Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 27, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 27-03-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 27, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Radu Stroe, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Și, cu acordul dumneavoastră, să începem prima parte a ședinței de astăzi.

 
  Damian Brudașca - intervenție intitulată Salvați școala românească;

Dau cuvântul domnului Damian Brudașca. Se pregătește domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Voi încerca să mă refer astăzi la un subiect extrem de delicat - acela al situației școlii.

Intervenția mea poate fi intitulată "Salvați școala românească".

Cei care se referă la dezastrul social-economic ce s-a abătut și se menține asupra României au aproape exclusiv în vedere pe de o parte sărăcia și privațiunile vieții de zi cu zi, iar, pe de altă parte, lipsa de perspectivă a redresării unităților de producție, a unităților prestatoare de servicii și așa mai departe, nestăpânirea inflației și blocajul financiar.

Puțini mai sunt cei care sesizează efectele pustiitoare ale acestei situații asupra culturii, sănătății și școlii. Cu foarte puține excepții, cele trei domenii vitale pentru orice popor au beneficiat arareori de atenția guvernanților, dar niciodată atât de puțin ca după 1989.

Cu toate reformele și invențiile draconice ale unora prea grăbiți să imite modele de aiurea, sacrificând mai ales în domeniul învățământului o moștenire valoroasă, confirmată de foarte numeroasele premii obținute la competiții de prestigiu internațional, școala românească este astăzi într-o situație cu totul deosebită.

Recunoscându-și indirect propria nereușită, fostul Guvern al PDSR a trecut în 1995 școlile și grădinițele din subordinea ministerului de resort în administrația primăriilor. Cu alte cuvinte, le-a condamnat cu cinism la distrugere lentă, având în vedere situația financiară precară în care se află mai ales primăriile din comune și orașele mici.

Nici în marile orașe lucrurile nu stau cu mult mai bine, în fiecare an devenind o sarcină tot mai grea găsirea resurselor financiare pentru reparații curente minime care să permită reînceperea noului an școlar.

La nivelul comunelor, lucrurile se agravează pe zi ce trece. Tot mai numeroase sunt cazurile de localuri de școală care amenință să se prăbușească peste elevi și cadrele lor didactice.

Dețin în acest sens cifre și date cutremurătoare din unele localități ale județului Cluj. Dacă ar trebui să-și facă datoria, doar în județul Cluj organele sanitare ar trebui să închidă peste 65% din școlile din mediul rural care nu întrunesc condiții minime de funcționare. Nu sunt fonduri nici la nivel local, nici județean pentru reparații evaluate deja la câteva mii de miliarde de lei. Nu mai poate fi vorba de fonduri pentru construirea de noi unități școlare.

În județul Cluj, ultima școală s-a dat în folosință în anul 1989. De mulți ani se încearcă fără succes să se finalizeze o școală cu 24 de săli de clasă în Cartierul "Între lacuri" din municipiul Cluj-Napoca. Mai sunt necesare 34 de miliarde de lei, sumă pe care consiliul local nu o poate asigura, cu toate eforturile făcute.

Mai dramatică este situația școlii generale din orașul Huedin. Aici, lucrările au început în 1992, iar în 1996 au fost sistate din lipsă de fonduri, deși mai trebuia făcute doar câteva finisaje. Pe lângă degradări, la Școala generală din Huedin, se constată și frecvente furturi de materiale de construcție, obiecte de tâmplărie, obiecte sanitare și instalații electrice.

Mă rezum doar la aceste două exemple, deși nu există absolut nici o localitate de pe raza județului Cluj unde problema școlii să fie satisfăcător rezolvată. Am în vedere reperațiile curente, deci nu poate fi vorba despre minime dotări cu echipamente și tehnică modernă.

Din acest punct de vedere, cred că nu greșesc afirmând că Puterea din România nu a conștientizat încă rolul extraordinar ce revine școlii pentru viitorul ei. Neglijând școala și nefăcând nimic pentru tinerii absolvenți obligați să se băjenească prin țări străine, condamnați, domnilor guvernanți, pe termen lung țara la sărăcie, mizerie și înapoiere.

De aceea, vă cer, domnule prim-ministru, să nu mai umiliți școala și să compromiteți șansele țării de a depăși starea de marasm în care ați adus-o.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Adrian Moisoiu - recurs la memoria istoriei - Unirea Basarabiei cu Patria Mamă;

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Se pregătește domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

"Din Basarabia vă scriu,/Dulci frați de dincolo de Prut,/Vă scriu cum pot și prea târziu,/Mi-e dor de voi și vă sărut."

Sunt versurile poetului român născut în Basarabia, cuvânt cu 4 a, Grigore Vieru!

Astăzi, 27 martie, este o zi sfântă, fiindcă astăzi, în urmă cu 83 de ani, după 106 ani de robie, de opresiune și rusificare, Basarabia se întorcea la Patria-Mamă din proprie voință.

"În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia o sută de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu România". Este un fragment din istorica Declarație de Unire dată la 27 martie /9 aprilie 1918 de către Sfatul Țării al Republicii Democratice Moldovenești și votată de 86 de deputați, 3 împotrivă, iar 36 s-au abținut (adică deputații ucraineni, evrei, bulgari și germani).

A fost un moment deosebit, fiindcă, dacă pe plan intern integrarea s-a produs fără probleme, pe plan extern rusofilii s-au opus vehement unirii. Au fost necesare eforturi deosebite până când în Nota Consiliului Suprem al Conferinței de Pace de la Paris din 1920 să se consemneze: "După ce s-au luat în considerație aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc al acelei provincii din punct de vedere geografic și etonologic, precum și argumentele economice și istorice, principalele puteri aliate se pronunță pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamată de către reprezentanții Basarabiei."

Ca urmare, delegații Franței, Imperiului Britanic, Italiei și Japoniei, la 28 octombrie 1920 au semnat la Paris Tratatul de recunoaștere a Unirii Basarabiei cu România.

Similitudinea situației cu cea a unei alte provincii românești – Transilvania – ne obligă să observăm că rușii niciodată nu au semnat și recunoscut acest Tratat, ca și ungurii - Tratatul de la Trianon. Aspirațiile lor revanșarde au fost încununate de succes, 22 de ani mai târziu, în 1940.

La 28 iunie 1940, Rusia ocupă Basarabia, pentru ca la 30 august 1940, Ungaria să ocupe Transilvania de Nord. Dacă, însă, după război, Transilvania de Nord a fost reîntregită în România, Basarabia nu a mai cunoscut această reparație de drept.

Numai cei care au cunoscut refugiul anilor 1940-1944, pot să-și imagineze ce au pătimit și mai pătimesc încă basarabenii. A fost lichidată intelectualitatea, au fost comise crime inimaginabile, li s-a răpit credința, li s-au tăiat turlele de la biserici, au fost făcute deportări, au fost colonizați ruși și ucraineni, s-au creat întreprinderi noi la care, începând cu directorul și terminând cu portarul, erau angajați numai rusofoni, moldovenii găsind locuri de muncă tocmai la răsărit de Munții Urali, au fost schimbate nume de sate românești, s-a introdus alfabetul chirilic, în limbă s-au strecurat cuvinte rusești pentru a susține că limba moldovenească se deosebește de cea română, rușilor li s-a explicat că Moldova a fost străvechi pământ rusesc și câte și mai câte ...

Cine de bine ilustrează toate acestea poetul Ion Valerian în versurile sale: "Acolo unde râsul luminase cerul/În suflet cald de multul seceriș,/Păgânii împlântară fierul/Și grăul fu luat în chiot din hambar/De fiecare bob o lacrimă de gospodar./Iar pâinea noastră frământată-n trudă/O hăpăi dușmanu-n sânge udă./Și crucea de pe turla aurită/Pe inima lui Dumnezeu fu prăvălită./Ardeau troițele pe la vărsare/Și-n noi murea un Crist pe cruce./În stepe, frații iar porniră șir/În vaier lung, pohodul na Sibir./Și hohotul mongol pe câmp sălta/Aiasta n-o putem uita!"

Familia mea – și ca și dânsa aproape un milion de basarabeni - a cunoscut două refugii și a lăsat acolo nu numai întreaga agoniseală, cât mai ales sufletul și pământul strămoșesc! S-a refugiat în Țară, dar într-o Românie ce cunoștea o transformare totală după cel de-al doilea război mondial. Doamne, ce greu a fost! A fi basarabean însemna a fi trădător al "comunismului biruitor", fugar din marea Uniune Sovietică. Majoritatea membrilor mai vârstnici din familiile noastre, bunicii și părinții noștri n-au mai putut să se întoarcă în Basarabia, în această lume!

Au trecut de atunci, din 1944, peste 56 de ani, dar în ochii basarabenilor și astăzi mijesc lacrimi atunci când aud versurile lui Grigore Vieru: "Toată lumea are neam/Numai eu pe nimeni n-am/Dorule, ... dorule .../Am un neam, da-i peste Prut/M-a strigat ori mi-a părut/Dorule, ... dorule .../Doamne-ai întregit cuvântul/Ce-l doinesc,/Întregește și pământul Românesc".

Sperăm, însă, că într-o zi, pe care o dorim cât mai apropiată, Europa să se convingă că adevăratul loc al Basarabiei este lângă România, Patria-Mamă, acolo unde a așezat-o istoria, așa cum o cere dreptatea și adevărul. Bătălia pentru Basarabia este astăzi cea mai grea din întreaga istorie a Neamului! Vom avea noi, Parlamentul de astăzi, bucuria, cinstea și onoarea să ratificăm Unirea?

Să ne ajute Dumnezeu!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație pe tema Băncile populare încă amenință stabilitatea pieței bancare românești;

Are cuvântul domnul Ștefan Baban. Se pregătește domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Băncile populare încă amenință stabilitatea pieței bancare românești".

Întâmplător sau nu, presa și Televiziunea de astăzi – culmea este! – tot cu același subiect și-au început emisiunea azi-dimineață.

Cu doar câțiva ani în urmă, se năștea o nouă industrie financiară: băncile populare. Până în octombrie ’96, când a fost promulgată Legea nr.109, prin care sunt legiferate cooperativele de credit bănci populare, acest gen de instituții se numeau "cooperative de credit", potrivit Decretului-Lege privind cooperația de consum și de credite din 1990. Vine însă Legea nr.109/1996, în care, în ciuda Legii bancare nr.33/1991, unde este interzisă expres folosirea cuvântului "bancă", noile cooperative se numesc "cooperative de credit-bănci populare". Atât a trebuit! În foarte scurt timp, au apărut numai bănci populare: Banca Populară de Dezvoltare, Banca Populară "Furnica", Banca Populară Română etc.

Povestea durează și după apariția unei noi legi bancare - nr.58/1998, unde iar se precizează interzicerea folosirii cuvântului "bancă" de către orice persoană care nu are autorizație de la B.N.R.

În finalul noii Legi bancare este prevăzut timid că se va adopta în mod corespunzător legislația referitoare la cooperativele de credit. Nu s-a adoptat până în iunie 2000 când, prin Ordonanța de Guvern nr.97/2000, din denumirea lor dispare cuvântul "bancă". Astfel că, doar în 3 ani și jumătate, țara a fost împânzită de "cooperative de credit" sau "bănci populare". Acestea au început cu sârg să atragă depuneri de la mici deponenți, beneficiind de o reglementare foarte evazivă. Aceste entități s-au dezvoltat haotic, devenind tot mai evident faptul că multe dintre acestea nu mai puteau garanta depozitele clianților. De altfel, au început să apară falimente, probleme și iată că abia în ceasul al 12-lea apare o nouă reglementare care încearcă să facă o nouă ordine pe această piață. Apar o parte din ordine, următoarele făcându-se încă așteptate.

O primă fază de reorganizare a băncilor populare s-a încheiat. Urmează partea cea mai grea din autorizarea activității, activitate pentru care noua lege este generoasă cu termenele până la care trebuie finalizată această acțiune. Să sperăm că această generozitate nu-i va costa pe români economiile de o viață.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - pledoarie pentru susținerea producătorilor agricoli cu gospodării mici;

Are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregătește domnul Puiu Hașotti.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul Programului de guvernare se specifică susținerea de către stat a campaniei de primăvară pentru anul 2001, susținerea tuturor formelor de exploatație agricolă, indiferent de proprietatea agricolă, și sprijinirea producătorilor agricoli - cu prioritate a celor ce realizează producție destinată pieței.

Am sperat în veridicitatea promisiunilor formulate în Programul de guvernare. Am crezut că Guvernul Năstase vrea cu adevărat susținerea campaniei de primăvară. Ordonanța de urgență nr.30 din 2001 reprezintă însă o discriminare pentru micile gospodării individuale care nu beneficiază de acel ajutor minim financiar acordat de stat.

Majoritatea producătorilor agricoli sunt organizați în gospodării mici individuale. În zonele de deal și de munte se practică o agricultură multifuncțională, pe suprafețe mici, suprafețe destinate diferitelor tipuri de culturi, care poate să nu depășească limita critică stabilită, de un hectar. Întrucât nu există în ordonanța în cauză nici o referire ca posibilitatea cumulării suprafețelor propuse, acceptabile subvenționării, metodologia de aplicare trebuie să prevadă în mod categoric posibilitatea, obligativitatea cumulării suprafețelor cultivate în mod corespunzător.

Gospodăriile de mărimi mai mici, dar cele care își cultivă proprietățile și aplică tehnologii adecvate de producție chiar prin utilizarea mijloacelor și tehnicilor cotate drept depășite, dar cu rezultate acceptabile, credem că merită să fie în atenția oficialităților legislative și executive.

Propunem, deci, aprobarea cumulării suprafețelor cultivate pe gospodărie și aplicarea subvenției în mod comasat pentru tipurile de culturi specificate la alin.a), b), c) ale art.2 din ordonanță.

Orice măsură discriminativă a gospodăriilor mici vizavi de exploatații mari, zise performante, ceea ce înseamnă poate performanțe tehnologice, dar nicidecum economico-financiare, ar avea ca urmare pierderea credibilității în guvernare și agravarea contradicțiilor interne, și așa destul de accentuate, ale pieței și producției agro-alimentare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Puiu Hașotti - rememorarea evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria - Mumă;

Domnul deputat Puiu Hașotti. Se pregătește domnul deputat Ciuceanu.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și eu doresc să rememorăm astăzi evenimentul astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-Mumă.

Înainte de aceasta, însă, aș vrea să vă reamintesc că în aceste zile se împlinesc 1900 de ani de la declanșarea primului război daco-roman, care a reprezentat semnarea certificatului de naștere al poporului român și se mai împlinesc 180 de ani de la declanșarea Revoluției lui Tudor Vladimirescu.

Iată trei evenimente desfășurate în aceste zile, care arată că în acest colț de lume s-a făurit istorie și s-a făurit istorie importantă.

Întorcându-mă acum la Unirea Basarabiei, pe care o aniversăm astăzi, aș începe prin a-l parafraza pe Nicolae Bălcescu, și cred că se poate spune în acest sens cu toată certitudinea că primul război mondial nu a fost pentru români decât ocazia mult așteptată pentru ca ei să-și înfăptuiască unitatea de stat și națională.

În privința Basarabiei, denumire care ea însăși ar merita o discuție aparte, întrucât este aproape de prisos să reamintesc, sub acest nume nu se cuprinde nimic altceva decât partea de răsărit a străbunei noastre Moldove, avându-i în frunte cândva pe un Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare sau Petru Rareș. Faptele sunt binecunoscute.

Răpită în 1812 de Imperiul țarist și supusă în cursul unei nemiloase stăpâniri străine, de 106 ani, unui amplu proces de desnaționalizare, Basarabia avea să fie în condițiile specifice de la sfârșitul primului război mondial, cu acele bulversante răsturnări social-politice petrecute în Europa Centrală și Răsăriteană, prima fiică întoarsă în marea familie a românilor.

Din nefericire, mă grăbesc să adaug, Basarabia avea să fie și primul teritoriu românesc pierdut în vara teribilă a lui 1940, an în care, după numai două decenii și ceva, construcția național-statală numită "România Mare" s-a prăbușit în împrejurări interne și internaționale de un rar dramatism.

Pentru cum s-a produs actul de Unire, voi recurge la scrisul unui reprezentant de frunte al istoriografiei românești interbelice, el însuși unul dintre acei bărbați care, înainte de a scrie, a făcut istorie. Este vorba de Ion Nistor, autorul unei admirabile istorii a Basarabiei: "Dorința aceasta, a Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, se dovedi a fi a țării întregi și de aceea Sfatul Țării, întrunit în ședința solemnă în ziua de 27 martie 1918, în sala festivă a Liceului al treilea din Chișinău, votă Unirea Basarabiei cu Regatul României.

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească, în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, în vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, în baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa, România".

Declarația a fost citită și de un coleg de al meu, este Declarația de Independență.

După citire, Declarația a fost adusă la vot și, așa cum se știe, fu primită cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 de abțineri.

Rezultatul votului fu adus la cunoștința primului-ministru al României, Alexandru Marghiloman, care, intrând în sala de ședințe, ceru cuvântul pentru a face următoarea Declarație: "Domnilor deputați, în numele poporului român și în numele Regelui României, cu mândrie iau act de declarația domniilor voastre pentru Unire și declar că Basarabia este acum unită pe vecie cu România, ca una și nedespărțită. În aceste clipe neuitate, să ne închinăm în fața geniului rasei noastre care, după o despărțire de un veac întreg, găsește singur calea firească care să-l aducă la mântuire, calea firească arătată de istorie. Să ne închinăm înaintea conducătorilor acestei țări care, fără gând de mărire, din conducători s-au făcut slujitorii modești ai neamului lor".

Același Ion Nistor, sub impresia covârșitoare a acestui mare eveniment istoric, și ca unul ce fusese martor, cum el însuși precizează, în acea memorabilă ședință a Sfatului Țării scria: "Actul Unirii din 27 martie rămâne încrestat cu litere de aur în letopisețele neamului românesc. Pentru a putea găsi în istoria română un act de însemnătate politică și națională a acelui 27 martie, trebuie să ne întoarcem cu gândul la multe veacuri înapoi până în zilele bătrâne ale lui Alexandru cel Bun, care, cu spada în mână, alungase pe tătari peste Nistru și așezase hotarele Moldovei de-a lungul străvechiului Tiras".

Doamnelor și domnilor,

Dincolo de indiscutabila și neprețuita lecție atât a Unirii Basarabiei cu România, cât și a desăvârșirii României Mari prin Unirea Bucovinei și apoi a Transilvaniei și Banatului cu Patria-Mamă, în toamna-iarna aceluiași an, 1918, cred cu tărie că noi, în primul rând oamenii politici ai acestei țări, aflați la Putere sau în Opoziție, trebuie să medităm profund la cauzele erodării și în final ale prăbușirii României Mari, Românie Mare care, să fim sinceri, în condițiile excepționale ale anului 1940, s-a năruit aproape peste noapte, acea Românie Mare care atunci a rămas, s-ar putea spune, un soi de paradis pierdut al românilor. Pentru cât timp? Iată o întrebare la care o națiune întreagă are a răspunde într-o Europă, într-o viitoare Europă unită a națiunilor prospere, democratice și unite.

Dacă am fost vrednici de România Mare în 1918, cred că nimic nu ne împiedică să lucrăm temeinic și pașnic pentru a o redobândi într-un viitor previzibil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Radu Ciuceanu - intervenție cu titlul Ultima diversiune;

Are cuvântul domnul deputat Radu Ciuceanu. Se pregătește domnul Doru Dumitru Palade.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt și eu alături în această zi de raliere a noastră, de simțământ național față de frații noștri de peste Prut.

Ca istoric, mă simt legat și felicit pe colegii mei care au pomenit de crezul nostru, crezul veșnic, care nu va fi niciodată știrbit din conștiința românilor.

Interpelarea mea de astăzi se referă la o problemă care a fost îndelung mediatizată. Este adresată Ministerului Justiției, în atenția doamnei ministru Rodica Stănoiu. Are ca titlu "Ultima diversiune".

E îndeobște cunoscut că singurul mare partid al suflării românești este Biserica Ortodoxă Română. Alături de ea sunt marile confesiuni ce în România își găsesc o libertate de expresie deplină, pe măsura aderenței credincioșilor.

Acest mare partid al Bisericii nu este înscris la nici un tribunal. El nu poate nici să câștige, dar nici să piardă scrutinuri electorale, pentru că este temelia de-a pururi a poporului român. El este prezent însă în prezent printr-un procent copleșitor de 92%, care face în inimile noastre cea mai puternică forță spirituală și, de ce nu, și politică, atunci când ar trebui să constate că partidele și oamenii politici o iau de multe ori razna.

Biserica este prima instituție a țării, deci singura speranță pe care o mai avem, fiindcă ea trebuie să reprezinte legătura noastră cu divinitatea eternă. Ea se confruntă cu însăși existența istorică a neamului românesc, a avut tăria și Dumnezeu ne-a ajutat ca în fruntea ei să se afirme conducători care au reușit să o ferească de desființare și nimicire.

Mi se pare un truism să-l pomenesc aici pe acel Patriarh Justinian Marina, popă de țară oltean, care a izbutit să înșele cele mai rafinate minți ale NKVD, salvând nava Bisericii de la pieire. Ca să nu mai vorbim de succesorul său, Justin Moisescu, care a plătit cu viață opoziția sa fermă la distrugerea ctitoriei mavrocordine, Mânăstirea Văcărești.

După 1990, s-a crezut că Biserica Ortodoxă Română va intra în apele liniștite ale menirii sale. Din când în când, însă, se vedeau și se auzeau trupe de șoc ce, în timpul sfintelor slujbe, vocifereau în defavoarea întâiuluistătător al Bisericii. Nimeni însă nu le-a dat importanță și, încetul cu încetul, glasurile lor au dispărut înecate în masa covârșitoare a credincioșilor.

Acum, însă, s-a petrecut un lucru de o gravitate excepțională, ceea ce mass-media numește un atac ticălos împotriva B.O.R. și ne determină să gândim că activitatea Bisericii Ortodoxe Române este monitorizată și lovită.

Oare, cele două mii de biserici care s-au ridicat de isnoavă și cele 6 mii reparate după 1990, supără pe cineva?

Există, oare, cercuri interne sau forțe externe care sunt interesate în subminarea celui mai puternic reazem al statului român?

Am convingerea nestrămutată în existența celor mai bune relații, legate după vizita Sanctității Sale Papa Paul Ioan al II-lea la București, între Biserica Universală și Ortodoxia Română. Cu atât mai mult cu cât ne leagă șirul lung al martirilor pe care și una și alta i-au oferit lui Hristos în timpul regimului comunist.

Și iarăși credem în continuare că nici o minte lucidă și sănătoasă, creștină, ar putea ca în aceste săptămâni ce ne despart de marea jertfă a Mântuitorului pe Cruce și a Învierii Sale să pălmuiască obrazul Bisericii atacând Întâistătătorul său fără a nu fi declarat responsabil.

De aceea, folosindu-mă de dreptul de intervenție pe care-l am în Parlamentul României, propun ca Ministerul Public să se autosesizeze, sancționând conform legilor în vigoare pe cei ce atentează premeditat la cea dintâi instituție spirituală a neamului nostru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Doru Dumitru Palade - prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetării științifice;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Doru Dumitru Palade. Se pregătește doamna Mihaela Ionescu.

   

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, față de declarațiile anterioare, în această zi plină de istorie, eu, fiind reprezentantul unei științe aplicate, cobor puțin la problemele actuale ale țării, tot ale țării, și aș dori să prezint câteva aspecte legate de domeniul cercetării științifice.

De peste un deceniu, România a suportat diverse experimente privind cea mai eficientă și scurtă cale către o economie de piață stabilă, care să o situeze pe o poziție cât mai apropiată, măcar față de țările din partea a doua a plutonului Uniunii Europene.

În toate aceste experimente, majoritatea nereușite, unele neterminate, cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică au fost proclamate ca domeniu prioritar și determinant al dezvoltării economice, factor hotărâtor al progresului societății.

Nu a existat partid de la Putere sau din Opoziție care să nu declare, care de care mai patetic, importanța acestui domeniu pentru țară, pentru societate, pentru dezvoltarea economică. Nu vreau să amintesc aici intențiile frumoase ale diverselor formațiuni politice care declară cercetarea ca domeniu prioritar, inclusiv Constituția României. Sigur, un buget de finanțare publică a cercetării științifice, redus la un nivel de 0,1-0,2% din p.i.b. așa cum a fost în perioada 1997-2000 poate pune în discuție dacă mai există sau nu acest domeniu. Dar, chiar în perioada până în 1996, când bugetul asigura niveluri comparabile cu vecinii sau chiar cu țările Uniunii Europene, nu aceasta a fost cauza principală a erodării potențialului românesc de dezvoltare tehnologică. Principala cauză a fost degradarea economică, lipsa comenzilor pentru potențialul propriu al dezvoltării tehnologice, dispariția unor sectoare de activitate, degradarea activității agenților economici productivi și dezinteresul acestora pentru progresul tehnologic au făcut ca mulți specialiști români din institute renumite să ia calea străinătății sau, și mai mult, să schimbe profilul de activitate pentru alte domenii mai avantajoase.

O dată cu dispariția regimului de tristă amintire al lui Emil Constantinescu, comunitatea științifică românească se aștepta ca noul Guvern să fi creat din nou un Minister al Cercetării Științifice legat în special de dezvoltarea tehnologică a economiei, obiectiv promis în campania electorală de liderii PDSR. chiar domnul prim-ministru Adrian Năstase, în alocuțiunea rostită pe 19 noiembrie 2000, cu prilejul zilei cercetătorului și proiectantului, a arătat acest lucru. Iată că, în formula noului cabinet, apare cea mai nefericită alegere legarea cercetării de un minister al educației, prin care știința tehnologiei, a progresului tehnic este la remorca procesului educațional, aflat și acesta într-o criză cronică.

Din experiența pe care o am, ca om care am lucrat întreaga viață în domeniul cercetării tehnologice, declar că această soluție a pus în stare de repaos întregul potențial tehnico-științific românesc, cel care mai subzistă, nemaiexistând nici un fel de acțiune a cabinetului actual vizând obiective de cercetare, la care să se mobilizeze acest domeniu. De aceea, în programul Partidului România Mare, pe lângă asigurarea unui buget care să pună cercetarea științifică românească pe o linie competitivă, există tot ca obiectiv prioritar crearea unui organism distinct al administrației publice centrale care să gestioneze dezvoltarea economică purtătoare de progres tehnologic și unde să renască cu adevărat știința în slujba directă a economiei.

Doresc ca această declarație să servească și strategia actualului cabinet.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mihaela Ionescu - declarație intitulată Opriți odată terorismul dosarelor securității!.

Și o invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu la microfon.

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori ca intervenția mea de astăzi, ca declarația mea să poarte numele de "opriți odată terorismul dosarelor securității".

Declarația mea se alătură celei făcute de colegul Ciuceanu și vine în clarificarea zoaielor care se aruncă acum asupra Preafericitului Patriarh.

Asistăm, în ultimele zile, la o infectare a vieții sprituale românești cu viruși urât mirositori, proveniți din nou de la C.N.S.A.S. din așa-zisele documente care s-ar fi aflat în arhiva SRI, unde se pare că orice persoană fără frica lui Dumnezeu, fără discernământ sau măcar autocenzură, poate copia acte și apoi "pac cu ele la gazete". Acesta este oare rolul unui istoric, căci istoric își zice cel ce o face? Dacă nu s-a putut face celebru prin cercetări, prin comunicări, descoperiri arheologice, în schimb poate să facă publice, în Postul Paștelui anului de grație 2001, zoaiele ce au stat ascunse în dosarele ticluite de securitatea din 1949. Nu știm dacă este adevărat și nu ne interesează dacă dosarele ticluite de fosta securitate sunt adevărate. Dacă am crede că sunt adevărate, am crede că și securitatea a avut dreptate. știm că pentru a evita repetarea unor asemenea situații s-a făcut o revoluție, au murit oameni și a curs multă, multă cerneală.

Nu știm de ce a trebuit ca Întâi Stătătorul Bisericii Ortodoxe, ajuns la o vârstă venerabilă și care este un simbol al unității Bisericii Ortodoxe, să fie astfel încercat. Nu știm de ce, atunci când însăși biserica Ortodoxă Română și-a învins propriile orgolii și a ales calea toleranței, a înțelegerii și a iubirii, unindu-se în jurul Patriarhului pentru ceea ce reprezintă acesta pentru Biserica Română, Sfintele Sărbători ale Paștelui să fie astfel întinate. Nu știm de ce același venerabil Preafericit Patriarh al românilor a trebuit să fie supus la vârsta Preafericirii sale la o nouă umilință care l-a îndemnat să vină să vorbească în fața miilor de oameni adunați duminica aceasta la Catedrala Sfântului Spiridon, de Buna-Vestire, cu ocazia ceremoniei alegerii episcopului vicar al Bucureștiului, în persoana Preasfinției Sale Sebastian Ialomițeanul. Cu această ocazie, Preafericitul Patriarh, mulțumind pentru "părtășia" intelectualilor și credincioșilor care au fost alături de durerea "păstorului lor" a spus cât de mult l-au îndurerat aceste atacuri, considerându-le "clipe de Golgotă înaintea Învierii". Preafericitul a repetat cuvintele Mântuitorului: "Necazuri veți avea" și de aceea a spus: "nu trebuie să urâm, ci trebuie să iertăm". Frumoase vorbe și demne de urmat. Nu vom urî și vom ierta nimicnicia de a te duce la ziare (pentru câți talanți oare?) și să dezvălui un document despre care nu știi dacă este adevărat sau este numai o făcătură din șirul nesfârșit al celor ce se ticluiau în epocă. Articolul din ziarul "Libertatea" prezintă și părerile istoricului Dan Troncotă și ale ziaristului Dan Ceacâr, primul studiind cele 8 dosare personale ale lui Teoctist și "neremarcând referiri la asemenea lucruri și situații".

Știm, de aceea, că o atare controversă, căci este o controversă, din moment ce există cel puțin două păreri diferite, n-ar fi existat dacă în țara noastră, în care foametea împinge mamele să-și maltrateze copii care urlă după mâncare, în care bătrânii nu au bani și nici speranțe de bani pentru medicamente și în care existența gropilor din pavaj este disimulată de perdeaua de fum a campaniei de schingiuire a câinilor flămânzi, deci dacă în țara noastră nu ar exista C.N.S.A.S-ul. Acest organism care plătește din banii publici salarii de peste 20 de milioane, nu pentru aflarea unui așa-zis adevăr, care oricum n-ar ține de foame și nici loc de pâine, ci pentru a crea noi posibilități de șantaj, se pare, și de alterare a vieții politice românești. Politicieni din partidele istorice, foști deținuți politici, oameni de cultură renumiți și acum, și Preafericitul patriarh sunt măscăriți, așa cum nici fosta securitate n-a îndrăznit să o facă. O dată, de două ori, de zece ori, dar nu în Postul Paștelui. Cercetarea acestor dosare este mai periculoasă decât folosirea unei bombe atomice în plin Manhattan de către teroriști.

Opriți odată terorismul dosarelor securității?

Ele nu dau pâine și nu dau libertate, ci numai dezbină, asmut oamenii contra oamenilor, mențin active abcesele care infectează viața politică românească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
   

Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru colaborare. Ne reîntâlnim la orele 10 pentru o primă ședință de vot.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

După pauză

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog insistent să intrați în sală pentru a putea începe ședința destinată votului final. Rog șefii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală și chestorii, de asemenea, să-și facă meseria.

Stimați colegi,

declar ședința deschisă, anunțându-vă că din totalul celor 345 de deputați și-au înregistrat prezența și sunt prezenți 288 de deputați. Absenți 57 de deputați, participă la alte acțiuni parlamentare 7 deputați.

În ordinea de zi a ședinței de astăzi, pe care am amânat-o din lipsă de cvorum joia trecută, figurează votul final pentru legile prevăzute în anexă, respectiv cele 27 de proiecte de legi.

V-aș ruga însă, în prealabil, să-mi permiteți câteva chestiuni organizatorice, să vă anunț înregistrarea la Biroul permanent al Camerei a proiectului de Lege privind accesul la informațiile de interes public, primit de la Guvern. Cu acest proiect a fost sesizată în fond Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului - 2 aprilie 2001. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență și urmează a fi conexat cu propunerea legislativă având aceeași tematică.

 
Aprobarea unei modificări în componența Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat.  

Vă rog, de asemenea, să-mi permiteți să vă supun votului dumneavoastră înlocuirea, în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind pensiile militare de stat, a domnului Borbely Lazslo din partea Grupului parlamentar al UDMR cu doamna deputat Böndi Gyöngyike.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.  

supun, de asemenea, aprobării dumneavoastră trecerea, la propunerea Grupului parlamentar al PNL a domnului deputat Cornel Știrbeț de la Comisia de politică externă la Comisia pentru muncă și protecție socială.

Cine este pentru?

împotrivă?

Abțineri? mulțumesc.

Doamna deputat Mona Muscă am înțeles că dorește o intervenție în legătură cu anunțarea în plenul Camerei a proiectului de Lege venit de la Guvern, în legătură cu accesul la informație.

Vă rog, doamna deputat.

   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

La ora actuală, în comisia sesizată pe fond, Comisia de cultură, arte și mijloace de informare în masă, există proiectul Legii liberului acces la informațiile de interes public. El a intrat în dezbateri și a parcurs câteva articole. Pe toată durata procedurilor regulamentare, acest proiect de lege a întâmpinat mai multe obstrucționări, le-aș spune, dacă îmi permiteți, foarte neacademic "tălpi", exact ca în fotbal, de la comisie până la ministru și aceste obstrucționări au fost și neregulamentare și neconstituționale. Cum ar fi: retragerea, cererea de retragere a proiectului de lege din comisie, de către președintele Comisiei de cultură; pe urmă, s-a cerut retragerea la Biroul permanent al Camerei Deputaților, S-a ajuns până la solicitarea expresă, înaintată comisiei, de ministrul informațiilor Vasile Dâncu să se dea, nota bene, un aviz negativ proiectului, ceea ce înseamnă amestecul puterilor în stat. Cred că, dacă domnul Vasile Dâncu ar fi citit Regulamentul și Constituția, n-ar mai fi făcut asemenea greșeli și cititul nu doare.

În repetate rânduri, direct, am avut întâlniri cu domnul Vasile Dâncu și cu reprezentanții ministerului sau, indirect, prin intermediul mass-media, am cerut și am întins o mână pentru colaborare cu acest minister pe acest proiect de lege.

într-o înțelegere expresă a PNL cu Adrian Năstase, domnul premier a promis sprijin atât la conferința de presă care a urmat întâlnirii, sprijin acestui proiect de lege, cât și cu ocazia votului, dacă vă aduceți aminte, la Legea secretului de stat în Camerele reunite.

Eu constat la ora actuală că, deși proiectul a fost depus în ianuarie, la începutul lui ianuarie, proiectul liberal, deși pe 14 martie a intrat în comisie și raportul trebuie prezentat mâine pe 28 martie, la Comisia pentru cultură s-a amânat discutarea astăzi a acestui raport până după-amiază, ca să se împingă cât mai mult. Este încă o obstrucționare – a patra.

Nu pot decât să trag următoarele concluzii: 1) membrii PDSR-ului din Parlament nu respectă înțelegerile și declarațiile, pe care le face premierul Adrian Năstase; 2) pentru PDSR, interesul public este pe ultimul loc, având în vedere că obstrucționează un proiect de lege care exact acest lucru face, se ocupă de interesul public. Deci, pentru PDSR, cetățeanul trece pe locul "…șpe" și celelalte interese pe primul loc; 3) nu cred că în politică sau în sport, dacă cineva vrea să ajungă la finiș trebuie ca toți ceilalți să fie stopați, ținuți de haine, ca să ajungă altul la finiș dacă n-a fost în stare să ajungă la timp.

Din acest moment, din punctul meu de vedere, orice colaborare cu PDSR este exclusă. Este o declarație personală. Nu-i vorba de acest proiect, este o declarație personală politică pe care o fac acum. Dacă PDSR-ul nu știe să-și țină cuvântul dat, nici prin propriul lui prim-ministru, înseamnă că nu avem ce discuta. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, este dreptul doamnei deputat să facă aceste declarații. Eu sper că, din partea comisiei sesizate în fond cu ambele proiecte, va exista preocuparea pentru a scoate din cele două propuneri legislative o lege bună și atunci sper că și distinsa doamnă deputată va fi mulțumită.

 
Supunerea la votul final:  

Trecem la prezentarea proiectelor de legi supuse votului final de astăzi. Vă reamintesc că această ședință a fost amânată din ziua de joi, încât v-aș ruga să aveți măcar acum răbdarea pentru a parcurge lista legilor supuse votului dumneavoastră.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2000 privind reglementarea activităților din sectorul gazelor naturale (adoptat);

Pe primul loc este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2000 privind reglementarea activităților din sectorul gazelor naturale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activităților din sectorul gazelor naturale (adoptată propunerea de respingere a ordonanței);

La pct.2, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activităților din sectorul gazelor naturale. Vă reamintesc, comisia a propus respingerea acestei ordonanțe.

Cine este pentru propunerea de respingere? Vă rog să vă exprimați votul. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere a fost votată propunerea de respingere.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității naționale de reglementare în domeniul gazelor naturale (A.N.R.G.N.) și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității naționale de reglementare în domeniul energiei (A.N.R.E.), aprobată prin Legea nr.99/2000 (adoptat);

La pct.3, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității naționale de reglementare în domeniul gazelor naturale (A.N.R.G.N.) și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității naționale de reglementare în domeniul energiei (A.N.R.E.), aprobată prin Legea nr.99/2000.

Cine este pentru acest proiect de lege? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.249/2000 privind constituirea și utilizarea fondului special pentru produse petroliere (adoptat);

La pct.4, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea fondului special pentru produse petroliere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.276/2000 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de combustibil pentru societatea comercială Termoelectrica - SA (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 276/2000 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de combustibil pentru societatea comercială "Termoelectrica" - SA.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii serviciilor publice de gospodărie comunală (caracter organic - adoptat);

La pct.6, raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii serviciilor publice de gospodărie comunală.

Vă reamintesc, suntem în prezența unei legi cu caracter organic.

Cine este pentru raportul comisiei de mediere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi contra.

Abțineri? (Vociferări.)

Vă rog să vă exprimați încă o dată votul.

Din cei 288 de deputați prezenți în sală și-au exprimat votul pozitiv 224 și împotrivă 64 de voturi. Cu 224 de voturi pentru și 64 împotrivă, raportul de mediere a fost adoptat.

  proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/1999 privind trecerea Biroului român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului (a fost adoptată propunerea de respingere a proiectului de lege adoptat de Senat);

La pct.7, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului.

Vă reamintesc, la pct.7, la propunerea comisiei, se solicită respingerea proiectului de lege adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Cu 285 voturi pentru și 3 voturi împotrivă a fost adoptată propunerea de respingere a proiectului de lege adoptat de Senat.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale și TVA a unor cantități de gaze naturale provenite din import (adoptat);

La pct.8, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale și TVA a unor cantități de gaze naturale provenite din import.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.204/2000 pentru modificarea art.8 din Legea nr.111/1996 privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare (adoptat);

La pct.9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 204/2000 pentru modificarea art.8 din Legea nr.111/1996 privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot contra.

Cu 287 de voturi pentru, un vot contra s-a aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/1997 privind înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere (adoptat);

La pct.10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/1997 privind înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu o abținere s-a adoptat acest proiect de lege.

Stimați colegi,

Eu mă exprim destul de clar și destul de puternic. Nu se aude pentru că nu păstrați liniștea în sală. V-aș ruga respectuos, stimați colegi, măcar în timpul votului să păstrați liniștea pentru că, uitați-vă, sunt colegi de-ai noștri dezavantajați pentru că doresc să-și exprime un vot împotrivă sau o abținere și nu pot pentru că nu pot urmări votul.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.203/2000 privind participarea României în anul 2000 la programul de acțiune comunitară Tineret și plata contribuției financiare la acest program (adoptat);

La pct.11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.203/2000 privind participarea României în anul 2000 la programul de acțiune comunitară "Tineret" și plata contribuției financiare la acest program.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2000 privind admiterea cu taxă în învățământul preuniversitar de stat, în licee, școli profesionale și școli de ucenici, peste cifra de școlarizare pentru care se asigură finanțarea de la bugetul de stat (a fost adoptată propunerea de respingere a ordonanței);

La pct.12, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2000 privind admiterea cu taxă în învățământul preuniversitar de stat, în licee, școli profesionale și școli de ucenici, peste cifra de școlarizare pentru care se asigură finanțarea de la bugetul de stat.

Se propune respingerea acestei ordonanțe.

Cine este pentru această soluție? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Stimați colegi,

Vedeți că unii au votat pentru. Nu-i mai determinați să-și schimbe soluția.

Cu 278 voturi pentru, 14 contra, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanței.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2000 privind organizarea sistemului național de formare a personalului din învățământul preuniversitar (a fost adoptată propunerea de respingere a ordonanței);

La pct.13 se propune, de asemenea, respingerea Ordonanței, deci, pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2000 privind organizarea sistemului național de formare a personalului din învățământul preuniversitar.

Se propune respingerea ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 272 voturi pentru, 16 împotrivă, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanței.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2000 privind finanțarea organizării și desfășurării concursului național de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar de stat în anul școlar 2000-2001 (a fost adoptată propunerea de respingere a ordonanței);

La pct.14, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2000 privind finanțarea organizării și desfășurării concursului național de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar de stat în anul școlar 2000-2001.

Se propune respingerea ordonanței.

Cine este pentru această propunere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Stimați colegi,

Vă rog eu frumos, exprimați-vă votul o dată, că le exprimați în cascadă, când terminăm de numărat mai adăugați încă patru. Vă rog eu frumos!

Cu 268 voturi pentru, 20 împotrivă, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanței.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2000 privind echivalări ale examenului de capacitate pentru promoțiile anterioare anului 1999 (adoptat);

La pct.15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2000 privind echivalări ale examenului de capacitate pentru promoțiile anterioare anului 1999.

Cine este pentru acest proiect de lege?

Vă rog frumos, îmi permiteți să mai citesc încă o dată textul pentru că se pare că microfonul nu funcționează bine. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2000 privind echivalări ale examenului de capacitate pentru promoțiile anterioare anului 1999.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, s-a adoptat și acest proiect de lege.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.115/2000 privind parteneriatul social în educație și formarea profesională inițială (a fost adoptată propunerea de respingere a ordonanței);

La pct.16, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.115/2000 privind parteneriatul social în educație și formarea profesională inițială.

Se propune respingerea acestei ordonanțe.

Cine este pentru această propunere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 275 voturi pentru, 12 contra, s-a adoptat propunerea de respingere a acestei ordonanțe.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor (caracter organic - adoptat);

La pct.17, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 285 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, s-a adoptat acest proiect de lege.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii fondului piscicol, pescuitului și acvaculturii (caracter organic - adoptat);;

La pct.18, raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii fondului piscicol, pescuitului și acvaculturii. Vă amintesc, este o lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat acest raport al comisiei de mediere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Legea voluntariatului (adoptat);

La pct.19, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Legea voluntariatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.279/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor financiare asumate de Banca Generală de Credit și Promovare BANKCOOP ce decurg din Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finannțarea Proiectului de Dezvoltare Industrială, în valoare de 120 milioane dolari SUA, semnat la Washington la 21 martie 1995 (adoptat);

La pct.20, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.279/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor financiare asumate de Banca Generală de Credit și Promovare BANKCOOP ce decurg din Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finannțarea Proiectului de dezvoltare industrială, în valoare de 120 milioane dolari SUA, semnat la Washington la 21 martie 1995.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităților de transport, comercializare și recuperare a țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului lichid (adoptat);

La pct.21, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităților de transport, comercializare și recuperare a țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului lichid.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/1998 privind constituirea Fondului de susținere a bibliotecilor din învățământ (adoptat);

La pct.22, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/1998 privind constituirea Fondului de susținere a bibliotecilor din învățământ.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/1999 privind unele măsuri pentru susținerea programului de restructrurare prin garantarea unui credit la Societatea comercială Roman S.A. Brașov (adoptat);

La pct.23, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/1999 privind unele măsuri pentru susținerea programului de restructrurare prin garantarea unui credit la Societatea comercială "Roman" S.A. Brașov.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Trei voturi împotrivă.

Cu 285 voturi pentru, 3 împotrivă, a fost adoptat acest raport al Comisiei de mediere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea (adoptat);

La pct.24, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu 286 voturi pentru, două abțineri, s-a adoptat raportul de mediere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/1998 privind constituirea și utilizarea Fondului special al aviației civile (adoptat);

La nr.25, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/1998 privind constituirea și utilizarea Fondului special al aviației civile.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind extrădarea (adoptat);

La pct.26, Proiectul de Lege privind extrădarea. Vă reamintesc că este un proiect important în procesul de armonizare a reglementărilor noastre cu reglementările Uniunii Europene.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective (caracter organic - adoptat).

La pct.27, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, lista ședinței de vot a fost epuizată.

Discuții procedurale pe marginea programului de lucru al Camerei Deputaților în următoarele zile.  

Trecem în continuare la următoarele proiecte care sunt înscrise pe ordinea de zi. Pentru că s-ar putea ca sala să înregistreze o prezență mai subțire, vă anunț că, în urma ședinței comune a Birourilor permanente ale celor două Camere, programul în următoarele zile, exceptând ziua de astăzi, care se va derula potrivit programului anunțat, se va desfășura în comisii. Joi, vor avea loc ședințe comune ale Comisiilor de buget, finanțe și ale celorlalte comisii permanente care urmează să întocmească avize și, în continuare, programul se va desfășura exclusiv în comisii.

Da, poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Am înțeles că este o modificare a programului de lucru și a ordinii de zi. Practic, Comitetul ordinii de zi nu s-a întrunit să hotărască. Birourile permanente ale celor două Camere nu pot să hotărască pentru Camera Deputaților. Dar dacă au hotărât așa ceva, au putut s-o facă numai pentru plenul celor două Camere reunite. Or, nu se poate, dacă e vorba de programul Camerei Deputaților, numai Comitetul ordinii de zi poate să hotărască și nu biroul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Ședința Camerei Deputaților în care ne aflăm acum funcționează după principiile potrivit cărora programul este stabilit de Comitetul ordinii de zi. Noi, în continuare, ne aflăm sub imperiul Regulamentului ședințelor comune ale celor două Camere, începând de mâine, și vreau să vă spun că din partea grupurilor parlamentare, inclusiv cu Grupul parlamentar P.N.L., cu care am avut o discuție, nu au fost asemenea obiecții.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Eu nu am sesizat ca dumneavoastră să fi venit sus la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal să discutăm treaba asta. Dacă s-a discutat cu cineva din grup, e cu totul altceva. Comitetul ordinii de zi este format din liderii grupurilor parlamentar. Deci, este cu totul altceva.

Cât privește situația că ați discutat și că suntem sub imperiul birourilor reunite sau a celor două Camere, dacă este acest punct de vedere susținut de dumneavoastră, trebuia să convocați plenul celor două Camere, să supuneți votului ordinea de zi și programul celor două Camere cu privire la buget. N-ați făcut-o. Art.45 și art.47 din Regulamentul comun spun următorul lucru: cele cinci zile, așa cum am spus-o și ieri, sunt date de la Dumnezeu. Cum dumneavoastră ați făcut Regulamentul respectiv, cele cinci zile trebuie respectate pentru că atunci dumneavoastră erați Dumnezeul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să lăsăm cele cinci zile lui Dumnezeu. Nu am pus niciodată în discuție cele cinci zile înlăuntrul cărora curg amendamentele, dar pentru evitarea oricăror discuții, în continuare, eu rog șefii grupurilor parlamentare să se reunească pentru a elimina această dispută.

Domnule Hrebenciuc, v-aș ruga să vă reuniți cât timp noi ne desfășurăm ședința în plen pentru a elimina disputa cu privire la programul Camerei și-l vom anunța la sfârșitul ședinței.

Domnul Sassu. Poftiți!

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

În condițiile acestea, eu vă cer un sfert de oră de consultări între grupurile parlamentare, înainte de întâlnirea Comitetului ordinii de zi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pauză, 15 zile. Pardon, 15 minute!

M-am gândit că e nevoie de o pauză mai lungă. (Râsete, aplauze în sală)

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice.  

După pauză

   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă ocupați locurile și rog Comisia pentru industrii și Comisia pentru buget să își ia locurile cuvenite aici, în dreapta, pentru a susține Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.118/1996.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă reluați locurile în sală. Continuăm ordinea de zi cu dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Dau cuvântul domnului Miron Mitrea pentru a prezenta acest proiect de lege.

Îmi cer scuze, domnule ministru. Văd că s-a aprobat procedura de urgență.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da. E-n regulă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Comisiei pentru industrii să propună timpii de dezbatere.

Domnul președinte Antal.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propun 15 minute pentru dezbateri și 3 minute pentru intervenții, pentru că în raportul celor două comisii sunt câteva amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

În unanimitate s-a aprobat această modalitate de dezbatere.

Vă rog să urmăriți, în consecință, proiectul de lege paralel cu raportul comun al Comisiei pentru buget și Comisiei pentru industrii care v-a fost difuzat.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu formulează nici un fel de amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I din proiectul de lege. Dacă aveți observații sau obiecțiuni. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Asupra art.II, vă rog să urmăriți amendamentul comisiei cuprins în raportul comun, pct.1. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Bună ziua, domnule președinte.

Bună ziua, stimați colegi.

Referitor la art.II, eu, împreună cu colega mea, doamna Boagiu, am făcut un amendament deoarece prin ceea ce se prevede în proiectul de lege, se produce un grav prejudiciu financiar pentru transportul feroviar, naval și în special pentru agricultură, deoarece apare imperativ obligația acestora de a plăti combustibilul incluzând și taxa de drum, fapt care înseamnă costuri cu peste 40% mai mari decât sunt la ora actuală, și numai la agricultură, făcând o socoteală pentru necesarul de combustibil, care va fi consumat în acest an, înseamnă un supliment de 2000 și ceva de miliarde de lei.

Sigur că, în acest articol, se prevede că va fi restituită suma. Nu se prevede în ce condiții se restituie suma, se referă în special la persoanele fizice. Vă dați seama că persoană fizică înseamnă un simplu agricultor care ar trebui să găsească o formulă foarte birocratică de a deconta aceste sume și sunt convins că va fi și foarte greu și o mare parte din sumele care sunt utilizate pentru achiziționarea de motorină nu vor putea fi recuperate. Motiv pentru care eu am solicitat și am prezentat și celor două comisii reunite un amendament în care - se modifică, este adevărat, vechea lege, care nu prevedea nici o exclusivitate privind taxa de drum - am prevăzut ca persoanele fizice sau juridice care utilizează carburanți auto în domeniul transportului feroviar, naval, agriculturii și apărării naționale nu vor achita taxa de drum, conform art.4.

Deci, vă rog să luați act de acest lucru, dacă nu, în mod cert, se vor crea mari probleme, mai ales că vă rog să vedeți că, la ultimul articol se spune că vor apărea norme în 30 de zile după modificare. În 30 de zile legea va apărea întâi, își va face efectele, va trebui să plătim această sumă suplimentară, iar returnarea acestei sume nu știm în ce condiții se va face.

Vă mai spun un lucru: faptul că, din datele pe care le deținem noi, PETROM are la ora actuală o datorie față de Ministerul Transporturilor de peste 4.500 de miliarde de lei și vă întreb: în condiția în care cei care vor fi nevoiți să cumpere acest combustibil prin PETROM, vor achita această taxă de drum, PETROM-ul nu va returna banii Ministerului Transporturilor și Lucrărilor Publice, cum ne vom recupera acești bani? Fapt pentru care vă rog să luați act, fiindcă se creează o mare problemă, iar în special pentru agricultură, fiți convinși că nu se vor reîntoarce banii, în special pentru persoanele fizice. Fapt pentru care vă rog să luați act de amendamentul pe care l-am propus și să-l acceptați în felul în care l-am propus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, aveți cuvântul. E vorba de un amendament care a fost respins la comisie cu privire la pct.2 din art.1. Domnul deputat a intervenit cu întârziere, după ce s-a votat.

Vă ascult, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Aș ruga să respectăm procedurile parlamentare, la amendamente respinse, invitați comisia și nu ministrul. Ministrul nu are intervenție la amendament respins.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

Vă rog să observați toți că, după ce s-a votat art.1, inclusiv cu pct.2, s-au provocat aceste discuții.

Aveți cuvântul, domnule Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Acest raport n-a fost distribuit anterior. A fost distribuit doar unora din sală și marea majoritate a noastră nu avem acest raport, drept pentru care sunt în imposibilitatea de a urmări aceste lucruri.

Vă rog frumos să cereți să fie distribuit raportul înainte de a continua dezbaterile, la toată lumea, pentru că efectiv nu se poate lucra. În sală s-a distribuit la unii. Nu toată lumea are acest raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-a distribuit la cei prezenți, dar eu rog stafful tehnic să mai facă încă o distribuire pentru cei care n-au fost în momentul respectiv în sală.

Da. Mai există încă o intervenție de procedură. Două.

 
   

Domnul Ákos Birtalan:

Domnule președinte,

Eu cred că , în spiritul celor spuse de domnul deputat Sassu, trebuie să revenim un pic în ceea ce privește votul vis-a-vis de art.I pentru că lumea, vă rog frumos să mă scuzați, dar nu prea a înțeles că la acest art.I se află majoritatea amendamentelor respinse. Nu putem să trecem așa în fugă, e mai mult decât în fugă peste art.I, unde se află patru-cinci amendamente respinse vizând pct. 2, art.5 din proiectul de lege.

Eu cred că ar fi bine să aibă toată lumea sau majoritatea, cel puțin, un exemplar din noul raport făcut astăzi și să discutăm conform timpului aprobat de către plen pentru fiecare amendament respins.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am impresia că distinșii noștri colegi nu sunt atenți nici când votăm repartizarea timpilor de dezbatere, nici când vă întreb dacă sunt obiecțiuni la art.I. Dar ca să nu lungim vorba, să susțină fiecare amendamentul care a fost respins.

Comisia, cu privire la primul amendament care a fost susținut de colegul nostru de la P.D.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Urmarea adresei Biroului permanent al Camerei Deputaților nr.25 din 26 martie, s-a solicitat celor două comisii, industrii și buget-finanțe să întocmească un raport comun pentru Ordonanța de urgență nr.74/2000 și proiectul de Lege nr.189/2001 referitor la modificările asupra Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumului.

În acest sens, comisiile reunite au hotărât că, față de materialul primit inițial, raportul inițial, să aprobe amendamentele propuse de deputata Aura Vasile, la art.2, care constă în modificarea termenului de 60 de zile în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, urmând ca Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Lucrărilor Publice să actualizeze Normele metodologice privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Motivarea acestui termen de micșorare de la 60 la 30 de zile este pentru urgentarea intrării în aplicare a acestei legi.

Din toate amendamentele propuse, mai apare o singură modificare față de raportul înaintat inițial, la art.5 alineat nou, propus de domnii deputați Ákos Birtalan și Róbert Ráduly, în care dânșii propun ca restituirea să se facă în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării restituirii. Comisia nu și-a însușit acest amendament, întrucât nu se justifică. Se motivează respingerea deoarece persoanele fizice și juridice la care se face referire sunt interesate să-și recupereze respectivele sume într-un timp cât mai scurt, deci, poate să fie în 5-10 sau 15-20 de zile.

Acestea sunt modificările aduse față de raportul inițial al celor două comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Hașotti mai are o problemă de procedură.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Poate nu înțeleg eu bine, dar raportul care ne-a fost înaintat acum celor prezenți, de cineva din personalul tehnic, arată la pagina a doua, la amendamente respinse că, în cursul dezbaterii în comisii, următoarele amendamente nu au fost acceptate. Iar apoi, pe coloana din mijloc, se spune: amendamentul propus; autorul; text adoptat de comisie.

Eu cred că trebuie să așteptăm să se îndeplinească o chestiune absolut logică și procedurală și să avem un raport corect. Trebuie făcut un raport corect pentru că ori e textul respins, ori e textul adoptat. Noi nu mai știm nimic aici.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al Comisiei pentru industrii, vă rog să oferiți explicațiile cuvenite.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Are dreptate domnul deputat Hașotti. S-a strecurat o greșeală. Trebuia trecut acolo "neadoptate de comisie". Ne cerem scuzele de rigoare pentru că, mai sus, acolo, scrie foarte clar că sunt amendamente care nu au fost acceptate. Deci, este o greșeală de redactare. Ne cerem scuze și vă rugăm să continuăm dezbaterea. Dar încă o dată aș dori să anunț plenul că, față de raportul inițial care v-a fost difuzat, există aceste două modificări care sunt prezentate, discutate și agreate de cele două comisii. Deci, la art. II, în loc de "60 de zile", "30 de zile" și la art. 3, articolul nou care exista și în raportul inițial.

În afară de aceste două modificări, celelalte amendamente sunt respinse, exact așa cum au fost respinse de Comisia de buget, finanțe și bănci, în raportul inițial, pe care îl aveți dumneavoastră, care v-a fost difuzat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Țin să spun că, nu avem raportul, nici perfect, nici imperfect, în continuare nu știm ce să votăm. Înțeleg că reprezentanții comisiei ne-au povestit ce scrie în raport, noi nu-l avem. Și în al doilea rând, din cunoștința mea, dezbaterea se face pe articole și nu pe o povestire a reprezentanților comisiei, despre ce au argumentat ei și ce au acceptat și ce n-au acceptat.

Deci, trebuia punctul de vedere al comisiei clar despre acest amendament, nu l-am înțeles care este, ne-a spus ceva despre niște amendamente care vor apare ulterior și spun, în continuare, nu avem raportul decât unii dintre noi și nu putem lucra pe un astfel de raport.

Eu vă mulțumesc, dar să știți că în sală mai sunt încă câteva sute de oameni sau o sută de oameni care n-au primit raportul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Domnule ministru și stimați colegi,

Dacă raportul conține confuzii, este firesc să decidem returnarea la comisie a raportului, pentru ca acesta să fie pus în mod coerent la punct și să-l putem și urmări în dezbaterile noastre. Deci vă propun returnarea raportului, pentru coerență. Dacă sunt greșeli de redactare, ele duc la interpretări greșite, nu putem să lucrăm pe un asemenea raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

președintele comisiei, domnul Antal, apoi domnul ministru Gaspar și domnul Ráduly.

 
   

Domnul Ántal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu scuzele de rigoare, dar în replică la cele spuse de domnul Sassu, trebuie să vă spun că reprezentanții dumneavoastră au participat la toate dezbaterile care au avut loc, în comisii și în comisiile reunite, și cunosc foarte bine problema, și-au susținut amendamentele, au amendamentele aici și în acest raport și în celelalte rapoarte care v-au fost difuzate, deci în cunoștință de cauză s-a dispus acest proiect de lege.

Ca atare, vă rugăm să trecem la dezbaterea în continuare pe articole și la votul final al acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Mă adresez plenului în calitate de deputat și nu de ministru pentru relația cu Parlamentul și v-aș ruga, totuși, să citim textele din Regulament, în legătură cu modul în care se pun în discuție amendamentele.

La art. 110, care este în cadrul Secțiunii "Procedura de urgență" se spune următorul lucru: "La discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică prevederile art. 100. În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente".

Dacă mergem la art. 100 o să vedeți că textul se referă numai la amendamentele admise. Amendamentele respinse sunt tratate la art. 101, care spune în felul următor: "În cursul dezbaterilor, deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia". Ne găsim în cazul unei proceduri de urgență, unde normele sunt imperative și, deci, trebuie tratate ca atare. Deci, nu mai puteți pune în discuție, domnule președinte, amendamentele care au fost respinse.

Cred că este de acord și colegul meu, Ghiorghiof, în legătură cu această interpretare. Textul este foarte clar, trimiterea este corectă, la art. 100.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Distinsul meu coleg a făcut citirea art. 101, în care, într-adevăr, se face o trimitere, spune că: "în cursul dezbaterii, deputații, Guvernul, pot pune în discuție amendamentele respinse". "Pot pune" nu înseamnă că nu se mai pun. Cel puțin, eu așa înțeleg. S-ar putea ca distinsul meu coleg să fi tradus pentru U.D.M.R., dar pentru noi nu.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Eu cred că este o logică firească, oricum am interpreta Regulamentul. În ordinea firească a amendamentelor respinse sau admise se supun discuției. Dacă cineva care a avut amendament nu-și dorește să-și susțină amendamentul, este altă problemă. Își susține aici amendamentul. cel care este împotrivă de la comisie o combate, noi votăm și mergem mai departe. Dacă s-ar fi procedat ca atare, de mult am fi trecut de votarea legii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu. Vedeți că am depășit timpul afectat dezbaterii.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Acestea sunt chestiuni procedurale și sunt în afara dezbaterilor, n-am depășit deocamdată.

Domnule președinte,

În intervenția mea am spus că atunci când se dezbate un articol în plen și nu în comisii este nevoie de – așa cum scrie în Regulament – punctul de vedere al comisiei față de respectivul amendament sau respectivul text din raport, indiferent dacă reprezentanții unui grup parlamentar au fost sau n-au fost în comisie, au avut sau n-au avut puncte de vedere.

Eu repet, la acest microfon, din partea comisiei, eu n-am înțeles care este punctul de vedere al comisiei față de amendamentul prezentat de colegul nostru Mircea Toader. N-am înțeles! Ni s-a spus ceva despre niște amendamente care, deocamdată, nu le-am discutat, dar despre acest amendament nu s-a spus: se acceptă sau nu se acceptă. Este o chestiune care trebuie spusă foarte clar. Și care este motivația pentru care nu a fost acceptat. Aceasta scrie în Regulament, aceasta trebuie să primim din partea comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă propun să îmbinăm rigoarea regulamentară cu buna dispoziție de acum și să fim constructivi. Deci s-a făcut un amendament care a fost respins, comisia a propus menținerea soluției de respingere și dau cuvântul, potrivit Regulamentului, și reprezentantului Guvernului să-și spună părerea cu privire la acest amendament care a fost respins.

a cerut domnul Ráduly o intervenție pe procedură, să-i dăm cuvântul ca să nu se simtă discriminat.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și domnilor colegi,

Intervin pentru că, scuzați expresia, mă simt cu musca pe căciulă.

Luni am fost la ședința comitetului ordinii de zi împreună cu Biroul permanent, și am încercat să rezolvăm problema aceasta cu Legea 118 și cele trei modificări cu care Camera Deputaților este sesizată.

Am găsit această soluție ca astăzi de dimineață, foarte de dimineață, cele două comisii, buget, finanțe, respectiv industrii, să aibă o ședință comună și să tranșeze toate cele trei proiecte de lege ca să clarificăm acestea o dată pentru totdeauna.

Staful tehnic din partea celor două comisii a făcut foarte rapid raportul comun și îmi cer scuze pentru situația creată, în nume personal, sunt într-adevăr una, două greșeli de dactilografiere în raport. Însă, raportul cuprinde toate amendamentele care au fost dezbătute astăzi în ședința comună și, deci, în fond este un raport corect.

În ceea ce privește problema domnului deputat Sassu, dânsul are într-adevăr dreptate, nu s-a prezentat încă de la acest microfon varianta comisiei, motivarea respingerii. trebuie să vină reprezentantul unei comisii și să citească exact motivarea care este și în raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai are o ultimă intervenție de procedură domnul deputat Anton. Rog comisia să pregătească un răspuns exact la acest obiect.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Marin Anton:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am arătat într-o intervenție anterioară acest viciu pe care eu cel puțin îl consider o premieră.

Pe de o parte se spune că amendamentele nu au fost acceptate, pe de altă parte în rubrica din mijloc se spune că amendamentele au fost acceptate.

Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz, procedural, a venit la microfon, tot așa cum vin și eu acum, și a solicitat retrimiterea raportului la comisie, pentru a ni se înainta un raport corect, iar singura posibilitate regulamentară la această propunere pe care a făcut-o colegul nostru, domnul deputat Duvăz, este să supuneți la vot retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ca să fim foarte operativi, supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Duvăz, de a se restitui acest proiect la comisia sesizată în fond.

Cine este pentru? 43 voturi pentru.

Cine este împotriva trimiterii raportului la comisie? 87 de voturi împotrivă. A fost respinsă propunerea.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ...

Voci din sală:

Abțineri?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine se abține? Scuzați-mă! Cu 4 abțineri. Deci, tot același scor rămâne, a fost respinsă propunerea de a se restitui la comisie.

Domnule ministru Mitrea, vă rog să vă pronunțați cu privire la amendamentul propus de către domnul deputat Mircea Toader și doamna deputat Anca Boagiu.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, acest articol este unul dintre cele mai importante care ne-a făcut pe noi să propunem modificarea legii și, după cum observați, Legea nr. 118 este prima oară modificată printr-o propunere legislativă și nu printr-o ordonanță de urgență, că ar fi fost mai tentant, dar, sigur, din respect pentru Parlament am hotărât să mergem cu o asemenea metodă.

Există două probleme: una, cu care toată lumea a fost de acord, aceea de a clarifica care este cuantumul datorat pentru fondul special al drumurilor și a doua, este modul în care acești bani se strâng.

Analiza făcută pe anul 2000 ne arată, în mare, următorul lucru: motorina și benzina, carburantul auto produs în România, dacă ar fi fost impozitat corect pentru fondul drumurilor ar fi trebuit să aducă la fondul drumurilor în jur de 11.000 miliarde. Datorită faptului că fondul drumului a beneficiat anul trecut de o sumă sub 5.000 de miliarde, ne-am întrebat unde s-au dus acești bani și am constatat că există extrem de multe firme, majoritatea firme fantomă, care preiau motorină din sistem, pe bază de declarație pe proprie răspundere. Aceste firme, în momentul controlului făcut de Ministerul Transporturilor nu mai există, deci nu mai are de unde recupera banii. Sunt firme constituite special pentru această operație.

Mai mult, am constatat că firme importante din România, mai ales de transport călători urban, folosesc motorină cu un preț mai mic, deci cumpără motorina cu un preț mai mic decât prețul livrat de rafinărie, la care s-ar fi adăugat toate accizele și toate impozitele, lucru care ne-a dus cu gândul, bineînțeles, la faptul că motorina ajunge, și benzina, carburantul auto, ar fi folosită fără să plătească taxele noastre de drum.

Sunt de acord cu domnul deputat Toader, că nu au existat probleme deosebite pentru transportul naval pe Dunăre și nu există indicii că în această zonă s-ar fi produs fraudă. în schimb, în ceea ce privește carburantul pentru agricultură, putem afirma că mai puțin de jumătate din cel care nu plătește taxa drumurilor ajunge în agricultură, iar o bună parte din lucrările agricole se fac cu carburant pentru care se plătește taxa drumului, diferența, majoritatea intrând în buzunarul unor oameni de afaceri. Sigur nu este problema mea să găsesc care sunt aceștia, ci a procuraturii.

De aceea, nu suntem de acord în continuare cu acest sistem pe proprie răspundere. Suntem conștienți că îngreunăm pentru oamenii cinstiți modul de accesare la această facilitate de a nu plăti taxa drumurilor, dar este singura soluție pe care am găsit-o pentru a pune capăt sau a diminua jaful care s-a produs și se produce în continuare în acest domeniu, motiv pentru care vă rog să nu acceptați acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Aș dori să intervin într-o problemă de procedură.

Domnule președinte,

Vreau să-i mulțumesc domnului ministru că are...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să așteptați să vă dau întâi cuvântul. A cerut cuvântul domnul deputat Sassu pentru o problemă de procedură.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Vreau să-i mulțumesc domnului ministru Mitrea că a trimis acest proiect de lege și are încredere că Parlamentul va putea vota o astfel de lege și din respect nu l-am întrerupt, ba suntem de acord să-și pună și comisia punctul de vedere, pentru că în continuare nu a motivat respingerea, dar vă atrag atenția că suntem în pauză și să întrerupem ședința după punctul de vedere al comisiei.

Este o chestiune votată de Comitetul ordinii de zi, acesta este programul, la ora 14,00 ne vedem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Exista o cutumă, stimate domnule deputat, ca atunci când suntem la vot să realizăm votul, măcar pentru acest amendament, și după aceea pauză.

Domnul președinte al Comisiei pentru industrii.

 
   

Domnul Ántal István:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Îmi pare rău că nu este domnul președinte Georgescu, colegul meu care a condus cu abilitate lucrările de azi dimineață, fiind comisia avizată pe fond, dar eu, dacă-mi permiteți, o să citesc motivarea exact din raport, pe care o aveți și dumneavoastră și probabil că aceasta a fost discuția până acum și acolo scrie exact, textual, mai concis decât cum s-a exprimat domnul ministru și v-a explicat cauzele care au dus la neacceptarea amendamentului și aici scrie textual: "Acest amendament a fost respins pentru a înlătura eventualele abuzuri constatate cu ocazia aplicării prezentei legi, în vechea formă".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

vă aduc aminte că am votat o durată de timp la intervențiile pe amendamente, care a expirat de mult. Deci ați aflat susținerea amendamentului, ați aflat punctul de vedere al Guvernului și al comisiei, supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct. 1 din raport, formulat de domnii deputați Mircea Toader și Anca Boagiu.

Cine este pentru? 52 de voturi pentru.

Cine este împotriva amendamentului?

Stimați colegi din Partidul Național Liberal, dați-ne voie să numărăm și voturile acestea, cum noi v-am respectat și le-am numărat de două ori pe ale dumneavoastră și am mai adăugat două.

81 de voturi împotrivă, deci amendamentul a fost respins.

Dați-ne voie să ne încadrăm în pauza solicitată de dumneavoastră.

Pentru că am depășit cu 5 minute, la ora 14,15 vom relua lucrările.

 
Aprobarea componenței nominale a comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la următoarele proiecte de lege:  

După pauză

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă reluați locurile în sală să putem începe ședința. Până mai vin domnii deputați în sală, v-aș ruga să-mi permiteți să vă supun votului câteva comisii de mediere.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Din partea Grupului P.D.S.R., domnii deputați Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriță Dumitru și Daraban Aurel; Buzea Cristian Valeriu și Miclea Ioan din partea Grupului P.R.M.; Savu Vasile Ioan din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă, dacă sunt voturi?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2000 pentru modificarea și completarea Legii locuinței, nr. 114/1996;

Pentru Comisia de mediere în vederea soluționării textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2000 pentru modificarea și completarea Legii locuinței, nr. 114/1996 Bara Radu Liviu, Lazăr Maria, Cristea Marin, Grupul P.D.S.R., Dinu Gheorghe și Pleșa Eugen Lucian, Grupul P.R.M., Cîrstoiu Ion, Grupul P.D., și Dobre Victor Paul, Grupul P.N.L.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinație de locuință;

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinație de locuință: Bara Radu Liviu, Florescu Ioan, Cristea Marin, Grupul P.D.S.R, Pleșa Eugen Lucian, Grupul P.R.M., Negoiță Gheorghe Liviu, Grupul P.D., Chiliman Andrei Ioan, Grupul P.N.L. și Márton Arpád Francisc, Grupul U.D.M.R.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.294/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.145/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru ocupare profesională, precum și a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 145/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru ocupare profesională, precum și a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel și Iliescu Valentin Adrian - P.D.S.R., Apostolescu Maria și Enescu Nicolae - P.R.M., Barbu Gheorghe - P.D., Böndi Gyöngyike - U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

Aprobarea unor modificări în componența comisiilor de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale și din Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/1998 privind organizarea și funcționarea Fondului cultural național.  

V-aș ruga să mai fiți de acord cu schimbarea doamnei Eugenia Moldoveanu din comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale și din Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/1998 privind organizarea și funcționarea Fondului cultural național, deoarece nu poate participa, cu domnul deputat Eugen Nicolicea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă reamintesc, comisia nu a început încă activitatea, mâine își începe activitatea.

Vă mulțumesc.

Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice.
 

Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectului de lege pe care l-am început.

la pct. 2, art. 5, amendament al domnului deputat Akos Birtalan. Vi-l susțineți? Vă rog.

   

Domnul Ákos Birtalan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Continuând dezbaterile noastre legate de punctul 2, care încearcă acest regim special pentru domeniile menționate aici: feroviar, naval, agricultură, apărare națională, mecanismului de restituire a sumelor, întrucât nu a trecut propunerea formulată de colegii de la Partidul Democrat, cred că măcar problema cea mai sensibilă dintre aceste domenii, și anume agricultura, trebuie să rămână în sistemul actual, care se practică, și anume, ca cei care utilizează carburanți decât pentru lucrările agricole, în scopul agriculturii, în general, să nu plătească prețul carburantului, inclusiv cota, de data aceasta, unică.

Cu alte cuvinte, subsemnatul, am propus eliminarea cuvântului "agricultură" din textul inițiat de către Guvern. Aceasta v-aș ruga să supuneți votului Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei?

O clipă, doamna deputat Afrăsinei are o problemă de procedură.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Procedura mea se referă la art. 111 din Regulament. având în vedere că au expirat cele 15 minute care s-au alocat pentru dezbatere, cerute și aprobate de plenul Camerei Deputaților, vă rugăm să aplicați alineatul nr. 2, care spune că în situația în care timpul prevăzut la alin. 1 s-a epuizat, dezbaterea se încheie și președintele Camerei Deputaților supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond și fiecare articol amendat, după care se va proceda la votarea finală.

Așadar, domnule președinte, timpul alocat pentru dezbateri a expriat. vă rog să supuneți votului doar articolele și apoi votul final.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu, tot problemă de procedură.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Îmi pare rău, dar am spus și mai devreme, timpul acordat dezbaterilor pe procedură nu face parte din dezbaterea proiectului de lege, respectiv, după cum am cronometrat noi, au trecut vreo 7 minute, mai sunt încă 8, așa că vă rog frumos să mergem mai departe pe procedura normală.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

S-au cerut 15 minute pentru total dezbatere, pentru întregul proiect!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să aducă aminte plenului câte minute s-au votat în total și câte pe fiecare articol.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Au fost acordate 15 minute pe total, câte 3 minute de intervenție. Oricum, punctul de vedere al Comisiilor reunite pentru buget-finanțe și industrii și servicii este pentru respingerea amendamentului propus la acest alineat de domnul deputat Ákos Birtalan, tocmai din considerentele care sunt introduse în această motivare: pentru tratarea unitară a tuturor beneficiarilor la restituirea sumelor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. Oricum, măcar pentru a ne încadra de acum înainte în termen, fiind de acord că nu s-ar putea cronometra intervențiile de procedură, eu l-aș ruga și pe domnul Sassu, care a făcut propunerea, să cronometreze și dânsul alături de noi 8 minute de aici înainte.

Îi dau cuvântul domnului ministru Mitrea, pentru a se pronunța cu privire la amendamentul domnului Ákos Birtalan.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ákos Birtalan sigur că abordează o problemă extrem de sensibilă, de fapt, frauda cea mai mare pe domeniul neplății taxei de drumuri se produce tocmai în acest domeniu, al agriculturii. Nu mă refer la cei care lucrează pământul, ci la cei care, pe proprie răspundere – și veți constata, dacă vă veți uita pe listele de firme, cum m-am uitat și eu, că cele mai multe dintre cele care cumpără motorină sunt din marile orașe și municipii - cumpără motorină pentru agricultură, dar care niciodată nu mai ajunge în agricultură, iar taxa de drumuri este pierdută.

Vom pune la punct un sistem, împreună cu comisiile, pentru că normele am de gând să le pun de acord împreună cu dumneavoastră, așa cum ne-am înțeles, astfel încât să scurtăm cât mai mult timpii și să fim siguri că pierdem cât mai puțini bani din taxa de drumuri.

Vă rog să fiți de acord cu comisia și să respingem acest amendament. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Ákos Birtalan, ascultând și explicațiile domniei sale.

Domnul Olteanu. În timpul votului? Poftiți.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Îmi cer mii de scuze, domnule președinte, dar este vorba de o chestiune de procedură, care are întâietate în raport de orice altă chestiune supusă dezbaterii. Noi, Grupul parlamentar PDSR, așteptăm decizia dumneavoastră cu privire la moțiunea invocată. Nu putem, pentru raționalizarea dezbaterilor, continua altfel, decât în raport de ceea ce dumneavoastră constatați cu privire la moțiunea de procedură. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule președinte al Comisiei juridice, nu v-ați pronunțat și dumneavoastră asupra contraargumentării domnului Sassu, care spune că intervențiile de procedură nu se cronometează. Deci, v-aș ruga să vă pronunțați și asupra acestei chestiuni, ca să știm ce votăm.

Doamnă deputat Afrăsinei, mai insistați?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu mai insistăm.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Haideți să fim constructivi și înțelegători față de colegii noștri, nu am fost atât de riguroși în cronometrarea timpului.

Cine este pentru amendamentul domnului Ákos Birtalan? 53 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Deci, amendamentul a fost respins.

Voci din sală:

Și abținerile?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri și 63 voturi împotrivă a fost respins amendamentul domnului Birtalan.

Tot la art. 5 este și amendamentul domnului Adriean Videanu. Dacă vi-l mențineți?

 
   

Domnul Adriean Videanu:

Domnule președinte,

Domnul ministru,

Stimați colegi,

Sensul amendamentului meu este acela că sunt foarte multe alte domenii care utilizează în procesul de producție carburanți auto, fără a utiliza accesul pe drumurile publice. Unul dintre acestea este și domeniul minier, pentru care știm cu toții (și aș da un singur exemplu, Compania națională a huilei), care are o serie întreagă de utilaje în carieră de suprafață și care nu utilizează drumurile publice. Argumentația respingerii articolului este absolut insuficientă, ca să nu spun altfel, pentru că toate acele utilaje din carieră utilizează combustibili auto și nimic altceva.

Pentru a nu conduce la confuzii extensia la alte domenii, m-aș rezerva numai la sectorul minier, dacă acest lucru rezolvă problema inițiatorului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Din partea comisiei?

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Comisiile reunite au respins acest amendament, considerând că extinderea propusă la alte domenii decât cele specificate ar duce la confuzii în aplicare, iar Guvernul a stabilit niște priorități, pe care vrea să le pună în aplicare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Mitrea este de acord cu comisia.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la amendamentul domnului Adriean Videanu.

Cine este pentru? 53 voturi pentru, exact cât data trecută.

Voci din opoziție:

Nu se poate, pentru că au votat mai mulți de la PRM!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Împotriva amendamentului? 62 voturi au fost împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 53 voturi pentru, 62 împotrivă și 2 abțineri, amendamentul a fost respins.

Următorul amendament este al domnilor deputați Birtalan Ákos și Raduly Robert.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere că a rămas textul inițial, propus de către inițiator, am avea rugămintea, atât față de acesta, cât și față de dumneavoastră, să introducem un element deosebit de important în acest mecanism de restituire, și anume legarea restituirii de un termen. Pentru aceasta, am formulat o completare a art. 5, în sensul că: "Restituirea se va face în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării restituirii." Credem că prin acest mecanism s-ar completa, într-adevăr, posibilitatea de recuperare a sumelor achitate de către cei enumerați, domeniile: feroviar, naval, agricultură și apărare națională.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

În principiu, cu stabilirea unui termen de returnare suntem de acord, am discutat și cu comisia să acceptăm o perioadă de 60 de zile, nu de 30 de zile.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. Comisia?

 
   

Domnul Antal Istvan:

Comisia este de acord cu punctul de vedere al inițiatorului, deci propunem și noi 60 de zile. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă ascult, domnule Sassu, cu o problemă de procedură.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Conform regulamentului, în plen nu se pot face amendamente, deci rămânem pe 30 de zile, amendament care se aprobă sau respinge. (Aplauze ale deputaților din opoziție.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Sunt nevoit să-i dau dreptate domnului deputat Sassu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Birtalan Ákos: "Restituirea se va face în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării restituirii." Ați ascultat explicațiile care vi s-au dat.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să aveți în vedere, stimați colegi, că nu există un al doilea amendament, cu 60 de zile, ori adoptăm amendamentul propus de domnul deputat Birtalan Ákos, cu care, în principiu, a fost de acord și domnul ministru – cu mențiunea că dumnealui a zis 60 de zile, nu 30 – ori... (Râsete, aplauze.)

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul domnului Birtalan Ákos.

Vă rog să constatați, după cele mai largi aprecieri de ceas, că și cele 8 minute au trecut și, în continuare, va trebui să dăm aplicabilitate prevederilor regulamentare. Așa că încheiem dezbaterile și supunem la vot art. I, în formularea comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Sunt și amendamente respinse!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu! Se supun votului amendamentele admise de către... (Rumoare, vociferări, proteste ale deputaților din opoziție.)

Decât să avem dezbateri inutile pe o temă regulamentară, vă supun la vot punct cu punct și amendamentele respinse și, pe urmă, celelalte.

Deci, la amendamentul cu privire la art. 9, propus de domnii deputați Anca Boagiu și Mircea Toader, cine este pentru?

Deputați din partea PNL și PD:

România Mare, votați!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, nu se admit campanii electorale în timpul votului!

Voci din partea PRM:

Decât de la tribună!

Deputați din partea PNL și PD:

PRM-ul este în opoziție! Sunt 75 de voturi, am numărat și noi!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

66 de voturi.

Împotrivă? Constat că UDMR-ul nu votează nici așa, nici așa...

Deputați din partea UDMR:

UDMR-ul se abține!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, nu întrerupeți, vă rog, numărarea voturilor!

Deputați din partea PNL și PD:

53 de voturi împotrivă! Stroe, numără bine! (Aplaudă.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Colegii dumneavoastră au votat pentru, nu puteau să voteze și împotrivă.

Stimați colegi din dreapta, cine este împotriva amendamentului?

Deputați din partea PNL și PD:

România Mare a votat de două ori!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu 79 de voturi împotrivă, 66 pentru și 1 abținere, s-a respins și acest amendament. (Aplauze ale deputaților din PDSR.)

Mai sunt amendamente respinse?

Vă ascult, domnule deputat.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Vă rog frumos să repuneți la vot, pentru că, așa cum au ieșit lucrurile, nu sunt corecte. Deci, vă rog încă o dată să repuneți la vot amendamentul, pentru că au fost colegi de ai noștri care au votat de două ori.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, repet, decât să ne pierdem vremea în dispute inutile cu privire la numărare, supun votului dumneavoastră din nou amendamentul celor 2 colegi deputați, Anca Boagiu și Mircea Toader, cu privire la textul art. 9.

Cine este pentru? Am rugămintea să păstrați liniștea în timpul votului și să nu vă mai influențați unii pe ceilalți! Vă rog să luați loc și să votați în mod corect și regulamentar! 71 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Stimați colegi din dreapta, haideți, așa cum v-am respectat noi, respectați și dumneavoastră votul de dincoace! 78 de voturi împotrivă. (Apaluze ale deputaților PDSR.)

Abțineri? Nici 1 abținere.

Amendamentul a fost respins. (Vociferări, proteste, se reclamă două abțineri)

Nici cu 2 abțineri nu se schimbă lucrurile. Notați și cele 2 abțineri, vă rog!

Mai este un amendament, al domnului deputat Robert Raduly.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Domnule președinte, să votăm, nu mai discutăm!

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Timpul se cronometrează!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, îl votăm, domnule Raduly. Deci, am trecut la vot, nu se mai comentează! A trecut de mult "timpul ghilotină"!

Așadar, supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul Robert Raduly cu privire la art. ...

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Vă rog frumos, este amendamentul acesta, domnule președinte! Îl aveți și dumneavoastră!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, este vorba de amendamentul domnilor deputați Antal Istvan și Birtalan Ákos cu privire la art. 9, cel care repartizează Fondul special pe 60% pentru drumurile naționale și 40% pentru drumurile județene.

Cine este pentru? Stimați colegi, constat flagrante încălcări ale regulamentului și de la o stare de amuzament treceți la o stare de haos! 60 de voturi pentru.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

60 de voturi pentru, 78 împotrivă și 4 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Următorul amendament este al domnului Robert Raduly, care renunță la el.

Următorul amendament este al domnilor deputați Liviu Negoiță, Emil Boc, Cornel Bădoiu, tot cu privire la Fondul special, cu aceeași repartizare ca în amendamentul domnilor deputați Birtalan Ákos și Antal Istvan, care a fost respins.

Cine este pentru? 50 voturi pentru.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, amendamentul s-a respins cu majoritate de voturi. (Apluze ale deputaților din PDSR.)

Ultimul amendament este tot cu privire la art. 9, care propune o altă repartizare: 65%-35% și a fost formulat de domnii deputați Viorel Coifan, Victor Dobre, Nini Săpunaru.

Cine este pentru? 55 voturi pentru.

Împotrivă? 84 voturi împotrivă.

Amendamentele au fost respinse.

Supun din nou votului dumneavoastră art. I.

Cine este pentru? 105 voturi. S-a adoptat. (Aplauze ale deputaților PDSR.)

Art.II, potrivit amendamentului din raportul comun.

Cine este pentru? 103 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Deci, cu 103 voturi pentru, 3 contra și 10 abțineri, s-a adoptat art.II, în formularea amendamentului comisiei.

Art.III, nou introdus de către comisie.

Cine este pentru? 105 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 105 voturi pentru și 5 abțineri, a fost adoptat art.III nou.

Deci, am parcurs cuprinsul legii. Urmează votul final.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Hașotti, aveți o propunere de verificare a cvorumului, înțeleg.

Vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar al PNL, vă rog să verificați cvorumul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Și noi suntem de acord cu verificarea cvorumului prin apel nominal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Vă mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura votului nominal.

Cine este pentru? Vă rog să numărați voturile. 96 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri, s-a votat procedura prin vot nominal.

Aici suntem pe procedură de vot, nu la vot final. Ceea ce am supus la vot a fost apel și vot prin apel.

Rog secretarul de ședință să înceapă apelul nominal, inclusiv votul, citind numele deputatului, pronunțându-se și prezența și votul – pentru sau împotrivă. La acest fel de vot nu se poate vota cu abținere, ci numai pentru sau contra.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Abiței Ludovic

pentru

Afrăsinei Viorica

pentru

Albu Gheorghe

absent

Ana Gheorghe

pentru

Anastasescu Olga-Lucheria

absentă

Andea Petru

pentru

Andrei Ioan

pentru

Andrei Zeno

pentru

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal Istvan

pentru

Anton Marin

absent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Apostolescu Maria

pentru

Arghezi Mitzura Domnica

pentru

Ariton Gheorghe

absent

Armaș Iosif

absent

Arnăutu Eugeniu

pentru

Asztalos Ferenc

pentru

Baban Ștefan

pentru

Babiaș Iohan-Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Bahrin Dorel

absent

Baltă Mihai

pentru

Baltă Tudor

absent

Bar Mihai

pentru

Bara Radu-Liviu

pentru

Barbu Gheorghe

absent

Bartoș Daniela

absentă

Bădoiu Cornel

pentru

Bălăeț Mitică

pentru

Bălășoiu Amalia

pentru

Băncescu Ioan

pentru

Bâldea Ioan

pentru

Becsek Garda Dezideriu Coloman

pentru

Bentu Dumitru

pentru

Bercăroiu Victor

pentru

Berceanu Radu Mircea

absent

Bereczki Endre

pentru

Birtalan Ákos

pentru

Bivolaru Ioan

absent

Bleotu Vasile

pentru

Boabeș Dumitru

pentru

Boagiu Anca Daniela

absentă

Boajă Minică

pentru

Boc Emil

contra

Bogea Angela

pentru

Boiangiu Cornel

absent

Bolcaș Augustin Lucian

absent

Böndi Gyöngyike

pentru

Borbely Laszlo

absent

Bozgă Ioan

pentru

Bran Vasile

contra

Brînzan Ovidiu

pentru

Brudașca Damian

contra

Bucur Constantin

contra

Bucur Mircea

pentru

Buga Florea

absent

Burnei Ion

pentru

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

pentru

Buzea Cristian Valeriu

absent

Calcan Valentin Gigel

absent

Canacheu Costică

absent

Cazimir Ștefan

pentru

Cazan Gheorghe-Romeo Leonard

absent

Cășuneanu-Vlad Adrian

pentru

Cerchez Metin

pentru

Cherescu Pavel

pentru

Chiliman Andrei Ioan

absent

Chiriță Dumitru

pentru

Ciontu Corneliu

absent

Ciuceanu Radu

pentru

Ciupercă Vasile Silvian

pentru

Cîrstoiu Ion

absent

Cladovan Teodor

contra

Cliveti Minodora

pentru

Coifan Viorel Gheorghe

absent

Cojocaru Nicu

absent

Crăciun Dorel Petru

pentru

Creț Nicoară

pentru

Cristea Marin

pentru

Crișan Emil

pentru

Dan Matei-Agathon

absent

Daraban Aurel

pentru

Dinu Gheorghe

pentru

Dobre Traian

pentru

Dobre Victor Paul

absent

Dobrescu Smaranda

pentru

Dolănescu Ion

pentru

Dorian Dorel

absent

Dorneanu Valer

pentru

Dragomir Dumitru

absent

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Dragu Gheorghe

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Drețcanu Doina Micșunica

absentă

Dumitrescu Cristian-Sorin

absent

Dumitriu Carmen

pentru

Duțu Constantin

absent

Duțu Gheorghe

absent

Enescu Nicolae

contra

Erdei Doloczki Istvan

pentru

Eserghep Gelil

absent

Fâcă Mihail

pentru

Firczak Gheorghe

pentru

Florea Ana

pentru

Florescu Ion

absent

Florescu Nicolae-Doru

absent

Fotopolos Sotiris

absent

Frunzăverde Sorin

absent

Gaspar Acsinte

absent

Georgescu Filip

absent

Georgescu Florin

absent

Georghe Valeriu

absent

Gheorghiof Titu-Nicolae

contra

Gheorghiță Manuela

absentă

Gheorghiu Adrian

pentru

Gheorghiu Viorel

pentru

Gingăraș Georgiu

absent

Giuglea Ștefan

pentru

Godja Petru

absent

Grădinaru Nicolae

pentru

Grigoraș Neculai

absent

Gubandru Aurel

pentru

Gvozdenovici Slavomir

pentru

Hașotti Puiu

contra

Hogea Vlad-Gabriel

pentru

Holtea Iancu

pentru

Hrebenciuc Viorel

absent

Ianculescu Marian

pentru

Ifrim Mircea

pentru

Ignat Miron

absent

Ilie Aurel Constantin

absent

Iliescu Valentin Adrian

pentru

Ionel Adrian

pentru

Ionescu Anton

absent

Ionescu Costel Marian

pentru

Ionescu Dan

absent

Ionescu Daniel

pentru

Ionescu Mihaela

absentă

Ionescu Răzvan

pentru

Ionescu Smaranda

pentru

Iordache Florin

pentru

Iriza Scarlat

absent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Jipa Florina Ruxandra

pentru

Kelemen Atilla-Bela-Ladislau

absent

Kelemen Hunor

pentru

Kerekes Károly

absent

Kónya-Hamar Sandor

pentru

Kovács Csaba-Tiberiu

pentru

Kovács Zoltán

pentru

Lari-Iorga Leonida

absentă

Lazăr Maria

pentru

Lăpădat Ștefan

pentru

Lăpușan Alexandru

pentru

Leonăchescu Nicolae

pentru

Lepădatu Lucia-Cornelia

pentru

Lepșa Sorin Victor

absent

Loghin Irina

pentru

Luchian Ion

absent

Magheru Paul

pentru

Maior Lazăr Dorin

pentru

Makkai Grigore

pentru

Man Mircea

absent

Manolescu Oana

absentă

Marcu Gheorghe

absent

Mardari Ludovic

contra

Marin Gheorghe

pentru

Marineci Ionel

pentru

Márton Árpád-Francisc

pentru

Mălaimare Mihai Adrian

pentru

Mărăcineanu Adrian

pentru

Mândrea-Muraru Mihaela

pentru

Mândroviceanu Vasile

absent

Mera Alexandru-Liviu

absent

Merce Ilie

pentru

Meșca Sever

pentru

Miclea Ioan

pentru

Micula Cătălin

absent

Mihalachi Vasile

pentru

Mihăilescu Petru-Șerban

absent

Mincu Iulian

pentru

Mircea Costache

contra

Mirciov Petru

pentru

Miron Vasile

pentru

Mitrea Miron Tudor

pentru

Mitu Dumitru Octavian

absent

Mițaru Anton

pentru

Mînzînă Ion

absent

Mocioalcă Ion

absent

Mocioi Ion

pentru

Mogoș Ion

absent

Mohora Tudor

pentru

Moisescu George Dumitru

pentru

Moisoiu Adrian

pentru

Moiș Văsălie

pentru

Moldovan Carmen-Ileana

pentru

Moldovan Petre

pentru

Moldoveanu Eugenia

pentru

Moraru Constantin Florentin

absent

Motoc Marian Adrian

pentru

Musca Monica-Octavia

absentă

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

absent

Naidin Petre

pentru

Nan Nicolae

absent

Nassar Rodica

pentru

Naum Liana Elena

pentru

Nădejde Vlad-George

absent

Năstase Adrian

absent

Năstase Ioan Mihai

pentru

Neacșu Ilie

pentru

Neagu Ion

pentru

Neagu Victor

absent

Neamțu Horia-Ion

absent

Neamțu Tiberiu-Paul

pentru

Nechifor Cristian

pentru

Negoiță Gheorghe-Liviu

absent

Nica Dan

absent

Nicolae Ion

absent

Nicolăescu Gheorghe-Eugen

absent

Nicolescu Mihai

pentru

Nicolicea Eugen

pentru

Niculescu Constantin

pentru

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Nistor Vasile

absent

Niță Constantin

pentru

Oltean Ioan

absent

Olteanu Ionel

pentru

Oltei Ion

pentru

Onisei Ioan

absent

Palade Doru Dumitru

pentru

Pambuccian Varujan

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pataki Iulia

pentru

Patriciu Dinu

absent

Păun Nicolae

absent

Păduroiu Valentin

pentru

Pășcuț Ștefan

contra

Pécsi Francisc

pentru

Pereș Alexandru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

pentru

Petruș Octavian Constantin

pentru

Pleșa Eugen Lucian

pentru

Pop Napoleon

absent

Podgorean Radu

pentru

Popa Constanța

absentă

Popa Cornel

absent

Popa Virgil

absent

Popescu-Bejat Ștefan-Marian

absent

Popescu Gheorghe

absent

Popescu Grigore Dorin

absent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Kanty Cătălin

absent

Popescu-Tăriceanu Călin

absent

Popescu Virgil

pentru

Posea Petre

pentru

Predică Vasile

absent

Pribeanu Gheorghe

contra

Priboi Ristea

pentru

Purceld Octavian-Mircea

contra

Pușcaș Vasile

absent

Puwak Hildegard-Carola

absentă

Puzdrea Dumitru

absent

Radan Mihai

pentru

Ráduly Róbert-Kálmán

pentru

Raicu Romeo-Marius

absent

Rasovan Dan Grigore

absent

Rădoi Ion

pentru

Rădulescu Grigore Emil

absent

Roșculeț Gheorghe

pentru

Rus Emil

pentru

Rus Ioan

pentru

Rușanu Dan-Radu

absent

Sadici Octavian

pentru

Sali Negiat

pentru

Sandache Cristian

pentru

Sandu Alecu

absent

Sandu Ion Florentin

absent

Sassu Alexandru

absent

Saulea Dănuț

pentru

Savu Vasile Ioan

absent

Săpunaru Nini

absent

Sârbu Marian

absent

Sbârcea Tiberiu Sergius

pentru

Selagea Constantin

pentru

Sersea Nicolae

pentru

Severin Adrian

pentru

Simedru Dan Coriolan

absent

Sirețeanu Mihail

pentru

Sonea Ioan

pentru

Spiridon Nicu

pentru

Stan Ioan

pentru

Stan Ion

pentru

Stana-Ionescu Ileana

pentru

Stanciu Anghel

absent

Stanciu Zisu

absent

Stănescu Alexandru-Octavi

absent

Stănișoară Mihai

absent

Stoian Mircea

contra

Stoica Valeriu

absent

Stroe Radu

contra

Stuparu Timotei

pentru

Suciu Vasile

pentru

Suditu Gheorghe

pentru

Székely Ervin-Zoltán

pentru

Szilágyi Zsolt

pentru

Șnaider Paul

absent

Ștefan Ion

pentru

Ștefănescu Codrin

pentru

Ștefănoiu Luca

pentru

Știrbeț Cornel

absent

Tamás Sándor

pentru

Tărâță Culiță

absent

Târpescu Pavel

pentru

Tcaciuc Ștefan

absent

Teculescu Constantin

absent

Timiș Ioan

absent

Toader Mircea Nicu

absent

Todoran Pavel

pentru

Tokay Gheorghe

absent

Toró Tiberiu

pentru

Tudor Marcu

absent

Tudose Mihai

pentru

Tunaru Raj

pentru

Țibulcă Alexandru

pentru

Țocu Iulian-Costel

absent

Varga Attila

pentru

Vasile Aurelia

pentru

Vasilescu Lia-Olguța

pentru

Vasilescu Nicolae

pentru

Vasilescu Valentin

pentru

Vekov Carol Ioan

pentru

Verbina Dan

pentru

Vida Iuliu

pentru

Videanu Adriean

absent

Vișinescu Marinache

pentru

Voicu Mădălin

absent

Voinea Florea

absent

Winkler Iuliu

pentru

Wittstock Eberhard-Wolfgang

pentru

Zăvoian Ioan Dorel

pentru

Zgonea Valeriu Ștefan

absent

(Domni deputați care au fost absenți la primul apel au răspuns prezent și au votat la recitirea listei cu cei absenți.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă anunț rezultatul votului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.118/1996: 186 de voturi pentru, 14 – împotrivă. Cu acest cvorum, a fost adoptată legea. (Aplauze)

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.74/2000 pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice.  

Am fost de acord ultima oară să adoptăm acest proiect de lege împreună cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.74/2000 pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996, proiect de lege adoptat de către Senat și cu propunere de adoptare a proiectului de lege de respingere.

Cine este pentru respingerea proiectului de Lege pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, deci cu 200 de voturi pentru.

Dezbaterea și adoptarea Raportului de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat.  

V-aș ruga să-mi permiteți să luăm în dezbatere raportul comisiei de mediere cu privire la soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat.

Voci din sală:

Timpul!

   

Domnul Valer Dorneanu:

Am convenit cu șefii grupurilor parlamentare care constituie Comitetul ordinii de zi. Deci, luați votul ponderal al PDSR, cu PD-ul și cu PNL-ul. (Aplauze)

De acord? Urmăriți, vă rog, raportul care vi s-a difuzat.

La pct.1 din raport, textul Camerei Deputaților.

Deci nu se dezbate, nu se votează, după regulamentul nostru.

La pct.2, cu privire la art.14, textul Camerei Deputaților.

Nu se votează, nu se dezbate.

La pct.3, text comun al comisiei de mediere.

Dacă aveți obiecții? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.4 din raport, cel cu privire la art.29, textul Camerei Deputaților.

Nu se fac dezbateri, nu se votează.

La pct.5, cu privire la art.33, textul Camerei Deputaților.

Nu se fac dezbateri, nu se votează.

La pct.6 din raport, tot textul Camerei Deputaților.

Nu se fac dezbateri, nu se votează.

La pct.7, pct.8 și pct.9 din raport.

Uitați-vă, comisia propune tot textele Camerei Deputaților.

În consecință, nu se votează, nu se supun dezbaterii.

La pct.10, pct.11 și pct.12, de asemenea, textul Camerei Deputaților.

Potrivit regulamentului, nu se dezbate, nu se supune votului.

La pct.13, pct.14 și pct.15, textele Camerei Deputaților.

Nu se votează, nu se supune la vot.

La pct.16 – ultimul -, de asemenea se propune textul Camerei Deputaților.

Supun votului dumneavoastră final raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 200 de voturi, a celor prezenți la apelul nominal. Deci, indubitabil. Vă mulțumesc.

 
Informare privind programul de lucru pentru zilele următoare.  

Programul pentru mâine și pentru săptămâna viitoare, adoptat de către Comitetul ordinii de zi, potrivit celor propuse de Biroul permanent al Camerei. De mâine, se lucrează în comisii. Joi vor avea loc comisii reunite – Comisia pentru buget plus cele 13 comisii permanente, pentru a face o primă dezbatere asupra principiilor bugetului în prezența miniștrilor. În continuare, activitate în teritoriu. Luni, la ora 12,00, se reunesc comisiile permanente. Vor depune rapoarte comisiile. Vor depune avizele comisiile. Iar pentru comisiile de buget reunite, termenul de depunere a raportului – vineri, 6 aprilie. Deci, sâmbătă, încep dezbaterile în plenul celor două Camere. Sâmbăta cealaltă; sâmbătă, 7 aprilie. Se va lucra și duminică și luni, în vederea adoptării bugetului până în Joia mare.

Deputații pot depune amendamente până luni. Termenul însă de depunere a amendamentelor expiră sâmbătă. Ar fi bine ca până sâmbătă să depuneți amendamente și la comisia de specialitate, cât și la comisiile pentru buget. Să le depuneți în dublu exemplar.

Cu aceasta, încheiem ședința de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 16,30.

     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 23 august 2019, 23:25
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro