Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 26-03-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001

18. Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

................................................

Trecem în continuare la capitolul de interpelări al zilei noastre de astăzi, și voi da cuvântul domnului Damian Brudașca, care are două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, să spuneți doar subiectul.

Domnul Damian Brudașca:

Da. Este vorba despre o interpelare adresată doamnei ministru Daniela Bartoș, în legătură cu Ordinul nr.201/1997 al Ministerului Sănătății, referitor la impunerea obligativității urmării unor cursuri de igienă de către personalul din industria alimentară și alimentație publică.

Prin Ordinul nr.201/1997 al ministrului Sănătății, persoanele care lucrează în sectoare care prezintă risc de transmitere a unor boli cu precădere, dar nu exclusiv, cele din cadrul industriei alimentare și alimentației publice, sunt obligate să prezinte documente din care să rezulte că au urmat un curs de igienă specific locului de muncă.

Desigur, apreciem ca necesară o asemenea reglementare, dar, în loc ca această obligație să fie atribuită conducerilor unităților, care de fapt și răspund de asigurarea condițiilor de igienă, cu îndeplinirea ordinului sunt însărcinate firme private constituite în exclusivitate din funcționari ai instituțiilor care verifică această activitate. Suma care trebuie achitată de firmele în cauză este de 200.000 de lei/persoană, pe fiecare salariat atestat, ceea ce la nivelul întregii țări înseamnă peste 1.000 de miliarde de lei. Întrucât atestarea este obligatorie din doi în doi ani, sumele pe care societățile comerciale trebuie să le plătească nu sunt deloc de neglijat.

Deoarece este vorba de o afacere oneroasă, după părerea mea, cer, doamnă ministru, să anulați acest ordin și să încredințați activitățile stipulate în el societăților comerciale, deoarece în cadrul lor lucrează ingineri în industria alimentară și medici care pot să efectueze atât instruirea, cât și testarea salariaților din domeniu. În lipsa lor, cum este cazul unităților mici, societatea comercială poate apela la personal din domeniul instituției din cadrul instituțiilor sanitare de stat, plătind pentru prestația efectuată de acestea sume mai mici decât cele percepute de firmele căpușă amintite.

Un alt aspect pe care doresc să-l supun atenției dumneavoastră este cel legat de excesul de licențe cerute pentru comercializarea unor produse alimentare. Astfel, spre exemplu, dacă un bufet vinde și mititei, trebuie să obțină și licență de fabricație pentru aceștia. Lucrul respectiv este inexplicabil atâta timp cât funcționarea lui este autorizată sanitar-veterinar. Se consideră că astfel de licențe ar trebui limitate la societățile care procesează efectiv astfel de produse. În prezent, patronii și managerii unităților de desfacere consideră nefiresc și inutil să fie obligați la obținerea unor asemenea licențe, creându-le serioase impedimente în activitate.

Am convingerea, doamnă ministru, că veți dispune analizarea celor de mai sus și luare de măsuri legale firești, punând capăt exceselor și birocrației contraproductive.

Al doilea obiect al interpelării îl constituie Hotărârea de Guvern nr.389 privind vănzarea spațiilor deținute de firmele private pe bază de contract de locație de gestiune, de închiriere sau dobândite prin asociere. Guvernele care s-au succedat, nerezistând presiunilor exercitate de grupuri de interese, au modificat în avalanșă actul normativ respectiv, condiționând inițial vânzarea de efectuare a unor investiții cu o valoare de cel puțin 20% din cea a spațiului respectiv, apoi renecesitatea ca acesta să nu se afle într-un imobil declarat monument istoric sau să nu se afle în zona de protecție a unor monumente și așa mai departe. În final, printr-o nouă modificare, vânzarea a fost lăsată la latitudinea proprietarului. Datorită mutilărilor repetate ale Hotărârii nr.389/1996, posibilitatea ca cei îndrituiți să-și cumpere spațiile respective s-a redus de la 90% la circa 10% în prezent.

În situația dată este, consider, necesar adoptarea unui act normativ clar, corect, corent, care să permită ca spațiile disponibile sau închiriate uneori la prețuri de speculă să poată fi cumpărate legal de cei care le folosesc în scopul producției.

Această interpelare am adresat-o titularului portofoliului Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, având în vedere că multe din aceste spații au aparținut ministerului care s-a transformat în actualul minister al Lucrărilor Publice și Locuinței.

Mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să depuneți interpelările în scris.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Le-am depus.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul deputat Augustin Lucian Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă prevalez de textul de regulament care îmi permite să dau numai o enunțare a interpelării, pe care o adresez doamnei ministru al Justiției, doamna Rodica Stănoiu. Este prilejuită de existența acum două săptămâni a unei consfătuiri inițiate de Grupul de Dialog Social cu privire la influența politicului în actul de justiție, care a ajuns la concluzia hilară că această influență a fost nesemnificativă. La această consfătuire a participat și doamna Nadia Constantinescu, în calitatea domniei sale de consilier la Ministerul Justiției.

Față de lipsa de reacție până la această dată a Ministerului Justiției cu privire la aceste enormități, solicit să se precizeze poziția exactă, indicându-se dacă au existat asemenea influențe, să se nominalizeze persoanele care au exercitat asemenea influențe și să se indice exact măsurile luate în raport de judecătorii care s-au supus acestor influențe. Voi avea cinstea să fac dezvoltarea în prezența doamnei ministru.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu și eu foarte scurt, nu chiar pe tema întrebărilor pe care vreau să le precizez. Prima este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, și se referă la Legea administrației publice ce cu onoare am votat-o în urmă cu două săptămâni și care prevede la art.90 că în posturile în care sunt relații cu publicul vor trebui să fie încadrate persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

Nedumerirea mea sau lămurirea pe care o cer cu această ocazie se referă și la faptul că am văzut și Legea bugetului unde se spune că este un număr maxim de 12 sau de 15 locuri în care poate fi încadrată o primărie, și este următorul lucru: în acest caz, înseamnă că pentru ocuparea postului de secretar, pentru că acesta este postul de relație cu publicul din partea unei primării, va trebui în mod obligatoriu în aceste situații să fie încadrată o persoană din rândul minorității, și nu nominalizez nici o minoritate în clipa de față, pentru că eu nu cred că cineva dintre români, deci persoană de naționalitate română și care a urmat cursurile la școală în limba română, ar putea să formuleze răspunsuri în scris, nu numai verbale, pentru că verbal se învață limba pe stradă. Deci, aceasta este întrebarea: dacă va fi condiție obligatorie în felul acesta pentru concursul de ocupare al postului de secretar.

O a doua întrebare pe care aș dori s-o adresez domnului ministru al Transporturilor, domnul Miron Mitrea, o dezvolt puțin, pentru că este puțin mai deosebită, și anume este vorba de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V., căreia i-a fost adjudecată în 1997 o licitație internațională pentru lucrări de alimentare cu apă a 1400 de sate din România, licitație despre care nu se știe când și în ce condiții a avut loc.

Cert este că încheierea contractului a avut loc după ce domnul ministru Noica, de atunci, a făcut o vizită de circa o săptămână în Israel, la invitația patronului firmei, domnul Egon Lavin.

Din cele 1.400 de sate, existau deja studii de fezabilitate necesare promovării investiției expertizate tehnic și financiar de Ministerul Finanțelor și MLPAT, inclusiv avizate interministerial și aprobate conform HG-urilor publicate în "Monitorul Oficial al României" de către societăți de proiectare din țară.

După ce a cheltuit din bugetul centralizat sume însemnate pentru elaborarea acestor studii și s-au obținut toate avizele legale necesare, cu plata taxelor aferente, MLPAT a încredințat în totalitate proiectarea și reproiectarea studiilor de fezabilitate, proiectelor de execuție și execuția lucrărilor autoproiectate pentru cele 1.400 de sate firmei SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. În acest fel, nu s-a ținut cont de dreptul de autor al societăților de proiectare care au întocmit studiile, firma israeliană beneficiind de soluțiile și ideile prevăzute în aceste proiecte. În plus, proiectele întocmite de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. prevedeau rezervoare de apă metalice care sunt de circa 5 ori mai scumpe decât rezervoarele de apă din beton executate în România, soluții ce nu sunt în concordanță cu condițiile climaterice din România, iar multe componente, ca de exemplu stațiile de pompare erau prevăzute a se importa din Israel. De asemenea soluția de alimentare cu apă este, în exclusivitate, în aceste proiecte, prin cișmele de stradă, nefiind rezolvată problema contorizării debitului de apă livrat, cât și modul de încasare a costurilor de la consumatori.

Unele primării cu contracte de proiectare în curs de desfășurare sau lucrări terminate de proiectare au abandonat imediat contractul, fără a dispune plata lucrării efectuate și în schimb au încheiat un alt contract cu firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. pe baza proiectelor și datelor furnizate de proiectele întocmite de firmele românești. Chiar și onorariul de proiectare acceptat este la valori mai mari decât cel admis pentru firmele românești.

În acest context, se pun mai multe întrebări la care l-aș ruga pe domnul ministru să dea un răspuns. Unu: cum se poate încredința unei singure firme întocmirea proiectelor și executarea lucrărilor de construcții-montaj pentru 1.400 de localități din țară, având același contract, când fiecare lucrare reprezintă o lucrare separată, cu soluții și probleme distincte. Doi: pe ce bază se renunță la proiecte avizate, expertizate și pentru care Guvernul României și-a dat un acord publicat și în "Monitorul Oficial". Trei: cine este responsabil de banii cheltuiți pentru elaborarea acestor lucrări, în condițiile în care existau proiectele elaborate plătite din banii publici. Și patru, care decurge în mod normal: statul român mai are nevoie de specialiștii pe care singur i-a creat și pentru pregătirea cărora a cheltuit sume imense, tot din banii publici.

Firmele de proiectare din Botoșani, din Iași, din Craiova, din Prahova sau Mureș, care au elaborat SF-uri pentru alimentări cu apă la sate, așteaptă un răspuns corect, pentru remedierea aspectelor semnalate.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Moisoiu.

Are cuvântul domnul Eugen-Lucian Pleșa.

Numai cu rugămintea pe scurt, domnule Pleșa.

Domnul Eugen-Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și, tocmai, pentru a fi mai scurt, eu mi le-am scris.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu citiți tot materialul acela, vă rog eu frumos!

Domnul Eugen-Lucian Pleșa:

Deci e vorba de o interpelare adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României.

De peste 4 ani de zile, prin încălcarea flagrantă a Legii nr.112, instanțele judecătorești, fără a administra probe și a introduce în cauză locatarii, adică chiriași sau proprietari care au cumpărat locuința în baza Legii nr.112, deci aceste instanțe au pronunțat hotărâri de restituire a locuințelor și de evacuări, fără însă a asigura spațiul locativ necesar și corespunzător pentru cei evacuați. Fenomenul acesta se desfășoară, cu toate că, în momentul evacuării, procesele se află încă pe rolul instanțelor judecătorești.

Față de cele de mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți a se examina și a ne comunica ce măsuri va întreprinde Guvernul pentru stoparea acestor acte ilegale de violență împotriva unor cetățeni nevinovați, pentru ca apoi să ne comunicați care este organismul abilitat să verifice legalitatea deciziilor instanțelor de judecată, respectiv să ia măsuri legale pentru revizuirea acestor decizii, în raport cu legislația în vigoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Constantin Niculescu.

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu aș dezvolta întreaga interpelare. Aș vrea să spun că ea se referă la folosirea fondului special al drumurilor, respectiv din anul 1996 s-a încasat o taxă de la fiecare automobilist, sub diverse forme: o dată din benzină, o dată taxă plătită de bunăvoie, altă dată din prețul automobilelor.

Sumele încasate pe fiecare an se pare că se ridică la 5 – 6.000 de miliarde de lei anual, deci o sumă foarte importantă, iar de 4 ani Ministerul Transporturilor nu a prezentat nici o informație în legătură cu execuția bugetului de venituri și cheltuieli a acestor sume din acest fond special al drumurilor.

Din acest punct de vedere, am formulat o interpelare care se adresează actualului Minister al Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, dar vizează activitatea Ministerului Transporturilor.

O singură întrebare, poate, este că, la un moment dat, unele sume au fost folosite pentru alte activități care nu au avut niciodată legătură cu drumurile, respectiv s-a folosit o sumă de circa 60 de miliarde de lei pentru deblocarea unor nave arestate, bani folosiți din fondul special al drumurilor, prin 1998. De asemenea o întrebare care, la ora actuală, este de absolut maxim interes: de ce politica investițională a Ministerului Transporturilor nu s-a axat pe autostrăzi, astfel că România, astăzi, se află într-o situație total neplăcută, este una din țările cu cele mai puțini kilometri de autostrată, știind că modernismul înseamnă, de fapt, și șosele moderne.

Interpelarea am depus-o în scris. Sigur că, atunci când va fi cazul, de față cu ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, probabil că am s-o dezvolt.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Gheorghe Firczak.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea mea este adresată domnului academician Răzvan Teodorescu, ministrul culturii și cultelor.

Obiectul interpelării: în ultimii ani, a fost semnalată, în siturile arheologice din țară, mai ales în județul Hunedoara, prezența tot mai frecventă a căutătorilor de comori, înarmați cu detectoare de metale, efectuând un adevărat braconaj arheologic.

Zona cea mai des vizitată este Valea Grădiștei, cu cetățile dacice situate acolo. De curând, a apărut pe Internet un anunț ce invită la organizarea unor expediții de teledetecție în siturile arheologice din Munții Orăștiei. De aceea, solicităm Ministerului Culturii și Cultelor să ia măsuri urgente pentru a se stopa scoaterea peste hotarele țării a unor valori ale patrimoniului cultural și să ne prezinte ce măsuri ia, în mod urgent.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Firczak.

Are cuvântul domnul deputat Victor Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Finanțelor Publice.

Obiectul interpelării privește stadiul și perspectivele derulării programului RICOP.

După cum știți, la data de 30 decembrie 1999, a avut loc la București semnarea oficială între Guvernul României și Comisia Europeană a Memorandumului de finanțare prin care i se acorda României un împrumut nerambursabil în valoare de 100 de milioane de Euro, pentru realizarea programului RICOP, acest program având în vedere realizarea reformei economice prin atenuarea costurilor sociale.

O parte a acestui program a fost derulată în cadrul colectivelor zonele, respectiv în cadrul Colectivului de coordonare zonală II, din care fac parte județele Galați, Brăila și Buzău. Au fost realizate un număr de peste 130 de proiecte. În principal, sunt proiecte și programe pentru comunitățile rurale, dar și urbane, sunt proiecte de care mulți au legat speranța în a găsi o finanțare, cu atât mai mult cu cât această finanțare este nerambursabilă și ar fi păcat, având în vedere că există o clauză de condiționalitate pentru intrarea programului în vigoare, de 15 luni, ca să se blocheze acest program. De aceea rugămintea mea la domnul ministru era să ne informeze asupra stadiului și asupra posibilităților de a nu se crea vreun impediment în derularea acestor programe.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule deputat Dobre.

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Baban.

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să reamintesc domnului ministru al autorității pentru privatizarea și administrarea participațiunilor statului, domnul Mușetescu Ovidiu Tiberiu, că îmi este dator cu un răspuns legat de privatizarea SIDEX.

În ceea ce privește interpelările mele din seara aceasta, întrebări, dacă doriți, una este adresată domnului Aurel Constantin Ilie, ministrul al apelor, pădurilor și mediului, prin care îl rog să analizeze dacă nu ar trebui să se gândească la reînființarea Direcțiilor silvice județene, care ar putea fi un prim pas în eradicarea jefuirii pădurilor țării, încât am ajuns să aducem din exterior, pe dolari, puieți de plop și alte specii.

A doua interpelare se referă la lichidarea firmelor fantomă care continuă să funcționeze și îl rog pe domnul ministru al finanțelor publice, domnul Mihai Nicolae Tănăsescu, să se gândească foarte bine la reglementarea situației acestor societăți comerciale care au rămas niște firme fantomă și care aduc mari prejudicii economiei naționale, chiar dacă costul desființării lor este destul de mare.

De peste 2 ani, atât Guvernul cât și Parlamentul tergiversează problema dizolvării acestor societăți. Până și termenul din 30.06.2001 a fost prelungit până la sfârșitul anului.

Deci rog încă o dată pe domnul ministru să se gândească dacă nu ne costă mai ieftin să scăpăm de ele.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Baban.

Are cuvântul domnul Codrin Ștefănescu.

Domnul Codrin Ștefănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ioan Rus, ministru de interne, care a promis la audierea dânsului în comisia de specialitate, cu puțin timp înainte de a fi desemnat ministru de interne, că va întreprinde tot ceea ce este necesar și legal pentru ca subordonații dânsului să respecte Constituția și legile în vigoare și a promis, totodată, că va sancționa toate abuzurile și ilegalitățile săvârșite de acești subordonați, impunându-le un comportament civilizat, corectitudine și profesionalism. Însă, pe data de 7 martie a.c., importante forțe ale Ministerului de Interne din cadrul DIAS, SPIR și Secția 17 de Poliție, contrar prevederilor art.412 din Codul de procedură civilă, au evacuat prin forță și brutalitate, ziua în amiaza mare și în mijlocul Capitalei, pe domnul Nica Leon, cunoscut lider revoluționar și președinte al Partidului Liber Democrat, aruncând efectiv în stradă toate bunurile situate în imobilul din Bd.Regina Elisabeta nr.45, sector 5.

Întrucât frecvent cadre cu răspundere ale ministerului se plâng permanent de slaba dotare și de insuficiența fondurilor pentru a-și face corespunzător datoria, l-am rugat pe domnul ministru să-mi răspundă cum a fost posibilă intreprinderea unei astfel de acțiuni ilegale, cu atâta forță, pentru care s-au găsit toate fondurile și mijloacele necesare, într-o totală contradicție cu legea și cu normele democratice.

De asemenea, l-aș ruga pe domnul ministru să-mi răspundă care este poziția Ministerului de Interne față de liderii Revoluției Române din Decembrie '89, din moment ce a fost posibilă producerea unor astfel de abuzuri, ale căror victime, în majoritatea cazurilor, sunt liderii baricadelor din Decembrie.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Codrin Ștefănescu.

Are cuvântul domnul Marin Anton.

Domnul Marin Anton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor și se referă la concesionarea frauduloasă a 8.092 ha de teren agricol administrat de IAS Agro "Prundul".

Solicit domnului ministru Ilie Sârbu să ne spună când se va rezolva problema licitațiilor trucate în decursul anului 2000, pentru IAS-uri, și mă refer punctual la problema licitației organizate pentru concesionarea a 8.092 ha de teren agricol administrat de IAS "Prundul" care, în acest moment, este falimentar, câștigată de firma fantomă "Daytona", contestată de SC Stylem Trading SRL și tot Agro SRL care lucrează, în realitate, parte din acest pământ, cunoscând că, din nerezolvarea urgentă a acesteia pierde și bugetul oricum sărac al Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, precum și firmele private implicate.

Mă refer punctual la acest caz, deoarece cele două firme private au făcut nenumărate intervenții, și anul trecut și în prezent și nu au primit nici un fel de răspuns.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim domnului Marin Anton.

Are cuvântul domnul Costel Marian Ionescu.

Nefiind, dau cuvântul doamnei Smaranda Ionescu. Văd că a plecat din sală... (Din sală: a renunțat!) A renunțat, nu am știut.

Domnul Ioan Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este pentru domnul ministru Ovidiu Mușetescu, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului.

Domnule ministru,

În cursul anului 1996, FPS București a scos la privatizare, "prin grija" președintelui de atunci Radu Sârbu, Întreprinderea Agricolă de Stat "Poiana" județul Cluj, una din cele mai bune unități din județ și din țară. Acest IAS îngloba în structura sa terenuri agricole din localitățile Câmpia Turzii, Poiana și Urca, județul Cluj.

În vederea privatizării acestui IAS s-a întocmit un Caiet de sarcini în care s-a stabilit prețul de pornire de 2 miliarde de lei. Primul cumpărător înscris la licitație a fost doamna Floarea Pintea, membră a Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat, apropiată a domnului Radu Sârbu. La această licitație s-au mai înscris două persoane: ing.Boancă și ing.Oros, însă, prin diferite tertipuri, nu li s-a dat Caiet de sarcini și aceștia nu au putut participa la licitație. În felul acesta, singura participantă la licitație a fost doamna Floarea Pintea care a cumpărat IAS Poiana cu suma de 200 de milioane de lei, prețul unui modest apartament.

În același mod, doamna Floarea Pintea a cumpărat și ferma zootehnică din localitatea Urca, județul Cluj, cu două grajduri mari populate cu vite, precum și o clădire și o brutărie situate în centrul municipiului Câmpia Turzii, brutăria, menționăm, fiind retehnologizată, în același an, cu utilaje în valoare de 150.000 dolari SUA. Pentru toate acestea, doamna Pintea Floarea a plătit suma de 38 de milioane lei. Și în acest caz, doi licitatori au fost excluși, neeliberându-li-se Caiet de sarcini.

Ferma de la Viișoara a fost cumpărată de rudeniile lui Radu Sârbu, în aceleași condiții și pe un preț de nimic.

Vă rog, domnule ministru, a dispune cercetarea temeinică a acestor privatizări și a dispune de urgență anularea lor și sesizarea organelor de justiție, pentru fraudele aduse statului în acest caz.

Aștept de la dumneavoastră un răspuns în termen legal.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Doru Dumitru Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să reamintesc că am de primit niște răspunsuri: la o întrebare pentru doamna ministru Rodica Mihaela Stănoiu, privind achiziționarea ilegală a unui pachet de acțiuni de la Societatea comercială "Comat" SA Botoșani și o interpelare la Corpul de Control al Guvernului, nu știu cine e moștenitorul domnului Grecea, privind privatizarea Societății comerciale "Moldopan" SA Botoșani.

Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru Ioan Rus, ministru de interne și se referă la o acțiune desfășurată "cu mare anvergură" de 5 tineri ofițeri de poliție, privind utilizarea la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Mecanică Fină de licențe la programe de calculator.

Consider, în cadrul interpelării, că aceste efective ale Poliției erau demne de o cauză mai bună; au "terminat" lupta cu infracționalitatea și au început războiul cu unitățile bugetare, alimentate, de fapt, de la același buget.

Aștept răspunsul scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Ioan Mihai Năstase.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Răzvan Teodorescu, ministrul culturii și cultelor.

Domnule ministru,

După cum, desigur, cunoașteți, fiind mediatizat și în presă, la Opera Română din Cluj, s-a declanșat un conflict de mari proporții etichetat de ziariști ca "război la Opera Română din Cluj".

În urma discuțiilor purtate cu liderii de sindicat și cu angajații Operei Române din Cluj, în ziua de 25 martie 2001, la Clubul tipografilor din Str.Memorandumului nr.23, am putut să constat că, la originea acestui conflict între salariați și actuala conducere reprezentată de director general Petre Zbârcea, doamna Nicoleta Brad, director adjunct și doamna Tania Cristea, consilier juridic, se află mai multe nereguli, Unu: neexistența unui regulament de ordine interioară, neexistența și neaplicarea contractului colectiv de muncă, neaplicarea corespunzătoare a Legii nr.154/1998 și a Ordonanței Guvernului nr.24/2000, lipsa totală de transparență a modului de gestionare a bugetului de venituri și cheltuieli, un stat de funcțiuni total neadecvat și nediscutat cu liderii de sindicat, o salarizare total necorespunzătoare, cu abuzuri de penalizări și sancțiuni, distrugerea unor documente, compromiterea activității Operei clujene, prin politică managerială necorespunzătoare.

În baza celor de mai sus, se impune, de maximă urgență, având în vedere amploarea conflictului de muncă creat și multiplele nereguli manageriale, unele îmbrăcând chiar caracter penal, trimiterea unei comisii de anchetă și luarea măsurilor ce se impun.

Vă rugăm să ne comunicați rezultatele comisiei de anchetă și măsurile luate.

Semnează: deputat Ioan Mihai Năstase.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României.

După cum bine se cunoaște, în ultimii ani, România a contractat importante împrumuturi externe, beneficiind, în același timp, de fonduri consistente în valută, cu titlu nerambursabil, pentru reabilitarea sistemului sanitar, construirea de autostrăzi și reabilitarea șoselelor naționale, amenajarea de diguri și sisteme de prevenire a inundațiilor, reconversie profesională, închiderea minelor, atenuarea impactului social ș.a.

Se mai știe, de asemenea, că, în organizarea și gestionarea acestor fonduri, s-au produs grave deficiențe și mari fraude, fără ca cineva să fie tras la răspundere, până în prezent.

În consecință, solicităm domnului prim-ministru Adrian Năstase răspunsuri sau lămuriri pertinente cu privire la valoarea totală a finanțărilor externe primite de România în perioada 1996 – 2000, de la organizațiile financiare internaționale – FMI, Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Phare, Comunitatea Europeană, atât cea nerambursabilă, cât și cea rambursabilă, evident; care a fost destinația acestor fonduri, pe domenii și lista detaliată a proiectelor, precum și beneficiarii acestor asistențe financiare; volumul garanțiilor acordate de statul român societăților comerciale și mai ales cazurile în care statul român a fost obligat să plătească în locul celor care nu au mai făcut-o, până la urmă. Valoarea totală, de asemenea, interesează, plătită de statul român firmelor de consultanță implicate în obținerea și gestionarea asistenței financiare și care sunt firmele respective.

Cu ocazia altui moment, o să dau și exemple concrete. Deocamdată, mă limitez la atâta.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Merce, dar ar fi bine să mai dați și exemple concrete, pentru că ce cereți dumneavoastră acolo e un roman, de scris.

Domnul Ilie Merce (din sală):

În primul rând, trebuie să apreciați și că vă ridicăm mingea la plasă!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Nefiind alți deputați înscriși la ordinea de zi, declar închise lucrările ședinței noastre de astăzi.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 19,42.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 26 august 2019, 3:56
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro