Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 26-03-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001

17. Expunerea orală a întrebărilor și prezentarea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

................................................

Stimați colegi,

Trecem la partea a doua a ședinței.

Sunt o serie de întrebări adresate domnilor miniștri. Domnul deputat Viorel Coifan are o de adresat o întrebare domnului ministru Cazan. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Domnul ministru,

Stimați colegi,

Întrebarea mea se referă la modificarea Legii nr. 151/1998, a dezvoltării regionale. Acum 2 săptămâni am aprobat o ordonanță de urgență prin care Agenția Națională a Dezvoltării Regionale trece de sub autoritatea Consiliului Național al Dezvoltării Regionale ca departament în organigrama Ministerului Dezvoltării și Prognozei. Întrebarea mea este: pe lângă această modificare, ministerul mai are intenția să provoace și alte modificări ale Legii nr. 151?

Argumentul meu este că dacă se produce această singură modificare, atunci apare o situație paradoxală, în sensul că Consiliul Național al Dezvoltării Regionale, care este format din: 16 aleși locali, reprezentând cele 8 regiuni de dezvoltare; 16 reprezenți ai Guvernului, deci sub autoritatea primului ministru, se dezechilibrează pentru că în același moment Ministerul Prognozei și Dezvoltării este și decident și executant. Este decident, pentru că face parte din cei 16 reprezentanți ai Guvernului, și este executant, pentru că va comanda direct Agenția Națională de Dezvoltare Regională.

Prin urmare, domnul ministru, respectuos vă adresez întrebarea, dacă există intenția și a altor modificări ale acestei legi?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Coifan. Are cuvântul domnul ministru Cazan. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Romeo Leondard Cazan:

Stimate domnule deputat Viorel Coifan,

Doamnelor și domnilor,

De la început, vreau să vă spun că nici această modificare nu e prevăzută. Dar am făcut un răspuns mai amplu, din dorința de a-i lămuri și pe alți colegi, întrucât am mai găsit această interpretare, mai ales în unele județe pe care le-am vizitat în ultimul timp, una din ședințe știți că a fost la Timișoara, unde ați fost și dumneavoastră prezent.

În legătură cu prima întrebare, care se referă la raportul decident-executiv și la faptul că în condițiile în care Ministerul Dezvoltării va face parte din Consiliul Național de Dezvoltare Regionale, coordonând direct și Direția Națională pentru Dezvoltare Regionale, doresc să precizez următoarele:

În primul rând, prin Ordonanță de urgență nr. 2/4 ianuarie 2001 s-a înființat Ministerul Dezvoltării și Prognozei, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, prin reorganizarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiară din structura aparatului de lucru al Guvernului, Direcția Generală de Prognoză din subordinea Ministerului Finanțelor și Agenția Națională de Dezvoltare Regională, care s-a desființat. Atribuțiile acestor organisme au fost preluate și dezvoltate de Ministerul Dezvoltării și Prognozei, fapt stabilit prin Hotărârea nr. 16/2001 privind organizarea și funcționarea acestui minister.

În al doilea rând, prin înființarea Ministerului Dezvoltării și Prognozei, pe lîngă faptul că au fost preluate integral atribuțiile fostei Agenții Naționale pentru Dezvoltare, au fost prevăzute și atribuții noi în domeniul dezvoltării regionale, cum sunt: colaborări în realizarea obiectivelor de cooperare externă a regiunilor de dezvoltare de tip transfrontalier, interregional sau la nivelul euroregiunilor; monitorizarea programului și planului de acțiuni guvernamentale și prezentarea de propuneri de soluții pentru încadrarea în termenele stabilite, în cazul apariției tendinței de nerealizare sau în situații de criză; colaborarea cu organizații interne sau internaționale care sprijină dezvoltarea regională, cu camerele de comerț și industrie, cu alți reprezentanți ai mediilor de afaceri; elaborarea și supunerea spre aprobare Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională a programelor de dezvoltare regională pentru susținerea programului de privatizare – post-privatizare; asigurarea secretariatului Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională. Deci, Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională nu s-a desființat, există în continuare, conform Legii nr. 151.

Repet, prin preluarea activității Agenției naționale pentru dezvoltare regională de către Ministerul Dezvoltării și Prognozei nu s-a adus nici o știrbire atribuțiilor ce reveneau acestui organism în dezvoltarea regională a țării, ci, mai mult, ele au fost amplificate. În interpelarea dumneavoastră se menționează că ministerul va avea drept de vot în Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională și, în același timp, va coordona direct agenția. Nu corespunde realității, situația o vedeți: agenția a fost înființată și trăiește în interiorul ministerului prin o parte din personalul dinainte, iar ministerul are un singur reprezentant în Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională, care rămâne în aceeași structură. Deci, cel care reprezintă Ministerul Dezvoltării are drepturi egale cu ceilalți reprezentanți în organismul național.

Trebuie reținut că agențiile de dezvoltare regionale sunt organizații neguvernamentale și au rămas cu același statut în continuare.

În legătură cu a doua întrebare pusă de dumneavoastră, care se referă la ce alte articole din Legea nr. 51 mai intenționăm să modificăm, doresc să subliniez că Ministerul Dezvoltării și Prognozei a prezentant Guvernului un proiect de hotărâre cu desemnarea reprezentanților Guvernului în Consiliul Național – deci, acei 14 despre care dumneavoastră vorbeați. Guvernul a decis ca reprezentarea în CNDR să fie la nivel de secretar de stat – se făcea un nou Guvern, cu 16 miniștri, practic, în aceeași structură. Deci, prin proiectul de hotărâre se respectă strict paritatea de 16 reprezentanți ai Guvernului, prevăzută în Legea nr. 151.

În același timp, potrivit deciziei primului ministru și având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 16/2001 urmează să prezentăm în Guvern un proiect de lege care să completeze substanțial Legea nr. 151, fără a-i modifica în nici un fel esența și sistemul relațional între Guvern și agențiile de dezvoltare regională, care sunt, așa cum am spus, organisme neguvernamentale non-profit, de utilitate publică, care acționează în domeniul specific dezvoltării regionale.

Cu ocazia aceasta, cred că nu mai aveți neclarități. Sau, dacă mai aveți, vă stau cu plăcere la dispoziție.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveți cuvântul.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Vă mulțumesc, domnul ministru. Explicațiile au fost clare și să sperăm că împreună vom putea să facem această lege mai bună și organismele funcționale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, dar aceasta nu înseamnă că faceți zonă defavorizată la Timișoara...

Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apărării Naționale. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu 2 săptămâni, am adresat o întrebare domnului ministru al apărării naționale, domnul Pașcu, pe următoarea idee: că domnia sa, într-o intervenție la radio, a spus că urmează ca în acest an, prin reciprocitate, să se amenajeze sau să se reamenajeze în Ungaria mormintele soldaților români căzuți în cel de al doilea război mondial, respectiv, in România ale soldaților hortyști căzuți pe teritoriul României.

Aspectul cu care nu eram eu în clar era faptul că am înțeles că românii noștri au căzut pentru eliberarea Ungariei, dar maghiarii aceștia pentru ce au căzut? Că, la Oarba de Mureș am avut numai 11 mii de români care au căzut... Nu vorbesc de toți românii care au căzut pentru eliberarea Transilvaniei. Și, atunci, nu am înțeles mai departe acest gest "prietenesc", pe care domnul ministru Pașcu l-a exprimat. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul secretar de stat Encuțescu. Vă rog.

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să îmi permiteți să fac o precizare, de la început, pentru a înțelege într-un mod obiectiv declarația făcută de ministrul apărării naționale. Și vă rog să îmi permiteți să vă citesc un citat din comunicatul Rompres citat de Radio România, citat aprținându-i domnului ministru: "Osemintele ostașilor unguri care au căzut pe teritoriul României în timpul celor două războaie mondiale vor putea fi aduse la București și reînhumate la Cimitirul germano-bulgar. Gestul este mai mult simbolic și reprezintă o chestiune de reciprocitate, dat fiind faptul că Ungaria a amenajat chiar în centrul orașului Budapesta un cimitir al ostașilor români."

Într-adevăr, anul trecut, la 25 octombrie, în Cimitirul central din Budapesta, în cadrul unui ceremonial special, a fost inaugurată o parcelă românească, unde sunt mormintele individuale ale 16 militari români și două gropi comune, cu oseminte ale altor 155. Partea ungară intenționează, la rândul ei, să amenajeze o parcelă proprie în Cimitirul Pro Patria din București, cimitir mixt, înființat în anul 1917 pentru înhumarea militarilor Puterilor Centrale. Parcela va fi similară cu cea românească de la Budapesta, fiind strămutate osemintele a 16 militari unguri morți în primul război mondial.

Din datele pe care le avem la dispoziție, în România sunt înhumați 2.447 de militari unguri în 61 de locuri de înhumare din 52 de localități situate în 18 județe. În Ungaria, sunt înhumați 8.566 de militari români în 478 de locuri de înhumare. De altfel, există o declarație de intenție încheiată între Ministerele Apărării ale celor două țări în anul 1997 privind sprijinirea unor acțiuni de acest tip.

Răspunzând exact întrebării domnului deputat Moisoiu, dorim să menționăm că prevederile Convenției de la Geneva din 1949 și ale protocoalelor adiționale la aceasta din 1977, documente semnate și ratificate și de România, stipulează obligația statelor semnatare de a acorda tuturor locuri de înhumare ale beligeranților, indiferent în ce tabără au luptat sau ce naționalitate au, respectul și îngrijirea cuvenită, principii care au fost și vor fi respectate de țara noastră. Și aș dori să menționez că Cimitirul Pro Patria este un cimitir aflat în proprietatea și întreținerea unei organizații germane, respectiv Uniunea Populară Germană, și că înhumarea militarilor unguri în parcela situată în acest cimitir va fi, în ultimă instanță, o problemă care se va rezolva pe cale diplomatică între Ambasada ungară la București și Ambasada germană la București.

De altfel, reprezentantul Uniunii Populare Germane a și fost în România săptămâna trecută, pentru a discuta oportunitatea înființării acestei parcele. Ei sunt cei care plătesc, cei care au amenajat și întrețin acest cimitir.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la întrebarea următoare, și dau cuvântul domnului Damian Brudașca, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apelor și Protecției Mediului.

Domnule Brudașca, aveți cuvântul.

Domnul Damian Brudașca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se referea la acțiunile pe care le preconizează Ministerului Apelor și Protecției Mediului, în vederea refacerilor și distrugerilor care s-au produs la drumurile, podurile, podețele și la albiile râurilor din spațiul județului Cluj, având în vedere că an de an, datorită lucrului pe jumătate sau datorită lipsei de atenție corespunzătoare, distrugerile sunt tot mai amplificate, numai la ultimele inundații consemnându-se pagube de peste 12 miliarde de lei, așa cum au fost ele stabilite de către specialiști ai prefecturii județului Cluj.

Dădeam în interpelarea pe care am înaintat-o cu acest prilej exemple de pe drumurile județene 103H și drumul județean 108C, unde cheltuielile se cifrează la peste 7 miliarde de lei. Precizam această chestiune, avându-se în vedere și faptul că, per total, din datele pe care le-am obținut de la prefectura județului Cluj, sumele provenite de la Guvern pentru îndepărtarea efectelor inundațiilor sunt cu mult sub necesarul minim pentru aceasta. De asemenea, pun această întrebare întrucât din proiectul de buget care ne-a fost distribuit în după-masa aceasta nu rezulta absolut nici o măsură privind amenajarea cursurilor de apă de pe raza județului Cluj.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Brudașca.

Are cuvântul domnul Florin Stadiu, pentru răspuns.

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Apelor și Protecției Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Printre cele 11 județe în care s-au produs inundații în perioada 3 – 6 martie se află și județul Cluj unde, așa cum spunea domnul deputat Damian Brudașca, au fost afectate 10 localități, 104 gospodării, 1985 de hectare de terenuri agricole, 7 poduri și podețe, 3 kilometri de drumuri și 6 obiective social-culturale; nu au fost deteriorate lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Valoarea estimativă a pagubelor, într-o primă evaluare, este de circa 12 miliarde de lei.

Prin Hotărârea Guvernului nr.292 din 8 martie 2001, pentru refacerea lucrărilor de infrastructură afectate au fost alocate fonduri în valoare de 7,2 milioane de lei pentru un pod, 6 podețe, 2 kilometri de drumuri, și menționez că nu este vorba de lucrări noi, ci numai de refacerea lucrărilor afectate, sumă ce va fi gestionată de către Consiliul județean Cluj, prin Ministerul Administrației Publice.

Așa cum v-am spus, având în vedere că nu au fost afectate lucrări hidrotehnice, nu se puteau aloca fonduri pentru repararea lucrărilor hidrotehnice.

Programul de investiții pentru 2001 prevede următoarele lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundațiilor: amenajarea pentru apărarea împotriva inundațiilor provocate de râul Someșul Mic pe sectorul Cluj-Napoca – Dej. Investiția prevede realizarea a 42,3 kilometri regularizări de albii și 9,5 kilometri diguri. Valoarea totală este de 426,8 miliarde de lei, iar în anul 2000 se vor aloca 11 miliarde de lei. Termenul final de punere în funcțiune este 30.11.2003.

O altă lucrare este reconstrucția lucărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe Valea Căpuș, constând în 25 de kilometri reprofilări de albie și 3 kilometri de lucrări consolidări de maluri. Valoarea totală este de 14 miliarde de lei, alocate integral din anul acesta. Termenul de punere în funcțiune este 30.11.2001.

Pentru perspectiva de medie și lungă durată se prevede realizarea în județul Cluj a următoarelor lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor: amenajarea râului Someșul Mic și afluenților muncipiului Cluj-Napoca - valoarea este 72 de miliarde de lei; amenajarea împotriva inundațiilor a zonei industriale Dej – valoarea este de 450 miliarde de lei; amenajarea râului Someșul Rece și Valea Răcătău – valoarea este de 30 de miliarde de lei; reconsiderarea lucrărilor de apărare pe râul Nădaj – valoarea este de 43 miliarde de lei; regularizarea Văii Hen – valoarea este de 22 de miliarde de lei; reparații la rezerva acumulării Gilău – 4 miliarde de lei; amenajarea Văii Gadalin – 5 miliarde de lei; amenajarea Văii Rișca Mare – 8 miliarde de lei; amenajarea Văii Borșa – 6 miliarde de lei; amenajarea râului Someșul Mic între Baraj și Mănăștur și Pod Garibaldi – valoarea este de 4 miliarde de lei. Valoarea totală a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pentru perspectiva de medie și lungă durată în județul Cluj este de 644 de miliarde de lei. Funcție de resursele bugetare din anii următori, ele vor fi realizate.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dau în continuare cuvântul domnului deputat Constantin Niculescu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Niculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că întrebarea mea este mult prea mult mediatizată în aceste momente, dar cred că, având în vedere faptul că noi veghem ca banul public să fie folosit corespunzător, întrebarea mea se referă la autostrada București – Pitești, singura noastră autostradă care astăzi numai ca autostradă nu arată, după ce i s-a tăiat panglica.

Aș vrea să mulțumesc de la această tribună ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, care s-a deplasat personal, fapt care demonstrează că autostrada București – Pitești este o șosea foarte importantă.

Aș vrea să semnalez că, încă de la inaugurare, atât mass-media, cât și automobiliștii au constatat că îmbrăcămintea asfaltică produce trepidații și este turnată cu numeroase ondulații. În câteva luni de la inaugurare, carosabilul este plin de gropi, așa cum arată astăzi. Unele panouri de semnalizare ne orientează către zona de servicii, care constatăm că nu există.

Am prezentat întrebarea în scris, rugând conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței să efectueze un control pentru folosirea banului public în această lucrare de investiții și sigur că am formulat și unele subpuncte la întrebare, gândind că până la urmă și România are dreptul măcar o autostradă corespunzătoare să aibă, dacă totuși acest hibrid să numește autostradă și arată cum arată.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul ministru Miron Tudor Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Problema autostrăzii București – Pitești ne preocupă din momentul în care defecțiuni majore au apărut în execuția lucrării. Sigur, voi înmâna domnului deputat un răspuns complet pe toate subpunctele. Deocamdată, pot să vă informez că autostrada a fost construită de un consorțiu italian care a fost selectat în 1997; este un contract între Administrația Națională a Drumurilor și acest consorțiu; a fost un consultant englez, GIBB, care s-a ocupat de urmărirea calității lucrărilor.

Avem două tipuri de probleme astăzi pe autostradă, și mă refer la probleme tehnice, deoarece echipa noastră de tehnicieni a terminat analiza, una care se referă la mediatizata problemă a desprinderii stratului de uzură, care este din nefericire cea mai simplă, și există și probleme de structură pe anumite porțiuni în autostradă, și acum se caută soluții de remediere. De fapt, din punctul nostru de vedere, datoria de a remedia lucrarea, autostrada revine celui care a fost antreprenor general, consorțiul FAT. Încercarea de a atrage în joc subantreprenori români noi nu o luăm în considerație; contractul pentru execuție a fost cu FAT; dacă FAT a avut subantreprenori, este problema domniilor lor să vadă cum își reglementează problemele cu subantreprenorii.

Trebuie să sublinez că, de-a lungul timpului, organele românești de control și-au făcut datoria. Am fost plăcut impresionat atât de verificările pe care le-a realizat CESTRIN-ul, care este laboratorul specializat al ministerului, cât și de Direcția controlului calității lucrărilor, precum și de inspectoratele județene pe autostradă. Mai mult, în afară de notele încheiate de către controalele care au fost executate și care au fost înmânate AND-ului, miniștrilor de resort din momentul respectiv, precum și executantului, aceste note de control au ajuns pe masa Guvernului. Una dintre cele două note care au ajuns pe masa Guvernului se referea la planeitate și la alte deficiențe de execuție în 19 noiembrie 1999, iar cealaltă se referea la prăbușirea acelui poduleț asupra căruia a plouat cam mult și a căzut în 2.06.2000. Nu există nici un rezultat, nici un răspuns al Guvernului sau al ministerului în perioada respectivă la aceste note care au fost prezentate. Încerc să nu fac un proces de intenție; de aceea mă feresc, după cum vedeți, să intru foarte mult în amănunte.

Situația astăzi este așa cum v-am prezentat-o – există deficiențe de execuție pe autostradă, există și deficiențe de proiectare în anumite zone. Am cerut antreprenorului și consultantului să ne prezinte care sunt soluțiile tehnice de remediere înainte de a intra într-o remediere de suprafață. Dacă soluțiile tehnice vor fi acceptabile pentru noi, și sperăm că vor fi, este consultantul, și mai ales executantul FAT care va trebui să rezolve și să repare autostrada. Oricum, vă garantez că, în ceea ce privește poziția noastră, nu suntem dispuși ca, în condițiile actuale, să încheiem preluarea definitivă a lucrării la terminarea perioadei de garanție. Mai mult, și este un lucru mai puțin cunoscut, și sunt obligat să vi-l prezint, în contractele de execuție, în contractul de modernizare intră și obligativitatea părții române, adică a AND-ului de a introduce taxarea, și au fost realizate în repetate rânduri aceste licitații, astăzi fiind în situația de a decide cine va introduce taxarea, care va firma care va taxa activitatea pe autostradă, traficul pe autostradă, care va asigura menținerea autostrăzii într-o stare rezonabilă. Eu cred că va trebui să amânăm puțin aceste decizii, din motive ușor de înțeles, și anume de a găsi soluția de a duce autostrada București – Pitești într-o stare acceptabilă din punct de vedere tehnic, așa cum nu este astăzi.

Vă vom ține la curent cu toate evenimentele, cu modul în care lucrurile vor evolua pe autostrada București – Pitești și, de câte ori Parlamentul va dori să afle cum mai stau lucrurile, ne vom prezenta să răspundem întrebărilor dumneavoastră. Deocamdată analizăm, din punct de vedere juridic, care este posibilitatea noastră de a ne îndrepta împotriva celor care au executat lucrarea, ca să recuperăm din pagubă și, mai ales, să ajungem cu autostrada la standardele acceptabile; spun din nou "acceptabile", pentru că este greu să ne așteptăm, din nefericire, la altceva. Referitor la cei care sunt vinovați de ceea ce s-a întâmplat, dacă există și o altă vină decât cea administrativă, și care va fi descoperită de-a lungul anchetei pe care o facem, sigur că materialele vor fi îndreptate către poliție, procuratură, pentru că așa este firesc. Este o lucrare mult prea importantă, pentru ca s-o lăsăm la voia întâmplării.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru, și vă dorim succes în ceea ce ați întreprins, vis-a-vis de întrebarea care v-a fost pusă.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Tamas Sandor, pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Domnule Tamas Sandor, aveți cuvântul.

Domnul Sándor Tamás:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea să adresez o întrebare domnului Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii și Alimentației.

Obiectul întrebării este: Ordinul ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr.668 din 16.06.2000 privind identificarea terenurilor forestiere exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr.394 din 23 august 2000, identifică terenuri forestiere execeptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente înșirate în șase anexe care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Deși publicarea în Monitorul Oficial al României a actului normativ în speță este obligatorie, anexele acestui ordin nu s-au publicat în Monitorul Oficial, menționându-se că "Anexele nr.1-6 se comunică de către Ministerul Apelor comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum și celorlalți factori interesați." Printre acești "celorlalți factori interesați" sunt și numeroși cetățeni care au formulat cereri de reconstituire asupra terenurilor forestiere.

Întrebările mele sunt de fapt: după părerea dumneavoastră, este o stare normală faptul că un lucru așa de important, ca suprafețe considerabile legate de domeniul proprietății, să nu fie dat publicității în organul oficial al țării, Monitorul Oficial al României?; în al doilea rând, ce măsuri ați luat ca aceste liste să fie aduse la cunoștința celor interesați?

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Tamas Sandor.

Are cuvântul domnul ministru Gheorghe Sin.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Sin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea pusă de domnul deputat Tamas Sandor este firească, pentru care s-a și formulat următorul răspuns: anexele nr.1-6 la Ordinul nr.668/2000 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României din cauza numărului mare de pagini ale acestora; de exemplu, anexele aferente terenurilor exceptate situate pe raza județului Harghita însumează 49 de pagini, iar cele pentru județul Mureș, 30 de pagini.

Ministerul Justiției, care avizează orice ordin ce se publică în Monitorul Oficial al României, văzând numărul impresionant al paginilor anexelor, a apreciat ca imposibilă publicarea acestora în Monitor și a sugerat ca anexele să se comunice de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului factorilor interesați.

Fostul minister al Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a transmis anexele 1-6 comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, direcțiilor silvice din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor, precum și inspectoratelor silvice teritoriale unde acestea pot fi consultate. Pentru județele Brașov, Covasna, Harghita și Mureș, anexele respective pot fi consultate la Inspectoratul teritorial pentru regim silvic și cinegetic Brașov. În acest sens, s-a dispus ca inspectoratul să faciliteze consultarea, iar pentru unele detalii xerocopierea.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Da, vă rog, domnule Tamas.

Domnul Sándor Tamás:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Răspunsul a fost destul de clar; am ascultat cu atenție răspunsul dumneavoastră. Totuși, dacă îmi permiteți, aș vrea să formulez o cerere, o rugăminte, dacă se poate. După cum ați amintit dumneavoastră, eu cred că nu sunt chiar așa de mari aceste volume; ne-ați spus de două județe că au 30, respectiv 40 de pagini. Dacă totuși se poate, eu aș vrea să dați publicității în Monitorul Oficial, și vă spun de ce: am înțeles că se pot consulta ori la direcțiile silvice ori la comisiile județene de aplicare a legii, dar trebuie să avem în vedere numărul mare al solicitanților, și dumneavoastră știți foarte bine sau chiar mai bine decât mine că numărul este de ordinul sutelor de mii de cetățeni care sunt interesați în retrocedarea terenurilor forestiere.

Deci, eu nu am ce să fac altceva, și accept răspunsul dumneavoastră, dar totuși formulez această cerință: să dați publicității, pentru că eu cred că nu este totuși normal ca cetățenii care nu știu că sunt sau nu sunt vizați în aceste anexe să se înșire în fața prefecturii sau în fața direcțiilor silvice pentru consultarea acestor anexe, mai ales că unii dintre ei au primit cu suspiciune aceste anexe, având în vedere faptul că nu cunosc chiar suprafețele respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mulțumesc, domnule Tamas.

Domnule Sin, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vom face demersurile necesare pentru publicarea acestor anexe în Monitorul Oficial.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc, domnule ministru.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 6:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro