discutat acest proiect de ordonanță de urgență, comisia vă propune un timp total de discuție de 15 minute și luări de poziție nu mai lungi de 1 minut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun la vot propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnule Boc, vă rog! Pe procedură, da?

 
   

Domnul Emil Boc:

Aș fi fost de acord cu precizarea făcută de doamna ministru dacă aici n-ar fi trecută sintagma "raport înlocuitor", dacă ar fi fost vorba de un "raport suplimentar" aș fi înțeles. Dar este vorba de un raport care îl înlocuiește pe cel inițial, deci am fi avut nevoie să îl cunoaștem în totalitate. Noi nu am avut de unde să știm dacă este vorba doar de un raport suplimentar sau de o ordonare. Atunci când se folosește sintagma "raport înlocuitor", înseamnă că este vorba de un alt raport, de aceea am venit aici. Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveți dreptate. Ce nu știți dumneavoastră este că acest raport înlocuitor înlocuiește un raport înlocuitor. Deci, din cauza aceasta a fost denumit așa.

Dar, oricum, aveți dreptate, în principiu. Vă mulțumesc.

Vă propun să trecem la dezbaterea acestui proiect de lege și îi dau cuvântul domnului secretar de stat Giurescu, pentru a prezenta punctul de vedere al inițiatorului. Vă rog, domnul ministru!

 
   

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Complexitatea procesului de restructurare a impus adoptarea unor acte normative ce cuprind măsuri specifice de protecție a persoanelor afectate de concedierile colective din diferite sectoare de activitate, cum ar fi: industria minieră, transporturi feroviare, energie electrică, gaze naturale, petrol, silvicultură, personal militar și civil din armată, siderurgie, construcții de mașini sau angajați ai agenților economici cu capital preponderent sau integral privat, precum și cei din sectorul bugetar.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective a fost elaborată în scopul îmbunătățirii cadrului juridic și constituie cadrul general și unitar al reglementărilor privind protecția socială a salariaților disponibilizați prin concedierile colective. Aceste reglementări vizează, în principal: definirea concedierilor colective și reglementează condițiile de acces ale salariaților disponibilizați la măsurile de protecție socială pentru toate situațiile generate de procesul de restructurare, reorganizare, închidere operațională, parțială sau totală a activității. Măsurile de protecție socială pentru salariații disponibilizați prin concedierile colective au fost extinse și asupra salariaților angajatorilor cu capital preponderent privat, precum și celor proveniți din unitățile și instituțiile finanțate din fonduri bugetare și extrabugetare, cu excepția salariaților din administrația publică centrală și locală. Agenții economici care efectuează disponibilizări de personal prin concedieri colective pot acorda compensații bănești individuale, în condițiile și cuantumurile prevăzute în contractele colective de muncă din fondul de salarii.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierii colective include modificările și completările aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/1999 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2000. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

La pct. 1 al acestui raport, dacă aveți observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 2, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 3, de asemenea, vă supun votului amendamentul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 4, de asemenea, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 5 vă supun votului titlul Cap. II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 6, vă supun votului titlul Secțiunii I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 7, vă supun votului textul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 8, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 9, vă supun votului, de asemenea, textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 10, de asemenea, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 11, de asemenea, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 12, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 13, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 14, de asemenea, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 15, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 16, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 17, vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 18, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 19, vă supun votului textul Secțiunii 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 20, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 21, vă supun votului titlul Secțiunii 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 22, vă supun votului titlul Secțiunii 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 23, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 24, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 25, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 26, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 27, vă supun votului titlul Secțiunii 5, propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 28, vă supun votului textul adoptat de comisie, cu subpunctele respective.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 29, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 30, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 31, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 32, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 33, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 34, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 35, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 36, vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 37, vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 38, vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 39, vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 40, vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 41, vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 42, vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 43. Vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 44. Vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 45. Vă supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 46. Vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 47. Vă supun votului textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun, în continuare, votului, Anexa nr. 1 a proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Fiind vorba de o lege organică, o să o supunem votului dumneavoastră final de mâine. Vă mulțumesc mult.

Având în vedere că este ora 18,30, oprim aici programul și trecem la partea a doua a acțiunii noastre de astăzi. Vă amintesc încă o dată că mâine la ora 10,00 avem votul final. Vă mulțumesc.

 
Expunerea orală a întrebărilor și prezentarea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

Stimați colegi,

Trecem la partea a doua a ședinței.

Sunt o serie de întrebări adresate domnilor miniștri. Domnul deputat Viorel Coifan are o de adresat o întrebare domnului ministru Cazan. Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Domnul ministru,

Stimați colegi,

Întrebarea mea se referă la modificarea Legii nr. 151/1998, a dezvoltării regionale. Acum 2 săptămâni am aprobat o ordonanță de urgență prin care Agenția Națională a Dezvoltării Regionale trece de sub autoritatea Consiliului Național al Dezvoltării Regionale ca departament în organigrama Ministerului Dezvoltării și Prognozei. Întrebarea mea este: pe lângă această modificare, ministerul mai are intenția să provoace și alte modificări ale Legii nr. 151?

Argumentul meu este că dacă se produce această singură modificare, atunci apare o situație paradoxală, în sensul că Consiliul Național al Dezvoltării Regionale, care este format din: 16 aleși locali, reprezentând cele 8 regiuni de dezvoltare; 16 reprezenți ai Guvernului, deci sub autoritatea primului ministru, se dezechilibrează pentru că în același moment Ministerul Prognozei și Dezvoltării este și decident și executant. Este decident, pentru că face parte din cei 16 reprezentanți ai Guvernului, și este executant, pentru că va comanda direct Agenția Națională de Dezvoltare Regională.

Prin urmare, domnul ministru, respectuos vă adresez întrebarea, dacă există intenția și a altor modificări ale acestei legi?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Coifan. Are cuvântul domnul ministru Cazan. Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Gheorghe Romeo Leondard Cazan:

Stimate domnule deputat Viorel Coifan,

Doamnelor și domnilor,

De la început, vreau să vă spun că nici această modificare nu e prevăzută. Dar am făcut un răspuns mai amplu, din dorința de a-i lămuri și pe alți colegi, întrucât am mai găsit această interpretare, mai ales în unele județe pe care le-am vizitat în ultimul timp, una din ședințe știți că a fost la Timișoara, unde ați fost și dumneavoastră prezent.

În legătură cu prima întrebare, care se referă la raportul decident-executiv și la faptul că în condițiile în care Ministerul Dezvoltării va face parte din Consiliul Național de Dezvoltare Regionale, coordonând direct și Direția Națională pentru Dezvoltare Regionale, doresc să precizez următoarele:

În primul rând, prin Ordonanță de urgență nr. 2/4 ianuarie 2001 s-a înființat Ministerul Dezvoltării și Prognozei, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, prin reorganizarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiară din structura aparatului de lucru al Guvernului, Direcția Generală de Prognoză din subordinea Ministerului Finanțelor și Agenția Națională de Dezvoltare Regională, care s-a desființat. Atribuțiile acestor organisme au fost preluate și dezvoltate de Ministerul Dezvoltării și Prognozei, fapt stabilit prin Hotărârea nr. 16/2001 privind organizarea și funcționarea acestui minister.

În al doilea rând, prin înființarea Ministerului Dezvoltării și Prognozei, pe lîngă faptul că au fost preluate integral atribuțiile fostei Agenții Naționale pentru Dezvoltare, au fost prevăzute și atribuții noi în domeniul dezvoltării regionale, cum sunt: colaborări în realizarea obiectivelor de cooperare externă a regiunilor de dezvoltare de tip transfrontalier, interregional sau la nivelul euroregiunilor; monitorizarea programului și planului de acțiuni guvernamentale și prezentarea de propuneri de soluții pentru încadrarea în termenele stabilite, în cazul apariției tendinței de nerealizare sau în situații de criză; colaborarea cu organizații interne sau internaționale care sprijină dezvoltarea regională, cu camerele de comerț și industrie, cu alți reprezentanți ai mediilor de afaceri; elaborarea și supunerea spre aprobare Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională a programelor de dezvoltare regională pentru susținerea programului de privatizare – post-privatizare; asigurarea secretariatului Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională. Deci, Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională nu s-a desființat, există în continuare, conform Legii nr. 151.

Repet, prin preluarea activității Agenției naționale pentru dezvoltare regională de către Ministerul Dezvoltării și Prognozei nu s-a adus nici o știrbire atribuțiilor ce reveneau acestui organism în dezvoltarea regională a țării, ci, mai mult, ele au fost amplificate. În interpelarea dumneavoastră se menționează că ministerul va avea drept de vot în Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională și, în același timp, va coordona direct agenția. Nu corespunde realității, situația o vedeți: agenția a fost înființată și trăiește în interiorul ministerului prin o parte din personalul dinainte, iar ministerul are un singur reprezentant în Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională, care rămâne în aceeași structură. Deci, cel care reprezintă Ministerul Dezvoltării are drepturi egale cu ceilalți reprezentanți în organismul național.

Trebuie reținut că agențiile de dezvoltare regionale sunt organizații neguvernamentale și au rămas cu același statut în continuare.

În legătură cu a doua întrebare pusă de dumneavoastră, care se referă la ce alte articole din Legea nr. 51 mai intenționăm să modificăm, doresc să subliniez că Ministerul Dezvoltării și Prognozei a prezentant Guvernului un proiect de hotărâre cu desemnarea reprezentanților Guvernului în Consiliul Național – deci, acei 14 despre care dumneavoastră vorbeați. Guvernul a decis ca reprezentarea în CNDR să fie la nivel de secretar de stat – se făcea un nou Guvern, cu 16 miniștri, practic, în aceeași structură. Deci, prin proiectul de hotărâre se respectă strict paritatea de 16 reprezentanți ai Guvernului, prevăzută în Legea nr. 151.

În același timp, potrivit deciziei primului ministru și având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 16/2001 urmează să prezentăm în Guvern un proiect de lege care să completeze substanțial Legea nr. 151, fără a-i modifica în nici un fel esența și sistemul relațional între Guvern și agențiile de dezvoltare regională, care sunt, așa cum am spus, organisme neguvernamentale non-profit, de utilitate publică, care acționează în domeniul specific dezvoltării regionale.

Cu ocazia aceasta, cred că nu mai aveți neclarități. Sau, dacă mai aveți, vă stau cu plăcere la dispoziție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Vă mulțumesc, domnul ministru. Explicațiile au fost clare și să sperăm că împreună vom putea să facem această lege mai bună și organismele funcționale.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, dar aceasta nu înseamnă că faceți zonă defavorizată la Timișoara...

Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apărării Naționale. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu 2 săptămâni, am adresat o întrebare domnului ministru al apărării naționale, domnul Pașcu, pe următoarea idee: că domnia sa, într-o intervenție la radio, a spus că urmează ca în acest an, prin reciprocitate, să se amenajeze sau să se reamenajeze în Ungaria mormintele soldaților români căzuți în cel de al doilea război mondial, respectiv, in România ale soldaților hortyști căzuți pe teritoriul României.

Aspectul cu care nu eram eu în clar era faptul că am înțeles că românii noștri au căzut pentru eliberarea Ungariei, dar maghiarii aceștia pentru ce au căzut? Că, la Oarba de Mureș am avut numai 11 mii de români care au căzut... Nu vorbesc de toți românii care au căzut pentru eliberarea Transilvaniei. Și, atunci, nu am înțeles mai departe acest gest "prietenesc", pe care domnul ministru Pașcu l-a exprimat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul secretar de stat Encuțescu. Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să îmi permiteți să fac o precizare, de la început, pentru a înțelege într-un mod obiectiv declarația făcută de ministrul apărării naționale. Și vă rog să îmi permiteți să vă citesc un citat din comunicatul Rompres citat de Radio România, citat aprținându-i domnului ministru: "Osemintele ostașilor unguri care au căzut pe teritoriul României în timpul celor două războaie mondiale vor putea fi aduse la București și reînhumate la Cimitirul germano-bulgar. Gestul este mai mult simbolic și reprezintă o chestiune de reciprocitate, dat fiind faptul că Ungaria a amenajat chiar în centrul orașului Budapesta un cimitir al ostașilor români."

Într-adevăr, anul trecut, la 25 octombrie, în Cimitirul central din Budapesta, în cadrul unui ceremonial special, a fost inaugurată o parcelă românească, unde sunt mormintele individuale ale 16 militari români și două gropi comune, cu oseminte ale altor 155. Partea ungară intenționează, la rândul ei, să amenajeze o parcelă proprie în Cimitirul Pro Patria din București, cimitir mixt, înființat în anul 1917 pentru înhumarea militarilor Puterilor Centrale. Parcela va fi similară cu cea românească de la Budapesta, fiind strămutate osemintele a 16 militari unguri morți în primul război mondial.

Din datele pe care le avem la dispoziție, în România sunt înhumați 2.447 de militari unguri în 61 de locuri de înhumare din 52 de localități situate în 18 județe. În Ungaria, sunt înhumați 8.566 de militari români în 478 de locuri de înhumare. De altfel, există o declarație de intenție încheiată între Ministerele Apărării ale celor două țări în anul 1997 privind sprijinirea unor acțiuni de acest tip.

Răspunzând exact întrebării domnului deputat Moisoiu, dorim să menționăm că prevederile Convenției de la Geneva din 1949 și ale protocoalelor adiționale la aceasta din 1977, documente semnate și ratificate și de România, stipulează obligația statelor semnatare de a acorda tuturor locuri de înhumare ale beligeranților, indiferent în ce tabără au luptat sau ce naționalitate au, respectul și îngrijirea cuvenită, principii care au fost și vor fi respectate de țara noastră. Și aș dori să menționez că Cimitirul Pro Patria este un cimitir aflat în proprietatea și întreținerea unei organizații germane, respectiv Uniunea Populară Germană, și că înhumarea militarilor unguri în parcela situată în acest cimitir va fi, în ultimă instanță, o problemă care se va rezolva pe cale diplomatică între Ambasada ungară la București și Ambasada germană la București.

De altfel, reprezentantul Uniunii Populare Germane a și fost în România săptămâna trecută, pentru a discuta oportunitatea înființării acestei parcele. Ei sunt cei care plătesc, cei care au amenajat și întrețin acest cimitir.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la întrebarea următoare, și dau cuvântul domnului Damian Brudașca, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apelor și Protecției Mediului.

Domnule Brudașca, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se referea la acțiunile pe care le preconizează Ministerului Apelor și Protecției Mediului, în vederea refacerilor și distrugerilor care s-au produs la drumurile, podurile, podețele și la albiile râurilor din spațiul județului Cluj, având în vedere că an de an, datorită lucrului pe jumătate sau datorită lipsei de atenție corespunzătoare, distrugerile sunt tot mai amplificate, numai la ultimele inundații consemnându-se pagube de peste 12 miliarde de lei, așa cum au fost ele stabilite de către specialiști ai prefecturii județului Cluj.

Dădeam în interpelarea pe care am înaintat-o cu acest prilej exemple de pe drumurile județene 103H și drumul județean 108C, unde cheltuielile se cifrează la peste 7 miliarde de lei. Precizam această chestiune, avându-se în vedere și faptul că, per total, din datele pe care le-am obținut de la prefectura județului Cluj, sumele provenite de la Guvern pentru îndepărtarea efectelor inundațiilor sunt cu mult sub necesarul minim pentru aceasta. De asemenea, pun această întrebare întrucât din proiectul de buget care ne-a fost distribuit în după-masa aceasta nu rezulta absolut nici o măsură privind amenajarea cursurilor de apă de pe raza județului Cluj.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Brudașca.

Are cuvântul domnul Florin Stadiu, pentru răspuns.

 
   

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Apelor și Protecției Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Printre cele 11 județe în care s-au produs inundații în perioada 3 – 6 martie se află și județul Cluj unde, așa cum spunea domnul deputat Damian Brudașca, au fost afectate 10 localități, 104 gospodării, 1985 de hectare de terenuri agricole, 7 poduri și podețe, 3 kilometri de drumuri și 6 obiective social-culturale; nu au fost deteriorate lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Valoarea estimativă a pagubelor, într-o primă evaluare, este de circa 12 miliarde de lei.

Prin Hotărârea Guvernului nr.292 din 8 martie 2001, pentru refacerea lucrărilor de infrastructură afectate au fost alocate fonduri în valoare de 7,2 milioane de lei pentru un pod, 6 podețe, 2 kilometri de drumuri, și menționez că nu este vorba de lucrări noi, ci numai de refacerea lucrărilor afectate, sumă ce va fi gestionată de către Consiliul județean Cluj, prin Ministerul Administrației Publice.

Așa cum v-am spus, având în vedere că nu au fost afectate lucrări hidrotehnice, nu se puteau aloca fonduri pentru repararea lucrărilor hidrotehnice.

Programul de investiții pentru 2001 prevede următoarele lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundațiilor: amenajarea pentru apărarea împotriva inundațiilor provocate de râul Someșul Mic pe sectorul Cluj-Napoca – Dej. Investiția prevede realizarea a 42,3 kilometri regularizări de albii și 9,5 kilometri diguri. Valoarea totală este de 426,8 miliarde de lei, iar în anul 2000 se vor aloca 11 miliarde de lei. Termenul final de punere în funcțiune este 30.11.2003.

O altă lucrare este reconstrucția lucărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe Valea Căpuș, constând în 25 de kilometri reprofilări de albie și 3 kilometri de lucrări consolidări de maluri. Valoarea totală este de 14 miliarde de lei, alocate integral din anul acesta. Termenul de punere în funcțiune este 30.11.2001.

Pentru perspectiva de medie și lungă durată se prevede realizarea în județul Cluj a următoarelor lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor: amenajarea râului Someșul Mic și afluenților muncipiului Cluj-Napoca - valoarea este 72 de miliarde de lei; amenajarea împotriva inundațiilor a zonei industriale Dej – valoarea este de 450 miliarde de lei; amenajarea râului Someșul Rece și Valea Răcătău – valoarea este de 30 de miliarde de lei; reconsiderarea lucrărilor de apărare pe râul Nădaj – valoarea este de 43 miliarde de lei; regularizarea Văii Hen – valoarea este de 22 de miliarde de lei; reparații la rezerva acumulării Gilău – 4 miliarde de lei; amenajarea Văii Gadalin – 5 miliarde de lei; amenajarea Văii Rișca Mare – 8 miliarde de lei; amenajarea Văii Borșa – 6 miliarde de lei; amenajarea râului Someșul Mic între Baraj și Mănăștur și Pod Garibaldi – valoarea este de 4 miliarde de lei. Valoarea totală a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pentru perspectiva de medie și lungă durată în județul Cluj este de 644 de miliarde de lei. Funcție de resursele bugetare din anii următori, ele vor fi realizate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dau în continuare cuvântul domnului deputat Constantin Niculescu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Niculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că întrebarea mea este mult prea mult mediatizată în aceste momente, dar cred că, având în vedere faptul că noi veghem ca banul public să fie folosit corespunzător, întrebarea mea se referă la autostrada București – Pitești, singura noastră autostradă care astăzi numai ca autostradă nu arată, după ce i s-a tăiat panglica.

Aș vrea să mulțumesc de la această tribună ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, care s-a deplasat personal, fapt care demonstrează că autostrada București – Pitești este o șosea foarte importantă.

Aș vrea să semnalez că, încă de la inaugurare, atât mass-media, cât și automobiliștii au constatat că îmbrăcămintea asfaltică produce trepidații și este turnată cu numeroase ondulații. În câteva luni de la inaugurare, carosabilul este plin de gropi, așa cum arată astăzi. Unele panouri de semnalizare ne orientează către zona de servicii, care constatăm că nu există.

Am prezentat întrebarea în scris, rugând conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței să efectueze un control pentru folosirea banului public în această lucrare de investiții și sigur că am formulat și unele subpuncte la întrebare, gândind că până la urmă și România are dreptul măcar o autostradă corespunzătoare să aibă, dacă totuși acest hibrid să numește autostradă și arată cum arată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul ministru Miron Tudor Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Problema autostrăzii București – Pitești ne preocupă din momentul în care defecțiuni majore au apărut în execuția lucrării. Sigur, voi înmâna domnului deputat un răspuns complet pe toate subpunctele. Deocamdată, pot să vă informez că autostrada a fost construită de un consorțiu italian care a fost selectat în 1997; este un contract între Administrația Națională a Drumurilor și acest consorțiu; a fost un consultant englez, GIBB, care s-a ocupat de urmărirea calității lucrărilor.

Avem două tipuri de probleme astăzi pe autostradă, și mă refer la probleme tehnice, deoarece echipa noastră de tehnicieni a terminat analiza, una care se referă la mediatizata problemă a desprinderii stratului de uzură, care este din nefericire cea mai simplă, și există și probleme de structură pe anumite porțiuni în autostradă, și acum se caută soluții de remediere. De fapt, din punctul nostru de vedere, datoria de a remedia lucrarea, autostrada revine celui care a fost antreprenor general, consorțiul FAT. Încercarea de a atrage în joc subantreprenori români noi nu o luăm în considerație; contractul pentru execuție a fost cu FAT; dacă FAT a avut subantreprenori, este problema domniilor lor să vadă cum își reglementează problemele cu subantreprenorii.

Trebuie să sublinez că, de-a lungul timpului, organele românești de control și-au făcut datoria. Am fost plăcut impresionat atât de verificările pe care le-a realizat CESTRIN-ul, care este laboratorul specializat al ministerului, cât și de Direcția controlului calității lucrărilor, precum și de inspectoratele județene pe autostradă. Mai mult, în afară de notele încheiate de către controalele care au fost executate și care au fost înmânate AND-ului, miniștrilor de resort din momentul respectiv, precum și executantului, aceste note de control au ajuns pe masa Guvernului. Una dintre cele două note care au ajuns pe masa Guvernului se referea la planeitate și la alte deficiențe de execuție în 19 noiembrie 1999, iar cealaltă se referea la prăbușirea acelui poduleț asupra căruia a plouat cam mult și a căzut în 2.06.2000. Nu există nici un rezultat, nici un răspuns al Guvernului sau al ministerului în perioada respectivă la aceste note care au fost prezentate. Încerc să nu fac un proces de intenție; de aceea mă feresc, după cum vedeți, să intru foarte mult în amănunte.

Situația astăzi este așa cum v-am prezentat-o – există deficiențe de execuție pe autostradă, există și deficiențe de proiectare în anumite zone. Am cerut antreprenorului și consultantului să ne prezinte care sunt soluțiile tehnice de remediere înainte de a intra într-o remediere de suprafață. Dacă soluțiile tehnice vor fi acceptabile pentru noi, și sperăm că vor fi, este consultantul, și mai ales executantul FAT care va trebui să rezolve și să repare autostrada. Oricum, vă garantez că, în ceea ce privește poziția noastră, nu suntem dispuși ca, în condițiile actuale, să încheiem preluarea definitivă a lucrării la terminarea perioadei de garanție. Mai mult, și este un lucru mai puțin cunoscut, și sunt obligat să vi-l prezint, în contractele de execuție, în contractul de modernizare intră și obligativitatea părții române, adică a AND-ului de a introduce taxarea, și au fost realizate în repetate rânduri aceste licitații, astăzi fiind în situația de a decide cine va introduce taxarea, care va firma care va taxa activitatea pe autostradă, traficul pe autostradă, care va asigura menținerea autostrăzii într-o stare rezonabilă. Eu cred că va trebui să amânăm puțin aceste decizii, din motive ușor de înțeles, și anume de a găsi soluția de a duce autostrada București – Pitești într-o stare acceptabilă din punct de vedere tehnic, așa cum nu este astăzi.

Vă vom ține la curent cu toate evenimentele, cu modul în care lucrurile vor evolua pe autostrada București – Pitești și, de câte ori Parlamentul va dori să afle cum mai stau lucrurile, ne vom prezenta să răspundem întrebărilor dumneavoastră. Deocamdată analizăm, din punct de vedere juridic, care este posibilitatea noastră de a ne îndrepta împotriva celor care au executat lucrarea, ca să recuperăm din pagubă și, mai ales, să ajungem cu autostrada la standardele acceptabile; spun din nou "acceptabile", pentru că este greu să ne așteptăm, din nefericire, la altceva. Referitor la cei care sunt vinovați de ceea ce s-a întâmplat, dacă există și o altă vină decât cea administrativă, și care va fi descoperită de-a lungul anchetei pe care o facem, sigur că materialele vor fi îndreptate către poliție, procuratură, pentru că așa este firesc. Este o lucrare mult prea importantă, pentru ca s-o lăsăm la voia întâmplării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru, și vă dorim succes în ceea ce ați întreprins, vis-a-vis de întrebarea care v-a fost pusă.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Tamas Sandor, pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Domnule Tamas Sandor, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Sándor Tamás:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea să adresez o întrebare domnului Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii și Alimentației.

Obiectul întrebării este: Ordinul ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr.668 din 16.06.2000 privind identificarea terenurilor forestiere exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr.394 din 23 august 2000, identifică terenuri forestiere execeptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente înșirate în șase anexe care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Deși publicarea în Monitorul Oficial al României a actului normativ în speță este obligatorie, anexele acestui ordin nu s-au publicat în Monitorul Oficial, menționându-se că "Anexele nr.1-6 se comunică de către Ministerul Apelor comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum și celorlalți factori interesați." Printre acești "celorlalți factori interesați" sunt și numeroși cetățeni care au formulat cereri de reconstituire asupra terenurilor forestiere.

Întrebările mele sunt de fapt: după părerea dumneavoastră, este o stare normală faptul că un lucru așa de important, ca suprafețe considerabile legate de domeniul proprietății, să nu fie dat publicității în organul oficial al țării, Monitorul Oficial al României?; în al doilea rând, ce măsuri ați luat ca aceste liste să fie aduse la cunoștința celor interesați?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Tamas Sandor.

Are cuvântul domnul ministru Gheorghe Sin.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Sin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea pusă de domnul deputat Tamas Sandor este firească, pentru care s-a și formulat următorul răspuns: anexele nr.1-6 la Ordinul nr.668/2000 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României din cauza numărului mare de pagini ale acestora; de exemplu, anexele aferente terenurilor exceptate situate pe raza județului Harghita însumează 49 de pagini, iar cele pentru județul Mureș, 30 de pagini.

Ministerul Justiției, care avizează orice ordin ce se publică în Monitorul Oficial al României, văzând numărul impresionant al paginilor anexelor, a apreciat ca imposibilă publicarea acestora în Monitor și a sugerat ca anexele să se comunice de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului factorilor interesați.

Fostul minister al Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a transmis anexele 1-6 comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, direcțiilor silvice din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor, precum și inspectoratelor silvice teritoriale unde acestea pot fi consultate. Pentru județele Brașov, Covasna, Harghita și Mureș, anexele respective pot fi consultate la Inspectoratul teritorial pentru regim silvic și cinegetic Brașov. În acest sens, s-a dispus ca inspectoratul să faciliteze consultarea, iar pentru unele detalii xerocopierea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Da, vă rog, domnule Tamas.

 
   

Domnul Sándor Tamás:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Răspunsul a fost destul de clar; am ascultat cu atenție răspunsul dumneavoastră. Totuși, dacă îmi permiteți, aș vrea să formulez o cerere, o rugăminte, dacă se poate. După cum ați amintit dumneavoastră, eu cred că nu sunt chiar așa de mari aceste volume; ne-ați spus de două județe că au 30, respectiv 40 de pagini. Dacă totuși se poate, eu aș vrea să dați publicității în Monitorul Oficial, și vă spun de ce: am înțeles că se pot consulta ori la direcțiile silvice ori la comisiile județene de aplicare a legii, dar trebuie să avem în vedere numărul mare al solicitanților, și dumneavoastră știți foarte bine sau chiar mai bine decât mine că numărul este de ordinul sutelor de mii de cetățeni care sunt interesați în retrocedarea terenurilor forestiere.

Deci, eu nu am ce să fac altceva, și accept răspunsul dumneavoastră, dar totuși formulez această cerință: să dați publicității, pentru că eu cred că nu este totuși normal ca cetățenii care nu știu că sunt sau nu sunt vizați în aceste anexe să se înșire în fața prefecturii sau în fața direcțiilor silvice pentru consultarea acestor anexe, mai ales că unii dintre ei au primit cu suspiciune aceste anexe, având în vedere faptul că nu cunosc chiar suprafețele respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mulțumesc, domnule Tamas.

Domnule Sin, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vom face demersurile necesare pentru publicarea acestor anexe în Monitorul Oficial.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc, domnule ministru.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

Trecem în continuare la capitolul de interpelări al zilei noastre de astăzi, și voi da cuvântul domnului Damian Brudașca, care are două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, să spuneți doar subiectul.

   

Domnul Damian Brudașca:

Da. Este vorba despre o interpelare adresată doamnei ministru Daniela Bartoș, în legătură cu Ordinul nr.201/1997 al Ministerului Sănătății, referitor la impunerea obligativității urmării unor cursuri de igienă de către personalul din industria alimentară și alimentație publică.

Prin Ordinul nr.201/1997 al ministrului Sănătății, persoanele care lucrează în sectoare care prezintă risc de transmitere a unor boli cu precădere, dar nu exclusiv, cele din cadrul industriei alimentare și alimentației publice, sunt obligate să prezinte documente din care să rezulte că au urmat un curs de igienă specific locului de muncă.

Desigur, apreciem ca necesară o asemenea reglementare, dar, în loc ca această obligație să fie atribuită conducerilor unităților, care de fapt și răspund de asigurarea condițiilor de igienă, cu îndeplinirea ordinului sunt însărcinate firme private constituite în exclusivitate din funcționari ai instituțiilor care verifică această activitate. Suma care trebuie achitată de firmele în cauză este de 200.000 de lei/persoană, pe fiecare salariat atestat, ceea ce la nivelul întregii țări înseamnă peste 1.000 de miliarde de lei. Întrucât atestarea este obligatorie din doi în doi ani, sumele pe care societățile comerciale trebuie să le plătească nu sunt deloc de neglijat.

Deoarece este vorba de o afacere oneroasă, după părerea mea, cer, doamnă ministru, să anulați acest ordin și să încredințați activitățile stipulate în el societăților comerciale, deoarece în cadrul lor lucrează ingineri în industria alimentară și medici care pot să efectueze atât instruirea, cât și testarea salariaților din domeniu. În lipsa lor, cum este cazul unităților mici, societatea comercială poate apela la personal din domeniul instituției din cadrul instituțiilor sanitare de stat, plătind pentru prestația efectuată de acestea sume mai mici decât cele percepute de firmele căpușă amintite.

Un alt aspect pe care doresc să-l supun atenției dumneavoastră este cel legat de excesul de licențe cerute pentru comercializarea unor produse alimentare. Astfel, spre exemplu, dacă un bufet vinde și mititei, trebuie să obțină și licență de fabricație pentru aceștia. Lucrul respectiv este inexplicabil atâta timp cât funcționarea lui este autorizată sanitar-veterinar. Se consideră că astfel de licențe ar trebui limitate la societățile care procesează efectiv astfel de produse. În prezent, patronii și managerii unităților de desfacere consideră nefiresc și inutil să fie obligați la obținerea unor asemenea licențe, creându-le serioase impedimente în activitate.

Am convingerea, doamnă ministru, că veți dispune analizarea celor de mai sus și luare de măsuri legale firești, punând capăt exceselor și birocrației contraproductive.

Al doilea obiect al interpelării îl constituie Hotărârea de Guvern nr.389 privind vănzarea spațiilor deținute de firmele private pe bază de contract de locație de gestiune, de închiriere sau dobândite prin asociere. Guvernele care s-au succedat, nerezistând presiunilor exercitate de grupuri de interese, au modificat în avalanșă actul normativ respectiv, condiționând inițial vânzarea de efectuare a unor investiții cu o valoare de cel puțin 20% din cea a spațiului respectiv, apoi renecesitatea ca acesta să nu se afle într-un imobil declarat monument istoric sau să nu se afle în zona de protecție a unor monumente și așa mai departe. În final, printr-o nouă modificare, vânzarea a fost lăsată la latitudinea proprietarului. Datorită mutilărilor repetate ale Hotărârii nr.389/1996, posibilitatea ca cei îndrituiți să-și cumpere spațiile respective s-a redus de la 90% la circa 10% în prezent.

În situația dată este, consider, necesar adoptarea unui act normativ clar, corect, corent, care să permită ca spațiile disponibile sau închiriate uneori la prețuri de speculă să poată fi cumpărate legal de cei care le folosesc în scopul producției.

Această interpelare am adresat-o titularului portofoliului Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, având în vedere că multe din aceste spații au aparținut ministerului care s-a transformat în actualul minister al Lucrărilor Publice și Locuinței.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să depuneți interpelările în scris.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Le-am depus.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul deputat Augustin Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă prevalez de textul de regulament care îmi permite să dau numai o enunțare a interpelării, pe care o adresez doamnei ministru al Justiției, doamna Rodica Stănoiu. Este prilejuită de existența acum două săptămâni a unei consfătuiri inițiate de Grupul de Dialog Social cu privire la influența politicului în actul de justiție, care a ajuns la concluzia hilară că această influență a fost nesemnificativă. La această consfătuire a participat și doamna Nadia Constantinescu, în calitatea domniei sale de consilier la Ministerul Justiției.

Față de lipsa de reacție până la această dată a Ministerului Justiției cu privire la aceste enormități, solicit să se precizeze poziția exactă, indicându-se dacă au existat asemenea influențe, să se nominalizeze persoanele care au exercitat asemenea influențe și să se indice exact măsurile luate în raport de judecătorii care s-au supus acestor influențe. Voi avea cinstea să fac dezvoltarea în prezența doamnei ministru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu și eu foarte scurt, nu chiar pe tema întrebărilor pe care vreau să le precizez. Prima este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, și se referă la Legea administrației publice ce cu onoare am votat-o în urmă cu două săptămâni și care prevede la art.90 că în posturile în care sunt relații cu publicul vor trebui să fie încadrate persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

Nedumerirea mea sau lămurirea pe care o cer cu această ocazie se referă și la faptul că am văzut și Legea bugetului unde se spune că este un număr maxim de 12 sau de 15 locuri în care poate fi încadrată o primărie, și este următorul lucru: în acest caz, înseamnă că pentru ocuparea postului de secretar, pentru că acesta este postul de relație cu publicul din partea unei primării, va trebui în mod obligatoriu în aceste situații să fie încadrată o persoană din rândul minorității, și nu nominalizez nici o minoritate în clipa de față, pentru că eu nu cred că cineva dintre români, deci persoană de naționalitate română și care a urmat cursurile la școală în limba română, ar putea să formuleze răspunsuri în scris, nu numai verbale, pentru că verbal se învață limba pe stradă. Deci, aceasta este întrebarea: dacă va fi condiție obligatorie în felul acesta pentru concursul de ocupare al postului de secretar.

O a doua întrebare pe care aș dori s-o adresez domnului ministru al Transporturilor, domnul Miron Mitrea, o dezvolt puțin, pentru că este puțin mai deosebită, și anume este vorba de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V., căreia i-a fost adjudecată în 1997 o licitație internațională pentru lucrări de alimentare cu apă a 1400 de sate din România, licitație despre care nu se știe când și în ce condiții a avut loc.

Cert este că încheierea contractului a avut loc după ce domnul ministru Noica, de atunci, a făcut o vizită de circa o săptămână în Israel, la invitația patronului firmei, domnul Egon Lavin.

Din cele 1.400 de sate, existau deja studii de fezabilitate necesare promovării investiției expertizate tehnic și financiar de Ministerul Finanțelor și MLPAT, inclusiv avizate interministerial și aprobate conform HG-urilor publicate în "Monitorul Oficial al României" de către societăți de proiectare din țară.

După ce a cheltuit din bugetul centralizat sume însemnate pentru elaborarea acestor studii și s-au obținut toate avizele legale necesare, cu plata taxelor aferente, MLPAT a încredințat în totalitate proiectarea și reproiectarea studiilor de fezabilitate, proiectelor de execuție și execuția lucrărilor autoproiectate pentru cele 1.400 de sate firmei SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. În acest fel, nu s-a ținut cont de dreptul de autor al societăților de proiectare care au întocmit studiile, firma israeliană beneficiind de soluțiile și ideile prevăzute în aceste proiecte. În plus, proiectele întocmite de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. prevedeau rezervoare de apă metalice care sunt de circa 5 ori mai scumpe decât rezervoarele de apă din beton executate în România, soluții ce nu sunt în concordanță cu condițiile climaterice din România, iar multe componente, ca de exemplu stațiile de pompare erau prevăzute a se importa din Israel. De asemenea soluția de alimentare cu apă este, în exclusivitate, în aceste proiecte, prin cișmele de stradă, nefiind rezolvată problema contorizării debitului de apă livrat, cât și modul de încasare a costurilor de la consumatori.

Unele primării cu contracte de proiectare în curs de desfășurare sau lucrări terminate de proiectare au abandonat imediat contractul, fără a dispune plata lucrării efectuate și în schimb au încheiat un alt contract cu firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. pe baza proiectelor și datelor furnizate de proiectele întocmite de firmele românești. Chiar și onorariul de proiectare acceptat este la valori mai mari decât cel admis pentru firmele românești.

În acest context, se pun mai multe întrebări la care l-aș ruga pe domnul ministru să dea un răspuns. Unu: cum se poate încredința unei singure firme întocmirea proiectelor și executarea lucrărilor de construcții-montaj pentru 1.400 de localități din țară, având același contract, când fiecare lucrare reprezintă o lucrare separată, cu soluții și probleme distincte. Doi: pe ce bază se renunță la proiecte avizate, expertizate și pentru care Guvernul României și-a dat un acord publicat și în "Monitorul Oficial". Trei: cine este responsabil de banii cheltuiți pentru elaborarea acestor lucrări, în condițiile în care existau proiectele elaborate plătite din banii publici. Și patru, care decurge în mod normal: statul român mai are nevoie de specialiștii pe care singur i-a creat și pentru pregătirea cărora a cheltuit sume imense, tot din banii publici.

Firmele de proiectare din Botoșani, din Iași, din Craiova, din Prahova sau Mureș, care au elaborat SF-uri pentru alimentări cu apă la sate, așteaptă un răspuns corect, pentru remedierea aspectelor semnalate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Moisoiu.

Are cuvântul domnul Eugen-Lucian Pleșa.

Numai cu rugămintea pe scurt, domnule Pleșa.

 
   

Domnul Eugen-Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și, tocmai, pentru a fi mai scurt, eu mi le-am scris.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu citiți tot materialul acela, vă rog eu frumos!

 
   

Domnul Eugen-Lucian Pleșa:

Deci e vorba de o interpelare adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României.

De peste 4 ani de zile, prin încălcarea flagrantă a Legii nr.112, instanțele judecătorești, fără a administra probe și a introduce în cauză locatarii, adică chiriași sau proprietari care au cumpărat locuința în baza Legii nr.112, deci aceste instanțe au pronunțat hotărâri de restituire a locuințelor și de evacuări, fără însă a asigura spațiul locativ necesar și corespunzător pentru cei evacuați. Fenomenul acesta se desfășoară, cu toate că, în momentul evacuării, procesele se află încă pe rolul instanțelor judecătorești.

Față de cele de mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți a se examina și a ne comunica ce măsuri va întreprinde Guvernul pentru stoparea acestor acte ilegale de violență împotriva unor cetățeni nevinovați, pentru ca apoi să ne comunicați care este organismul abilitat să verifice legalitatea deciziilor instanțelor de judecată, respectiv să ia măsuri legale pentru revizuirea acestor decizii, în raport cu legislația în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Constantin Niculescu.

 
   

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu aș dezvolta întreaga interpelare. Aș vrea să spun că ea se referă la folosirea fondului special al drumurilor, respectiv din anul 1996 s-a încasat o taxă de la fiecare automobilist, sub diverse forme: o dată din benzină, o dată taxă plătită de bunăvoie, altă dată din prețul automobilelor.

Sumele încasate pe fiecare an se pare că se ridică la 5 – 6.000 de miliarde de lei anual, deci o sumă foarte importantă, iar de 4 ani Ministerul Transporturilor nu a prezentat nici o informație în legătură cu execuția bugetului de venituri și cheltuieli a acestor sume din acest fond special al drumurilor.

Din acest punct de vedere, am formulat o interpelare care se adresează actualului Minister al Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, dar vizează activitatea Ministerului Transporturilor.

O singură întrebare, poate, este că, la un moment dat, unele sume au fost folosite pentru alte activități care nu au avut niciodată legătură cu drumurile, respectiv s-a folosit o sumă de circa 60 de miliarde de lei pentru deblocarea unor nave arestate, bani folosiți din fondul special al drumurilor, prin 1998. De asemenea o întrebare care, la ora actuală, este de absolut maxim interes: de ce politica investițională a Ministerului Transporturilor nu s-a axat pe autostrăzi, astfel că România, astăzi, se află într-o situație total neplăcută, este una din țările cu cele mai puțini kilometri de autostrată, știind că modernismul înseamnă, de fapt, și șosele moderne.

Interpelarea am depus-o în scris. Sigur că, atunci când va fi cazul, de față cu ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, probabil că am s-o dezvolt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Gheorghe Firczak.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea mea este adresată domnului academician Răzvan Teodorescu, ministrul culturii și cultelor.

Obiectul interpelării: în ultimii ani, a fost semnalată, în siturile arheologice din țară, mai ales în județul Hunedoara, prezența tot mai frecventă a căutătorilor de comori, înarmați cu detectoare de metale, efectuând un adevărat braconaj arheologic.

Zona cea mai des vizitată este Valea Grădiștei, cu cetățile dacice situate acolo. De curând, a apărut pe Internet un anunț ce invită la organizarea unor expediții de teledetecție în siturile arheologice din Munții Orăștiei. De aceea, solicităm Ministerului Culturii și Cultelor să ia măsuri urgente pentru a se stopa scoaterea peste hotarele țării a unor valori ale patrimoniului cultural și să ne prezinte ce măsuri ia, în mod urgent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Firczak.

Are cuvântul domnul deputat Victor Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Finanțelor Publice.

Obiectul interpelării privește stadiul și perspectivele derulării programului RICOP.

După cum știți, la data de 30 decembrie 1999, a avut loc la București semnarea oficială între Guvernul României și Comisia Europeană a Memorandumului de finanțare prin care i se acorda României un împrumut nerambursabil în valoare de 100 de milioane de Euro, pentru realizarea programului RICOP, acest program având în vedere realizarea reformei economice prin atenuarea costurilor sociale.

O parte a acestui program a fost derulată în cadrul colectivelor zonele, respectiv în cadrul Colectivului de coordonare zonală II, din care fac parte județele Galați, Brăila și Buzău. Au fost realizate un număr de peste 130 de proiecte. În principal, sunt proiecte și programe pentru comunitățile rurale, dar și urbane, sunt proiecte de care mulți au legat speranța în a găsi o finanțare, cu atât mai mult cu cât această finanțare este nerambursabilă și ar fi păcat, având în vedere că există o clauză de condiționalitate pentru intrarea programului în vigoare, de 15 luni, ca să se blocheze acest program. De aceea rugămintea mea la domnul ministru era să ne informeze asupra stadiului și asupra posibilităților de a nu se crea vreun impediment în derularea acestor programe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule deputat Dobre.

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Baban.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să reamintesc domnului ministru al autorității pentru privatizarea și administrarea participațiunilor statului, domnul Mușetescu Ovidiu Tiberiu, că îmi este dator cu un răspuns legat de privatizarea SIDEX.

În ceea ce privește interpelările mele din seara aceasta, întrebări, dacă doriți, una este adresată domnului Aurel Constantin Ilie, ministrul al apelor, pădurilor și mediului, prin care îl rog să analizeze dacă nu ar trebui să se gândească la reînființarea Direcțiilor silvice județene, care ar putea fi un prim pas în eradicarea jefuirii pădurilor țării, încât am ajuns să aducem din exterior, pe dolari, puieți de plop și alte specii.

A doua interpelare se referă la lichidarea firmelor fantomă care continuă să funcționeze și îl rog pe domnul ministru al finanțelor publice, domnul Mihai Nicolae Tănăsescu, să se gândească foarte bine la reglementarea situației acestor societăți comerciale care au rămas niște firme fantomă și care aduc mari prejudicii economiei naționale, chiar dacă costul desființării lor este destul de mare.

De peste 2 ani, atât Guvernul cât și Parlamentul tergiversează problema dizolvării acestor societăți. Până și termenul din 30.06.2001 a fost prelungit până la sfârșitul anului.

Deci rog încă o dată pe domnul ministru să se gândească dacă nu ne costă mai ieftin să scăpăm de ele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Baban.

Are cuvântul domnul Codrin Ștefănescu.

 
   

Domnul Codrin Ștefănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ioan Rus, ministru de interne, care a promis la audierea dânsului în comisia de specialitate, cu puțin timp înainte de a fi desemnat ministru de interne, că va întreprinde tot ceea ce este necesar și legal pentru ca subordonații dânsului să respecte Constituția și legile în vigoare și a promis, totodată, că va sancționa toate abuzurile și ilegalitățile săvârșite de acești subordonați, impunându-le un comportament civilizat, corectitudine și profesionalism. Însă, pe data de 7 martie a.c., importante forțe ale Ministerului de Interne din cadrul DIAS, SPIR și Secția 17 de Poliție, contrar prevederilor art.412 din Codul de procedură civilă, au evacuat prin forță și brutalitate, ziua în amiaza mare și în mijlocul Capitalei, pe domnul Nica Leon, cunoscut lider revoluționar și președinte al Partidului Liber Democrat, aruncând efectiv în stradă toate bunurile situate în imobilul din Bd.Regina Elisabeta nr.45, sector 5.

Întrucât frecvent cadre cu răspundere ale ministerului se plâng permanent de slaba dotare și de insuficiența fondurilor pentru a-și face corespunzător datoria, l-am rugat pe domnul ministru să-mi răspundă cum a fost posibilă intreprinderea unei astfel de acțiuni ilegale, cu atâta forță, pentru care s-au găsit toate fondurile și mijloacele necesare, într-o totală contradicție cu legea și cu normele democratice.

De asemenea, l-aș ruga pe domnul ministru să-mi răspundă care este poziția Ministerului de Interne față de liderii Revoluției Române din Decembrie '89, din moment ce a fost posibilă producerea unor astfel de abuzuri, ale căror victime, în majoritatea cazurilor, sunt liderii baricadelor din Decembrie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Codrin Ștefănescu.

Are cuvântul domnul Marin Anton.

 
   

Domnul Marin Anton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor și se referă la concesionarea frauduloasă a 8.092 ha de teren agricol administrat de IAS Agro "Prundul".

Solicit domnului ministru Ilie Sârbu să ne spună când se va rezolva problema licitațiilor trucate în decursul anului 2000, pentru IAS-uri, și mă refer punctual la problema licitației organizate pentru concesionarea a 8.092 ha de teren agricol administrat de IAS "Prundul" care, în acest moment, este falimentar, câștigată de firma fantomă "Daytona", contestată de SC Stylem Trading SRL și tot Agro SRL care lucrează, în realitate, parte din acest pământ, cunoscând că, din nerezolvarea urgentă a acesteia pierde și bugetul oricum sărac al Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, precum și firmele private implicate.

Mă refer punctual la acest caz, deoarece cele două firme private au făcut nenumărate intervenții, și anul trecut și în prezent și nu au primit nici un fel de răspuns.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim domnului Marin Anton.

Are cuvântul domnul Costel Marian Ionescu.

Nefiind, dau cuvântul doamnei Smaranda Ionescu. Văd că a plecat din sală... (Din sală: a renunțat!) A renunțat, nu am știut.

Domnul Ioan Miclea.

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este pentru domnul ministru Ovidiu Mușetescu, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului.

Domnule ministru,

În cursul anului 1996, FPS București a scos la privatizare, "prin grija" președintelui de atunci Radu Sârbu, Întreprinderea Agricolă de Stat "Poiana" județul Cluj, una din cele mai bune unități din județ și din țară. Acest IAS îngloba în structura sa terenuri agricole din localitățile Câmpia Turzii, Poiana și Urca, județul Cluj.

În vederea privatizării acestui IAS s-a întocmit un Caiet de sarcini în care s-a stabilit prețul de pornire de 2 miliarde de lei. Primul cumpărător înscris la licitație a fost doamna Floarea Pintea, membră a Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat, apropiată a domnului Radu Sârbu. La această licitație s-au mai înscris două persoane: ing.Boancă și ing.Oros, însă, prin diferite tertipuri, nu li s-a dat Caiet de sarcini și aceștia nu au putut participa la licitație. În felul acesta, singura participantă la licitație a fost doamna Floarea Pintea care a cumpărat IAS Poiana cu suma de 200 de milioane de lei, prețul unui modest apartament.

În același mod, doamna Floarea Pintea a cumpărat și ferma zootehnică din localitatea Urca, județul Cluj, cu două grajduri mari populate cu vite, precum și o clădire și o brutărie situate în centrul municipiului Câmpia Turzii, brutăria, menționăm, fiind retehnologizată, în același an, cu utilaje în valoare de 150.000 dolari SUA. Pentru toate acestea, doamna Pintea Floarea a plătit suma de 38 de milioane lei. Și în acest caz, doi licitatori au fost excluși, neeliberându-li-se Caiet de sarcini.

Ferma de la Viișoara a fost cumpărată de rudeniile lui Radu Sârbu, în aceleași condiții și pe un preț de nimic.

Vă rog, domnule ministru, a dispune cercetarea temeinică a acestor privatizări și a dispune de urgență anularea lor și sesizarea organelor de justiție, pentru fraudele aduse statului în acest caz.

Aștept de la dumneavoastră un răspuns în termen legal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Doru Dumitru Palade.

 
   

Domnul Doru Dumitru Palade:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să reamintesc că am de primit niște răspunsuri: la o întrebare pentru doamna ministru Rodica Mihaela Stănoiu, privind achiziționarea ilegală a unui pachet de acțiuni de la Societatea comercială "Comat" SA Botoșani și o interpelare la Corpul de Control al Guvernului, nu știu cine e moștenitorul domnului Grecea, privind privatizarea Societății comerciale "Moldopan" SA Botoșani.

Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru Ioan Rus, ministru de interne și se referă la o acțiune desfășurată "cu mare anvergură" de 5 tineri ofițeri de poliție, privind utilizarea la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Mecanică Fină de licențe la programe de calculator.

Consider, în cadrul interpelării, că aceste efective ale Poliției erau demne de o cauză mai bună; au "terminat" lupta cu infracționalitatea și au început războiul cu unitățile bugetare, alimentate, de fapt, de la același buget.

Aștept răspunsul scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Ioan Mihai Năstase.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Răzvan Teodorescu, ministrul culturii și cultelor.

Domnule ministru,

După cum, desigur, cunoașteți, fiind mediatizat și în presă, la Opera Română din Cluj, s-a declanșat un conflict de mari proporții etichetat de ziariști ca "război la Opera Română din Cluj".

În urma discuțiilor purtate cu liderii de sindicat și cu angajații Operei Române din Cluj, în ziua de 25 martie 2001, la Clubul tipografilor din Str.Memorandumului nr.23, am putut să constat că, la originea acestui conflict între salariați și actuala conducere reprezentată de director general Petre Zbârcea, doamna Nicoleta Brad, director adjunct și doamna Tania Cristea, consilier juridic, se află mai multe nereguli, Unu: neexistența unui regulament de ordine interioară, neexistența și neaplicarea contractului colectiv de muncă, neaplicarea corespunzătoare a Legii nr.154/1998 și a Ordonanței Guvernului nr.24/2000, lipsa totală de transparență a modului de gestionare a bugetului de venituri și cheltuieli, un stat de funcțiuni total neadecvat și nediscutat cu liderii de sindicat, o salarizare total necorespunzătoare, cu abuzuri de penalizări și sancțiuni, distrugerea unor documente, compromiterea activității Operei clujene, prin politică managerială necorespunzătoare.

În baza celor de mai sus, se impune, de maximă urgență, având în vedere amploarea conflictului de muncă creat și multiplele nereguli manageriale, unele îmbrăcând chiar caracter penal, trimiterea unei comisii de anchetă și luarea măsurilor ce se impun.

Vă rugăm să ne comunicați rezultatele comisiei de anchetă și măsurile luate.

Semnează: deputat Ioan Mihai Năstase.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul Ilie Merce.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României.

După cum bine se cunoaște, în ultimii ani, România a contractat importante împrumuturi externe, beneficiind, în același timp, de fonduri consistente în valută, cu titlu nerambursabil, pentru reabilitarea sistemului sanitar, construirea de autostrăzi și reabilitarea șoselelor naționale, amenajarea de diguri și sisteme de prevenire a inundațiilor, reconversie profesională, închiderea minelor, atenuarea impactului social ș.a.

Se mai știe, de asemenea, că, în organizarea și gestionarea acestor fonduri, s-au produs grave deficiențe și mari fraude, fără ca cineva să fie tras la răspundere, până în prezent.

În consecință, solicităm domnului prim-ministru Adrian Năstase răspunsuri sau lămuriri pertinente cu privire la valoarea totală a finanțărilor externe primite de România în perioada 1996 – 2000, de la organizațiile financiare internaționale – FMI, Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Phare, Comunitatea Europeană, atât cea nerambursabilă, cât și cea rambursabilă, evident; care a fost destinația acestor fonduri, pe domenii și lista detaliată a proiectelor, precum și beneficiarii acestor asistențe financiare; volumul garanțiilor acordate de statul român societăților comerciale și mai ales cazurile în care statul român a fost obligat să plătească în locul celor care nu au mai făcut-o, până la urmă. Valoarea totală, de asemenea, interesează, plătită de statul român firmelor de consultanță implicate în obținerea și gestionarea asistenței financiare și care sunt firmele respective.

Cu ocazia altui moment, o să dau și exemple concrete. Deocamdată, mă limitez la atâta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Merce, dar ar fi bine să mai dați și exemple concrete, pentru că ce cereți dumneavoastră acolo e un roman, de scris.

 
   

Domnul Ilie Merce (din sală):

În primul rând, trebuie să apreciați și că vă ridicăm mingea la plasă!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Nefiind alți deputați înscriși la ordinea de zi, declar închise lucrările ședinței noastre de astăzi.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 19,42.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 16 october 2019, 1:09
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro