Adrian Moisoiu
Adrian Moisoiu
Sittings of the Chamber of Deputies of March 27, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 27-03-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 27, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.2 Adrian Moisoiu - recurs la memoria istoriei - Unirea Basarabiei cu Patria Mamă;

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Se pregătește domnul Ștefan Baban.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

"Din Basarabia vă scriu,/Dulci frați de dincolo de Prut,/Vă scriu cum pot și prea târziu,/Mi-e dor de voi și vă sărut."

Sunt versurile poetului român născut în Basarabia, cuvânt cu 4 a, Grigore Vieru!

Astăzi, 27 martie, este o zi sfântă, fiindcă astăzi, în urmă cu 83 de ani, după 106 ani de robie, de opresiune și rusificare, Basarabia se întorcea la Patria-Mamă din proprie voință.

"În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia o sută de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu România". Este un fragment din istorica Declarație de Unire dată la 27 martie /9 aprilie 1918 de către Sfatul Țării al Republicii Democratice Moldovenești și votată de 86 de deputați, 3 împotrivă, iar 36 s-au abținut (adică deputații ucraineni, evrei, bulgari și germani).

A fost un moment deosebit, fiindcă, dacă pe plan intern integrarea s-a produs fără probleme, pe plan extern rusofilii s-au opus vehement unirii. Au fost necesare eforturi deosebite până când în Nota Consiliului Suprem al Conferinței de Pace de la Paris din 1920 să se consemneze: "După ce s-au luat în considerație aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc al acelei provincii din punct de vedere geografic și etonologic, precum și argumentele economice și istorice, principalele puteri aliate se pronunță pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamată de către reprezentanții Basarabiei."

Ca urmare, delegații Franței, Imperiului Britanic, Italiei și Japoniei, la 28 octombrie 1920 au semnat la Paris Tratatul de recunoaștere a Unirii Basarabiei cu România.

Similitudinea situației cu cea a unei alte provincii românești – Transilvania – ne obligă să observăm că rușii niciodată nu au semnat și recunoscut acest Tratat, ca și ungurii - Tratatul de la Trianon. Aspirațiile lor revanșarde au fost încununate de succes, 22 de ani mai târziu, în 1940.

La 28 iunie 1940, Rusia ocupă Basarabia, pentru ca la 30 august 1940, Ungaria să ocupe Transilvania de Nord. Dacă, însă, după război, Transilvania de Nord a fost reîntregită în România, Basarabia nu a mai cunoscut această reparație de drept.

Numai cei care au cunoscut refugiul anilor 1940-1944, pot să-și imagineze ce au pătimit și mai pătimesc încă basarabenii. A fost lichidată intelectualitatea, au fost comise crime inimaginabile, li s-a răpit credința, li s-au tăiat turlele de la biserici, au fost făcute deportări, au fost colonizați ruși și ucraineni, s-au creat întreprinderi noi la care, începând cu directorul și terminând cu portarul, erau angajați numai rusofoni, moldovenii găsind locuri de muncă tocmai la răsărit de Munții Urali, au fost schimbate nume de sate românești, s-a introdus alfabetul chirilic, în limbă s-au strecurat cuvinte rusești pentru a susține că limba moldovenească se deosebește de cea română, rușilor li s-a explicat că Moldova a fost străvechi pământ rusesc și câte și mai câte ...

Cine de bine ilustrează toate acestea poetul Ion Valerian în versurile sale: "Acolo unde râsul luminase cerul/În suflet cald de multul seceriș,/Păgânii împlântară fierul/Și grăul fu luat în chiot din hambar/De fiecare bob o lacrimă de gospodar./Iar pâinea noastră frământată-n trudă/O hăpăi dușmanu-n sânge udă./Și crucea de pe turla aurită/Pe inima lui Dumnezeu fu prăvălită./Ardeau troițele pe la vărsare/Și-n noi murea un Crist pe cruce./În stepe, frații iar porniră șir/În vaier lung, pohodul na Sibir./Și hohotul mongol pe câmp sălta/Aiasta n-o putem uita!"

Familia mea – și ca și dânsa aproape un milion de basarabeni - a cunoscut două refugii și a lăsat acolo nu numai întreaga agoniseală, cât mai ales sufletul și pământul strămoșesc! S-a refugiat în Țară, dar într-o Românie ce cunoștea o transformare totală după cel de-al doilea război mondial. Doamne, ce greu a fost! A fi basarabean însemna a fi trădător al "comunismului biruitor", fugar din marea Uniune Sovietică. Majoritatea membrilor mai vârstnici din familiile noastre, bunicii și părinții noștri n-au mai putut să se întoarcă în Basarabia, în această lume!

Au trecut de atunci, din 1944, peste 56 de ani, dar în ochii basarabenilor și astăzi mijesc lacrimi atunci când aud versurile lui Grigore Vieru: "Toată lumea are neam/Numai eu pe nimeni n-am/Dorule, ... dorule .../Am un neam, da-i peste Prut/M-a strigat ori mi-a părut/Dorule, ... dorule .../Doamne-ai întregit cuvântul/Ce-l doinesc,/Întregește și pământul Românesc".

Sperăm, însă, că într-o zi, pe care o dorim cât mai apropiată, Europa să se convingă că adevăratul loc al Basarabiei este lângă România, Patria-Mamă, acolo unde a așezat-o istoria, așa cum o cere dreptatea și adevărul. Bătălia pentru Basarabia este astăzi cea mai grea din întreaga istorie a Neamului! Vom avea noi, Parlamentul de astăzi, bucuria, cinstea și onoarea să ratificăm Unirea?

Să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 6:24
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro