Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 aprilie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 06-04-2001 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 aprilie 2001

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente în termenele stabilite  

Ședința a început la ora12,40.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Ioan Mihai Năstase, secretari.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 345 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 242, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 11, iar 103 sunt absenți.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2001 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci; pentru avize – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului, 12 aprilie 2001. Acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci; pentru avize – Comisia juridică de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului, 12 aprilie 2001. Urmează, de asemenea, să fie dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2001 pentru suspendarea aplicării Ordonanței Guvernului nr. 118/1999 privind achizițiile publice, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget, finanțe, bănci; pentru avize – Comisia juridică de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului 12 aprilie 2001. De asemenea, procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 12 aprilie 2001. De asemenea, procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru industrie și servicii; pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului, 18 mai 2001.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize – Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului este 18 mai 2001.

Propunerea legislativă privind restituirea către comune și orașe a bălților și lacurilor aflate pe teritoriul lor de administrare, inițiată de domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului, 18 mai 2001.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.20 din Legea nr.1/2000, inițiată de domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului este de 18 mai 2001.

Propunerea legislativă privind atribuirea denumirii General Berthelot comunei Unirea, județul Hunedoara, inițiată de domnul deputat Ioan Timiș.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 18 mai 2001.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2001 privind prelungirea valabilității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import și a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanțe, bănci; pentru avize – Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere al raportului – 12 aprilie 2001. Procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunității Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 12 aprilie 2001. De asemenea, procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunității Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 12 aprilie 2001. Procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2001 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - SA privind finanțarea proiectului pentru Compania Națională de Transport al Energiei Electrice, semnat la Luxemburg la 5 decembrie 2000 și la București la 8 decembrie 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, pentru avize – Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului 12 aprilie 2001. Procedură de urgență.

În continuare, vă informez că puteți să vă exercitați dreptul de sesizare la Curtea Constituțională asupra următoarelor legi...

Da, spuneți, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Ghiorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să mă iertați, ați intrat în program începând cu pct.2 sau exprimați numai punctul cu privire la atacarea la Curtea Constituțională a unor legi adoptate?

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este programul pe ziua de astăzi, asta facem astăzi, nu?

 
   

Domnul Titu-Nicolae Ghiorghiof:

Domnule președinte,

Informarea dată pe ordinea de zi și pe program, Grupul parlamentar al PNL are o problemă de procedură.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

O problemă de procedură la aceste...

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

La program și la ordinea de zi, potrivit art.85 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, dacă e problemă de procedură, dar trebuia ridicată când am început să citesc celelalte puncte.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Întotdeauna în Cameră, informarea cu privire la inițiative depuse se făcea anterior și pe urmă era cuvântul la ordinea de zi și la program.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, spuneți ce aveți de spus.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Conform art.85 alin.3, grupul parlamentar, care la Comitetul ordinii de zi și-a exprimat un punct de vedere divergent, poate să-și exprime și să-și motiveze punctul de vedere divergent la program și la ordinea de zi. Vâzând această situație și prevederea regulamentului, Grupul parlamentar al PNL constată o încălcare a prevederilor Regulamentului vizavi de ordinea de zi pe această săptămână.

Ordinea de zi pe această săptămână a fost aprobată de către Comitetul ordinii de zi, într-o cu totul altă ordonare, atât la program cât și la ordinea de zi. Modificarea ordinii de zi și a programului se poate face la cererea Biroului permanent de către Comitetul ordinii de zi. Or, eu constat că luni, ordinea de zi a Camerei Deputaților, Biroul permanent nu avea înscrisă în cele 11 puncte o solicitare către Comitetul ordinii de zi de a se modifica ordinea și programul Camerei Deputaților. Comitetul ordinii de zi, potrivit Regulamentului, nu se poate autosesiza sau practic, de la sine, să facă un program și o ordine de zi care să o aprobe pentru activitatea Camerei Deputaților.

Față de această situație, găsesc că este o încălcare gravă a Regulamentului nostru și vă solicit retrimiterea către Biroul permanent care să stabilească proiectul ordinii de zi și programul Camerei Deputaților, care să fie supus Comitetului ordinii de zi, pentru că altfel nu se poate aproba ceea ce nu s-a cerut. Comitetul ordinii de zi a aprobat, cel puțin așa credem noi, un program care nu a fost solicitat de către nimeni, sau cel puțin cineva care, potrivit Regulamentului nostru, este în drept să ceară. Față de această situație, noi vă solicităm ca acest program și ordinea de zi să treacă în Biroul permanent al Camerei, să facă programul și ordinea de zi în proiect și să fie supus aprobării Comitetului ordinii de zi.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate coleg,

Eu știu că toate aceste proceduri s-au făcut, pentru că Secretariatul tehnic mi-a prezentat o anumită ordine de zi săptămânală. Eu nu știu în ce constă obiecția dumneavoastră, pentru că dacă și Comitetul ordinii de zi a decis un anumit lucru, noi trebuie să-l respectăm. Ce anume punct nu ați fi dorit dumneavoastră să se discute sau să fie inclus? În mod concret.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Și dumneavoastră și colegii mei stimați care sunt în Biroul permanent al Camerei cunosc că de obicei pentru ședința Biroului permanent există o notă de probleme în care spune la fiecare: ordinea de zi și programul Camerei Deputaților pentru săpătmâna... Vă rog să vedeți, luni – 2.04 – la ora 12,30 Biroul permanent al Camerei se întrunește și are următoarea ordine de zi: Notă privind rapoartele, Constituirea comisiilor, Notă cu privire..., Materiale... Decizii, Cerere comisie, Solicitare, solicitare, Diverse. Nu există programul și ordinea de zi care să fie supus aprobării Comitetului ordinii de zi. Niciunde, Biroul permanent al Camerei nu a avut și nu a discutat ce va propune Comitetului ordinii de zi, marți când s-a întrunit, în 3 aprilie, Comitetul ordinii de zi. Comitetul ordinii de zi, potrivit regulamentului nostru, nu poate, de la sine putere, să facă un proiect pe care să și-l aprobe și să spună: am aprobat. dacă cineva, potrivit Regulamentului, și anume cine, Biroul permanent nu-i solicită...

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate coleg,

În regulamentul nostru scrie că Biroul permanent propune Comitetului ordinii de zi. Acest lucru implică foarte limpede faptul că acest Comitet al ordinii de zi poate să țină cont sau poate să nu țină cont de propunerea Biroului permanent, pentru că de aceea spune că "propune". Dacă ar fi scris în Regulament că acest Comitet al ordinii de zi este obligat să adopte propunerea făcută de Biroul permanent ar fi fost altceva. Poate că acest comitet nici n-ar fi existat, pentru că atunci decidea Biroul permanent ce să se discute. Deci, eu consider că acest comitet este suveran să decidă și peste propunerea făcută de Biroul permanent.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Art.29 spune în mod cert, clar și indubitabil ce poate să facă Biroul permanent: întocmește proiectul ordinii de zi a ședinței Camerei Deputaților și programul de lucru. Cine are competența ca să ceară Comitetului ordinii de zi, spune așa la art.31: "Președintele Camerei supune spre aprobare proiectul Comitetului ordinii de zi..." Iar art.80 spune: "Proiectul ordinii de zi și programul se întocmesc de Biroul permanent al Camerei..." în nici un caz nici o atribuție nu are Comitetul ordinii de zi.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Eu știu că așa s-a procedat. Dumneavoastră ați decis prin negocieri între liderii politici și pe urmă Camera a adoptat această variantă ca la ședințele Comitetului ordinii de zi să nu participe decât președintele Camerei. Aici ajungem la situația că numai președintele Camerei și Comitetul ordinii de zi fac aceste dezbateri. Eu nu am participat la acea ședință, conform regulamentului, care nu-mi dă dreptul să particip, dar știu că așa s-a procedat, cum spuneți dumneavoastră. Dar, aș vrea să spuneți mai concret ce anume vă nemulțumește, nu problema dacă s-a aprobat o anumită ordine sau altă ordine, dacă se știa sau nu se știa despre ea. Ce anume punct nu doriți dumneavoastră să fie cuprins în ordinea de zi? Care este obiecția materială? Nu neapărat procedurală, pentru că eu știu că procedural s-au respectat niște lucruri.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Ghiorghiof:

Domnule președinte,

Potrivit art.84 din Regulamentul Camerei Deputaților, modificarea ordinii de zi și a programului se face numai la cererea Biroului permanent de către Comitetul ordinii de zi. Noi vrem să vedem când, unde și cum a fost făcută această solicitare, de către cine, pentru că v-am citit ordinea de zi a Biroului permanent din 2 aprilie, când trebuia să facă acest lucru și nu apare că va solicita așa ceva. Practic, înseamnă că sunt încălcate procedurile, ar trebui returnată acum ordinea de zi cu programul Biroului permanent al Camerei care să sesizeze în mod legal Comitetul ordinii de zi pentru a fi aprobat ordinea de zi și programul pentru astăzi a Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La ședința Comitetului ordinii de zi a participat domnul președinte și, așa cum regulamentul nostru prevede, domnul președinte a supus Comitetului ordinii de zi propunerile pentru programul și ordinea de zi ale Camerei Deputaților către Comitet. S-au întrunit condițiile din Regulament privind programul și ordinea de zi care ne-a fost propusă astăzi. A participat din partea grupului parlamentar, în calitate de lider sau vicelider cred, și, ca urmare, nu înțeleg ce anume se reproșează Comitetului ordinii de zi, atâta timp cât s-a respectat procedura. Așa cum vă spuneam, domnul președinte, conform regulamentului, a făcut propunere către Comitetul ordinii de zi privind ordinea de zi și modificările, s-au luat în considerare și cu această ordine de zi se vine în plenul Camerei pentru aprobare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Ghiorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înseamnă că, din nou, cu regret, trebuie să spun că președintele Camerei a încălcat regulamentul. Ce ați supus spre aprobare, dacă Biroul permanent al Camerei Deputaților pe ordinea de zi de luni nici nu a întocmit acest proiect? De unde? (Vociferări în sală din partea Puterii.)

Domnule președinte, eu știu că se discută și toate punctele de vedere se exprimă de aici de la microfon. Dar, vă repet, art.84 spune în mod cert că modificarea programului și a ordinii de zi se aprobă la cererea Biroului permanent..., iar președintele, spune art.31, supune spre aprobare un proiect de ordine de zi care a fost adoptat de către Biroul Camerei. Când s-a întrunit biroul Camerei, când a avut pe ordinea de zi modificarea ordinii de zi și programului?

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, mi se spune că ieri s-a întrunit acest birou al Camerei și că tot ce spuneți dumneavoastră că nu s-a făcut, practic s-a făcut.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Este perfect, Comitetul ordinii de zi s-a întrunit marți și nu putea să aprobe ceea ce a făcut ieri Biroul permanent al Camerei.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, faceți o propunere mai concretă în afară de această problemă a procedurilor pe care dumneavoastră pretindeți că nu s-au respectat. Doriți să nu lucrăm astăzi, nu? Vă deranjează faptul că citesc informarea că trebuie atacate niște legi, dacă doriți să le atacați la Curtea Constituțională? Să plecăm acasă? Spuneți, domnule!

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Nu, domnule președinte, eu cer să se respecte legea noastră interioară, care este Regulamentul Camerei Deputaților. Transmiteți, Biroul permanent se poate întruni, are perfectă ordinea de zi, modificarea ordinii de zi, și programul de lucru pe această săptămână, Comitetul ordinii de zi se întrunește și se adoptă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, eu am înțeles că lucrurile acestea s-au întâmplat și nu ați fost dumneavoastră prezenți. Asta este o altă problemă. domnul Bolcaș o să ne spună ce s-a întâmplat acolo.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Ați vorbit de Grupul parlamentar al PNL, mă scuzați, domnule coleg Bolcaș. Păi, dacă vicelidera Grupului parlamentar al PDSR a afirmat că am fost prezenți, dumneavoastră spuneți că nu am fost prezenți, nu mai înțeleg, poate nu a fost prezent Regulamentul, domnule președinte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, dar în fond asta doriți, ca să suspendăm lucrările ca să plecăm acasă, hai, să nu ne ascundem după deget!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu vă cer scuze, vreau să vă informez numai, și veți aprecia asupra corectitudinii intervențiilor noastre, eventual cenzurând și stenograma, prezent la Comitetul ordinii de zi, s-a hotărât ca după primul punct care există, și anume informare cu privire la proiectele de lege depuse să fie citite, și acele legi aprobate pentru a curge termenul de atac la Curtea Constituțională. A fost hotărârea unanimă, inclusiv cu votul domnului Tăriceanu, prezent, în legătură cu această situație. L-aș ruga pe domnul Tăriceanu, dacă greșesc, să mă amendeze. dacă nu, eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, domnule Tăriceanu.

 
   

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Situația este în felul următor: am fost menționat ca fiind prezent în calitate de vicelider la ședința Comitetului ordinii de zi. Din păcate, într-adevăr, a fost și votul meu acolo, dar votul meu nu a fost pentru, ci a fost împotrivă, dar, mai mult de atât, noi nu aveam cum să știm care a fost ordinea de zi stabilită de Biroul permanent al Camerei. Ca atare, domnule președinte, problema este următoarea: Comitetul ordinii de zi, care s-a întrunit marți, nu putea să ia în discuție modificările ordinii de zi stabilite de Biroul permanent al Camerei, care s-a întrunit ieri. Aceasta este problema.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Bolcaș?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Recunosc că domnul Tăriceanu are o logică normală. Este adevărat, nu se putea să se hotărască alaltăieri ceea ce s-a hotărât ieri. Da. Iertați-mă, logica este corectă. Dacă s-ar susține că Biroul permanent a hotărât ieri și noi am votat ordinea de zi alaltăieri, nu puteam să votăm așa ceva. Nu mă interesează ce a discutat Biroul permanent ieri, pentru că nu a trecut prin Comitetul ordinii de zi, am tot respectul pentru discuții, dar eu nu le-am votat, eu știu ce ni s-a propus în prezența domnului președinte Valer Dorneanu și în prezența noastră, și anume să fie anunțate la pct.2 de la ordinea de zi acestea. Am votat, îmi asum responsabilitatea votului.

Vă mulțumesc, nu mai fac altă intervenție.

 
   

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Remarca domnului deputat Bolcaș este corectă. totuși, atunci mă simt obligat să fac o adăugire: modificarea ordinii de zi despre care am vorbit nu s-a discutat în ședința Biroului permanent de luni. Deci, atunci cred că explicația vă satisface.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu înțeleg, în fond, care este problema, nu se dorește să se lucreze, nu se dorește să se lucreze... Acesta este fondul problemei în discuție. Bun. Și, ca atare, eu suspend această ședință pentru o jumătate de oră. Jumătate de oră în care să ne întâlnim și membrii Biroului permanent și cu Comitetul ordinii de zi și să vedem care este situația și să stabilim o ordine de zi, dacă doriți dumneavoastră, că, de fapt, doriți să nu aveți ordine de zi, acesta este adevărul. Da.

Ne întâlnim la sala Biroului permanent.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală pentru începerea lucrărilor.

Stimați colegi,

Putem continua ședința noastră.

Aș vrea, în primul rând, să fac o informare a discuțiilor care au avut loc la Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare. S-au discutat obiecțiile prezentate de Grupul parlamentar al PNL.

Situația se prezintă astfel. În primul rând, conform art.81 din Regulamentul Camerei Deputaților, ordinea de zi a Camerei Deputaților cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii și adoptării Camerelor. Vreau să vă spun că lista legilor care să poată fi atacate la Curtea Constituțională nu este o problemă care se supune dezbaterii Camerei. Este doar o comunicare pe care Biroul permanent o face Camerei Deputaților.

Pentru că nimeni, nici Camera, în plenul ei, nici un grup parlamentar nu poate să blocheze o asemenea prevedere legală și o asemenea situație, de fapt; legile au trecut prin procedura de adoptare prin cele două Camere și este obligatoriu, este o problemă de ordine firească, ca să se poată permite sesizarea la Curtea Constituțională. Nu este o problemă de vot, nu este o problemă de opțiune. Este o problemă care derivă din lege. Ăsta este un prim aspect al problemei.

Al doilea aspect al problemei: la ședința Biroului permanent la care s-a făcut vorbire, domnul președinte Dorneanu a solicitat ca să se propună Comitetului ordinii de zi înscrierea unor anumite probleme pe ordinea de zi a ședinței de astăzi. Evident că această propunere, care într-adevăr nu se regăsea înscrisă pe hârtia elaborată de Secretariatul tehnic, a fost făcută, nimeni nu a avut o împotrivire și ea s-a adoptat și s-a consemnat în stenogramă.

Dacă am urma punctul de vedere al Grupului liberal din Camera Deputaților, ar însemna ca noi să nu putem discuta, nici în Biroul permanent și nici aici, absolut nimic, ar trebui să ne scriem, să ne facem adrese scrise între noi. De vreme ce acest punct de vedere s-a exprimat în Biroul permanent, a fost votat, este o decizie a Biroului permanent.

Al treilea element pe care l-am adus în discuție și aici, în plen, este acela că membrii Comitetului ordinii de zi sunt liderii grupurilor parlamentare. Ei reprezintă Camera Deputaților și au libertate de a adopta o ordine de zi în care să se regăsească oricând mai multe puncte decât cele propuse de Birou. Ei au aceleași atribuții pe care le avea, înainte de adoptarea acestui regulament, plenul Camerei Deputaților. Deci, pot decide să includă 10-15 chiar 20 de alte puncte pe ordinea de zi chiar dacă ele nu s-ar regăsi în propunerea făcută de Biroul permanent. Au libertatea, de asemenea, de a stabili orice tip de program al Camerei Deputaților, chiar dacă propunerea Biroului permanent a fost de altă natură. Comitetul ordinii de zi este suveran în a stabili ordinea de zi.

Pentru aceste considerente, noi considerăm că nu există încălcări de regulament și voi continua ședința cu citirea listei legilor care vă stau la dispoziție pentru a fi sesizată Curtea Constituțională.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.7 alin.2 și 3 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

Legea privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura;

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/1999 privind declararea municipiului Sibiu și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2000 privind stingerea unei părți din datoria Companiei Naționale de Electricitate S.A. către stat cu contravaloarea energiei livrate în Republica Moldova;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităților de transport, comercializare și recuperare a țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului lichid;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.279/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor financiare asumate de Banca Generală de Credit și Promovare - BANKCOOP S.A. ce decurg din Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de Dezvoltare Industrială, în valoare de 120 de milioane dolari SUA, semnat la Washington la 21 martie 1995;

Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.74/2000 pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor publice;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.203/2000 privind participarea României în anul 2000 la programul de acțiune comunitară "Tineret" și plata contribuției financiare la acest program;

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României și Guvernul Elveției și a Înțelegerii asupra proiectului - Proiect elvețian pentru energia termică (Buzău-Pașcani), semnate la București la 8 ianuarie 1999;

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.91/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la programul pentru reforma protecției sociale și implementarea acquisului comunitar în sectorul social (Consensus III), semnat la București la 30 decembrie 1999;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/1999 privind reorganizarea activității de protecția plantelor și carantină fitosanitară;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/1999 privind unele măsuri pentru susținerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societății Comerciale Tractorul UTB – S.A. Brașov;

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/1998 privind constituirea Fondului de susținere a bibliotecilor din învățământ;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare unor agenți economici din minerit;

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/1998 privind constituirea și utilizarea Fondului special al aviației civile;

Legea voluntariatului;

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.218/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/1999 privind scutirea temporară de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale și a taxei pe valoarea adăugată a unor cantități de gaze naturale provenite din import;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/1999 privind unele măsuri pentru susținerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercială "Roman" - S.A. Brașov;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată;

Legea pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la București la 1 septembrie 1993.

Aprobarea unei modificări în componența unei comisii permanente a Camerei Deputaților.  

Grupul parlamentar al P.D.S.R. are propunerea ca domnul deputat Ioan Mircea Pașcu de la Comisia pentru sănătate și familie să devină membru la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nu.

Se abține cineva? Nu.

S-a aprobat această propunere.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

În continuare, avem de constituit comisiile de mediere.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2001 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a societăților comerciale din turism;

Pentru Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2001 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a societăților comerciale din turism, sunt următoarele propuneri: domnul Marin Gheorghe, Grupul parlamentar P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; doamna Lepădatu Lucica Cornelia - Grupul parlamentar P.D.S.R.- Social-Democrat și Umanist; domnul Tudose Mihai, Grupul parlamentar al P.D.S.R. Social-Democrat și Umanist; domnul Mocioi Ion, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Tunaru Raj, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Vida Iuliu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. și domnul Tcaciuc Ștefan, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nu.

Se abține cineva? Nu.

Aprobat.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2001 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea, după caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administrației publice centrale și instituții publice;

Pentru Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2001 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea, după caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administrației publice centrale și instituții publice, sunt propuși următorii: domnul Iordache Florin, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat și Umanist; doamna Lazăr Maria, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat și Umanist; domnul Mițaru Anton, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat și Umanist; domnul Bucur Mircea, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Șnaider Paul, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Coifan Viorel Gheorghe, Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul Mirciov Petru, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

E cineva împotrivă? Nu este nimeni.

Abțineri? Nici o abținere.

Aprobat.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de locuințe prin Agenția Națională de Locuințe;

Pentru Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de locuințe prin Agenția Națională de Locuințe: domnul Bara Radu-Liviu, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat; domnul Florescu Ion, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat și Umanist; domnul Țibulcă Alexandru, Grupul parlamentar al P.D.S.R.- Social-Democrat și Umanist; domnul Pleșa Eugen Lucian, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Nan Nicolae, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar al P.N.L., domnul Kovács Csaba-Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulțumesc.

E cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Aprobat.

  proiectul de Lege pentru Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2000 privind autorizarea Băncii Naționale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populației de retragere a depozitelor constituite la Banca Renașterea Creditul Românesc S.A. CREDIT BANK;

Comisia de mediere la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2000 privind autorizarea Băncii Naționale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populației de retragere a depozitelor constituite la Banca Renașterea Creditul Românesc S.A. CREDIT BANK: domnul Baltă Tudor, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Băncescu Ioan, Grupul parlamentar P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Boajă Minică, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Baban Ștefan, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Moisescu George-Dumitru, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Cladovan Teodor, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Săpunaru Nini, Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Aprobat.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.126/2000 privind continuarea realizării Unității II din cadrul obiectivului de investiții Centrala nuclearo-electrică Cernavodă 5 x 700 MW;

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.126/2000 privind continuarea realizării Unității II din cadrul obiectivului de investiții Centrala nuclearo-electrică Cernavodă 5 x 700 MW: domnul Bivolaru Ioan, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; doamna Vasile Aurelia, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Chiriță Dumitru, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Târpescu Pavel, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Miclea Ioan, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Palade Doru Dumitru, Grupul parlamentar al P.R.M.; doamna Manolescu oana, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Aprobat.

  proiectul de Lege privind extrădarea;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind extrădarea: doamna Dumitriu Carmen, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Cristea Marin, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Dobre Traian, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; doamna Jipa Florina Ruxandra, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Boc Emil, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Mogoș Ion, Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul Székely Ervin-Zoltán, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulțumesc.

E cineva împotrivă? Nu este nimeni.

Abțineri? Nu sunt.

Aprobat.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2000 privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne precum și a produselor rezultate din acestea.

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor aflate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2000 privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne precum și a produselor rezultate din acestea: domnul Bara Radu Liviu, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; doamna Lazăr Maria, Grupul parlamentar al P.D.S.R., Social-Democrat și Umanist; domnul Zgonea Valeriu Ștefan, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat și Umanist; domnul Dinu Gheorghe, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Șnaider Paul, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Oltean Ioan, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Mulțumesc.

E cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni. Mulțumesc.

Aprobat.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.292/2000 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Secretariatului General al Guvernului (amânarea votului final).  

Intrăm în dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.292/2000 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Secretariatului General al Guvernului.

La prima poziție, Comisia a propus textul Camerei, deci îl considerăm adoptat.

Poziția a doua, textul Camerei. Adoptat.

Poziția a treia. Textul Camerei Deputaților. Adoptat.

Textul de la art.6 alin.3. Textul Camerei. Adoptat.

Vă supunem la vot raportul în integralitate într-o ședință următoare de vot pe care o vom anunța.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2000 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996 (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2000 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996.

Avem două poziții la acest raport.

La poziția 1, comisia de mediere ne propune textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptat.

Pct.2, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Va fi supus ulterior într-o ședință de vot.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale.

Raportul are trei puncte, trei poziții.

La poziția întâi, Comisia de mediere ne propune textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici-o abținere.

Adoptat.

La poziția a doua, comisia ne propune un text comun care a fost votat în unanimitate de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptat.

La pct.3 avem textul Senatului votat în unanimitate de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptat.

Urmează să fie supus în integralitate în ședința de vot special dedicată pentru acest lucru.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/1998 privind organizarea și funcționarea Fondului cultural național (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/1998 privind organizarea și funcționarea Fondului cultural național.

La primul punct al raportului Comisiei de mediere avem textul Senatului, care a fost adoptat de această comisie în unanimitate. Ni-l propune spre adoptare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poziția a doua, de asemenea, textul Senatului votat în unanimitate de Comisia de mediere. Ni-l propune spre adoptare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 3, de asemenea, este textul Senatului, votat de Comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția a treia, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția a patra și ultima, tot textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinații de locuință (amânarea votului final).  

Următorul punct de pe ordinea de zi: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinații de locuință.

La prima poziție, textul Senatului votat de Comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2 textul Senatului votat în unanimitate.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția a treia, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția patru. Textul Senatului votat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția a cincea. Textul Senatului, votat în unanimitate de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția a șasea. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 7. Textul Senatului, votat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 8. Varianta Camerei. Adoptată.

Poziția 9. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 10, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este contra? Nimeni.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 11. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 12. Text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 13. Textul Senatului, votat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Votul final amânat.

Dezbaterea proiectului de Hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaților (amânarea votului final).  

Următorul punct, ultimul pe ordinea de zi, este Proiectul de Hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaților.

Domnul secretar Niță are cuvântul.

   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În temeiul prevederilor art.29 alin.1 lit.j) din Regulamentul Camerei Deputaților, Biroul permanent supune astăzi Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind structura organizatorică a serviciului acesteia.

Proiectul de hotărâre urmărește în esență o mai bună structurare a compartimentelor Secretariatului general, care să creeze cadrul organizatoric corespunzător pentru simplificarea, eficientizarea, creșterea calității și operativității activităților desfășurate, prin eliminarea paralelismelor, utilizarea mai eficientă a personalului, îmbunătățirea circuitelor lucrărilor și asigurarea unui randament sporit al serviciilor.

În fapt, structura organizatorică propusă este axată pe două planuri: un plan strict profesional, de specialitate, specific, legat de expertiza în procesul legislativ, cercetare și documentare referitoare la teme de interes parlamentar, de asigurare a condițiilor de specialitate pentru acțiuni de diplomație parlamentară, precum și pe un plan care privește asigurarea condiției organizatorice, financiare și materiale, potrivit legii, necesare desfășurării activității parlamentare, la sediul Camerei Deputaților și în circumscripțiile electorale.

Potrivit proiectului de hotărâre, Secretariatul general al Camerei Deputaților este structurat în trei departamente, trei direcții generale și patru direcții subordonate direct Secretariatului General, față de nouă departamente și respectiv 12 direcții, la care se adaugă unele structuri specifice, legate nemijlocit de activitatea membrilor Biroului permanent sau de activitatea secretarului general.

Prin reducerea numărului funcțiilor de conducere, a numărului de departamente și a direcțiilor subordonate direct conducerii secretariatului general s-a avut în vedere necesitate creșterii responsabilității conducătorilor acestor compartimente, sporirea calității managementului și a întregii activități a secretariatului general.

În cadrul compartimentelor prevăzute în anexa proiectului de hotărâre, Biroul permanent poate să organizeze, după caz, direcții, sectoare, servicii, birouri, oficii, secții și ateliere, potrivit unor norme pe care le veți stabili în prealabil.

Proiectul de hotărâre cuprinde și prevederi referitoare la numirea și eliberarea din funcție a personalului din Secretariatul general, raporturile Camerei Deputaților cu Institutul Român pentru Drepturile Omului și cu Regia Autonomă "Monitorul Oficial", precum și dispoziții privind modalitățile de reîncadrare a personalului existent, în funcții și, după caz, în grade și trepte profesionale.

După această succintă expunere, ne exprimăm convingerea că plenul Camerei Deputaților va adopta proiectul de hotărâre în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Da, domnul Pambuccian, și, în ordine, vă rog să vă înscrieți la domnul secretar Niță. Vă rog să-i notați pe cei care se înscriu.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori, de la bun început, să vă mărturisesc că acest proiect, pe care-l consider făcut mult prea repede, nu cred că satisface dorința noastră de eficientizare. Dacă o să vă uitați pe schema aceea, pe organigrama aceea care este la sfârșitul proiectului, veți constata că în subordinea secretarului general adjunct există o formulă extrem de confuză, care poate să conducă la orice fel de structură organizatorică și care, probabil, că este confuză pentru că a fost făcută în mare grabă și cu mari presiuni.

Un lucru pe care, de asemenea, îl consider greu de înțeles, este faptul că o direcție generală care în mod normal ar trebui să-și sporească importanța, Direcția generală de informatică și comunicații este, de asemenea, lăsată într-o situație de ambiguitate totală, în condițiile în care probabil că economiile, în special de hârtie și de alte materiale, pentru viitorul imediat, de aici pot să vină.

Noi am făcut un calcul: numai cheltuielile pe care le avem pentru hârtiile acelea pe care le primim la casetă și care ar putea să stea în intranet depășesc 400 de milioane de lei pe lună. Or, iarăși mi se pare ciudat că o asemenea direcție generală, care, iată, ar putea să conducă la eficientizarea lucrărilor Camerei Deputaților și la economii este lăsată într-o situație de ambiguitate totală.

Dacă ați observat, o formulare care a fost în expunerea aceea de motive, destul de mult utilizată, a fost legată de o serie de mișcări care se vor face ulterior hotărârii pe care o vom lua noi și care, bineînțeles, nu mai trebuie supuse hotărârii plenului.

De aceea, cred că ceea ce ar trebui să solicităm acum ar fi un document complet, care să ne prezinte o structură completă, cu o gândire clară a acestei structuri și din care într-adevăr să reiasă în mod explicit prin ce ar fi mai eficientă această nouă formulă. Nu spun că vechea formulă este bună, și eu o consider ineficientă, dar nu cred că formula aceasta confuză pe care o avem acum reprezintă soluția pe care o așteptăm, într-adevăr, de trei luni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule deputat. Următorul înscris cine este? Domnule Sorin Lepșa, vă rog.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

P.N.Ț.C.D.-ul mai este în Parlament?

 
   

Domnul Victor Sorin Lepșa:

De 10 ori mai bine decât P.D.S.R.-ul!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Știm cu toții că Parlamentul deține un ultim loc în ceea ce privește imaginea. Aș vrea să vă spun că prin ceea ce s-a propus, această hotărâre, și aici subscriu la ce spunea și colegul Varujan, nu numai că este ambiguă, dar se încearcă să se treacă pe sub nasul nostru o anumită hotărâre, urmând ca deciziile să se ia la o dată ulterioară de către alte structuri, nu de către Parlament, așa cum este normal și cum s-au luat, începând din 1992 încoace, până în ziua de asstăzi.

Ce aș vrea să remarc? În primul rând, doresc și vă propun și vă rog ca după aceea să supuneți la vot ca această hotărâre să fie retrimisă Biroului permanent pentru o analiză mai bună, pentru a veni și a ne propune exact și anexele, așa cum au fost în 1997, când a fost susținut, și îmi pare rău că a plecat domnul Gaspar, că dânsul a susținut pregătirea organigramei, așa cum se cuvine, în 1997, și așa s-a făcut.

Și acum aș vrea să vă spun câteva lucruri: după cum observați, pe schemă, domnul președinte al Camerei Deputaților subordonează Biroul permanent, lucru care până acum nu s-a întâmplat, nu s-a auzit de așa ceva. Biroul permanent este cel care coordonează activitatea Camerei Deputaților. De fapt, este plenul, Biroul permanent și apoi președinte, vicepreședinți și ceilalți.

De asemenea, se poate observa că domnul secretar general, sub dânsul apare un secretar general adjunct care are absolut totul în subordine, conform schemei prezentate de respectivii.

Aș dori acum, la concret, și acest lucru am să-l spun pentru stenogramă, câteva lucruri, chiar așa, în haosul în care este prezentată, poate să se țină cont la viitoarea discuție din Biroul permanent pentru a veni cu un alt proiect de hotărâre în ce privește organigrama și, de asemenea, statul de funcțiuni.

Departamentul de relații parlamentare să includă și direcția de informare parlamentară. O să observați, de asemenea, că a dispărut unul dintre departamentele cu funcționalitățile cele mai importante în ceea ce privește bugetul Camerei Deputaților. De fapt, se desființează un post de secretar general care se ocupa cu partea eonomică și de buget a Camerei Deputaților. Aș vrea să vă spun că sunt de gestionat în jur la 1.000 de miliarde, mai precis vreo 995 miliarde lei. Pe de altă parte, unii dintre dumneavoastră cunosc – cei care sunt mai vechi – care sunt impedimentele cu care se confruntă, chiar și parlamentarii, în ceea ce privește relația financiară.

De asemenea, direcția generală pentru dezvoltare ar trebui să rămână ca o simplă direcție, care să supravegheze numai lucrările care se fac și nu trebuie să aibă un anumit personal, pentru că plățile se pot include în devizele care se fac aici. Este vorba de investițiile care sunt făcute în Camera Deputaților.

Organigrama nu are prevăzut număr de personal și nici defalcarea departamentelor, direcțiilor generale și direcțiilor pe celelalte structuri: direcții, servicii, secții. De aceea am și spus: noi nu înțelegem ce trebuie să realizăm astăzi. Să dăm un vot de principiu ar trebui, urmând ca alții să decidă pentru noi.

Din organigramă, de asemenea, rezultă că secretariatul general adjunct se subordonează, cu câteva excepții, acestor structuri, departamente, direcții generale, direcții, care nu este normal și nu s-a mai întâmplat până în acest moment. Cineva poate să spună: "Domnule, se reduce un post de secretar general". Să nu uităm că la Guvern nu numai că s-au înființat ministere, s-au introdus nenumărate posturi de secretari de stat. Eu cred că nu este cazul să încercăm să creăm un haos în ceea ce privește funcționarea Camerei Deputaților, datorită faptului că imaginea noastră depinde și de aceste structuri ale Camerei Deputaților și de acești funcționari.

Încă o dată repet: în 1997 s-a susținut de către P.D.S.R., reprezentat atunci, cu autoritate reprezentat de către domnul Gaspar, și plenul a aprobat atunci ca, din multitudinea problemelor economico-financiare să se creeze această structură care să fie într-adevăr subordonată unui secretar general adjunct.

Eu cred, și nu am să mă mai lungesc, pentru ca să nu abuzăm de timpul dumneavoastră, că este bine, și propun acest lucru, domnule președinte, să o returnăm către Biroul permanent, ca această organigramă să fie analizată mai bine și, de asemenea, să fie prezentată în concordanță cu ceea ce am avut întotdeauna prezentat ca o hotărâre pentru plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Cu 7% din voturi nu puteți!

 
   

Domnul Victor Sorin Lepșa:

Domnule Florin Georgescu, să știți că de multe ori buturuga mică răstoarnă carul mare!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să nu intrăm în polemici de genul acesta, pentru că atunci am putea să spunem și noi că o schemă mai mare era pe vremea când țara avea mai mulți bani. Între timp a sărăcit.

Domnul Chiliman se înscrisese la cuvânt.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Procedură.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine, procedură. Poftiți.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi și colege,

Procedura ridicată de grupul nostru se referă la prevederile art.214 din Regulament, care fac trimitere la articolele 80, 143 din Regulament, chiar și la hotărâri ale Camerei Deputaților. Noi știm că art.80, 143 se referă la ceea ce se înregistrează la Camera Deputaților, termenele în care deputații, luând act că s-a înregistrat o hotărâre sau o inițiativă legislativă, au dreptul să pună amendamente.

Întrebarea este: la acest proiect – că este proiect – unde depumem amendamentele, la comisii sau la Biroul permanent? Pentru că ar trebui să respectăm art.67 alin.2 din Regulament, care spune un termen de 8 zile de la data când ne-ați adus la cunoștință acest proiect de hotărâre, pentru că așa fac trimitere art.214 la 80, art.143, iar din Regulament, trimitere la art.67 alin. 2 face art. 83.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ne-ați lămurit.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Discuțiile generale se poartă în momentul când este respectată regula Regulamentului, care spune în mod cert: deputaților li se comunică proiectele sau hotărârile și au la dispoziție 8 zile pentru amendamente. Unde depunem, pentru că astăzi ne-ați anunțat. Unde depunem amendamentele și în ce termen?

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Chiliman, vă rog. Renunțați la luarea la cuvânt, înțeleg, domnule Chiliman? Poftiți. Aveți cuvântul, domnule Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Credeam că o să-i dați un răspuns, de aceea n-am venit imediat la microfon, colegului Titu Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte, în referire personală, regulamentul îmi permite să solicit scuze de la domnul președinte.

Eu știu că din cauza întunecimii la unii, poate și ei fiind prea întunecați și în afară și înăuntru, nu pot să vadă, dar pretind scuze la ceea ce se spune.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Sigur că sunt anumite chestiuni de procedură, care nu sunt prevăzute de Regulament, în cazul proiectelor de hotărâre propuse de Biroul permanent al Camerei Deputaților și poate că ar trebui să vedem exact ce se întâmplă cu amendamentele la aceste tipuri de hotărâri. Chestiune procedurală.

Revenind, însă, la fondul acestui proiect de hotărâre, considerăm că el încalcă o prevedere a Regulamentului nostru, și anume art.29 lit.j), în care se spune că "Biroul permanent al Camerei Deputaților, printre atribuții, supune aprobării Camerei Deputaților structura serviciilor acesteia.

În 1998 s-a făcut acest lucru printr-un proiect de hotărâre, acela din 10 iulie 1998, care pe lângă această structură de conducere a Camerei Deputaților avea în interior și anexele cu fiecare departament, direcție generală sau direcție, în așa fel încât ceea ce spune Regulamentul, care la această literă j) din art. 29 a rămas neschimbat, să se respecte întru totul - "Supune aprobării Camerei Deputaților structura serviciilor acesteia". Deci, toată structura serviciilor. Or, în acest proiect de hotărâre nou care ni se propune, chiar din art. 1 se iau o parte din atribuțiile Camerei Deputaților, care trebuie să voteze această structură, și se mută la Biroul permanent, lucru care este inacceptabil din mai multe puncte de vedere.

Oricum, eu îi întreb pe colegii de bună credință de aici, din sală, dacă ei pot să spună exact ce face Direcția pentru informare parlamentară, dau un exemplu, sau ce face Direcția pentru comunicare, presă și relații publice, atâta vreme cât nu există și structurile, detaliată structura funcțională a acestor direcții. Lucrul este valabil și pentru departamentele și celelalte direcții generale.

Așa se face că problema pe care a ridicat-o un coleg în prezentarea anterioară, este vorba de domnul deputat Pambuccian, ce se întâmplă cu Direcția generală de informatică și comunicații nu o înțelege nimeni, pentru că ea nici nu apare pe această schemă. Și este simplu că nu apare, pentru că cei care au gândit această schemă au împins această direcție, care este suportul întregii noastre activități și care va deveni din ce în ce mai importantă, au împins-o, alături de Compartimentul administrativ, care se ocupă de curățenie și așa mai departe, de Compartimentul de pază, de Compartimentul de P.S.I. și de Compartimentul de apărare civilă. Pentru că acesta este, de fapt, modul în care se gândește un suport modern de lucru, alături de apărarea civilă și de altele. Or avea și altele importanța lor, dar parcă informatica și comunicațiile ar trebui tratate altminteri, într-o societate care se va baza – din păcate noi suntem rămași în urm㠖 în viitor numai pe așa ceva.

Ca atare, acestea sunt câteva dintre observațiile pe care le am de făcut, sigur sunt mult mai multe, dacă o să intrăm în detaliu și eu cred că așa cum este această organigramă care se propune acum ea este numai jumătate din ce trebuie noi să aprobăm. Cealaltă jumătate este reprezentată de detalierea funcțională a fiecărui departament, direcție generală sau respectiv direcții și, de asemenea, mai are o chestiune care lipsește și care afectează... Deci, aceasta, așa cum este prezentată, încalcă art.29 lit.j) din Regulamentul nostru. Mai apare, însă, o problemă care ține de faptul că Camera Deputaților - prin natura constituției pe care o avem - este o structură a statului, care își aprobă singură bugetul, are o autonomie totală din acest punct de vedere, o independență totală prin separația puterilor în stat.

Ca atare, era obligatoriu ca noi să ne stabilim și un număr total de personal, număr total de personal care, din păcate, nouă ne este transmis de Guvern prin Legea bugetului și care n-a fost aprobat de Cameră. Măcar formal trebuie undeva să-l aprobăm, ca să ne respectăm acest statut pe care trebuie să-l aibe una dintre componentele Parlamentului, într-un stat în care există o separație a puterilor în stat.

Ca atare, o să ne rezervăm dreptul să intervenim cu amendamente, din loc în loc, acolo unde este cazul. Fac, totuși, precizarea, că față de prima organigramă prezentată acum vreo trei săptămâni, această organigramă este la un nivel superior, este mult mai bine structurată, cu toate lipsurile arătate, și cred că legătura aceea de la secretarul general adjunct către secretarul general, care se face, așa cum este aici, este eronată pentru că el, de fapt, răspunde secretarului general și el nu are în subordine și celelalte direcții din stânga schemei, este o chestiune de mod de tipărire, cred, mai degrabă.

În privința celorlalte chestiuni pe care le avem de ridicat o să le ridicăm în momentul dezbaterii, punctual.

În principiu, această schemă, așa cum este, nu poate fi acceptată, fără să fie completată și cu celelalte lucruri pe care le-am cerut, este motivul pentru care și la Biroul permanent noi am votat împotriva ei, în forma actuală, cerând completările pe care le-am spus.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Valer Dorneanu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am să mă refer întâi la problemele procedurale care s-au ridicat. N-am reținut confuzia care se face acum între legi, hotărâri cu caracter normativ și cele care sunt regulamentare. Când am discutat modificarea Regulamentului n-am văzut pe nimeni să ceară ca acest proiect să fie avizat de vreo comisie permanentă, să fie trimis la vreo comisie pentru amendamente și am trecut cu toții la discutarea acelei hotărâri regulamentare, pe text, unde avem posibilitatea să ne exprimăm punctul de vedere.

 
   

Domnul Victor Sorin Lepșa:

Regulamentul l-ați respectat?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este adevărat că unii colegi au făcut intervenții din sală când ați vorbit dumneavoastră, eu v-am ascultat cu atenție.

S-a spus aici că acest proiect de hotărâre a fost făcut în pripă. Mă mir că cel care a spus-o și care a participat la vreo 20 de ședințe ale Biroului permanent a putut să spună acest lucru și să omită faptul că am deliberat foarte mult și ne-am consultat cu foarte multă lume, inclusiv cu grupurile parlamentare.

Ceea ce s-a urmărit prin această nouă structură organizatorică este, pe de o parte, optimizarea acesteia, pentru că era o structură mamut, și îmi pare rău că domnul deputat Lepșa, pe care îl respect foarte mult, acum în postura de deputat P.D., atunci când era chestor al Camerei Deputaților, din partea Partidului Național Țărănesc, a participat direct la întocmirea unei scheme mult mai coerente decât aceasta foarte haotică, care există acum. Era atât de "coerentă" vechea schemă, încât, dacă un serviciu de la Relații externe trebuia să facă un memorandum cu privire la o deplasare și se ducea la departamentele de la etajul nu știu care, pe la buget, trebuia să parcurgă vreo trei zile, pentru obținerea unui aviz.

N-am dorit să facem nici o schemă care să ne permită desființarea personalului, am dorit să facem o schemă optimizată, cu legături firești, cu conducere unitară. Din acest motiv, nu se putea merge mai departe cu vreo 9 departamente, cu vreo tot atâtea direcții generale și sub ele cu încă o structură superumflată și superhaotică, dacă-mi permiteți să spun acest lucru.

S-a spus că nu am detaliat structura. Eu v-aș ruga să observați textul din alin. 3 al art. 1, în care se precizează clar că în cadrul compartimentelor prevăzute în anexă Biroul permanent, la propunerea secretarului general, va detalia această structură.

Eu vă rog să vă uitați la orice structură aprobată prin lege sau prin hotărâre de Guvern, că se oprește la această structură organizatorică maximală, de nivelul departamentelor și direcțiilor generale. În cadrul acestora, lucrurile trebuie lăsate să fie rezolvate de către secretarul general, de către directorii generali, de directorii executivi, pentru a asigura o permanentă adaptare a acestor servicii sarcinilor care revin.

Noi nu ne-am asumat nici pentru secretarul general, nici pentru altcineva, sarcina de a detalia noi această structură, ci am dat tot Biroului permanent, unde sunt reprezentanții, liderii partidelor parlamentare și în cadrul Biroului permanent vom putea să stabilim o detaliere a acestei structuri mari, pe servicii, pe birouri, în mod mai flexibil, astfel încât să existe posibilitatea schimbării lor în situațiile în care activitatea nu corespunde.

Nu am dorit să facem lucruri netransparente, numărul maxim de personal nu în cadrul schemei organizatorice se adoptă, vă rog să vă uitați la regulament. Acesta se stabilește prin statul de funcțiuni, care, de asemenea, nu este un resort al secretarului general, ci se va aproba în plenul Camerei. Și, atunci, nu mai înțeleg de ce se fac asemenea remarci.

Sigur că în privința structurilor concrete se pot face discuții, se poate vorbi dacă structura care coordonează activitatea de informatică și comunicații poate să fie distinctă de celelalte, în cadrul unei direcții independente, subordonată direct secretarului general adjunct. Nu știu, însă, de ce se pun cu atâta lipsă de informare probleme cu privire la Direcția generală de dezvoltare. Direcția generală de dezvoltare nu realizează, ea, investițiile, după cum bine știți, se încheie contracte, la licitație, vin constructorii și își fac treaba, direcția aceasta generală are doar sarcina de a urmări și pregăti lucrările, deci, nu avem nevoie de un departament supercentralizat pentru acest lucru.

Cu aceste explicații, la nivelul discuțiilor generale, eu v-aș ruga să aveți, totuși, răbdarea de a trece peste chestiunile personale, peste lobby-ul pe care l-au făcut diverși directori – nici un director n-o să-l văd să vă spună că, într-adevăr, nu trebuia să fie organizată activitatea lui la nivel de departament, el ar vrea chiar să facă un minister separat – și încercați să vedeți care este structura cea mai optimizată. Și pe membrii Biroului permanent îi rog să-și amintească de câte ori am primit materiale așa cum le-am primit și de câte ori nu și-au exprimat cerința ca profesionalismul, competența și exigența să-și găsească loc în structurile aparatului Camerei Deputaților.

Dacă nu vom adopta o structură care să răspundă acestor cerințe, activitatea noastră nu se va putea desfășura în bune condițiuni. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Augustin Bolcaș, liderul PRM.

 
   

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Problema discuțiilor generale cred că trebuie să se cantoneze la această generalitate a afirmațiilor, și anume: acest proiect de hotărâre îndeplinește dezideratele actualității, și anume, economia și funcționalitatea sau nu? Spun cu multă simpatie colegilor mei liberali și colegilor mei din Partidul Democrat că este greu să învețe pe propria lor piele ce înseamnă opoziție. A fi în opoziție nu înseamnă a face șicane procedurale, care nu sunt totodată chichițe, ci înseamnă a adopta o poziție constructivă.

Mi-e greu să vorbesc după un alt jurist, eminent jurist, colegul meu Valerică Dorneanu, pentru a vă spune că între procedura adoptării hotărârilor și procedura adoptării legilor există o diferențiere, pe care, chiar dacă regulamentul, prin trimiterea făcută, nu o dă explicit, textele procedurii legislative o indică fără putință de tăgadă. Se aplică, în adoptarea hotărârilor, numai acele prevederi ale capitolelor respective care sunt compatibile cu noțiunea de hotărâre, cu esența juridică a hotărârii.

Este greu a accepta un asemenea impediment procedural, pentru a bloca o discuție astăzi. Este greu să accept punctul de vedere al domnului Chiliman, a cărui experiență, dați-mi voie să o spun și acum, o respect și a cărui abilitate este de temut (pentru cei care se tem, evident...), de a propune restituirea, tot Biroului permanent, care a votat o dată și a hotărât o dată, acestei hotărâri, pentru a rezolva problemele ce se pretinde că n-ar fi fost rezolvate. Este – și asta este problema opoziției – teama de votul plenului și de acceptarea hotărârii majorității. Or, de aceea aceste incidente procedurale eu le numesc "chichițe" și le resping.

Un punct de vedere constructiv în adoptarea acestei hotărâri înseamnă discutarea pentru fiecare prevedere în parte, nu a ceea ce este rău, nu a ceea ce se pretinde că este haotic, ci a ceea ce se poate îndrepta. Și anume, propuneri concrete, care să fie supuse votului nostru. Noi abordăm discutarea acestei hotărâri de pe aceste poziții. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul chestor Borbely are cuvântul.

 
   

Domnul Ladislau Borbély:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Colegii meii din Biroul Permanent știu că încă de la sfârșitul lunii ianuarie-începutul lunii februarie am propus discutarea schimbării structurii Camerei Deputaților, a organigramei, a statului de funcțiuni considerând că, în formula care a fost valabilă la acea dată, poate fi debirocratizată și eficientizată. Am avut cred că 5 sau 6 discuții în cadrul Biroului Permanent, timp în care, probabil, grupurile parlamentare au fost informate și au avut posibilitatea să depună amendamente la această structură.

Eu cred că ar fi păgubos să amânăm din nou sau să retrimitem hotărârea la Biroul Permanent, unde, probabil, vom ajunge la același rezultat sau la un rezultat apropiat de cel care ni se propune. Eu cred că trebuie să-și asume responsabilitatea atât majoritatea parlamentară cât și secretarul general, ca să funcționeze bine Camera. Și colegii care sunt în legătură directă cu compartimentele funcționale știu câte probleme sunt.

Deci, eu propun, totuși, să o tranșăm astăzi, în varianta care a fost supusă, cu acel amendament, să existe, pentru că mi se pare justificată propunerea, o direcție separată de informații și comunicații. Și, evident, secretarul general adjunct este subordonat secretarului general. Așadar, cu aceste două amendamente.

Noi nu putem să mai așteptăm, să ținem în provizorat acei oameni care lucrează la Camera Deputaților cu contracte civile de pe o lună pe alta, știe tot personalul că discutăm această structură și să o amânăm încă 2-3 săptămâni (pentru că, probabil, înainte de Paște nu o să mai putem să o discutăm) ar fi, după părerea mea, un semnal mai negativ decât, acum, să dăm un acord de principiu, urmând ca Biroul Permanent să detalieze celelalte structuri, unde sunt reprezentate toate partidele parlamentare, să întărim comisiile permanente prin angajarea unor experți, unde este justificat. Și știți foarte bine, sunt unele comisii, care, din această cauză, nu pot să angajeze experți sau consilieri, pentru că suntem blocați de nevotarea structurii. Și, evident, ceea ce am votat, de fapt, și au fost de acord toate grupurile parlamentare, ca prin noul regulament să întărim activitatea în comisiile permanente, să întărim grupurile parlamentare și să avem o activitate mai eficientă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Solicitați un drept la replică? Câte 1 minut pentru fiecare.

 
   

Domnul Victor Sorin Lepșa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îi mulțumesc domnului președinte Dorneanu că și-a adus aminte domnia sa că, într-adevăr, am fost membru al Biroului Permanent multă vreme, știu foarte bine despre ce este vorba și de aceea am propus, văzând în ce situație se găsește actuala organigramă, cum este ea prezentată, revenirea ei la Biroul permanent. Eu am propus să se vină cu un document foarte bun, la care să nu mai existe obiecții, s-a dovedit clar, aici, că sunt obiecții din toate părțile.

Și faptul că în 1997 – mă bucur că a venit domnul Gaspar și este prezent aici, de multe ori, a fost amânată discuția asupra organigramei, până când s-a ajuns la o concluzie. Poate că acea organigramă nu a fost cea mai bună, dar haideți să facem una, după opinia mea, foarte bună. Și, așa cum s-a demonstrat, sunt multe lacune, cum este și cu departamentul de informații...

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

"De informatică", "de informații" este altceva!

 
   

Domnul Victor Sorin Lepșa:

De informatică. Dar, domnule Florin Georgescu, ca să puteți să aveți un drept la replică, vă rog să veniți la microfon, nu din sală!

Încă o dată, susțin ca acest document să mai fie pritocit la Biroul Permanent, urmând ca și grupurile parlamentare să-și spună părerea. Poate aceste lucruri care s-au spus aici să devină amendamente, poate să se aducă și statul de funcțiuni, să putem vota ceva normal.

Un vot de principiu? Păi, toată lumea este de acord că Biroul Permanent trebuie să vină cu un proiect, o propunere de organigramă.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Să vină și domnul Diaconescu!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Știți că vinul vechi e bun, dar deciziile întârziate nu sunt chiar așa de bune.

Domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Domnule președinte,

Îmi pare rău că trebuie să intervin, dar s-au făcut două afirmații aici care mă privesc. Prima este legată de lit. j) a art. 29 din regulamentul nostru, care e lege. Dacă vrem să modificăm această lege, să o spunem și să o facem în mod clar, dar nu să o facem pe sub ușă, așa, printr-un alin. 2 la art. 1 din această hotărâre, așa cum se dorește de către o anumită majoritate, la ora actuală.

În ceea ce privește afirmația făcută de domnul Bolcaș, cum eu aș fi spus să se trimită la Biroul permanent, eu n-am spus lucrul ăsta, eu am spus doar că trebuie să se găsească o procedură regulamentară de primire și de dezbatere a amendamentelor, având în vedere că regulamentul nostru nu permite dezbaterea unor amendamente de fond în plen, or, colegii deputați nu au avut ocazia să facă amendamente. Deci, e o chestiune de procedură, eu n-am cerut să fie retrimisă la Biroul permanent această hotărâre și anexele ei. Îmi pare rău că domnul Bolcaș nu a fost atent când am vorbit.

(Domnul deputat Octavian Constantin Petruș solicită să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Au fost dezbaterile generale, s-au încheiat. Pe articole, dacă vreți să luați cuvântul.

Începem cu titlul hotărârii: "Hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaților." Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

E cineva împotrivă? Nu este nimeni.

Abțineri? 5 abțineri.

Adoptat.

Art. 1. Dacă sunt propuneri de modificare? Nu sunt. Îl supunem la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

E cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat.

Art. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat.

Art. 3. Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

E cineva împotrivă? Nu.

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat.

Art. 4. Dacă sunt propuneri de amendare? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat.

Art. 5. Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat.

Art. 6. Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat.

Art. 7. Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Adoptat.

Art. 8. Propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abțineri? 1 abținere.

Mulțumesc, adoptat.

Art. 9. Propuneri? Nu sunt propuneri.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abțineri? 2 abțineri.

Mulțumesc, adoptat.

Art. 10. Domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Bănuiesc că aici ar trebui să iau cuvântul, cu toate că vroiam să iau cuvântul la anexă. Nu știu dacă supuneți anexa ca atare la vot, de asta doresc să iau cuvântul aici.

Vă propun ca la anexă, în subordinea secretarului general adjunct, să se găsească Direcția generală pentru informatică și comunicații. Aceasta e singura propunere pe care vreau să o fac la această anexă. Deci, repet, în subordinea secretarului general adjunct – Direcția generală pentru informatică și comunicații.

Dacă considerați necesar, o să argumentez de ce. Dacă plenul ar fi de acord cu o asemenea propunere, cred că nu are rost să iau eu din timpul plenului cu argumente.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, vorbim la anexă.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Bun, atunci revin la anexă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Anexa aceea o să facă parte din prezenta hotărâre.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Sigur, dar nu știam unde e potrivit să iau cuvântul.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul ministru Acsinte Gaspar. Și deputat, evident.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

O problemă de tehnică legislativă. Vă propun ca textul art.10 să îl trecem la art.1 alin.2, după sintagma: "este prevăzut în anexă" să spunem: "..., care face parte integrantă din prezenta hotărâre". Urmând ca art. 10 să fie eliminat și să se renumeroteze.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este de acord cu propunerea domnului Gaspar? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Adoptată propunerea și, de asemenea, articolul, în formularea respectivă.

Art.11, care devine art.10. Propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat, mulțumesc.

Acum, trecem la anexe. Urmează discuțiile. Poftiți!

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Dacă plenul dorește să voteze o formulă de tipul "Direcția generală pentru informatică și comunicații", în subordinea secretarului general adjunct, nu are rost să argumentez. Dacă există întrebări, de ce direcție generală sau de ce să fie informatica și comunicațiile în aceeași direcție generală, pot să argumentez. Cum credeți de cuviință, nu vreau să iau din timpul plenului.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să argumentați!

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Consider că este necesară o direcție generală, pentru că sunt trei chestiuni cu care aceasta se va ocupa. În primul rând, este vorba de tot ce înseamnă structura de Intranet și Internet a Camerei Deputaților și, probabil, și a Senatului, când acesta se va muta în această clădire. Actuala Direcție generală de informatică și comunicații, gândiți-vă că a realizat una din cele mai mari rețele locale care funcționează la ora actuală în România. Nu este un lucru simplu, este un lucru complicat, a fost făcut cu un efort mare și această rețea funcționează destul de bine, față de costurile pe care le are.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Din banii publici, domnule, nu a făcut-o de la el de acasă!

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, dar a făcut-o bine.

Al doilea domeniu cu care această direcție generală urmează să se ocupe este dotarea în teritoriu, aici, știu că au fost suficiente probleme, și modul în care funcționează în teritoriu tot ce ține de informatică.

Iar a treia chestiune de care această direcție generală ar urma să se ocupe ține, pur și simplu, de comunicații. Din acest motiv eu solicitam o direcție generală, pentru că sunt trei domenii de care ea urmează să se ocupe.

În subordinea secretarului general adjunct, acolo unde sunt și alte servicii similare cu acesta, cred că este locul potrivit. Dacă considerați că mai potrivit ar fi dincoace, pe organigramă, în subordinea secretarului general... Dar eu cred că e mai bine aici, în subordinea secretarului general adjunct.

Aceasta este propunerea pe care vroiam să v-o fac, nu vreau să vă răpesc foarte mult timp, am mai spus de două ori până acum lucrul acesta, cred că e destul de clar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Poftiți!

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, cu toții înțelegem care au fost motivele importante de economii care au dus la această propunere de schemă. Din punctul de vedere, să spunem, al celor care, pentru domeniul respectiv, suspinăm mai mult și avem mai multă aplecare, aș vrea să vă spun că, ținând cont de faptul că acest Guvern a declarat că în timp de 4 ani va face pași importanți către această societate informatică, că se dorește informatizarea societății românești, că s-a făcut ceva în acest sens, adică, a luat ființă Ministerul Comunicației și Tehnologiei, iar noi ne-am aliniat și am născut o comisie permanentă suplimentară, aceea de comunicație și tehnologie, cred că în același trend este necesar să marcăm și noi importanța domeniului.

Eu propun însă, tot în spiritul de austeritate în care a fost construită această schemă, să apară o direcție simplă de informatică și comunicații, în aceeași poziție, adică, în subordinea secretarului general adjunct. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Octavian Constantin Petruș:

Domnule președinte,

Prea nobili și cinstiți colegi deputați,

Eu sunt Octavian Petruș, deputat de Vaslui, sunt profesor de optimizare a proceselor.

Discuțiile care au avut loc aici îmi amintesc de o întâmplare de la Academia Română, când se făcea o nouă organigramă și profesorul Grigore Moisil spunea: "Să unim geografia cu geologia și cu geometria și să-l punem șef pe Geo Bogza!"

Cred că nu este potrivit să unim direcția de informatică cu alte direcții: de pază, control și alte astfel de direcții, eu sunt pentru un Parlament modern, un Parlament pentru secolul XXI, în care o direcție de informatică și telecomunicații să fie de sine stătătoare. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar Niță.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să spun că este organigramă, nu liberală, superliberală și mă explic, dacă vreți, și îmi pare rău pentru colegii mei de la Partidul Național Liberal că nu au observat acest lucru. Pentru că, dacă observați, organigrama are două trepte importante și urmează a treia, pe care fiecare director general sau șef de departament o detaliază în cel mai pur stil liberal. Bineînțeles, ținând cont de eficiența muncii, de fișa postului și de sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească aceste direcții generale.

Din acest motiv, cred că propunerea privind direcția de informatică este binevenită și, atunci, vă propun să fiți de acord ca aceasta să fie ca direcție separată, sub secretarul general adjunct. Și cred că ar ține cont și de ceea ce au propus colegii de la PD și de la Partidul Național Liberal. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna Afrăsinei și, pe urmă, domnul Chiliman.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Intervenția mea se referă doar la o corectură, pe care aș vrea să vă rog să o aveți în vedere. În anexă, este o linie continuă, care leagă niște direcții, în mod incorect făcută, către secretarul general.

Cele două departamente și direcția generală pentru relații externe, împreună cu cele trei direcții simple fiindcă merg în relație directă de subordonare cu secretarul general, iar celelalte direcții, care sunt în subordinea secretarului general adjunct, sunt separate, linia care conduce de la direcția pentru resurse umane și protecția muncii către secretarul general adjunct este pusă din greșeală. Așadar, aici era observația mea.

Totodată, aș vrea să exprimăm punctul de vedere privind înființarea Direcției de informatică în subordinea secretarului general adjunct. Sunt de acord că intervenția doamnei deputat Smaranda Dobrescu și a domnului secretar Niță sunt în concordanță cu majoritatea, dacă nu chiar cu întregul grup parlamentar PDSR.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Aș dori să vă spun că una dintre observațiile pe care le-am făcut eu la dezbateri generale a fost preluată de doamna deputat Afrăsinei, care a remarcat că, într-adevăr, este prost redactată această schemă. Cel de-al doilea amendament pe care l-am propus, în schimb, văd că l-au propus și alți colegi, domnul Pambuccian, doamna deputat Dobrescu, eu cred, însă, că această Direcție generală de informatică și comunicații trebuie să se afle în subordinea directă a secretarului general, pentru că este suportul întregii activități a Camerei Deputaților și este o activitate de importanță deosebită. Deci, nu cred că ar trebui să se afle în subordinea secretarului general adjunct. Acestea sunt două dintre probleme.

Având în vedere dimensiunile activității Camerei Deputaților, mai sunt două chestiuni: primul amendament l-am făcut la vremea respectivă, și era vorba despre cele trei departamente importante de activitate din Camera Deputaților, pentru că sunt trei, fiind vorba de activitatea parlamentară, de activitatea economico-financiară și de activitatea tehnico-administrativă și de investiții; cele trei mari departamente, la ora actuală, sunt așa cum sunt prezentate în acest document, și sunt conduse de un secretar general adjunct la activitățile tehnico-administrative și de investiții și de niște directori la activitățile, după mine mult mai importante, parlamentară, în primul rând, și economico-financiară. Vroiam să vă propun ca, fie secretarul general adjunct să devină ca denumire șef de departament, adică director, fie cele două departamente, respectiv Departamentul pentru activități parlamentare și Departamentul economico-financiar să fie conduse de câte un secretar general adjunct. Acestea sunt observațiile pe care le am, și rog să fie supuse aprobării plenului.

În ceea ce privește cele spuse de domnul deputat Niță, că ar fi o organigramă liberală, organigrama nu trebuie să aibă culoare politică, ci ea trebuie să fie bună și funcțională și, prin propunerile pe care le-am făcut noi aici, organigrama aceasta ar putea să devină mai bună și mai funcțională în orice caz față de cea votată de noi în 1998, care și-a dovedit în timp limitele și chiar inadvertențele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Chiliman, am o rugăminte la dumneavoastră, este ceva neclar, și atunci trebuie să știe colegii noștri cum votăm.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. V-am spus: nu există o procedură a depunerii amendamentelor respinse și, din această cauză, nu știu exact care cale este cea mai bună de ales. V-am rugat, la un moment dat, să stabilim o procedură.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În ceea ce privește problema acestei Direcții de informatică și comunicații, văd că se ajunge aproape la un consens că ea ar putea să fie o direcție independentă. Problema este dacă este direcție simplă sau direcție generală, și dacă este subordonată secretarului general adjunct sau subordonată direct secretarului general. Lucrurile acestea sunt clare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din punctul nostru de vedere, al liberalilor, nu cred că are așa de mare importanță dacă este direcție simplă sau direcție generală, dar, atâta vreme cât la Direcția pentru relații internaționale, și cred că nu trebuie să-i spunem externe și protocol, există direcție generală și există doi directori, ca să se dea o anumită importanță directorului de protocol și să nu se spună că este șef de serviciu, nu văd de ce direcția aceasta pentru informatică și comunicații nu ar fi direcție generală. Deci aceasta este o chestiune de imagine pentru Parlament, dar cred că trebuie să fie, în cazul acesta, sub secretarul general, și nu sub secretarul general adjunct.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu. Aici altceva trebuie să clarificăm, pentru că acest lucru ni l-ați spus cu multă claritate, și am înțeles punctul dumneavoastră de vedere și vom vedea cum votăm.

Ceea ce este puțin mai neclar este problema privitoare la secretarii generali, pentru că nu înțelegem exact la câți secretari generali adjuncți ajungem în această Cameră.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Parlamentul Franței are doi, și nu are atâtea investiții de făcut. Eu cred că, dacă ar fi să avem un secretar general, n-ar fi bine să fie la direcțiile acestea administrative și tehnico-investiționale, ci mai degrabă la activitățile parlamentare. Este o părere din experiența de aici, și vă spun că am încercat să gândesc această schemă scoțând nume și oameni din context și gândindu-mă cum ar fi mai bine să fie funcțională.

Avem acum o situație de-a dreptul anormală, în care secretarul general, care ar fi fost bine să fie aici, la dezbateri, a trebuit să plece în străinătate și a numit ca locțiitor al lui un director din Departamentul pentru activități parlamentare, și nu pe unul din cei doi secretari generali adjuncți existenți în momentul de față, așa cum ar fi fost normal. Dar de ce a făcut lucrul acesta: pentru că el a gândit logic că bine ar fi fost ca secretarul general adjunct, deci locțiitorul lui de drept, în cazul în care nu este aici, să fie din zona activităților parlamentare. Deci este, dacă vreți, o consecință a unei chestiuni logice modul în care a făcut desemnarea, chiar dacă această desemnare încalcă un principiu.

Vreau să vă spun că, dacă gândim schema aceasta, trebuie să încercăm să trecem peste diferențele acestea de partid și să încercăm să facem o schemă bună, și nu pornind de la oameni sau de la știu și eu ce alte interese ar fi, ca să asiguri pentru unul sau altul un post de director mai general sau mai puțin general.

Deci, după părerea mea, eu, mai degrabă, aș propune să existe trei secretari generali adjuncți, respectiv Departamentul pentru activități parlamentare și economico-financiar să fie conduse tot de secretari generali adjuncți.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum avem doi secretari generali adjuncți și un secretar general. Da, este foarte interesant, însă art.211 din Regulament, alin.2, spune: "Secretarul general și secretarul general adjunct sunt numiți și eliberați din funcție de către Camera Deputaților, la propunerea președintelui acesteia. " Deci, pe undeva, este extrem de limpede că Regulamentul ne sugerează că există un secretar general și un singur secretar general adjunct.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Îmi permiteți să vă spun că aveți dreptate când spuneți lucrul acesta.Într-adevăr, în Regulament scrie așa, însă fără să existe nici un fel de obiecțiune la momentul când s-a numit o schemă cu doi secretari generali adjuncți. Or, domnul ministru Gaspar era un om care ar fi sărit imediat dacă ar fi sesizat vreo neconcordanță cu Regulamentul, așa cum a făcut-o de nenumărate ori în mandatul 1996 – 2000 și întotdeauna cu foarte multă precizie și corectitudine. Cred că ar fi făcut-o și atunci, dar nu a făcut-o și, ca atare, nu cred că a avut vreun interes în momentul respectiv să nu intervină; dimpotrivă, dacă luăm stenograma Biroului permanent, chiar dânsul a spus că ar fi bine să fie doi secretari generali adjuncți, lucru pe care un bun cunoscător al Regulamentului nu ar fi făcut-o. Deci, nu cred că acesta este un impediment major în această chestiune. Așa cum am încălcat propriul nostru Regulament la art.29 lit.j), dând Biroului permanent niște prerogative ale plenului, la alin.3 al art.1, nu văd de ce n-am putea să spunem și lucrul acesta, completând această hotărâre cu un articol "Orice prevederi contrare se abrogă", lucru care ne-ar permite să privim cu mai multă ușurință și încălcarea propriului Regulament de la art.1 alin.3, așa cum a fost votat.

Deci, cred că aceste lucruri sunt numai niște argumente fără o mare susținere, dacă chiar vrem să dăm acestui Parlament o funcționare cât se poate de logică și de bună.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc.

Aș vrea, în primul rând, să vă atrag atenția că atunci când s-a votat modificarea la art.1 nu ați revenit pe votul art.1; ar fi trebuit să fie dat votul respectiv, precum și eliminarea art.10, ca lucrurile să fie corecte și să avem o hotărâre inatacabilă. Aceasta este prima chestiune, și poate, într-un final, vom face și chestiunea aceasta.

Al doilea lucru: aș vrea să citesc din art.1 alin.2: "Structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaților este prevăzută în anexă.", și în anexă este președintele Camerei Deputaților, Biroului permanent al Camerei Deputaților, care fac parte, deci, din Secretariatul general, da? Mi se pare că nu este chiar așa, și cred că este puțin altfel; deci, aici trebuia să avem structura Secretariatului general, și nu structura de funcționare a Camerei Deputaților. Încă o dată: este prevăzută în anexă structura, și priviți sus că se începe cu președintele, Biroul permanent și abia după aceea facem chestiunea aceasta, și cred că trebuie să dispară; până la urmă, este o chestiune normală. Aici vorbim de Secretariatul general. Sigur că poate să apară cancelaria respectivă a președintelui, cabinetele membrilor și așa mai departe, dar, repet, este vorba de structura Secretariatului general, și nu putem pune pe președinte în interiorul schemei de funcționare, și nici Biroul permanent, cu atât mai puțin.

În al treilea rând, aș vrea să întreb și eu ce face Secretariatul pentru cabinetele membrilor Biroului permanent și al grupurilor parlamentare, pentru că, dacă mă uit, aș fi tentat să-l elimin, pentru că cabinetele membrilor Biroului permanent, ca și cancelaria președintelui, ca și cele ale grupurilor parlamentare, depind și lucrează direct cu aceste structuri, și nu văd ce să facă un secretariat. Poate greșesc eu, dar poate cineva să-mi explice ce face acest secretariat general pentru cabinete, și poate nu voi mai propune eliminarea.

În ceea ce privește chestiunea referitoare la acea direcție generală de informatică despre care s-a vorbit, aș vrea doar să spun un singur lucru: prin atribuțiile pe care le are, ea trebuie să lucreze atât cu toate structurile interne ale Camerei Deputaților, cât și cu structuri externe, și mă refer la structurile administrației publice, și chiar structuri internaționale. Deci în mod firesc, având în vedere necesitatea de a fi și a conlucra cu toate structurile, ea trebuie să fie la un nivel de direcție generală, pentru a putea face aceste lucruri. Cu aceasta, am încercat să dau o lămurire la întrebarea care s-a pus aici – dacă este bine să fie direcție sau direcție generală.

Aș vrea, în afară de această idee de a elimina președintele și Biroul permanent din structura Secretariatului general al Camerei Deputaților, să primesc un răspuns, pentru a ști dacă susțin sau nu desființarea acestui Secretariat pentru cabinetele membrilor grupurilor parlamentare.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Niță.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referitor la intervenția domnului deputat Sassu, cred că trebuie să atragem atenția că trebuia să arătăm relația de subordonare existentă între secretarul general și Biroul permanent și președinte. Este un lucru care, de regulă, se practică în structura organigramelor, și cred că a fost foarte bine că a fost arătată așa.

De asemenea, trebuia specificat că structura cabinetelor membrilor Biroului permanent, precum și cancelaria președintelui sunt formate din persoane, din lucrători care în mod evident sunt, din punct de vedere al evidențelor, dacă nu al sarcinilor, în structura Secretariatului general și numărul de personal care este coordonat de către secretarul general. În al doilea rând, referitor la Secretariatul pentru cabinetele membrilor Biroului permanent și al grupurilor parlamentare, era necesar acest lucru, pentru că, deși ei sunt subordonați cabinetelor parlamentare, acești oameni au cărți de muncă, trebuie să li se dea un salariu, trebuie să plece în concediu, trebuie să existe evidența concediilor medicale și așa mai departe, și, atunci, pentru a avea o structură de evidență unitară, Biroul permanent a considerat că este necesar să avem un secretariat pentru acești oameni. Eu cred că este o structură bine venită și trebuia pusă în acest context. Sper că am fost corect și înțeles.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

În primul rând, nu poate fi pus președintele, și nici Biroul permanent; este o chestiune de funcționare, și trebuie scoase din această schemă. Spun încă o dată: aici se spune că anexa face parte integrantă, și în ea se definește structura Secretariatului general.

În al doilea rând, în legătură cu cărțile de muncă și celelalte lucruri, acestea sunt chestiuni care privesc personalul, și nu văd de ce trebuie să aibă toată lumea un șef, ca să poată să se ducă să-și ia concediul. Eu cred că eliminăm o structură de genul acesta. Nu mi se pare normal ca cei de la cancelaria președintelui, cei de la cabinetele membrilor Biroului permanent și de la grupurile parlamentare să mai aibă un șef deasupra. Ca să ce?! Să urmărească niște cărți de muncă! Iertați-mă, dar aceasta este o chestiune de personal și se rezolvă la personal, la salarizare și așa mai departe; nu are rost să facem o structură, dacă tot vorbim de chestiuni de genul acesta.

Dacă totuși vrem să facem o chestiune de genul acesta și dacă se vrea să se rămână la această chestiune, care este prevăzută în Regulament – faptul că secretarul general este sub Biroul permanent și sub președinte, puneți-o undeva exterior și spuneți că de acolo începe structura Secretariatului general. Deci, sunt aceste două elemente, pentru că, altfel, și încă o dată spun, voi considera că domnul președinte și ceilalți membri ai Biroului permanent fac parte din structura Secretariatului general.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Sigur că, din punct de vedere grafic, legăturile nu sunt bine realizate, însă plasarea Biroului permanent în această organigramă este necesară, pentru că art.29 lit.k) din Regulament spune următorul lucru: "Biroul permanent conduce și controlează serviciile Camerei Deputaților". Deci, trebuie neapărat ca acest text să-și găsească redarea grafică în structura organizatorică. Pe de altă parte, Biroul permanent este condus de președinte. Președintele Camerei Deputaților este și președintele Biroului permanent. Deci, și președintele trebuie să apară în relația care există cu toată structura funcțională. Din punct de vedere grafic, sigur că va trebui ca legăturile acestea să fie punctate, urmând ca de la secretarul general să se facă legăturile strict funcționale.

În ceea ce privește problema ca un secretar general adjunct să conducă Departamentul pentru activitățile parlamentare și Departamentul economico-financiar, vreau să vă spun că acest lucru nu este posibil, pentru că activitatea fundamentală a Camerei Deputaților este activitatea care ține de Departamentul pentru activitățile parlamentare și care trebuie să fie coordonat direct de secretarul general. Iar, în ceea ce privește Direcția economico-financiară, cu atât mai mult nu i se poate da altcuiva, pentru că secretarul general este ordonatorul principal de credite. De aceea, eu cred că au fost bine plasate, din punct de vedere structural, cele două departamente.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, domnule deputat Mardari

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

În contextul celor spuse de domnul Gaspar, noțiunea aceasta de secretar general adjunct nu-și mai are sensul. Adică, dacă este adjunct, nu poate să subordoneze patru direcții, comparativ cu celelalte șase, pentru că în total sunt zece; iar secretarul general are în subordine șase direcții – pe secretarul general adjunct împreună cu celelalte patru. Atunci, să i se spună altfel: gospodar-șef sau mai știu eu cum.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Haideți, înainte de a mai da cuvântul, să clarificăm niște chestiuni: în primul rând, aș vrea să observați faptul că trebuie să existe o linie continuă de la secretarul general la secretarul general adjunct, ca să marcheze relația de subordonare. A doua problemă este aceea care s-a remarcat – trebuie să dispară linia continuă între zona Direcției pentru resurse umane și secretarul general adjunct.

Pentru prima problemă, sunteți de acord?

Cine este pentru? Da, mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu este nimeni.

Abțineri? Nu sunt.

Referitor la a doua problemă, aceea cu eliminarea liniei continue între acea direcție și secretarul general adjunct, cine este pentru? Da, mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu este nimeni contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Bun.

Haideți să votăm principiul referitor la Direcția de informatică și comunicații, ca direcție independentă.

Cine este pentru? Da, mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Caracterul direcției – direcție generală sau direcție simplă.

Pentru direcție simplă, cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este contra? Două voturi.

Abțineri? 3 abțineri.

S-a adoptat ideea direcției simple.

Supun la vot problema subordonării – subordonare la secretarul general adjunct.

Cine este pentru? Da, mulțumesc.

Voturi contra? 4 voturi contra.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc, s-a adoptat.

Deci, vom avea Direcția pentru informatică și comunicații, independentă și subordonată direct secretarului general adjunct.

Privitor la eliminarea art.10 și trecerea lui în conținutul art.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc.

Să votăm art.1 în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votul asupra anexei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din bancă):

N-ați votat legătura directă între secretarul general și cel adjunct.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

S-a votat! Am supus la vot și s-a votat pentru. Există linia continuă între secretar general și secretar general adjunct.

Domnule Stroe, vă rog, poftiți.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Deja este prea târziu!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru ce, domnule Stroe?

 
   

Domnul Radu Stroe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am solicitat acum cinci minute cuvântul, nu mi l-ați dat, ați început să treceți la vot și, practic, m-ați pus în imposibilitatea de a solicita un lucru care să poată fi și adoptat, eventual.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ce anume, domnule Stroe?

 
   

Domnul Radu Stroe:

Privitor la organigrama în ansamblul ei.

Mă refer la faptul că cei care au lucrat în economie și au studiat această organigramă au putut constata că, în principiu, sunt trei categorii de activități distincte: activitatea de bază, care este cea parlamentară, activități tehnico-economice și activități auxiliare, administrative și așa mai departe.

Corect ar fi fost, dacă nu s-ar fi urmărit un anume scop politic, să existe doi secretari generali adjuncți – unul pe probleme tehnico-economice și încă unul, iar secretarul general plin să aibă în directa coordonare activitatea parlamentară. Constat că s-a refuzat cu obstinație această soluție pe care o pun pe seama unui considerent eminamente politic, și, când spun acest lucru, fac o comparație cu ceea ce s-a întâmplat în acțiunea guvernamentală, acolo unde ministerele, unde Guvernul este monocolor, și fiecare ministru are cel puțin trei – patru adjuncți, cu toate cu unul singur ar fi fost de ajuns, deoarece există monocoloritate. La Parlament, pentru același considerent, adică al monocolorității, se urmărește menținerea unui singur secretar general adjunct în ideea că, dacă ar fi mai mulți secretari generali adjuncți, ar putea avea conotații politice, pe care înțeleg că dumnealor le resping, dumnealor fiind dumneavoastră.

Am spus-o în Biroul permanent de mai multe ori și vă rog să mă credeți că am simțit nevoia să o spun și aici, pentru că există o mare inadvertență între gândirea organizării ministerelor și Guvernului și gândirea organizării aparatului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Avem această problemă a art.211 din Regulament și nu mai pot să mai intervin pe această idee.

Vă supun la vot anexa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abțineri? 3 abțineri.

S-a adoptat și anexa.

Vă supun la vot hotărârea, în ansamblul ei.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Vă rog!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Suntem în timpul votului. Când oamenii au ridicat mâna, nu suntem în timpul votului? Nu face nimic, nu-i nici o problemă, pentru că, până la urmă, tot la vot ajungem. Poftiți, aveți dreptul la cuvânt.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să le spun tuturor colegilor că ridicasem mâna înainte ca dumneavoastră să supuneți la vot.

În numele Grupului PNL, vă rog să verificați cvorumul.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, sigur. Să facem un apel nominal.

Rog să se aducă listele de prezență, și vom face apel nominal.

 
   

Domnul Niță Constantin:

Abiței Ludovic

prezent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Gheorghe

absent

Ana Gheorghe

prezent

Anastasescu Olga-Lucheria

absentă

Andea Petru

absent

Andrei Ioan

prezent

Andrei Zeno

absent

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal Istvá n

absent

Anton Marin

prezent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Apostolescu Maria

prezentă

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

prezent

Armaș Iosif

absent

Arnăutu Eugenu

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan-Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Bahrin Dorel

prezent

Baltă Mihai

prezent

Baltă Tudor

absent

Bar Mihai

prezent

Bara Radu-Liviu

absent

Barbu Gheorghe

absent

Bartoș Daniela

absentă

Bădoiu Cornel

absent

Bălăeț Mitică

absent

Bălășoiu Amalia

prezentă

Băncescu Ioan

prezent

Bâldea Ioan

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bentu Dumitru

prezent

Bercăroiu Victor

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Bereczki Endre

prezent

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Ioan

absent

Bleotu Vasile

absent

Boabeș Dumitru

prezent

Boagiu Anca Daniela

absentă

Boajă Minică

prezent

Boc Emil

absent

Bogea Angela

prezentă

Boiangiu Cornel

prezent

Bolcaș Augustin Lucian

prezent

Böndi Gyöngyike

absentă

Borbé ly Lá szló

prezent

Bozgă Ion

prezent

Bran Vasile

absent

Brînzan Ovidiu

absent

Brudașcă Damian

prezent

Bucur Constantin

absent

Bucur Mircea

prezent

Buga Florea

absent

Burnei Ion

prezent

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

absent

Buzea Cristian Valeriu

prezent

Calcan Valentin Gigel

absent

Canacheu Costică

prezent

Cazimir Ștefan

absent

Cazan Gheorghe-Romeo Leonard

absent

Cășuneanu-Vlad Adrian

absent

Cerchez Metin

absent

Cherescu Pavel

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriță Dumitru

absent

Ciontu Corneliu

absent

Ciuceanu Radu

prezent

Ciupercă Vasile Silvian

prezent

Cîrstoiu Ion

absent

Cladovan Teodor

prezent

Cliveti Minodora

absentă

Coifan Viorel Gheorghe

absent

Cojocaru Nicu

absent

Crăciun Dorel Petru

prezent

Creț Nicoară

prezent

Cristea Marin

prezent

Crișan Emil

prezent

Dan Matei Agathon

absent

Daraban Aurel

prezent

Dinu Gheorghe

prezent

Dobre Traian

prezent

Dobre Victor Paul

absent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dolănescu Ion

prezent

Dorian Dorel

absent

Dorneanu Valer

prezent

Dragomir Dumitru

absent

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Drețcanu Doina Micșunica

absentă

Dumitrescu Cristian-Sorin

absent

Dumitriu Carmen

prezentă

Duțu Constantin

absent

Duțu Gheorghe

absent

Enescu Nicolae

prezent

Erdei Doló czki Istvá n

prezent

Eserghep Gelil

absent

Fâcă Mihail

prezent

Firczak Gheorghe

prezent

Florea Ana

prezentă

Florescu Ion

prezent

Florescu Nicolae-Doru

absent

Fotopolos Sotiris

prezent

Frunzăverde Sorin

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Georgescu Filip

absent

Georgescu Florin

prezent

Georghe Valeriu

absent

Gheorghiof Titu-Nicolae

prezent

Gheorghiță Manuela

absentă

Gheorghiu Adrian

absent

Gheorghiu Viorel

prezent

Gingăraș Georgiu

absent

Giuglea Ștefan

absent

Godja Petru

absent

Grădinaru Nicolae

absent

Grigoraș Neculai

prezent

Gubandru Aurel

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Hașotti Puiu

prezent

Hogea Vlad-Gabriel

prezent

Holtea Iancu

prezent

Hrebenciuc Viorel

prezent

Ianculescu Marian

absent

Ifrim Mircea

absent

Ignat Miron

absent

Ilie Aurel Constantin

absent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionel Adrian

prezent

Ionescu Anton

absent

Ionescu Costel Marian

absent

Ionescu Dan

absent

Ionescu Daniel

absent

Ionescu Mihaela

prezentă

Ionescu Răzvan

absent

Ionescu Smaranda

prezentă

Iordache Florin

prezent

Iriza Scarlat

absent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Jipa Florina Ruxandra

absentă

Kelemen Atilla-Bé la-Ladislau

absent

Kelemen Hunor

absent

Kerekes Károly

absent

Kónya-Hamar Sá ndor

absent

Kovács Csaba-Tiberiu

absent

Kovács Zoltán

prezent

Lari-Iorga Leonida

absentă

Lazăr Maria

absentă

Lăpădat Ștefan

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Lepădatu Lucia-Cornelia

prezentă

Lepșa Sorin Victor

absent

Loghin Irina

absentă

Luchian Ion

prezent

Magheru Paul

prezent

Maior Lazăr Dorin

absent

Makkai Grigore

prezent

Man Mircea

absent

Manolescu Oana

absentă

Marcu Gheorghe

absent

Mardari Ludovic

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Marineci Ionel

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Mălaimare Mihai Adrian

absent

Mărăcineanu Adrian

absent

Mândrea-Muraru Mihaela

prezentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Mera Alexandru-Liviu

prezent

Merce Ilie

absent

Meșca Sever

absent

Miclea Ioan

prezent

Micula Cătălin

absent

Mihalachi Vasile

absent

Mihăilescu Petru-Șerban

absent

Mincu Iulian

prezent

Mircea Costache

absent

Mirciov Petru

prezent

Miron Vasile

absent

Mitrea Miron Tudor

absent

Mitu Dumitru Octavian

prezent

Mițaru Anton

prezent

Mînzînă Ion

absent

Mocioalcă Ion

absent

Mocioi Ion

absent

Mogoș Ion

absent

Mohora Tudor

absent

Moisescu George Dumitru

prezent

Moisoiu Adrian

absent

Moiș Văsălie

prezent

Moldovan Carmen-Ileana

prezentă

Moldovan Petre

absent

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moraru Constantin Florentin

absent

Motoc Marian Adrian

prezent

Musca Monica-Octavia

absentă

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

absent

Naidin Petre

prezent

Nan Nicolae

absent

Nassar Rodica

prezentă

Naum Liana-Elena

prezentă

Nădejde Vlad-George

absent

Năstase Adrian

absent

Năstase Ioan Mihai

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Neagu Ion

prezent

Neagu Victor

absent

Neamțu Horia-Ion

prezent

Neamțu Tiberiu-Paul

prezent

Nechifor Cristian

absent

Negoiță Gheorghe-Liviu

absent

Nica Dan

absent

Nicolae Ion

absent

Nicolăescu Gheorghe-Eugen

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Niculescu Constantin

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Nistor Vasile

absent

Niță Constantin

prezent

Oltean Ioan

absent

Olteanu Ionel

absent

Oltei Ion

prezent

Onisei Ioan

prezent

Palade Doru Dumitru

absent

Pambuccian Varujan

prezent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pataki Iulia

prezentă

Patriciu Dinu

absent

Păun Nicolae

absent

Păduroiu Valentin

prezent

Pășcuț Ștefan

prezent

Pécsi Francisc

absent

Pereș Alexandru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Petruș Octavian Constantin

prezent

Pleșa Eugen Lucian

prezent

Pop Napoleon

prezent

Podgorean Radu

prezent

Popa Constanța

prezentă

Popa Cornel

absent

Popa Virgil

absent

Popescu-Bejat Ștefan-Marian

absent

Popescu Gheorghe

absent

Popescu Grigore Dorin

prezent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Kanty Cătălin

absent

Popescu-Tăriceanu Călin

absent

Popescu Virgil

prezent

Posea Petre

prezent

Predică Vasile

absent

Pribeanu Gheorghe

prezent

Priboi Ristea

absent

Purceld Octavian-Mircea

absent

Pușcaș Vasile

absent

Puwak Hildegard-Carola

absentă

Puzdrea Dumitru

absent

Radan Mihai

prezent

Ráduly Róbert-Kálmán

absent

Raicu Romeo-Marius

absent

Rasovan Dan Grigore

absent

Rădoi Ion

prezent

Rădulescu Grigore Emil

absent

Roșculeț Gheorghe

prezent

Rus Emil

prezent

Rus Ioan

prezent

Rușanu Dan-Radu

absent

Sadici Octavian

prezent

Sali Negiat

absent

Sandache Cristian

prezent

Sandu Alecu

absent

Sandu Ion Florentin

absent

Sassu Alexandru

prezent

Saulea Dănuț

absent

Savu Vasile Ion

absent

Săpunaru Nini

prezent

Sârbu Marian

absent

Sbârcea Tiberiu Sergius

prezent

Selagea Constantin

absent

Sersea Nicolae

prezent

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Sirețeanu Mihail

absent

Sonea Ioan

absent

Spiridon Nicu

prezent

Stan Ioan

absent

Stan Ion

absent

Stana-Ionescu Ileana

prezentă

Stanciu Anghel

absent

Stanciu Zisu

absent

Stănescu Alexandru-Octavi

absent

Stănișoară Mihai

absent

Stoian Mircea

absent

Stoica Valeriu

absent

Stroe Radu

prezent

Stuparu Timotei

absent

Suciu Vasile

prezent

Suditu Gheorghe

absent

Székely Ervin-Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Șnaider Paul

prezent

Ștefan Ion

prezent

Ștefănescu Codrin

prezent

Ștefănoiu Luca

absent

Știrbeț Cornel

prezent

Tamás Sándor

absent

Tărâță Culiță

absent

Târpescu Pavel

prezent

Tcaciuc Ștefan

absent

Teculescu Constantin

absent

Timiș Ioan

prezent

Toader Mircea Nicu

absent

Todoran Pavel

prezent

Tokay Gheorghe

prezent

Toró Tiberiu

prezent

Tudor Marcu

absent

Tudose Mihai

absent

Tunaru Raj

prezent

Țibulcă Alexandru

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Varga Attila

absent

Vasile Aurelia

prezentă

Vasilescu Lia-Olguța

prezentă

Vasilescu Nicolae

absent

Vasilescu Valentin

absent

Vekov Carol Ioan

prezent

Verbina Dan

absent

Vida Iuliu

absent

Videanu Adriean

absent

Vișinescu Marinache

prezent

Voicu Mădălin

absent

Voinea Florea

absent

Winkler Iuliu

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

absent

Zăvoian Ioan Dorel

absent

Zgonea Valeriu Ștefan

prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretarul de ședință.)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Suntem, într-adevăr, numai 161 de deputați, deci, nu putem supune la vot această hotărâre în ansamblul ei, o vom supune într-o ședință de vot specială.

Mâine la ora 9.00 ne întâlnim în ședință comună pentru a începe dezbaterea Legii bugetului de stat.

Declar închisă ședința de azi.

Ședința s-a încheiat la ora 16.46.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 ianuarie 2020, 0:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro