Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 24, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 24-04-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 24, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, Corneliu Ciontu și Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Radu Stroe, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața, stimați colegi!

 
  Damian Brudașca - comentariu asupra implicării organismelor statului în falimentarea economiei naționale;

Începem lucrările ședinței noastre de astăzi și dau cuvântul domnului Damian Brudașca.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să vă aduc în atenție un subiect deosebit de important, acela al implicării organismelor statului în falimentarea economiei naționale.

În ultimii ani, asistăm de cele mai multe ori neputincioși la un proces ireversibil de pulverizare a economiei naționale, de distrugere sistematică a potențialului productiv al acestei țări. După 1990, într-un mod absolut singular în lume, s-a trecut la o așa-zisă economie de piață, dar nu în sensul dezvoltării capacităților de producție indigene pentru a putea face față exigențelor și standardelor de calitate într-o competiție cu produse similare din afară, ci la eliminarea treptată, conștientă, și de aceea, iresponsabilă, a oricărei șanse a producătorului autohton de a-și disputa nu piețele externe cum ne-am putea gândi, dar nici măcar pe cea inernă.

Pentru factorii de decizie politică și de la nivelul Executivului, în cei 12 ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, prioritară nu a fost dezvoltarea capacităților de producție, modernizarea sau retehnologizarea acestora, ci, de cele mai multe ori, închiderea lor din proprie inițiativă sau de către cei care le-au achiziționat la prețuri derizorii în cadrul așa-zisului proces de privatizare.

În majoritatea cazurilor, pe baza unor slogane dirijate de forțe interesate, s-a avut în vedere doar lichidarea unităților respective, argumentându-se pretinsa lor lipsă de eficiență, chiar și atunci când, prin profilul lor de producție, ele erau unice la nivelul economiei naționale sau jucau un rol decisiv în industria pe orizontală.

Sectorul cel mai greu lovit de această politică bizară l-a reprezentat mineritul unde, după cum se știe, au fost disponibilizate zeci de mii de persoane și închise numeroase mine. În această situație se află și mina de feldspat din localitatea Muntele Rece, județul Cluj, aparținând S.C. Cominex S.A. Cluj. Așa cum am precizat mai sus, mina de la Muntele Rece reprezintă cea mai mare rezervă de feldspat alcalin și potasic din țară. Ea a funcționat între anii 1954-1994, fiind principalul furnizor pentru mai multe întreprinderi din județul Cluj și din țară și livrând la export peste 60% din producția realizată. Din informațiile pe care le dețin, aici, se obținea o producție de până la 10.000 de tone pe lună, atât prin exploatările la suprafață, cât și din subteran, având un randament de până la 90-95%.

La această mină își desfășurau activitatea circa 300 de angajați, majoritatea localnici sau din zonele apropiate. Din motive absolut necunoscute, S.C. Cominex S.A. Cluj a decis în 1994 încetarea totală a activității de exploatare minieră de feldspat de la Muntele Rece, nu pentru că ar fi încetat cererea de feldspat la intern și export, și nici pentru că ar fi fost nevoie de investiții mari în dotare sau în activitatea de producție. În prezent, foștii beneficiari ai minei se aprovizionează din export, la prețuri cu mult mai mari decât cele pe care ar fi trebuit să le plătească pentru feldspatul de la Muntele Rece.

Printre altele, este de remarcat că se plătesc importante sume de bani pentru transportul acestei materii prime deși, la mai puțin de 35 de km de Cluj-Napoca, deținem cea mai mare mină de feldspat din România.

După încetarea activității, au fost lăsate în paragină blocurile sociale, dormitoarele, cantina, magaziile, sediul administrativ, atelierele de reparații și întreținere, sala de compresoare, vestiarele și mijloacele de transport auto. O simplă analiză a acestei situații inadmisibile ne impune concluzia că asistăm la un act de asociere conștientă cu cei care urmăresc distrugerea capacității economice a țării.

În contextul economiei naționale, mina de la Muntele Rece nu reprezintă mare lucru, s-ar putea spune, dar din potențialul de care dispune și prin faptul că este printre puținele de acest fel, inactivitatea ei conduce la eforturi financiare inutile și ar putea fi canalizate spre alte domenii aflate și ele în suferință.

Închiderea minei de la Muntele Rece are însă și un impact social devastator. Peste 300 de angajați împreună cu familiile lor și-au pierdut unica sursă de venit, fiind aruncați în brațele mizeriei, lipsei și sărăciei cronice.

Având în vedere cele de mai sus, solicit primului-ministru și celorlalți factori responsabili ai Executivului să dispună analizarea în regim de urgență a situației de la Muntele Rece și să dea dovadă că, și din punct de vedere social și din punct de vedere economic, nu rămân indiferenți în fața acestui exemplu cras de subminare a economiei naționale, de distrugere a resurselor și capacităților sale de producție.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Traian Dobre - pledoarie pentru un management performant în toate domeniile economiei;

Are cuvântul domnul deputat Traian Dobre.

Se pregătește domnul profesor Leonăchescu.

   

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

În contextul discuțiilor referitoare la exercițiul bugetar pe anul în curs, un capitol esențial și fundamental a fost acela referitor la fondurile publice destinate educației, cercetării, culturii, sănătății, sportului, adică acelor sectoare care, în viziunea materialist-dialectică superdogmatizată, se numeau, cu nedisimulat dispreț și condescendență neproductive. Adică, el era un fel de moft sau un lux ce trebuiau tratate ca atare, respectiv, ca fonduri care să le asigure supraviețuirea și existența firavă în ceea ce mai rămânea de la programele de industrializare și de construirea unei structuri economice, care acum se dovedesc a fi în contrasens cu tendințele majore ale economicului de pretutindeni.

Recent adoptatele măsuri privind trecerea României la societatea informațională, precum și succesul de care s-a bucurat simpozionul organizat de premierul Adrian Năstase pe tema noii economii, mă îndreptățesc să subliniez și aici importanța tot mai decisivă a sectoarelor amintite, sectoare care asigură concomitent eficiență și bunăstare, dezvoltare durabilă și speranță de viață de nivel european.

Rolul intervenției mele este acela de a invita la o reflecție suplimentară și profundă a ceea ce realmente dorim să construim în această țară, cum și cu ce resurse. Lupta pentru o finanțare cât mai generoasă din fondurile bugetare este firească și de înțeles, dar rezolvarea problemelor interne doar pe seama pompării de resurse nu poate fi acceptată ca fiind singura și cu atât mai puțin cea mai eficientă.

Vreau să atrag atenția asupra faptului că aceste domenii ale vieții individuale și sociale nu beneficiază de un management performant, iar fondurile alocate nu au primit întotdeauna cea mai adecvată și cea mai eficientă utilizare. Manageriatul eficient este o resursă care poate dubla sau tripla eficiența uneia și aceleiași cantități de fonduri alocate unui sector. De aceea, consider că exercițiul bugetar nu trebuie analizat doar cantitativ, ci și calitativ, nu numai financiar, ci și managerial.

În această ultimă instanță, manageriatul financiar defectuos a fost și cauza pentru care multe împrumuturi externe apar ca fără rost sau ca o îndatorare exagerată a țării. Propun aici o măsură de eficientizare a utilizării fondurilor alocate prin intermediul bugetului, și anume legiferarea obiectivității recuperării resurselor prost utililzate de la persoanele responsabile de acest management defectuos sau chiar de deturnare a utilizării fondurilor în direcții nonperformante.

Presa este plină de asemenea exemple și fiecare dintre noi știm suficiente situații în care resursele sunt, pur și simplu, subtilizate sau prost utilizate. Pledoaria mea pentru management performant o fac nu numai în calitate de doctor în economie, specialitatea management, ci și în aceea de cetățean care resimte dureros ineficiența utilizării terenurilor, a subvențiilor de la stat și a fondului general de timp. Este de notorietate generală dictonul conform căruia "nu există țări bogate și țări sărace, ci doar țări în care există management performant și țări în care acesta pur și simplu nu există".

Sărăcia românilor este una care are profunde cauze interne și consider că este de datoria mea să atrag atenția asupra factorului management de calitate care ar trebui să figureze în buget, în mod expres, la fiecare capitol bugetar. Poate o asemenea precizare expresă ar putea să stimuleze preocuparea tuturor ordonatorilor de credite și a subordonaților acestora pentru managementul performant atât de necesar unei economii care vrea să decoleze spre zone mai înalte ale clasamentului pe țări, fie în Europa, fie în lume.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat Dobre, și să vă audă cine trebuie și să și acționeze cum ați solicitat dumneavoastră.

 
  Nicolae Leonăchescu - relatarea unui fapt de excepție: Concursul republican de Limba și Literatura Română de la Chișinău;

Domnul Leonăchescu are cuvântul.

Se pregătește doamna Paula Ivănescu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În zilele de 23 și 24 martie 2001, s-a desfășurat la Chișinău Concursul republican la Limba și Literatura Română, o olimpiadă școlară mai puțin obișnuită, care ne-a reținut atenția.

Au intrat în concurs: 19 elevi și eleve din clasa a IX-a, 28 din clasa a X-a, 30 din clasa a XI-a și 36 din clasa a XII-a; în total, 113 școlari, dintre care 104 eleve și doar 9 elevi.

Participanții provin din 29 localități, și anume: 45 din Chișinău; 13 din Bălți; 6 din Ungheni; 5 din Soroca; Hâncești, Cahul, Căușeni și Briceni cu câte 4 reprezentanți; câte 3 din Vulcănești și Călărași; câte 2 din Ștefan Vodă, Orhei și Iargara; câte un concurent din: Râbnița, Ocnița, Șuri județul Soroca, Rășcani, Milești, Măgdăcești, Comrat, Siret, Dondușeni, Drochia, Costești, Horodiște, Tighina, Cimișlia, Rezina și Fălești.

Școlile de la care provin cei 113 concurenți poartă numele unor ilustre personalități: Mircea Eliade, Vasile Alecsandri, Dante Alighieri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Liviu Damian, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Vasile Anestiade, Onisifor Ghibu, Alexe Mateevici, Constantin Stere, Gheorghe Asachi, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ioan Vodă, Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Spiru Haret, Boris Cazacu etc.

Cele 83 cadre dicdactice, dintre care 78 sunt profesoare, ce și-au însoțit elevii, reprezintă valori cunoscute în domeniu: Marin Eugenia (mama regretatei cântărețe Doina Aldea-Teodorovici), Bolocan Viorica, Melenteanu Elena, Nicolaescu Aliona, Rusnac Ludmila, Stamu Eugenia, Prunici Lilia, Păunescu Svetlana, Cubreacov Natalia, Cociu Tatiana, Burduja Svetlana, Ionaș Iulia, Fortuna Elena, Danoi Ana, Teacă Larisa, Cărăuș Galina, Creciun Maria etc.

Ne pare rău că, în timpul limitat de care dispunem, nu le putem prezenta numele tuturor celor care și-au educat elevii în spiritul limbii române până la nivelul republican.

Cine sunt câștigătorii acestui concurs din Basarabia? Tinerii și viitorul nostru comun, pentru care nici un sacrificiu nu este prea mare.

Am dat aceste detalii, pentru unii, poate, nesemnificative, ca să constatăm o realitate: în Basarabia (și un liceu din Soroca poartă acest nume) limba română este la ea acasă.

Despre sintagma "limbă moldovenească" nu mai vorbesc decât dușmanii și ignoranții, și ei din ce în ce mai rar.

Această creație a imperiului sovietic, forma degenerată a imperiului rus, este rodul otrăvit al urii contra poporului român și a limbii române.

Iată că, dincolo de ocupațiile militare și samavolniciile ucigașilor de profesie, dincolo de nebunia modelelor politice totalitare care au însângerat acest colț de lume, limba română a supraviețuit și-și afirmă valențele.

Să-i urăm cale liberă spre mintea și inimile tuturor românilor aflați sub vremi și s-o ajutăm după puterile noastre să învingă toate barierele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Paula Maria Ivănescu - prezentarea scrisorii Grupului de inițiativă pentru înființarea și organizarea unui Secretariat de stat pentru șanse egale;

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu.

Se pregătește domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este evident că în societatea românească există mari disparități între sat și oraș, între diverse categorii sociale, între periferie și centru, între femei și bărbați, între copiii de la sat și copiii de la oraș, și, în aceste condiții, noi, cei care trebuie să hotărâm soarta țării, trebuie să ne aplecăm spre aceste mari discrepanțe și să organizăm în așa fel societatea încât să li se ofere tuturor o șansă. Deci, este vorba de egalitatea de șanse pentru toți cetățenii României, indiferent de etnie, indiferent de sex, indiferent de religie, indiferent de locul în care locuiește.

În acest context, la inițiativa mea, în cursul lunii martie, a avut loc o întâlnire a reprezentantelor grupurilor politice din Camera Deputaților, reprezentanți ai sindicatelor și ai unor NGO-uri, precum și ai unor institute de renume în ceea ce privește drepturile omului. La această întâlnire, care avea drept scop o consultare în ceea ce privește modificarea Constituției referitor la egalitatea de șanse, a reieșit o propunere comună care, iată, a prins contur. Este vorba despre o scrisoare transmisă primului-ministru, domnului Adrian Năstase, precum și tuturor doamnelor ministru și domnului ministru pentru relația cu Parlamentul referitor la înființarea unui organism care să se ocupe de egalitatea de șanse.

Această scrisoare, prin lobby-ul făcut de doamnele deputate în grupurile lor parlamentare, a fost semnată de către liderii de grup și a fost transmisă, spre știință, președintelui României și "adrisanților". Această scrisoare sună astfel:

"Stimate domnule prim-ministru,

Stimate doamne și domni miniștri,

Grupurile parlamentare din Camera Deputaților au remarcat preocuparea Guvernului României pentru ameliorarea condițiilor de viață materiale și morale ale familiilor din țara noastră, mai ales ale femeilor. Acestea se confruntă cu situații de discriminare în fapt pe piața muncii, în familiile lor și în societate.

Apreciem că experiența Uniunii Europene și a țărilor membre în această chestiune poate fi valorificată și de țara noastră prin adoptarea unei politici asemănătoare în domeniu. Înființarea unui observator al egalității de șanse, instituție publică autonomă, după modelul european este, cu siguranță, necesară.

De asemenea, la nivel guvernamental, problema trebuie să-și găsească cea mai potrivită reflectare instituțională. Considerăm cu totul insuficientă organizarea în interiorul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale a actualei Direcții pentru egalitatea șanselor. Resursele dedicate problematicii femeilor, a familiilor din România sunt cu totul nesemnificative în raport cu realitatea și urgența unor soluții guvernamentale. Complexitatea problematicii impune un alt nivel al resuselor guvernamentale necesare domeniului și o altă poziționare în ierarhia guvernamentală.

Înțelegem constrângerile cu care se confruntă Guvernul și dificultatea temporară de a înființa instituțiile necesare pentru ca într-un timp rezonabil, România să avanseze semnificativ și în acest domeniu.

Considerând toate acestea, vă supunem atenției solicitarea noastră de a întreprinde demersurile necesare pentru înființarea și organizarea unui Secretariat de stat pentru șanse egale în subordinea directă a primului-ministru".

Semnează liderii Grupurilor parlamentare din Camera Deputaților.

Țin să menționez că Grupul de inițiativă care a conceput și s-a ocupat de lobby-ul necesar în grupurile parlamentare este alcătuit, din partea P.D.S.R., de doamna Viorica Afrăsinei și doamna Mihaela Murariu Mura; din partea Partidului România Mare, doamna Ionescu Smaranda; din partea Partidului Național Liberal, doamna Mona Muscă și din partea Partidului Democrat, subsemnata, Paula Ivănescu.

Sperăm că ne veți sprijini în continuare pentru înființarea unui asemenea organism și vreau să vă asigur că nu este vorba numai de participarea paritară a femeilor, în timp, la decizia politică, este vorba de a acorda șanse egale, spre exemplu, copiilor de la sat față de cei de la oraș de a se bucura de același tip de educație, deci de șanse pentru viață, de a se bucura și cei săraci de condiții minime de viețuire și așa mai departe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumim și noi. Din respect pentru doamna Paula Ivănescu, nu puteam să întrerup...

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezentarea unui caz de obstrucționare a procesului de atragere a capitalului străin;

Are cuvântul domnul Garda Dezideriu.

Se pregătește domnul Radu Ciuceanu.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul trecut, în campania electorală, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, P.D.S.R.-ul a promis atragerea investițiilor străine directe și crearea de noi locuri de muncă pentru diminuarea șomajului.

M-am bucurat de faptul că în programul de guvernare pe anii 2001-2004, în opțiunile strategice privind relansarea economiei naționale, am regăsit aceste idei și multe altele care trebuiau să ducă la o microstabilizare economică, la îmbunătățirea substanțială a mediului de afaceri, precum și promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene.

Pentru a fi și mai la subiect, aș cita doar o idee din acest program cuprinzător: stimularea investițiilor de capital românesc și străine prin reducerea fiscalității pentru profitul investit și prin alte facilități pentru cei care investesc pentru dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă. Însă, în teritoriu, chiar primarii P.D.S.R.-iști obstrucționează programul bazat pe creșterea economică a partidului de guvernământ. Cazul concret e cel de la Municipiul Turda, unde chiar domnul primar Golaș, prin atitudinea sa, a împiedicat creearea a 50 de noi locuri de muncă.

La începutul anului 2001, omul de afaceri din Italia, domnul Renzu, dorea să înființeze o tipografie și o fabrică de ambalaje de carton care să producă ambalaje de hârtie alimentare conform normelor Comunității Europene. Firma "Italotehnic Consulting " S.R.L., în prima fază a investițiilor, a adus în țară mașini în valoare de peste 4 miliarde lei, iar în faza a doua dorește să construiască o hală nouă cu două nivele, pe o suprafață de 1000 metri pătrați. Deci, situația proprietății este foarte clară. Totuși, primarul P.D.S.R.-ist susține pe fostul său tractorist care locuiește într-o încăpere fără autorizație de construcție, fără acte de proprietate, dar care prin prezența și atitudinea sa, obstrucționează derularea investiției.

Nesoluționarea unei situații extrem de simple, lipsa de bunăvoință față de investitorul străin din partea primarului P.D.S.R.-ist precum și alte cazuri asemănătoare, fac ca relansarea economiei naționale și îmbunătățirea mediului de afaceri să rămână o ipoteză fără acoperire.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Radu Ciuceanu - intervenție adresată domnilor miniștri Mircea Geoană și Razvan Theodorescu, intitulată Commedia dell’arte;

Are cuvântul domnul Radu Ciuceanu.

Se pregătește doamna Mihaela Ionescu.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Stimat auditoriu,

Interpelarea mea este adresată domnilor miniștri Mircea Geoană și Răzvan Theodorescu.

"Commedia dell’ arte"

Mă apropiu de fericire, ca un veritabil beato Angelico și, în definitiv, de ce nu aș fi un fra Angelico? Toate lucrurile merg bine... În țară se simte căpăstrul pus pe telegarii pe care până deunăzi nu reușise încă nimeni să-i domolească, iar căruța, respectiv țara, sireaca, zăcea, până mai ieri, dezghiocată în șanț. Acum, însă, drumul pare drept și pavat, iar grijile s-au spulberat ca norii pe cerul de primăvară. Drept urmare, ne putem arunca privirea peste umăr și să facem câțiva pași... în istorie.

A fost odată ca niciodată, a fost un copil urgisit, de neam mare, ajuns rege fără coroană, într-o țară de la Dunărea de jos. A avut ghinioane peste ghinioane și cel mai mare, mi se pare, a fost acela, dincolo de existența unei familii "destrămate" și de prezența unui părinte dezertor și sperjur, criminal și arghirofil, de a nu fi avut curajul să se clădească singur, la vârsta când cei unși de Domnul își dau dimensiunea propriei lor valori, iar curajul unui monarh nu poate fi mai prejos decât eroismul ultimului său soldat, ci se măsoară în momentele când țara îi solicită și lui chiar supremul sacrificiu al vieții.

Or, tocmai această virtute a eroismului, care nu este obligatorie pentru cetățeanul de rând, pentru capetele încoronate devine reprezentativă și permanentă. Din păcate, regelui Mihai i-a lipsit aproape în totalitae, excepție făcând greva regală din 1945.

Se spune că un rege este asemeni preotului, care umblă cu jumătăți de măsură: ori te răscumpără în fața lui Dumnezeu, ori te pierde în stihiile iadului.

Ce ar mai fi avut de pierdut regele nostru în 1947 când i s-a fluturat în fața ochilor abdicarea? Și ce s-ar fi întâmplat dacă refuza semnătura? Evident, foarte puține primejdii, căci era exclusă posibilitatea unei arestări și a unui voiaj în Siberia întrucât Stalin îl decorase nu demult cu cel mai înalt ordin sovietic. De partea cealaltă, multă și foarte multă demnitate cu cât și pentru un rege există o expiere a greșelilor comise (cel puțin în fața supușilor săi) și imaginea execuției din Valea Piersicilor, cu trupul Mareșalului mustind de sânge, ar fi trebuit să-l urmărească nu numai în ziua de 1 iunie 1946, când pleacă surâzând către reședința regală din Sinaia, dar și în anii cei lungi ai despărțirii de țară.

La acest refuz al curajului se mai adaugă un fapt de o importanță și semnificație capitală. Ani de zile prezența sa peste hotare a însemnat pentru milioane de români întemnițați în propria lor țară, un simbol al rezistenței față de ocupantul sovietic și năimiții săi. Din păcate, regele Mihai a fost departe de această speranță a continuității monarhice prin simțire și mai ales prin limbă.

De aceea socotim că faptul de a nu-și fi învățat fiicele timp de 22 de ani o boabă pre limba părinților săi, dintr-o țară atât de ospitalieră și generoasă, valorează și rămâne a doua și adevărata lui abdicare (de data aceasta, neimpusă de nimeni).

Regele Mihai nu a mai crezut niciodată, la Versoix sau aiurea, în învierea poporului român și mai grav pentru el, de a nu fi aflat că de acest vis noi nu ne-am despărțit niciodată.

Surse sigure ne informau în 1988 că Maiestatea sa regele Mihai fusese contactat de americani, în vederea unor mult așteptate evenimente care urmau să se desfășoare și în România. Pentru el, însă, era prea târziu.

Astăzi, din interese minore, politicianiste, este invitat în țară. Dar, să ne aducem aminte de sutele de mii de români care au plătit cu suprema jertfă împotrivirea la un regim odios și cărora nu le mai putem oferi nici palate, nici proprietăți.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihaela Ionescu - declarație adresată domnului ministru Octav Cozmâncă;

Are cuvântul doamna deputat Mihaela Ionescu.

Se pregătește domnul deputat Cerchez Metin.

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Declarația mea se adresează domnului ministru Cozmâncă.

Se pare că s-au rezolvat toate problemele cetății lui Bucur, ciobanul iubitor de câini. Străzile au fost pavate, aleile dintre blocuri, așijderea, gropile au fost astupate, transportul în comun merge fără greș, curățenia orașului este impecabilă, zăpada și noroiul sunt numai amintiri, problemele comerțului stradal s-au rezolvat cu buldozerele care au distrus inclusiv trotuarele și spațiile verzi adiacente, lăsând pe micii comercianți fără locuri de muncă, iar pe locuitorii blocurilor fără vreo altă sursă apropiată de pâine, apă minerală, lapte, produse care acum le pot găsi doar la cel puțin două-trei stații de tramvai distanță.

Cât despre descentralizarea responsabilităților, ea a devenit o realitate (oare?), iar primăriile de sector își pot gospodări zona sau măcar parcurile; traficul stradal a fost perfect sistematizat, evitându-se sensurile unice aberante, parcările sunt acum în număr satisfăcător, trotuarele sunt la nivel european, panourile publicitare funcționează conform unui plan și unei strategii care elimină arbitrarul și posibilele fraude, liceele și spațiile au fost renovate și consolidate. Ce-a mai rămas era doar o singură problemă: problema câinilor comunitari, care, ba sunt vagabonzi, ba sunt turbați, ba mușcă copiii de obraz și, mai nou, sperie de moarte muncitoarele de la "Apaca" atunci când ies din schimbul doi.

Vrem să intrăm în Europa, dar să nu semănăm cu olandezii, care, în capitală, au pus la dispoziția iubitorilor de câini un câmp aflat în cartierul rezidențial, lângă Congresgebow, adică Sala Congreselor, chiar în spatele Ambasadei Române, teren unde sunt aduse patrupedele orașului, de 3 ori pe zi, la aerisit, și nu numai. Pe trotuare, din 10 în 10 metri, erau imprimate cu un semn alb de interzicere pentru cățeii care murdăresc trotuarele, căci așa s-a făcut la olandezi educația, cu încetul, cu răbdare, cu înțelegere, atât față de animale, cât și pentru stăpânii lor. În Olanda, țara în care pământul a fost recuperat cu greu, prin îndiguiri, de la mare, există cimitir de câini. Dacă un câine rătăcit sau fără stăpân nimerește pe linia de tramvai, acesta este tratat precum vaca sfântă în India. Se întrerupe circulația și se gonește câinele prin claxoane moderate. Nu se ba câinii cu ranga, nu se prind cu lasoul sau cu șbilțul, nu se omoară bestial cu injecții, nu sunt împușcați pe stradă. Nimeni nu se gândește la așa ceva, și cu atât mai puțin vreun primar.

În Franța, o altă țară alături de care am dori să fim considerați ca europeni și nu hingheri, situația câinilor părăsiți de stăpânii iresponsabili în preajma vacanțelor este larg mediatizată, iar patrupedele orfane sunt imediat prezentate spre adopție în cadrul emisiunilor TV pentru iubitorii de animale sau pentru a fi preluate de organizațiile de protecția animalelor.

În Tel-Aviv și Atena, numărul pisicilor comunitare este atât de mare, încât întrece pe cel al porumbeilor. Pe străzi, prin parcuri, prin scuaruri întâlnești pisici dolofane și frumoase care sunt considerate ca făcând parte din decor, ca și porumbeii. La Atena, numărul câinilor fără stăpân este atât de mare, încât cei care ies prin parcuri să facă jogging pe înserat își iau cu ei un baston să se protejeze, la nevoie, dar nu să ucidă cățeii. Acolo toată lumea știe că instinctul îl face pe câine să urmărească pe cel care fuge; nu pentru că ar fi rău sau pentru că ar vrea să-l muște sau pentru că ar fi turbat, ci pentru că așa este firea lui. Tocmai de aceea, câinele este un animal de pază, de protecție, întrucât pune pe fugă pe răufăcători.

La București, numărul câinilor de rasă a crescut extraordinar, așa că, în fiecare mașină luxoasă, poți vedea capul drăgălaș al celor mai scumpe rase. Se organizează expoziții chinologice, se omologhează rase noi. Din păcate, nici un primar nu s-a gândit să ofere acestor animale locuri speciale, astfel încât acestea să nu murdărească parcurile și trotuarele. Aceasta ar fi trebuit făcut, nu declanșarea unui pogrom față de această categorie minoritară, fără ajutor, fără grai, fără putere de apărare, față de acești câini comunitari, care au și ei rolul lor compensator de stârpitori de șobolani, de curățători naturali ai resturilor proteice din gunoaiele stradale care, altfel, ar produce, prin putrezire, molime.

Oare cine s-o fi făcut vinovat de stivele de gunoaie care împânzesc Bucureștiul? Acești câini care protejează blocurile, anunță orice pătrundere de persoană străină în perimetrul lor și nu cer decât un minim de hrană și puțină apă, în lipsa cărora înceasrcă și ei să te facă să înțelegi că le e foame și sete. Soluția este simplă: puțină milă și atenție față de acești bodyguarzi fără simbrie și fără uniformă. Ei nu trebuie omorâți, nu trebuie consierați șobolani. Ei sunt prietenii omului și trebuie ocrotiți.

Cine nu se ocupă de gropile din pavaj, de conceperea unui plan de scurtă și lungă durată pentru organizarea activității primăriei capitalei, de îndeplinirea promisiunilor electorale, dar dovedește un fixism în gândire, cine nesocotește hotărârile unui consiliu municipal, al cărui membru sunt, șefi de comisii de specialitate, ei înșiși avocați, medici de renume, foști militari, profesori universitari și conducători de instituții universitare, cadre inginerești superioare, care, toți, reprezintă voința unui electorat mult mai numeros decât al primarului general, cine minte cu nonșalanță un grup de parlamentari, senatori și deputați de București, veniți să-l întrebe dacă omorul continuă și în timpul sfârșitului de săptămână, cine nesocotește ordinul prefectului, care reprezintă Guvernul, cine nu știe că suntem în Săptămâna Luminată cine face toate acestea, nu poate și nu trebuie să rămână primar, nici în Constanța sa de baștină, nici în București, care este capitală europeană!

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Varujan Pambuccian - rememorarea unui eveniment tragic din existența poporului armean - pogromul din 24 aprilie 1915;

Are cuvântul domnul deputat Cerchez, se pregătește domnul Ilie Merce. Ați inversat. Domnul Pambuccian. Să înțeleg că a renunțat domnul Cerchez? Nu. Ați inversat. Bine. Am înțeles.

   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, 24 aprilie, este o zi cu conotații tragice pentru armenii de pretutindeni, pentru că pe 24 aprilie 1915, în regiunile estice ale Imperiului Otoman și la Istanbul s-a declanșat un pogrom fără precedent, căruia i-au căzut victime un număr foarte mare de armeni. Numărul victimelor, estimat din mai multe surse, a depășit 1.300.000 de armeni, cetățeni loiali ai Statului Otoman. Subliniez asupra acestui cuvânt: cetățeni loiali ai Statului Otoman, pentru că armenii au acceptat atunci să meargă până la un război fratricid între armenii din armata imperială otomană și armenii din armata imperială țaristă, fiecare dintre ei fiind loiali statului în care au trăit.

Acest prim genocid al secolului XX a fost posibil datorită faptului că vremurile erau tulburi, un imperiu se destrăma, pentru a face loc unui stat modern, care este Turcia de astăzi.

În asemenea vremuri au existat câțiva responsabili, pentru că nu popoarele sunt responsabile pentru asemenea evenimente tragice, ci personalitățile politice care le inițiază și care le conduc.

Cred că este potrivit să numim aici acești responsabili, începând cu penultimul sultan otoman, Abdul Hamid, care s-a împotrivit din răsputeri reformării și modernizării imperiului și căruia i-au căzut victime, începând cu sfârșitul secolului XIX, primii armeni, doritori de asemenea reforme și continuând cu patru personalități politice, condamnate de însăși Curtea Marțială Turcă la 5 iulie 1919, este vorba de Talat, de Enver, de Gemal și de doctor Nazâm, personalități care au girat moral și au ordonat acest masacru.

Sigur, în istoria oricărui popor pot exista momente de rătăcire ca acesta. Sigur, unor personalități de acest tip li se alătură imediat oportuniști, oameni care consideră că poate fi justificată și poate reprezenta o soluție crima. De altfel, Talat a și experimentat această crimă împotriva armenilor, ucigând toți câinii din Istanbul, cu puțin timp înainte.

Niciodată nu voi considera poporul turc vinovat. Armenii din Imperiul Otoman, la fel ca celelalte minorități din Imperiul Otoman s-au bucurat întotdeauna de drepturi largi și am să citez din ce spunea Mustafa Kemal, întemeietorul Turciei moderne, în timpul procesului care a avut loc în 1919: "Compatrioții noștri au comis crime nemaipomenite, au recurs la toate formele de despotism care pot fi concepute, au organizat deportarea și masacrul, au ars de vii nou-născuți, stropiți cu petrol, au violat femei și tinere fete, i-au pus pe armeni în condiții insuportabile pe care nici un popor nu le-a cunoscut în întreaga istorie". am încheiat citatul din Mustafa Kemal, întemeietorul Turciei moderne.

Vă veți întreba de ce am luat cuvântul astăzi, când nu se împlinește o cifră rotundă, la această tribună.

M-am hotărât să vorbesc în anul acesta despre genocid, pentru că anul acesta este un an cu mare însemnătate pentru poporul armean. În acest an, poporul armean împlinește 1300 de ani de creștinism de stat și în acest an, o coincidență fericită, se împlinesc 600 de ani de când armenii din România, prin bunăvoința lui Alexandru cel Bun, au înființat un episcopat.

Consider că este datoria mea morală, ca urmaș al unei familii care a reușit să scape din aceste masacre. familia mea este originară din Adana și bunicul meu s-a considerat cetățean loial turc, până la moarte. Primii cetățeni români în familia mea s-au considerat părinții mei. Deci consider că este datoria mea morală să vorbesc astăzi, amintind despre toate aceste victime ale unui moment de nebunie al istoriei și este datoria mea morală să mulțumesc poporului român, care a fost primul popor care i-a primit pe armenii care au reușit să scape din aceste masacre.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ilie Merce - pledoarie pentru crearea unor structuri informative și a unui cadru adecvat de securitate informațională pentru apărarea statului român și a valorilor sale;

Are cuvântul domnul deputat Ilie Merce, se pregătește domnul Cerchez Metin. Iar schimbați? Bine. Poftiți, domnule Merce.

   

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Pentru că am început la 8,30, domnule Merce, am mai admis mici depășiri, de aceasta nu am intervenit.

 
   

Domnul Ilie Merce:

În pofida unor modele și scenarii prin care se încearcă restructurarea Europei, cred că sunteți de acord cu mine că încă ne aflăm într-o Europă a națiunilor, a patriilor, că orice națiune are simboluri specifice pe care le apără și le protejează prin toate mijloacele.

Statele Europei actuale sunt creații ale națiunilor și pe cale de consecință acestea sunt datoare să gestioneze națiunile în stare de securitate. Orice națiune se află în stare de securitate numai dacă are capacitatea de a-și apăra și promova valorile și interesele specifice, prin mijloace care să nu ducă la tensiuni și confruntări de natură armată, cu consecință dezastruoasă atât pe plan intern, cât și pe cel al securității și stabilității internaționale.

Istoria secolului XX ne confirmă faptul că acele state care și-au clădit puterea numai pe o forță armată și care au recurs la mijloae violente pentru a-și impune interesele și voința s-au dovedit a fi neviabile, fiind supuse unor evoluții dramatice sau chiar dispariții de pe scena istoriei.

Evenimente mai recente, petrecute pe continentul european, și în special cele din apropierea granițelor României, constituie semnale suficient de clare că statul român continuă să fie țintă, dar și victimă, a unor centre de putere, organizații transnaționale sau supranaționale oculte, sprijinte de forțe profund antinaționale din interiorul țării, care și-au făcut drept obiectiv pentru mileniul III distrugerea României ca stat național unitar și independent, în demersul lor de a construi o lume după principiul "toți o turmă și un păstor, toți o apă și un pământ".

Cele mai multe națiuni din Europa centrală și răsăriteană s-au trezit într-o situație extrem de controversată și contradictorie. Ele nu pricep cum se face că de când au scăpat de totalitarism, cu toate zbaterile și eforturile au decăzut drastic din punct de vedere economic, militar, dar și social, fiind inapte să asigure propria stare de securitate și obligate astfel să accepte tutela unor mari puteri. Explicația nu este greu de găsit: marile puteri, într-o cârdășie ascunsă, ca de altfel dintotdeauna, și-au reformat metodologia de agresare și supunere a statelor mici. Agresiunile nu se mai duc cu armamentul clasic, iar faza războaielor în care erau implicați milioane de oameni este depășită. Marile puteri și-au construit stat savant, capabil să utilizeze o altă armă de agresiune, la adresa statelor naționale, a națiunilor, cu efect mai percutant și într-un timp mult mai scurt.

Realitatea României de astăzi ne confirmă că cea mai teribilă armă folosită împotriva națiunii noastre este războiul informațional, folosit, de fapt, împotriva tuturor celor care nu intră în regula jocului impus în lupta pentru dominație și chiar împărțirea sferelor de influență.

Chiar dacă au perceput fenomenul, nici unul din guvernele care s-au perindat la conducerea României după 1989 nu au avut curajul să iasă la rampă, să explice cetățenilor acestei țări de ce nu mai avem economie națională, de ce nu mai avem sistem propriu de telecomunicații, de ce sectoare strategice au intrat pe mâini străine, de ce în loc să cultivăm grâul, îl importăm, de ce copiii noștri nu mai merg la școală, de ce populația României este în continuă scădere, de ce bătrânii nu mai au bani de medicamente, de ce românii din străinătate nu sunt uniți, de ce Europa occidentală se uită chiorâș la noi și ne numește "neamul lui Dracula", de ce tinerii pleacă din țară, de ce suntem dezbinați și ne războim între noi, de ce toți aventurierii străini devin bogați peste noapte și stăpâni pe munca noastră și pe copiii noștri, obligați să muncească pentru alții, de ce nu se mai leagă nimic în această țară? Mai mult, politicienii și guvernanții noștri, cu aere de europeni au declarat deseori cu emfază că așa este în democrație. Pierderile suferite de România pe toate planurile de 11 ani încoace sunt, fără îndoială, efectele agresiunilor informaționale la care am fost supuși, în care națiunea română a fost nu numai țintă, dar și victimă.

Lipsa de informații și incapacitatea de a face față acestor diversiuni mai explică și de ce la ora actuală statul român a vândut pe nimic importante resurse strategice: petrol, lemn, ciment și altele, de ce nu mai avem flotă maritimă comercială, de ce copiii învață istoria după manuale alternative, de ce încearcă discreditarea simbolurilor naționale, începând cu Biserica ortodoxă română, și de ce cei mai înalți slujitori ai ei sunt supuși unor acțiuni de compromitere și așa mai departe.

Aceste agresiuni informaționale, împreună cu efectele lor sunt prezentate de așa ziși analiști politici, de fapt niște teroriști politici, ca victorii incontestabile ale democrației, pe care vrem să o construim în România.

Toată această diversiune diabolică, amplă, care vizează România, nu urmărește altceva decât să ne convingă să acceptăm conducerea teleghidată din centre de putere internaționale și să ne integrăm într-o Europă unită, fără identitate și, în consecință, fără nici un fel de pretenții.

Se pune întrebarea: cum ne putem apăra împotriva unor asemenea agresiuni? Sunt ele, oare, consecința competiției într-o societate liberală sau sunt pornite deliberat din interese oculte, prin care se urmărește transformarea spațiului național într-o simplă piață de desfacere și a națiunii române într-o entitate aflată perpetuu la porțile Europei democratice, stând cu mâna întinsă să fie primită înăuntrul așa-zisei "Case comune europene".

Este de la sine înțeles...

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Hai, luați puțină apă, domnule Merce, că vă tot uitați la pahar. Nu cronometrăm momentul acesta.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Da, mă scuzați.

Mulțumesc mult, mă scuzați.

Deci, este de la sine înțeles că singura cale de a ne salva în fața noului context geopolitic, european, este sporirea și consolidarea capacității de a ne afirma și conserva valorile și interesele naționale proprii.

Parlamentul României, ca putere legislativă supremă, și Guvernul, ca putere executivă, mandatate de națiune să-i apere și să-i promoveze interesele fundamentale trebuie să urgenteze perfecționarea și punerea în aplicare a cadrului legislativ necesar ca structurile informative ale României să poată acționa după modelul structurilor similare din Statele Unite ale Americii și Israel, care se știe, nu slujesc o putere efemeră, ci se află exclusiv în slujba națiunii. Se înțelege că la conducerea acestor structuri informative trebuie să se afle exclusiv specialiștii, nu politicieni, cum dintr-o regretabilă eroare s-a întâmplat în România după decembrie 1989. Considerăm că a sosit timpul ca structurile de informații ale României să fie așezate la locul pe care îl merită, așa cum se întâmplă în țările civilizate spre care tindem.

Este de prisos să mai insistăm pe faptul că înțelegerile dintre cei care se vor stăpânii lumii se fac mai ales peste capul și în disprețul statelor mici. Putem face, însă, ca aceste înțelegeri, pacte, convenții sau cum se vor mai numi să fie, dacă nu avantajoase pentru România, cel puțin să nu-i aducă prejudicii majore, dar acest lucru nu se poate realiza fără o voință politică tare exprimată, fără o unitate națională fermă și evident fără cunoaștere, fără informație, sens în care structurile informative pot avea un rol decisiv, dacă sunt susținute și lăsate să lucreze.

Rezolvarea acestei probleme – și cu aceasta închei – constă într-o concepție adecvată de securitate informațională, sistematizarea pe ansamblu a informațiilor despre aceasta, precum și căile de protejare a lor. Începutul trebuie făcut cu Legea informației și cu serviciile de informații, fiindcă, însăși rațiunea existenței acestora a început să capete deja noi dimensiuni.

Vă mulțumesc și mă scuzați.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Negiat Sali - clarificări ale contextului istoric în care în fostul Imperiu Otoman au avut loc evenimente de tristă amintire;

Are cuvântul domnul Sali și se pregătește domnul Constantin Duțu.

   

Domnul Negiat Sali:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Înaintea noastă a luat cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian, și domnul Vosganian luase cuvântul referitor la această problemă, o problemă care este la ordinea zilei, din punct de vedere al armenilor din lumea întreagă, care se referă la așa-zisul genocid care a avut loc în timpul primului război mondial, în fostul Imperiu Otoman.

Așa cum a spus și domnul Pambuccian, 600 de ani armenii din Imperiul Otoman au fost cetățeni de vază, cetățeni loiali ai Imperiului Otoman. în acest timp, cei mai mari negustori ai armenilor erau în Imperiul Otoman, ambasadori ai Imperiului Otoman erau de origine armeană și la fel și în administrație.

Așa cum a spus domnul Pambuccian, într-adevăr, pe fondul destrămării Imperiului Otoman, pe fondul primului război mondial au avut loc mișcări de răzvrătire în cadrul Imperiului Otoman. dar, pe partea estică a Imperiului Otoman, în momentul când Imperiul Rus deschide frontul caucazian împotriva Imperiului Otoman este clar că în acele regiuni în care trăiau armenii au avut loc răzvrătiri susținute de către imperialismul rus, au avut loc omoruri împotriva populației musulmane, au fost date foc moscheelor și geamiilor musulmanilor și ca replică la aceste atrocități comise de către populația armeană, de către unele cete armene, bineînțeles că administrația acelui stat, Imperiul Otoman care era pe vremea respectivă, au fost, în replică, deportări ale unor segmente ale populației de origine armeană din acele zone unde exista front, deci exista război.

Deci, în aceste condiții de război, într-adevăr au avut loc deportări și ca replică la acele atrocități comise de către organizațiile armene au avut loc evenimente de tristă amintire pentru ambele părți.

Bineînțeles că acest lucru, în ultimii ani, în anii ’60, prin susținerea imperialismului rus, sub mască sovietică, terorismul a fost susținut pe plan mondial. În cadrul acestui terorism pe plan mondial, unele organizații teroriste armene au dus o luptă neloială și împotriva unui stat democrat, împotriva unui stat național, cel al Turciei, care s-a ridicat din cenușa Imperiului Otoman.

Referitor la genocid, chiar pe 8 aprilie a.c., Simon Perez, ministrul de externe al Israelului, a declarat că genocidul evreilor, acest fapt, nu se încadrează în denumirea de genocid, cunoscut de lumea întreagă ca genocidul la care a fost supus poporul evreu. Deci, trebuie să facem distincție și să analizăm în mod obiectiv, pe fondul condițiilor istorice, a ceea ce a fost în acel moment al istoriei. Dacă arhivele Imperiului Otoman sunt deschise și oricine are acces la arhive, referitor la acele vremuri, la această problemă, din păcate, referitor la acest așa zis genocid, la aceste evenimente arhivele Armeniei, arhivele consulatelor care au funcționat în acea regiune, în acele zone, arhivele organizațiilor misionariste care au acționat în acea zonă, ale Partidului Tașnac Armean, de orientare extremistă, rămân închise. Deci trebuie să lăsăm istoricilor și specialiștilor în domeniu să analizeze arhivele din toate părțile și să dea verdictul la ceea ce a fost la acele vremuri.

Eu vreau să spun și să-mi închei cuvântul în această direcție; de exemplu, chiar într-o carte editată în România se spune, asupra acestui așa-zis genocid, că cei care au scăpat de un masacru dintr-o deportare s-au refugiat chiar la Istanbul, la rudele acelui armean la Istanbul. deci în Istanbul, capitala Imperiulu Otoman, armenii trăiau în pace și în siguranță și chiar existența Patriarhiei Armene care niciodată nu și-a întrerupt activitatea în Imperiul Otoman, sunt dovezi că în Imperiul Otoman nu a avut loc genocid. Au fost evenimente de tristă amintire, specifice războaielor și atâta tot.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Constantin Duțu - o analiză a situației cu care se confruntă Societatea Română de Televiziune;

Are cuvântul Constantin Duțu, se pregătește domnul Cerchez.

(La coborârea de la tribună, domnul deputat Negiat Sali dă mâna cu domnul deputat Varujan Pambuccian.)

Unitatea minorității este vizibilă.

   

Domnul Constantin Duțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Zilele acestea vom fi chemați a ne pronunța asupra rapoartelor anuale ale serviciilor publice de radio și televiziune.

Dacă în ceea ce privește Radiodifuziunea, situația este oarecum clară, nu același lucru se poate spune și despre Televiziunea publică. Aici, în ciuda eforturilor depuse de membrii comisiilor de specialitate de la Camera Deputaților și de la Senat, totul plutește într-o ceață densă, argumentată sârguincios de un domn Hadji Culea (a nu se confunda cu "de colea"...), care, nici chiar când nu e plecat în "străinătățuri", nu poate onora cu prezența o comisie a Parlamentului.

Am avut ocazia să văd bugetul S.R.Tv. pe anul 2001 și execuția bugetară pentru anul precedent. Astfel, am constatat că veniturile planificate pentru anul 2001 nu numai că nu au în vedere o creștere în anul 2001 și 2002, dar, mai mult, propun o realizare în cadrul acestui an de numai 2,3 din veniturile anului precedent (respectiv 1.100.000.000.000 lei, față de 1.664.412.000.000 lei, reprezentând veniturile realizate în 2000).

Iată de ce îmi pun serioase întrebări dacă diferențele foarte mari dintre ceea ce se estimează și ceea ce se realizează rămân doar la nivelul unei simple erori, chiar și aceasta fiind condamnabilă. Bugetul presupune o concepție planificată, clară despre modul de dezvoltare în viitor a activității, în caz contrar existând riscul ca întreaga activitate să rămâne sub un semn al inceritudinii.

În plus, a prognoza venituri subdimensionate, numai pentru ca ulterior să se poată demonstra cât de bine a fost gestionată o unitate, din moment ce a depășit ceea ce și-a propus, așa cum este situația în S.R.Tv., nu este nicidecum un aspect pozitiv, ci o lipsă de cunoaștere a propriului potențial, dacă nu cumva o dorință de ascundere a unui asemenea potențial. Nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama de modul confuz în care sunt înșiruite cifrele. Nu întotdeauna este numai o confuzie tendința de reducere sau chiar stopare a producțiilor originale în favoarea coproducțiilor, bazate în marea lor majoritate pe licențe, cumpărate la sume foarte mari, a reprezentat o temelie importantă în construcția managerială a actualei conduceri din S.R.Tv.

În acest sens (și, acum, v-aș ruga să-mi acordați puțină atenție, să vedeți cum sunt plaficați banii dumneavoastră), nu a contat, de exemplu, faptul că, așa cum apare grila de primăvară 2001 a Canalului România 1, bugetele alocate, însumate pentru o singură ediție a emisiunilor "Surprizer, surprize", "Iartă-mă", "Ploaia de stele", "Bravo, Bravissiomo", "Clubul de spiritism" se ridică la suma 2.827,2 miliarde lei, față de 2.348,3 miliarde lei, costul a 52 de emisiuni/ediție, realizate pe baza unor concepte originale. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că producția pe o singură săptămână a domnului Valeriu Lazarov se ridică la 3 miliarde, iar toate producțiile românești, autohnone, pe un an întreg – pe 52 de săptămâni, costă 2,300 și ceva de miliarde! Deci, imaginați-vă că acest domn pleacă din România cu o 156 de miliarde de lei într-un singur an!

De altfel, în condițiile în care pentru realizarea coproducțiilor se alocă bugete foarte mari, acestea pot beneficia de resurse tehnice și umane corespunzătoare, evident în defavoarea celorlalte producții interne, limitate la bugete cu mult mai mici, cu resurse tehnice modeste și personal redus ca număr. În condițiile în care, acum, se raportează un profit net de 295 de miliarde de lei, realizat în anul 2000, dar se estimează o reducere drastică a veniturilor în anul 2001, oare, nu se dorește cumva compromiterea actualei structuri politice din România, care, pe vremea guvernării sale, spre deosebire de cea anterioară, nu va găsi măsurile concrete pentru dezvoltarea sau, măcar, pentru menținerea la aceleași valori funcționale ale serviciului public de televiziune.

Dacă veniturile se vor reduce, este de la sine înțeles că, în mod corespunzător, se vor opera și reduceri ale cheltuielilor, deci emisiuni mai sărace și mai slabe calitativ, iar personalul valoros va pleca către alte posturi. O asemenea stare de lucruri se pare că nu este de natură a speria actuala conducere a S.R.Tv., atâta vreme cât ea nu este interesată să cultive valorile proprii, astfel încât să-și creeze sau să-și mențină vedetele din rândul propriilor salariați, ci, mai curând, îi încurajează să părăsească S.R.Tv. În schimb, pe bani grei, se importă licențe și moderatori de la posturile radio TV particulare sau din presa scrisă, pentru care, întotdeauna, se găsesc venituri corespunzătoare. (Aici, dacă ați vedea bugetele, v-ați înspăimânta cât poate să ia un show-man, cât poate să ia un ziarist!)

Și, S.R.Tv., foarte interesată de "concurență", își face concurență chiar și în propria casă. Aveți în anexe bugetele discriminatorii ale emisiunilor canalelor Tv.R, canale aflate într-o stupidă concurență.

Ca să nu vă rețin atenția foarte mult, aici sunt date cifre, care vor fi, toate, analizate în comisie.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Important este că ne-ați dat un semnal!

(Interpelarea integrală s-a depus la secretariatul de ședință. Partea care nu a fost citită la microfon este următoarea:

"Consiliul de administrație al S.R.Tv. a aprobat un buget, în cadrul căruia se estimează și o scădere a numărului de abonați cu 725.000, ceea ce reprezintă aproximativ numărul de abonați retrași în perioada 1996-2000! Scăderea numărului de abonamente are drept efect și scăderea corespunzătoare a veniturilor. Or, dacă s-ar merge pe aceeași linie de idei, ar însemna că în maximum 4 ani Televiziunea română s-ar afla în situația de a nu mai avea nici un abonat. O asemenea soluție este inadmisibilă, ea fiind de altfel contestată chiar de datele cuprinse în bilanțul pe anul 2000.

Oricât s-ar specula ideea lipsei de venituri a populației, care ar putea determina scăderea numărului de abonamente, situația aceasta trebuie totuși privită și prin prisma unui management necorespunzător și a unei lipse vădite de interes din partea serviciului de specialitate din S.R.Tv.

Totodată, în măsura în care S.R.Tv. ia în calcul o serie de indicatori de audiență (share, rating, grupuri țintă etc), pentru a-și demonstra realizările, ajungând la concluzia că în anul 2000 s-au înregistrat creșteri semnificative ale acestora, ar fi fost de conceput ca aceste creșteri să se regăsească și în ceea ce privește situația abonamentelor. Astfel, în anul 2000, comparativ cu anul 1999, media pe minut a crescut cu 175.000 de telespectatori pe cele două canale la nivel național în prime-time (perioadă de maximă audiență), dar numărul de abonamente a scăzut cu aproximativ 300.000. Dacă, alături de toți indicatorii enunțați mai sus, conducerea S.R.Tv. ar fi încercat să analizeze și situația abonamentelor, probabil că ar fi putut concluziona cu privire la cauzele care au dus la scăderea abonamenteor, astfel încât pentru anul 2001 să aibă posibilitatea de a interveni pentru redresarea acestui aspect.

Spre deosebire de situația S.R.Tv., la nivelul Radiodifuziunii lucrurile merg mult mai bine, dar și mirajul aparițiilor televizate este altul decât cel al întâlnirii pe calea undelor cu ascultătorii. Vrem-nu vrem, ne place sau nu ne place, trebuie însă să recunoaștem că la Tv.R. și-a cam băgat coada politica. Or, televiziunea publică nu poate face decât o singură politică, politica României și a cetățenilor ei. Din păcate, însă, actualul Consiliu de administrație face politica oricui, numai a României nu.

Să luăm un exemplu. Recent, la Snagov, s-a reiterat dorința noastră de intrare în Uniunea Europeană, de aderare la NATO. Ce a făcut pentru aceasta TVR? "Surprize, surprize"? sau poate "Iartă-mă"? În paranteză fie spus, cu banii irosiți pentru aceste emisiuni, în care emoțiile sunt superficializate, schematizate, prin care publicul este manipulat în direcția unui facil greu de digerat, altfel s-ar putea dota o divizie la standardele Occidentului. Dacă nu mă credeți, consultați, vă rog, bugetul alocat acestor emisiuni pe 2001! E vorba de peste un miliard pe săptămână!

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Situația din TVR nu se reduce numai la surprizele domnului Lazarov.

Care este situația emisiunilor social-politice de la TVR? O goană după spectaculosul ieftin, ca să nu mai vorbim despre dovezile cvasicotidiene ale unei fundamentale lipse de înțelegere pentru situația în care se află populația.

Care este situația emisiunilor culturale? Atunci când, cu greu, își găsesc un loc, aceste emisiuni par a fi arondate aceleiași elite dâmbovițene, de care multora deja li s-au strepezit dinții.

Care este situația emisiunilor educative? Citim în presă despre un proiect care ar face din televiziunea publică școala de lângă școală, o tribună a educației permanente. Poate așa se va vorbi și la TVR despre reconversia profesională, altfel decât la modul declarativ.

Care este situația emisiunilor de actualități? O falsă plecăciune față de putere, asezonată din când în când cu tot felul de știri "tari" de un gust îndoielnic și de o importanță informațională și mai îndoielnică, care mai degrabă trezesc o reacție de adversitate.

Cât despre filme...? Este de neînțeles cum cei care conduc o instituție de cultură, achiziționează producții cinematografice a căror artă se exprimă prin droguri, homosexualism și violență, la prețuri mult mai ridicate decât filmele de valoare artistică recunoscută.

Unde sunt personalitățile TVR? Alungate de conducerea algoritmică selectată dinte cei 15.000 de specialiști, ele, personalitățile recunoscute altădată de întreaga țară, au plecat la alte posturi sau au fost cufundate în umbra tăcerii. Poate că, prin pasivitate, majoritatea își merită soarta!

Voi depune la Biroul Permanent al Camerei Deputaților un raport mai complet privind realitățile din S.R.Tv., precum și punctul de vedere al unui realizator din TVR, a cărui identitate nu doresc în momentul de față să o divulg. Ceea ce relatează acesta dovedește că în TVR se practică o cenzură atât directă cât și mascată.

De altfel, conducerea S.R.Tv., printr-un proiect de restructurare, a adoptat o serie de măsuri, a căror nelegalitate a fost sancționată de justiție. În fapt, au fost disponibilizați mulți profesioniști din S.R.Tv., aceștia fiind înlocuiți cu persoane angajate cu convenție civilă (a nu se confunda cu contractele ocazionale de colaborare artistică), ceea ce conduce mai departe la ideea că esența restructurării, cel puțin din acest punct de vedere, nu a constat în nevoia de reducere a personalului și economisire a fondului de salarii, ci în îndepărtarea unor persoane care nu mai erau dorite în unitate de către do conduerea S.R.Tv.

Practicarea convențiilor civile a devenit un obicei pentru conducerea S.R.Tv., în condițiile în care, pe parcursul anului 2000, a preferat să încheie numeroase convenții civile, în detrimentul contractelor de muncă, uneori acordând în schimbul serviciilor prestate onorarii supradimensionate, pentru prestarea celor 3 ore de activitate/zi impuse de lege.

De asemenea, pe baza aceleiași restructurări, în mod unilateral, injust și ilegal, actuala conducere a S.R.Tv. a schimbat contractele de muncă ale unui număr mare de salariați (peste 1000 de salariați) din contracte de muncă pe durată nedeterminată în contracte pe durată determinată, dând naștere astfel la o adevărată psihoză în rândul salariaților, ajunși, după ani de muncă, în postura de a nu mai avea siguranța raportului lor de muncă.

În aceste condiții, salariații aflați într-o asemenea poziție erau și cei cărora li s-a impus mai ușor o atitudine de obediență și servilism total față de conducere. Astfel, s-a încălcat nu numai personalitatea umană, dar și statutul propriu al omului de televiziune, a cărui activitate, pentru a prezenta verticalitate și obiectivitate, nu poate fi influențată de presiuni, indiferent de natura lor.

De asemenea, am aflat cu surprindere că un proiect finanțat de Uniunea Europeană a fost abandonat de Canalul 1, discreditându-l nu pe individul care și-a asumat o asemenea decizie, ci instituția. Cine a aprobat o asemenea atitudine?

Televiziunea română are nevoie de o conducere profesionistă. Cei de acum și-au făcut socoteala că vor mai putea trage de lefurile lor grase, de indemnizații, deplasări în străinătate și alte "avantaje", până prin octombrie-noiembrie."

Eu vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, în încheierea declarației mele politice, că v-aș propune soluția unei intervenții fermen, pentru a stabili dacă actuala conducere a S.R.Tv. mai poate, în continuare, să-și exercite preorogativele.

În situația în care, prin votul Parlamentului, se va considera că actuala conducere nu mai poate face față prerogativelor pe care le are, vă propun următoarele măsuri:

- numirea unui nou director general – bineînțeles că interimar;

-modernizarea și pregătirea instituției pentru etapele următoare de dezvoltare;

- regândirea programelor și elaborarea unor strategii care să facă, într-adevăr, din serviciul public de televiziune o pârghie esențială a democrației și culturii în România;

- amendarea Legii de organizare și funcționare a S.R.Tv.;

- reprofiliarea canalelor în funcție de macrostrategiile de integrare europeană și în conformitate cu specificul, cu tradițiile naționale;

- pregătirea unui personal calificat, care să onoreze statutul instituției.

De fapt, este vorba de înlocuriea vechiului sistem cu o structură elastică, coordonarea activității fiind asigurată de o echipă, în baza unui contract managerial. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Metin Cerchez - răspuns în problema așa-zisului genocid comis de către turci împotriva armenilor;

Are cuvântul domnul Cerchez și, cu voia dumneavoastră, ultimul vorbitor va fi Corneliu Ciontu.

   

Domnul Metin Cerchez:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Reprezint Uniunea Democrată Turcă din România și sunt nevoit să iau cuvântul, pentru că, așa cum a spus domnul Pambuccian, dumnealui a luat cuvântul pentru că astăzi, a afirmat dânsul, se împlinesc nu știu câți ani de la un așa-zis genocid comis de către turci împotriva armenilor.

Vreau să amintesc, în primul rând, că ne aflăm în Parlamentul României, suntem cetățeni români, în primul rând, iar istoria altor țări este scrisă de respectivii istorici, cetățeni ai acelor țări. Dacă ar exista probleme, cu adevărat, acestea ar fi de natură a fi rezolvate de către respectivele țări. Atât Turcia cât și Armenia sunt două țări independente și nu este, cred, cazul, ca noi, parlamentari români, să venim în fața dumneavoastră și să creăm un punct de tensiune, acum, în prag de aderare la Uniunea Europeană.

De 10 ani, practic, de la acest microfon, în data de 24 aprilie se tot încearcă să se amintească de un așa-zis genocid, comis de cetățeni ai altor două țări independente. Vreau, cu toată responsabilitatea, să atrag atenția celor care au ceva de ascuns că nu e bine să implice România într-un joc de interese, care ar putea dăuna imaginii parlamentarilor români, în primul rând, și, bineînțeles, ar strica imaginea României, repet, în prag de aderare la Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun, din punct de vedere subiectiv, culmea! familia Cerchez, pe care o reprezint, care a dat cunoscutul actor de comedie Hamdi, are prieteni foarte buni în rândul armenilor. Deci, nu există nici o dușmănie a turcilor și armenilor în România!

Dacă s-a greșit, era război, în orice război se greșește, istoricii au datoria de a scrie, dar vă rog frumos și sper ca, de acum încolo, în Parlamentul României această problemă să fie închisă. Pentru că ce ar însemna ca, pe data de 10 mai, să fiu tras din nou de urechi că la Plevna turcii au pierdut? Vreau să vă aduc aminte că generalul Cerchez – eu mă numesc Cerchez – a fost cel care a luat steagul de la turci.

Deci, eu sunt un simbol al turcilor și românilor și vreau să fiu un simbol și al turcilor cu armenii. Vă mulțumesc. (Aplauze sporadice. Domnul Cerchez dă mâna și se îmbrățișeză cu domnul Pambuccian.)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu foarte mult.

 
  Corneliu Ciontu - reiterarea poziției PRM în privința unor articole din Legea administrației publice locale.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă veți întreba un filolog sau un jurist onest care este etimologia și sensul cuvântului "oficial" vă va răspunde că, dincolo de semnificația generală, de "lege a unui stat", caracterul oficial revine în primul rând folosirii limbii oficiale de o administrație centrală sau locală. Din acest motiv, limba folosită în administrație trebuie să fie limba oficială a statutului respectiv. În cazul nostru, limba oficială este limba română. Știm cu toții acest lucru, pentru că el este evident și elementar și este necesară doar consultarea unui dicționar pentru a ne convinge de aceasta.

Să presupunem, totuși, că, nefiind de formație juridică sau filologică, unii dintre colegii noștri nu cunoșteau aceste lucruri când și-au acordat votul Legii administrației publice locale. Ceea ce, însă, în cazul lor, poate fi scuzat, nu poate fi înțeles din partea membrilor Curții Constituționale, presupuși a fi niște specialiști. Faptul că, în cursul săptămânii trecute, Curtea Constituțională a respins sesizarea privind neconstituționalitatea unor dispoziții din legea mai sus amintită, sesizare venită nu exclusiv din partea Partidului România Mare, reprezintă un serios semn de întrebare asupra onestității sau profesionalismului acestei Curți.

Cunoscând trecutul și prezentul PDSR, sunt tentat să cred – și nu sunt singurul care o face – că decizia Curții Constituționale reprezintă efectul unui monopol politic asupra unei autorități care, prin excelență, ar trebui să fie independent㠖 Justiția. Or, acest fapt este unul e o gravitate excepțională!

Pentru că, dacă este adevărat că judecătorii Curții Constituționale au deliberat conduși de imperative politice și politicianiste, atunci ne aflăm în fața unei consacrări a neconstituționalității, o lege anticonstituțională fiind transmisă spre promulgare prin mijloace anticonstituționale! Adică, prin eludarea condiției prime a democrației constituționale – separația puterilor în stat.

Să fie bine înțeles: opoziția Partidului România Mare față de unele articole ale Legii administrației publice locale este rezultatul fidelității față de legalitate și față de elementele constitutive ale suveranității naționale, cum este și dulcea noastră limbă română, în acest caz. Altfel spus, poziția noastră nu este dictată, așa cum au sugerat unii, de adversitatea față de principalul beneficiar al acestei legi – UDMR.

În acest context, apare de neînțeles ieșirea domnului Marko Bela, care, încurajat de confortul unei coaliții, care cu un an în urmă ar fi părut monstruoasă chiar membrilor ei, a găsit de cuviință să dezgroape calomnia electorală, acuzând Partidul România Mare de extremism.

În urmă cu câteva săptămâni, anunțam de la această tribună că, nemaiputând să acceptăm insulta ca armă politică, vom acționa în justiție pe cei care alătură Partidului România Mare atributul de "extremist", cerându-le să demonstreze veridicitatea acestei acuzații. Ei bine, domnul Marko Bela va fi primul – și, să sperăm, ultimul – dintre cei care vor trebui să explice justiției fantasma extremismului partidului nostru sau, de ce nu, să-și ceară scuze. Contăm, de această dată, pe independența de fapt și nu doar de drept a justiției.

În final, aș dori să vă reamintesc că, încă de la începutul noii legislaturi, Partidul România Mare a făcut apel la unitate și reconciliere. Din acest motiv, toate demersurile noastre, aparent ofensive, sunt dictate de indisponibilitatea unora la o adevărată strângere a rândurilor în scopul depășirii stării deplorabile în care se află țara și societatea românească. Vă mulțumesc.

La ora 10,00, vom relua lucrările cu ședință de voturi finale.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la următoarele proiecte de lege:  

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Radu Stroe, secretari.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 345 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 271; sunt absenți 74, din care participă la alte acțiuni parlamentare 9.

Potrivit programului, intrăm în aprobarea constituirii unor comisii de mediere.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerțului;

1.Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerțului: Bivolaru Ioan - Grupul parlamentar PDSR, Vasile Aurelia - Grupul parlamentar PDSR; Chiriță Dumitru - Grupul parlamentar PDSR; Buzea Cristian Valeriu - Grupul parlamentar PRM; Palade Doru Dumitru - Grupul parlamentar PRM; Boagiu Anca Daniela - Grupul parlamentar PD; Cerchez Metin - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate;

2. Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate: Dobrescu Smaranda - Grupul parlamentar PDSR; Buzatu Dumitru - Grupul parlamentar PDSR; Iliescu Valentin Adrian - Grupul parlamentar PDSR; Apostolescu Maria - Grupul parlamentar PRM; Crișan Emil - Grupul parlamentar PRM; Invănescu Paula Maria - Grupul parlamentar PD; Kerekes Karoly - Grupul parlamentar UDMR.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD, pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală;

3. Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD, pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală: Neagu Victor - Grupul parlamentar PDSR; Crăciun Dorel Petru - Grupul parlamentar PDSR; Ianculescu Marian - Grupul parlamentar PDSR; Savici Octavian - Grupul parlamentar PRM; Micula Cătălin - Grupul parlamentar PNL; Kelemen Attila Bela Ladislau - Grupul parlamentar UDMR; Babias Iohan Peter - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 242/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;

4. Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 242/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice: Tudoran Pavel - Grupul parlamentar PDSR; Iliescu Valentin Adrian - Grupul parlamentar PDSR; Motoc Marian Adrian - Grupul parlamentar PDSR; Enescu Nicolae - Grupul parlamentar PRM; Barbu Gheorghe - Grupul parlamentar PD; Știrbescu Cornel - Grupul parlamentar PNL; Kerekes Karoly - Grupul parlamentar UDMR.

Domnule deputat, dacă aveți o problemă, spuneți, vă rog.

   

Domnul Dorel Dorian:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

S-a stabilit o comisie de mediere privind Ordonanța de urgență nr. 242, care are ca temă tocmai minoritățile persecutate în perioada '40 - '45. Eu m-am adresat la timpul respectiv secretarului care se ocupa de propuneri, domnul Nițu, mi s-a promis că se va înțelege că noi avem nevoie să participăm la această mediere, n-am fost trecuți. Am vorbit astăzi cu domnul președinte al Camerei și cu domnul vicepreședinte Ciontu, i-am întrebat ce se mai poate face ți mi-au spus că singura soluție este ca cineva din grupurile care au un deputat să cedeze locul.

Am rugat, în acest sens, m-am adresat la două grupuri parlamentare, și la PD și la PDSR, ca să ni se cedeze cel puțin un loc, ca să participăm la această dezbatere. Există un acord și vă rog ca acest lucru să-l întrebați și, eventual, să se facă o substituire.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Sassu, sunteți de acord să cedați locul?

 
   

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Da.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, faceți o propunere, domnule Dorian. În locul domnului Barbu Gheorghe, de la Grupul parlamentar PD, pe cine să desemnăm?

 
   

Domnul Dorel Dorian:

Dorian Dorel.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine, domnul Dorian Dorel, de la Grupul minorităților.

 
   

Domnul Dorel Dorian:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 299/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de privatizare a societăților comerciale din domeniul lucrărilor publice, transportului și locuinței;

5. Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 299/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de privatizare a societăților comerciale din domeniul lucrărilor publice, transportului și locuinței: Marin Gheorghe - Grupul parlamentar PDSR; Lepădatu Lucia Cornelia - Grupul parlamentar PDSR; Sersea Nicolae - Grupul parlamentar PDSR; Florescu Nicolae Doru - Grupul parlamentar PRM; Pop Napoleon - Grupul parlamentar PNL; Pecsi Francisc - Grupul parlamentar UDMR; Tcaciuc Ștefan - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Stimați colegi,

   

Întrucât la ora 11,00 este planificată ședința celor două Birouri Permanente, suspendăm ședința până la ora 12,00. Ne revedem la ora 12,00.

În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă reluați locurile, ca să începem lucrările ședinței, și le începem constatând cu regret că, din cei 271 de colegi de-ai noștri care și-au înscris prezența, sunt prezenți vreo 50, cu mare aproximație și îngăduință, și atunci sunt nevoit să facem apelul.

Domnule secretar Stroe, vă rog frumos să exercitați dumneavoastră această sarcină.

 
   

Domnul Radu Stroe:

- Abitei Ludovic - prezent
- Afrasinei Viorica - prezenta
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastasescu Olga-Lucheria - prezenta
- Andea Petru - absent
- Andrei Ioan - prezent
- Andrei Zeno - absent
- Andronescu Ecaterina - absenta
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurentiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezenta
- Arghezi Mitzura Domnica - prezenta
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armas Iosif - prezent
- Arnautu Eugeniu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Stefan - absent
- Babias Iohan-Peter - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - absent
- Balta Mihai - prezent
- Balta Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartos Daniela - absenta
- Badoiu Cornel - absent
- Balaet Mitica - prezent
- Balasoiu Amalia - prezenta
- Bancescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercaroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - prezent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabes Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absenta
- Boaja Minica - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezenta
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcas Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezenta
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozga Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudasca Damian - absent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiana Aprodu Daniela - absenta
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costica - prezent
- Cazimir Stefan - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Casunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chirita Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - absent
- Ciuperca Vasile Silvian - absent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezenta
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Craciun Dorel Petru - prezent
- Cret Nicoara - absent
- Cristea Marin - prezent
- Crisan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezenta
- Dolanescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragos Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Draganescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Dretcanu Doina-Micsunica - prezenta
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - prezenta
- Dutu Constantin - absent
- Dutu Gheorghe - absent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Fâca Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezenta
- Florescu Ion - prezent
- Florescu Nicolae-Doru - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzaverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghita Manuela - prezenta
- Gheorghiu Adrian - absent
- Gheorghiu Viorel - absent
- Gingaras Georgiu - prezent
- Giuglea Stefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Gradinaru Nicolae - absent
- Grigoras Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hasotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - absent
- Ilie Aurel-Constantin - absent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - absenta
- Ionescu Razvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezenta
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivanescu Paula Maria - prezenta
- Jipa Florina Ruxandra - absenta
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absenta
- Lazar Maria - prezenta
- Lapadat Stefan - prezent
- Lapusan Alexandru - prezent
- Leonachescu Nicolae - prezent
- Lepadatu Lucia Cornelia - prezent
- Lepsa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - prezenta
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Lazar Dorin - absent
- Makkai Grigore - absent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezenta
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Malaimare Mihai-Adrian - prezent
- Maracineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezenta
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Mesca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Catalin - prezent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihailescu Petru Serban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mitaru Anton - prezent
- Mînzîna Ion - prezent
- Mocioalca Ion - prezent
- Mocioi Ion - absent
- Mogos Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Mois Vasalie - absent
- Moldovan Carmen Ileana - prezenta
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezenta
- Moraru Constantin Florentin - absent
- Motoc Marian Adrian - absent
- Musca Monica Octavia - prezenta
- Musetescu Ovidiu-Tiberiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezenta
- Naum Liana Elena - prezenta
- Nadejde Vlad-George - prezent
- Nastase Adrian - absent
- Nastase Ioan Mihai - prezent
- Neacsu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - absent
- Neamtu Horia Ion - prezent
- Neamtu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoita Liviu Gheorghe - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvaz Bogdan Nicolae - absent

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar,

V-aș ruga să întrerupeți, pentru că văd că s-au adunat colegii pentru realizarea cvorumului, și până când epuizăm lista încep să plece cei de la litera A.

Stimați colegi,

V-aș ruga să aveți răbdare o jumătate de oră, să nu mai părăsiți sala, ca să epuizăm această listă. Vă rog să urmăriți cu atenție lista.

Stimați colegi,

Sunt prezenți 248 de deputați. V-aș ruga să nu mă obligați să număr la fiecare lege, decât dacă sunt voturile foarte împărțite.

 
Supunerea la votul final: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.292/2000, lege cu caracter organic, care trebuie să fie votată în condițiile art.74 alin.1 din Constituție (adoptat);

Supun întâi votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.292/2000, lege cu caracter organic, care trebuie să fie votată în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, cu 246 de voturi pentru și 2 abțineri, a fost votat raportul de mediere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2000 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996; caracter organic (adoptat);

La pct.2 este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2000 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996. De asemenea, este o lege cu caracter organic, raportul trebuind a fi adoptat cu votul prevăzut de art.75 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri dacă sunt. O abținere.

Sunt 244 de voturi pentru și o abținere.

  Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale (adoptat);

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/1998 privind organizarea și funcționarea fondului cultural național (adoptat);

La pct.4 este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/1998 privind organizarea și funcționarea fondului cultural național, lege cu caracter ordinar, urmând a fi adoptată cu cvorumul prevăzut la art.74 alin.2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 245 de voturi.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (adoptat);

La pct.5 este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, lege cu caracter ordinar, aplicabil fiind art.74 alin.2.

Cine este pentru? Mulțumesc. Au mai intrat doi colegi și sunt 247 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaților (adoptat);

Proiectul de hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumesc. 230 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abțineri?

Mulțumesc.

  Proiectul de hotărâre referitoare la raportul Comisiei speciale pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieți omenești, generate de ploile torențiale căzute în unele zone ale țării (adoptat);

La pct.7 este proiectul de hotărâre referitoare la raportul Comisiei speciale pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieți omenești, generate de ploile torențiale căzute în unele zone ale țării.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenți - 247 de voturi.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea rezervației biosferei Delta Dunării; caracter organic (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea rezervației biosferei Delta Dunării, lege cu caracter organic, fiind necesar votul cerut de art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate - 247 de voturi.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; caracter organic (adoptat);

La pct.9 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, lege cu caracter organic, trebuind cvorumul prevăzut de art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Vă rog să numărați. 19 voturi împotrivă. 228 de voturi pentru.

Abțineri?

(Vociferări din partea Grupului parlamentar PNL.)

Stimați colegi liberali,

Dacă aveți de făcut vreo intervenție pentru explicarea votului, v-aș ruga foarte mult să votăm toate legile și pe urmă să..., ca să nu pierdem... (Rumoare în sală)

Poftiți.

   

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Procedură.

Nu, că e după vot!

 
   

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Am o rugăminte, domnule președinte, vă rog să numărați voturile pentru și abținerile.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am numărat împreună voturile din sală și v-am rugat, de la început, să convenim ca, atunci când nu sunt momente de echilibru evident, să acceptăm, totuși, votul prin scădere.

După cum observă colegii mei, nu a ieșit, nu a intrat nimeni în sală.

Deci, totuși, insistați ca la scorul 228 pentru, 19 contra să numărăm voturile pentru? (Din partea grupului PNL se cere numărarea voturilor. )

Contestați votul la Legea privind funcționarea Ministerului Apărării Naționale? Bun, reluăm votul.

Cine este pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale? Lege cu caracter organic.

235 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri dacă sunt? Sunt abțineri? Nu sunt.

Deci 235 voturi pentru, 30 voturi împotrivă, nici o abținere. A fost adoptat acest proiect cu caracter organic.

 
  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului Nr.41/1999 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; caracter organic (adoptat);

La punctul 10: Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.41/1999 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Este consecința votării primului proiect de lege. De asemenea, lege cu caracter organic, fiind necesar votul prevăzut de art.74, alin.1 din Constituție.

Cine este pentru Proiectul de Lege pentru respingerea ordonanței? (Agitație în Grupul PNL)

Stimați colegi de la Partidul Național Liberal, vă rog să vă exprimați votul!

235 voturi pentru.

Împotrivă dacă sunt? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Deci cu 235 pentru, 16 contra, 11 abțineri, s-a adoptat Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței nr.41.

  Proiect de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2000 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; caracter organic (adoptat);

La punctul 11: Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2000 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.

Cine este pentru? 235 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi contra.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu 235 pentru, 18 voturi contra, 10 abțineri, s-a admis Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței nr.74/2000.

  Proiectul de Lege privind accesul la informațiile de interes public (adoptat);

La punctul 12, Proiectul de Lege privind accesul la informațiile de interes public. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? 1 abținere, din partea Partidului Național Liberal. Împotriva autoarei se manifestă această abținere. Cel puțin așa mi se pare.

Deci, cu 247 de voturi pentru, 1 abținere, s-a votat Proiectul de Lege privind accesul la informațiile de interes public.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție (adoptat);

Punctul 13: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

255 de voturi pentru. Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective (Adoptarea propunerii comisiei, de respingere a ordonanței);

La punctul 14: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Lege cu caracter organic.

În raportul comisei se propune respingerea ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 25 voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? 1 abținere.

Cu 235 voturi pentru, 25 contra și 1 abținere, s-a votat respingerea Ordonanței de urgență nr.77/2000.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.185/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective (Adoptarea propunerii comisiei, de respingere a ordonanței);

La punctul 15: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.185/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective; lege, de asemenea, cu caracter organic, pentru votarea căreia este nevoie de votul prevăzut de art.74, alin.1 din Constituție.

Se propune respingerea ordonanței. Deci proiect de lege, de fapt, pentru respingerea ordonanței.

Cine este pentru? 234 de voturi. Între timp, unul a părăsit sala.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 234 voturi pentru, 17 împotrivă, s-a adoptat respingerea Ordonanței Guvernului nr.185/1999.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparținând cultelor religioase din România (adoptat);

La punctul 16: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparținând cultelor religioase din România; lege cu caracter ordinar ce poate fi adoptată potrivit art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 255 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 255 de voturi pentru, unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.176/2000 pentru modificarea art.4 din Ordonanța Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparținând cultelor religioase din România (adoptat);

La punctul 17, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.176/2000 pentru modificarea art.4 din Ordonanța Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparținând cultelor religioase din România, asemănător primului. Lege cu caracter ordinar ce se poate adopta cu votul prevăzut de art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor 255 prezenți în sală.

  Proiectul de Lege privind semnătura electronică (adoptat);

Proiectul de Lege privind semnătura electronică, asupra căruia domnul deputat Pambuccian vă roagă să vă exprimați votul unanim.

   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán (din loja comisiei):

Nu e prezent!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, ne-a transmis prin fax această rugăminte...(Comentarii în partea dreaptă a sălii) Prin semnătură electronică și-a transmis votul autorul legii. (Amuzament)

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

255 de voturi pentru, unanimitate.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2001 pentru modificarea Legii nr.95/1993 privind continuarea participării României la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog și asigurarea resurselor de finanțare necesare (adoptat);

Punctul 19: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2001 pentru modificarea Legii nr.95/1993 privind continuarea participării României la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog și asigurarea resurselor de finanțare necesare. Lege cu caracter ordinar - art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

251 de voturi, 4 deputați au părăsit sala. Trebuie să precizez, că altfel mă contestă colegii de la Partidul Liberal!

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase (adoptat);

Punctul 20: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase. Lege cu caracter ordinar - art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

252 voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale, precum și a suprataxelor vamale pentru instalații, echipamente, utilaje și părți ale acestora, know-how, precum și combustibili energetici care sunt importați prin credite externe contractate cu garanția statului de companii și societăți naționale, instituții publice, societăți comerciale (adoptat).

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi a ședinței de vot de astăzi, la punctul 21: Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale, precum și a suprataxelor vamale pentru instalații, echipamente, utilaje și părți ale acestora, know-how, precum și combustibili energetici care sunt importați prin credite externe contractate cu garanția statului de companii și societăți naționale, instituții publice, societăți comerciale. Lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind prevederile art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 252 de voturi.

Mulțumesc.

  Proiectul de Lege privind accesul la informațiile de interes public (adoptat);

Stimați colegi,

Doamna deputat Mona Muscă și cu domnul deputat Drăgănescu doresc să-și explice votul pentru Legea privind accesul la informațiile de interes public.

V-aș ruga să aveți o clipă de răbdare.

Poftiți, doamnă deputat.

Am înțeles că doriți să explicați votul.

   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să încep spunând că, de fapt, Proiectul de Lege privind liberul acces la informațiile de interes public este o lege a transparenței.

În primul rând, această lege a fost cerută de Uniunea Europeană, explicit și în repetate rânduri, și de NATO care, la solicitarea Guvernului privind punctul de vedere al reprezentanților NATO cu referire la Legea informațiilor clasificate, au răspuns foarte clar că nu interesează o asemenea lege ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, doamnă deputat!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

... nu îi interesează o asemenea lege, ci doar secretizarea informațiilor militare...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să vă opriți puțin, doamnă deputat!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă rog!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga foarte mult să rămâneți în sală 5 minute, pentru că mai mulți dintre reprezentanții grupurilor parlamentare au dorit să explice votul la această lege importantă. Mai aveți răbdare 10 minute.

Vă rog eu frumos așezați-vă la locurile dumneavoastră! (Rumoare în sală)

Și reprezentantul PDSR-ului și-a exprimat dorința de a lua cuvântul și s-ar putea ca și alți colegi ai noștri.

Vă rog frumos să aveți un pic de răbdare.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Revin. Reprezentanții NATO nu au cerut o Lege a informațiilor clasificate, ci au spus că îi interesează doar secretizarea informațiilor militare. În rest, afirmă, și reprezentanții NATO, necesitatea unei Legi a liberului acces la informațiile de interes public.

Proiectul de lege ține cont de toate recomandările și rezoluțiile Consiliului Europei care insistă, toate, pe protecția accesului la informațiile publice. Și acestea sunt: Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene adoptată în anul 2000, care Cartă, la art.11, spune foarte clar: "Libertatea de informare și de exprimare sunt garantate pe baza pluralismului și" atenție "a transparenței instituțiilor statului".

Principiile de la Johannesburg, considerate cel mai democratic cod de precepte juridice privind securitatea națională, libertatea de exprimare și accesul la informație clamează primatul interesului public. De asemenea, legea nu face altceva decât să pună în practică art.31 și art.30 din Constituția României.

Este, de asemenea, foarte important ca acest proiect de lege să ajungă cât mai repede lege, pentru că Uniunea Europeană sponsorizează un proiect internațional nonguvernamental care urmărește sprijinirea punerii în practică, la cele mai înalte standarde, a acestor proiecte de lege privind liberul acces la informațiile de interes public.

Proiectul de lege urmărește căile prin care se realizează acest acces, înainte de aceasta definirea instituțiilor publice care au obligația de a da informații. De asemenea, pe cei care au acces la această informație îi definește foarte larg și foarte transparent, orice persoană din România, după cum are în vedere și accesul la informație a presei, ținând cont de activitatea cu totul specială, natura activității presei, după cum aplică și sancțiuni și dă individului posibilitatea de a accede la justiție direct și în regim de urgență.

Este, de altfel, o lege simplă, suplă și foarte clară. În același timp, este o lege-cadru, și anume este o lege-cadru pentru Legea informațiilor clasificate și o lege-cadru pentru protejarea datelor personale.

Având în vedere acest lucru, așa este în toată lumea, am ținut cont și, în interiorul legii, există jalonate clar ambele legi despre care vorbeam: Legea informațiilor clasificate, prin ceea ce se exceptează de la liberul acces la informații și prin afirmarea clară a răspunderii ce revine doar deținătorului și instituțiilor abilitate pentru protejarea secretului de stat.

Ca atare, ținând cont de aceste două lucruri, deci de faptul că e o lege-cadru care are două alte legi care trebuie să se supună acestei legi-cadru, cred că viitorul acestei legi poate fi gândit în două feluri, și acesta este motivul pentru care am luat cuvântul. În primul rând, Legea liberului acces la informațiile de interes public poate să-și vadă de drum la Senat, să treacă prin comisia de la Senat, Comisia de cultură, avizată pe fond și, după aceea, în plenul Senatului urmându-și traseul procedural banal. Iar Legea privind informațiile clasificate, la rândul ei, să vedem ce se întâmplă după ce va fi din nou supusă votului celor două Camere reunite, cu obiecțiile pe care le-a avut Curtea Constituțională.

Mai există însă și o altă cale, și o supun atenției dumneavoastră, mai există o cale de a face o inserție în Legea liberului acces la informațiile de interes public și de a introduce acolo, mai în detaliu, ceea ce deja am introdus, și anume care sunt excepțiile de la liberul acces la informațiile publice. Adică am putea introduce acolo Legea informațiilor clasificate. Și, pentru aceasta, dacă cumva se va hotărî să mergem în această direcție, propun următoarea formă de lucru. Vă propun ca noi sau Guvernul, probabil că Parlamentul e cea mai bună cale, să aleagă să nominalizeze un grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, deci partidele reprezentate în Parlament, Societatea civilă prin acele ONG-uri care s-au ocupat de acest subiect și reprezentanți ai presei care au avut în atenție informațiile clasificate, iar acest grup să fie mediat, aș propune eu, de o persoană care s-a ocupat în mod constant de acest subiect, dar și de subiectul celălalt, liberul acces la informații, și anume de domnul Știreanu, fiind în afara Parlamentului, ca să zic așa în afara partidelor.

Dacă reușim să facem un asemenea grup care să țină cont că primatul interesului public este înaintea secretului de stat, s-ar putea să avem succes și să scoatem această lege înainte de a fi cerută, în repetate rânduri, de Uniunea Europeană și de a fi arătați cu degetul în permanență.

Ca atare, supun atenției dumneavoastră și a dezbaterii publice o asemenea abordare a celor trei legi și, repet, insertarea ideii de informații clasificate, precum și a protejării datelor personale în Legea liberului acces la informațiile de interes public.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, stimați colegi.

Sper că veți gândi la această formulă și s-ar putea să încercăm o consultare a grupurilor parlamentare pe această temă, în prezența domnului Știreanu, în prezența unui reprezentant al Guvernului.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Drăgănescu, am rugămintea să-mi asigurați dreptul de a face o alternanță la cuvânt, PNL – Grupul parlamentar al PDSR, și pe urmă vă dau dumneavoastră cuvântul. (Rumoare în Grupul PRM)

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Îmi cer scuze, domnilor și doamnelor colegi, eu nu am să vă rețin decât o jumătate de minut.

Am solicitat această intervenție pentru că, domnule președinte, este bine știut că noi, nici în finalul dezbaterii legii, nu ne-am exprimat poziția, dar am vrut astăzi, pentru că aici s-a solicitat cu prioritate, din partea Grupului parlamentar PNL, această intervenție, vreau să exprim și eu punctul de vedere al grupului nostru și nu doresc să reiau motivațiile care deja au fost aduse aici privind necesitatea legii cu privire la liberul acces la informații.

Grupul parlamentar PDSR a înțeles această necesitate și s-a manifestat prin prezența permanentă la dezbaterile pe articole a acestei legi, ca și astăzi, în plen, prin prezența și prin votul pozitiv care a fost dat de fiecare dată, spre deosebire de Grupul PNL și regret că amintesc stimatei noastre colege, doamna Mona Muscă, că nici unul din colegii domniei sale de grup parlamentar nu a fost prezent la dezbatere, măcar pentru susținerea domniei sale, coautor la această lege.

Noi nu am dorit să facem o campanie de imagine venind la această tribună și să ne manifestăm pozitivismul față de această lege și necesitatea, dar m-am simțit obligată față de colegi să spun acest lucru și să apreciez că grupul nostru parlamentar, împreună cu alți colegi care au fost prezenți la dezbatere s-au exprimat, în felul acesta, pentru necesitatea acestei legi și ne bucurăm că ea există și o susținem în continuare, în demersurile pe care doamna deputat le va face și împreună le vom face, desigur.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Drăgănescu și apoi domnul deputat ...

Poftiți.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Foarte scurt, nu vă speriați!

Îi mulțumesc doamnei Afrăsinei pentru grijă. Trebuie să vă spun, însă, că tot grupul nostru parlamentar era aici, la etajul II, a avut însă mare încredere și în proiectul de lege și în posibilitățile mele de a promova acest proiect de lege. Drept urmare, absența domniilor lor trebuie tradusă printr-o mare încredere față de mine și nu invers.

Vă mulțumesc. (Amuzament)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Drăgănescu poate completează explicația cu privire la lipsa colegilor dumneavoastră, nu din sală, de aici de la vot, ci de la dezbaterea în comisie.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cât timp mai sunt colegi în sală, mă grăbesc, și eu, să vă expun motivația pentru care Partidul Național Liberal nu a votat Ordonanța nr.14 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale și nu am votat-o din trei motive.

Primul motiv: la art.4 alin.3, se prevede subordonarea Direcției instanțelor militare și a Secției Parchetelor militare față de ministrul apărării naționale. Este o noutate legislativă în care prevedem pentru prima oară subordonarea unor instanțe ale justiției. Și lucrul acesta, din păcate, se face fără a prevedea exact, în același articol, care sunt domeniile în care poate să existe acest tip de subordonare.

Partidul Național Liberal a propus ca, în articolul și alineatul incriminat, să prevedem că aceste domenii pot fi doar cele administrativ- organizatorice.

Din păcate, amendamentul nostru perfect justificat a fost respins, și în cadrul Comisiei de apărare, dar, din păcate, și în cadrul plenului Camerei Deputaților și lucrul acesta nu este normal, deoarece, prin formularea care a trecut de Camera Deputaților, se lasă cale liberă imixtiunii în actul de justiție și mai mult se aduce o atingere unui principiu constituțional, principiu care se referă la independența justiției.

O altă obiecție pe care noi am avut-o, se leagă de introducerea, prin prevederea art.17 alin.4, a agenților acoperiți și în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei, printr-o preluare superficială, mecanică a unor formulări din Legea de organizare și funcționare a Serviciului de Informații Interne și a Serviciului de Informații Externe.

Noi obiectăm atât la acest "apetit" al PDSR-ului și actualei Puteri de a introduce agenți acoperiți și în cadrul Ministerului Apărării Naționale și în cadrul Ministerului de Interne, probabil și în Parlament, mai târziu și în Guvern etc., deoarece până una alta, noi nici nu știm, nu am definit până acum, legiuitorul român nu a definit ce este un agent acoperit, care sunt limitele activității sale, care sunt drepturile și obligațiile sale, ce poate face un agent acoperit în acest tip de activitate. Or, până nu definim acest lucru, nu cred că este util societății românești să aibă tot felul de agenți acoperiți în toate ministerele posibile și imposibile.

O a treia obiecție este de fond și vreau să atrag atenția Parlamentului României că ne aflăm deja într-o depășire a termenului în care președintele, nou ales, al României, trebuia să prezinte strategia de securitate și apărare națională. Conform Legii de planificare a apărării naționale, în termen de 3 luni de la învestirea președintelui în această funcție, el trebuie să vină în fața Parlamentului și să prezinte strategia de apărare și securitate națională. Mai apoi, Guvernul trebuie să elaboreze Carta albă a apărării securității naționale tot într-un termen de 3 luni. Din păcate, acest lucru nu s-a făcut și iată, noi adoptăm astăzi acte normative care s-ar putea să fie schimbate după ce vom avea noua strategie de securitate, mai ales că se introduc și noțiuni noi, de exemplu: Direcția de Informații a Armatei se va ocupa inclusiv de factori de risc nonmilitari interni. Este un lucru nou pe care noi nu l-am observat, deoarece noua concepție a PDSR-ului privind apărarea și securitatea națională încă nu există.

Pentru aceste trei motive, domnule președinte și stimați colegi, Partidul Național Liberal a votat împotriva acestei ordonanțe, acestui proiect de lege și sperăm ca, cel puțin, la Senat să reușim să îndreptăm ceea ce nu a fost bine făcut aici. Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Afrăsinei are un drept la replică.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să o asigur pe stimata noastră colegă, pe doamna Mona Muscă, că colegii noștri din Grupul parlamentar PDSR, nu au votat conform convingerilor domniei sale, ci conform convingerilor conștiinței noastre. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu. Un pic de răbdare să mai avem, stimați colegi.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc domnului președinte că mi-a dat totuși cuvântul ca reprezentantul unui grup parlamentar de 84 de deputați înaintea celor câțiva colegi de la liberali care au rămas încă în sală și putea să i se dea cuvântul până la expirarea timpului zilei de astăzi.

Am cerut acest cuvânt pentru a spune că Partidul România Mare a votat din convingere acest proiect, deoarece, spre deosebire de alții, noi suntem, prin președintele nostru, și victime ale transparenței deosebite pe care Partidul România Mare o are față de alegători, aducându-le la cunoștință o serie de informații pe care unii sau alții voiau să le ascundă. Nu mă refer decât la cele pe care le cunoașteți privind actele de corupție și care sunt cele mai dureroase, atât pentru foștii guvernanți și sperăm să nu se ajungă și pentru actualii guvernanți.

Deci, conchidem clar, am votat această lege, pentru că informația ca atare trebuie să circule, toți fiind în slujba cetățeanului. Ceea ce însă ne surprinde și ne surprinde datorită unei situații, aș spune, deosebite, este că această lege s-a născut ca o replică la Legea privind informațiile clasificate. Evident, acea lege, pe care distinsul nostru secretar, și ofer, prin ceea ce spun acum, posibilitatea unui drept la replică, domnul deputat Stroe a semnat-o în calitate de secretar general al Guvernului, domnul Radu Vasile, prim-ministru la vremea respectivă, a înaintat-o Parlamentului, deci, acea lege este efectiv, indiferent ce s-ar spune și ce s-a spus, opera fostei guvernări, pe care actuala Putere a înghițit-o pe nemestecate și, în consecință, cu mici adăugiri, a votat-o în plen împreună cu distinșii noștri colegi liberali, ca, imediat după aceea, să se lepede ca de Satană de o lege pe care ministrul justiției a girat-o cu propria semnătură, la timpul respectiv.

Este oare normal ca legi care aparțin fostei guvernări, și mă refer aici la Legea caselor naționalizate, la Legea administrației publice, care nu aparține PDSR-ului, decât prin votul asumat și nu prin concepție, și care aparțin celor care ne-au adus unde ne-au adus. Aceste legi, deci, o dată aprobate, ele să fie apoi transformate în bumerang împotriva celor care le-au votat de bună-credință? Cred că nu este normal. Și dacă colegii noștri vor înțelege politic în acest sens, probabil că le vom duce dorul, în sensul că vom ocupa noi și cealaltă parte a sălii. De aceea, un minimă morală este să se impună și în politică. Nu tu să fii autorul legii și apoi să o înjuri și te faci campionul transparenței de informații, pentru că nu este normal nici ca la Legea administrației publice, fosta guvernare să ceară suspendarea primarilor, cum s-a cerut, iar apoi dânșii să ceară modificarea articolelor. Nu este normal să promovezi o Lege a informațiilor clasificate, așa cum ai promovat-o, și apoi să vii și să țipi și să urli împotriva ei, decât dacă se țin numai de diversiuni, iar diversiuni, PNL-ul a făcut destule, inclusiv cu suspendarea și scoaterea în afara legii a Partidului România Mare. Mai scoteți-ne o dată în afară, ca să ocupăm toată sala!

Vă mulțumim. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul la replică domnul secretar Radu Stroe. (Doamna deputat Mona Muscă dorește să ia cuvântul.) Doamna deputat, nu vă pot da și dumneavoastră cuvântul, nu facem dezbateri, domnul secretar are, în mod firesc, dreptul la replică.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Doar un simlu drept la replică și mulțumesc că am ocazia și eu, pentru prima dată, să mă adresez în fața Parlamentului, dumneavoastră tuturor și în special distinsului nostru coleg.

Nu sunt diversiuni, domnule deputat. Trebuie să recunoașteți că, din când în când, avem dreptul să și greșim. Ceea ce este esențial, este să facem să reparăm aceste greșeli (Aplauze.)...

Dacă nu vreți să mă lăsați, eu, oricum am terminat ce am avut de spus.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Recunoașteți că ați greșit și noi aplaudăm.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Nu, nu, important nu este numai să recunoaștem că am greșit, ci să și îndreptăm greșeala, domnule deputat. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Luăm pauză până la ora 3.00, adică 15.00, o oră jumătate.

 
   

după pauză

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, se pare că pauzele mai lungi ne afectează pofta de lucru. Să încercăm, totuși, până la sfârșitul programului să parcurgem așa, în participare restrânsă, dar calitativă, pentru că sunt convinscă au rămas, în primul rând, oamenii conștiincioși, reprezentanți din toate grupurile parlamentare, vă anunț cu bucurie, măcar câte unul.

O voce din sală:

Câte unul de sămânță!

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2000 privind acordarea unui credit Companiei Naționale de Electricitate - S.A. de către Fondul Proprietății de Stat prin Banca de Import-Export a României (EXIMBANK) S.A. penru asigurarea finanțării parțiale a importurilor de păcură, gaze naturale și cărbune energetic, necesare realizării Programului energetic 1999 (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.14 era înscris pe ordinea de zi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2000 privind acordarea unui credit Companiei Naționale de Electricitate S.A. de către F.P.S. prin Banca de Import Export a României pentru asigurarea finanțării parțiale a importurilor de păcură, gaze naturale și cărbune energetic necesare realizării programului energetic 1999-2000.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. Rog Comisia pentru buget, finanțe să vă propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Nu există amendamente la acest proiect de lege, vă propunem pentru dezbatere 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Urmăriți, în aceste condiții, proiectul de lege și textul ordonanței de urgență pentru a trece la dezbaterea acestora.

Asupra titlului proiectului de lege aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic aveți observații sau propuneri? Nu.

Votat în unanimitate.

Dacă asupra titlului ordonanței Guvernului aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1 aveți observații sau obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.2 aveți observații sau obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.3 aveți observații sau obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.4 și ultimul din ordonanță aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecința celor de mai sus, a dezbaterii și votării pe articole, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului de marțea viitoare. Vă vom comunica, deci, miercuri sau joi, pentru că marți este 1 Mai și iarăși este prilej de sărbătoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 5 și a art. 6 din Legea nr. 88/1993, republicată, privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor (amânarea votului final).  

La pct.15 o propunere legislativă pentru completarea art.5 și a art.6 din Legea 88/1993, republicată, privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.

Poftiți! Din partea comisiei, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, știință și tineret. Vă informez că s-a propus respingerea de către comisie.

   

Domnul Ásztalos Ferenc:

Da, fiind vorba de un raport de respingere și procedură de urgență, propunem în ansamblu 5 minute și eventual câte un minut, un minut jumate pentru cele două articole. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă sunteți de acord cu acest timp de dezbatere. Rog comisia să propună motivele pe care le-a avut în vedere pentru respingere.

 
   

Domnul Ásztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 28 februarie 2001, comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată și propune plenului respingerea pentru următoarele motive: Ministerul Educației și Cercetării consideră că Legea nr.88 din 93 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor trebuie regândită și adaptată noilor cerințe ale învățământului superior și, în acest sens, Ministerul Educației și Cercetării va iniția un proiect de îmbunătățire a acestei legi, care va cuprinde și amendarea altor articole din cuprinsul acestei legi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri cu privire la propunerea de respingere. Domnul deputat Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, cred că îmi permiteți să intervin în calitate de inițiator al acestui proiect de lege, care nu are în fond nimic comun cu probleme care ar afecta, într-un sens sau într-altul, drepturile cetățenilor români de o etnie sau alta. Spunem acest lucru pentru că, oricât ar părea de paradoxal, legea are un caracter profund tehnic, în sensul că toți colegii noștri din Parlamentul trecut au acceptat ca la o lege de evaluare și acreditare a învățământului privat și cel public să introducă la art.52 și respectiv 53 o chestiune de standard.

Legea nr.88 din 93, cu completările din 99, nu este o lege politică, ci este o lege tehnică, prin care se stabilesc standardele de evaluare și acreditare. În acest context, la art.52 s-a prevăzut și colegii noștri din Parlamentul trecut, toți absolut, nu s-au înregistrat nici un fel de proteste la vremea respectivă, sper că cei care au fost își aduc aminte, au acceptat ca atunci când o universitate se înființează ca urmare a unei divizări, separări a unei universități existente, trebuie să existe în acea universitate o facultate acreditată cu predare în limba română.

La art.53 se prevede că dacă, într-un centru universitar, cum ar fi Iașiul, se hotărăște să se înființeze o universitate prin reunirea unor facultăți, unei facultăți de agronomie, una de la medicină, una de la conservator, una la politehnică ș.a.m.d., atunci, între acestea care se reunesc într-o nouă universitate, una din ele să aibă predare în limba română. Rezultă clar că standardul, prezența unei universități cu predare în limba română, a fost votat, a fost acceptat în 1999 fără nici un fel de proteste sau de abțineri într-o parte sau alta.

Atunci, în 99, noi, Comisia de învățământ, din toate formațiunile politice, cu 19 de la fosta Putere și 11 de la fosta Opoziție, am omis și este greșeala noastră și ne-am recunoscut-o după aceea, ca și atunci când se pune problema înființării unei noi universități, să aibe specializări prevăzute în faza respectivă cu predare în limba română. Deci este vorba de implementarea unui standard deja acceptat în lege pentru o situație care a fost omisă. La vremea respectivă era posibil ca lege să treacă, având inițiator toate grupurile parlamentare în forma finală cu o anumită excepție și, din motive care nu are sens să le explicitez, la votul final s-a întâmplat altfel.

Revenim acum să completăm spre a întregi această lege. S-a propus în comisie, în urma unor dezbateri destul de furtunoase, ca să se amâne. Este posibil să se și amâne, pentru că vorba românului este clară: "Nu fă astăzi ce poți lăsa pe mâine!" și "Nu fă mâine ce poți face poimâine!", dar, repet, nu este nici un fel de chestiune care să aducă atingere dreptului la instrucție în limba unei minorități sau alta, ci este vorba de aplicarea unui standard. De ce acest standard și voi fi foarte scurt, deoarece conceptul de multiculturalitate pe care noi l-am promovat prin Legea învățământului este, în fond, deja depășit. La nivel european se discută de interculturalitate, se discută de grupe mixte, de neacceptarea unei anumite separațiuni care face ca tinerii să nu se cunoască în școală, să nu-și îmbogățească și cultura proprie printr-o serie de influențe ale culturilor celorlalte minorități naționale sau cetățeni aparținând minorităților naționale. Dacă noi nu acceptăm să fie prezentă o secție sau o facultate cu predarea în limba română, noi aducem un prejudiciu imens nu majorității, ci cetățenilor aparținând minorităților naționale. Promovăm o chestiune de segregare, dacă vreți, de apartheid, care este inadmisibilă. De aceea, aș ruga să înțelegeți că facem un pas de la multiculturalitate la interculturalitate, acceptând că în universitățile noastre să fie prezentă atât limba unei minorități sau a alteia, ceea ce am aprobat prin lege și există posibilitatea ca, atât în învățământul umanist cât și în cel tehnic, să existe linii de la A la Z în limba minorităților, în toate universitățile dacă se justifică prin numărul de studenți și în aceste condiții cred că este absolut normal ca să existe și în alte instituții de învățământ superior și limba română prezentă de la A la Z.

Votul nostru, dacă îl vom da, este un vot pentru a împiedica izolarea cetățenilor români de altă etnie, izolare care poate este benefică unor puțini lideri a unor formațiuni sau asociații ale minorităților. Sper să fie un vot pentru acești cetățeni și nu împotriva lor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Vă rog, stimați colegi, să constatați că timpul afectat dezbaterii acestei propuneri de respingere a legii s-a epuizat.

Stimați colegi, ați votat dezbatere totală 5 minute, eu la un vorbitor mai dau cuvântul, pentru 2 minute, dar la trei n-am cum să dau.

Pentru că încă sunt 3 intervenții, îmi iau libertatea de a respecta exact Regulamentul și, având în vedere că s-au epuizat cele 5 minute, vă rog frumos să înțelegeți că trebuie să ne conformăm Regulamentului. Îmi cer scuze, dar asta este.

Ați reținut pledoaria domnului președinte Stanciu, care este autorul propunerii, o veți revedea în stenogramă înainte de votul final și veți reflecta atât din perspectiva celor susținute în raport, cât și din perspectiva celor susținute în proiectul de lege și în pledoaria domnului deputat Stanciu. Vă mulțumesc. Deci o lăsăm votului final de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2001 privind unele măsuri pentru achiziționarea metalelor neferoase, aliajelor acestora și a deșeurilor neferoase reciclabile (amânarea votului final).  

La pct.16 avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2001 privind unele măsuri pentru achiziționarea metalelor neferoase, aliajelor acestora și a deșeurilor neferoase reciclabile, de asemenea, cu raport de respingere din partea comisiei instituite în fond, Comisia pentru industrii. De asemenea, procedură de urgență. Rog Comisia pentru industrii să ne propună timpii de dezbatere. Poftiți, domnule deputat. Ordonanța 11, da.

   

Domnul Ántal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Practic, cele prevăzute în Ordonanța 11 au fost cuprinse în raportul predat pentru Ordonanța 16, raport retrimis ieri la comisie pentru o completare, la solicitarea inițiatorilor. Deci, Ordonanța 11, oricum nu își mai are rostul, pentru care propunem respingerea și am propus respingerea, practic 5 minute pentru dezbateri, dacă mai este cazul, și o intervenție de 2 minute maxim, pentru că altceva nu se solicită și nu se justifică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord, stimați colegi, cu timpii de dezbatere, 5 minute.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu.

Unanimitate.

Cine dorește să se pronunțe cu privire la propunerea Comisiei de industrii pentru respingerea acestei ordonanțe? Nu dorește nimeni. În consecință, vom supune proiectul votului final, proiectul pentru respingerea Ordonanței de urgență, săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea derulării creditelor garantate de Guvern în baza Hotărârii Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea și garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, asigurarea cu locuințe sociale, refacerea și dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităților rurale, cu modificările și completările ulterioare (amânarea votului final).  

Urmează la pct.17, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 28/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea derulării creditelor garantate de Guvern în baza Hotărârii Guvernului nr.687/1997 privind contractarea și garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale... Raportul este al Comisiei pentru buget. Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege și, în primul rând, să vă prezentați dumneavoastră pentru stenogramă.

   

Domnul Dan Banciu:

Sunt Banciu Dan.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Hotărârea de Guvern nr.687 din 97 s-a garantat de către Guvernul României prin Ministerul Finanțelor în favoarea MLPAT-ului un credit extern care să asigure resursele financiare necesare realizării programului guvernamental de alimentare cu apă la sate și de locuințe sociale.

Hotărârea prevedea adjudecarea montajului financiar al creditului extern, prin licitație, inclusiv proiectara și execuția lucrărilor de investiții finanțate din acest credit.

În 1998, Ministerul Finanțelor și MLPAT-ul au organizat și finalizat licitația publică internațională. În documentele ofertelor, pe lângă montajul financiar al creditului erau prevăzute principalele soluții constructive aferente lucrărilor de investiții și indicatorii tehnico-economici ai acestora. Contractele comerciale încheiate, din care ofertele adjudecate fac parte integrantă, prevăd ca, pe etape de proiectare, documentațiile tehnico-economice elaborate de ofertanții câștigători ai licitației să fie analizate și aprobate de MLPAT în calitate de investitor, în maximum 15 zile. Nerespectarea acestui termen conducea la penalizări însemnate cuantificate în valută.

În condițiile sus-menționate nu era posibil să se realizeze ciclul de aprobare, avizare a documentațiilor tehnico-economice conform Legii 72 din 96 privind finanțele publice, care prevedea că se supun aprobării Guvernului numai după ce s-a obținut în prealabil acordul Ministerului Finanțelor. Având însă în vedere faptul că oferta adjudecată de Ministerul Finanțelor și MLPAT prevedea soluțiile tehnice de bază și principalii indicatori tehnico-economici, documentațiile tehnico-economice ce urmează a fi elaborate fiind de fapt o adaptare a acestora la situațiile concrete de amplasament în vederea respectării termenelor prevăzute în contractele comerciale și a graficelor de realizare a lucrărilor, vă propunem să fiți de acord ca documentațiile tehnico-economice, la fiecare etapă de proiectare, să fie analizate și aprobate de către MLPTL, în momentul de față, prin derogare de la prevederile art.22 din Legea 72. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Comisia pentru buget, sesizată în fond.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea derulării creditelor garantate de Guvern în baza Hotărârii Guvernului nr.687/1997 privind contractarea și garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, asigurarea cu locuințe sociale, refacerea și dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităților rurale, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât ca acesta să fie supus, spre dezbatere și adoptare, în forma prezentată. Facem mențiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Domnul Năstase, poftiți!

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că lipsind anexa cu localitățile și drumurile respective, nu putem vota astăzi. Cer o amânare a acestei luări în discuție, prezentându-se însă anexa cu localitățile și drumurile respective.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentantul Guvernului să răspundă acestei obiecțiuni.

 
   

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor și domnilor deputați, v-aș ruga să aveți în vedere că această ordonanță, practic și-a produs efectele. Din 97, 98 a fost licitația, creditele au fost acordate. Practic, în momentul de față, MLPTL-ul urmărește realizarea lor, verificarea a ceea ce s-a realizat, dacă s-a încadrat în parametrii tehnico-economici și dacă își justifică cheltuirea fondurilor respective.

Deci, noi nu avem ce împărți în momentul de față din acest credit, ci de a urmări să se realizeze exact ceea ce a fost prevăzut să se realizeze din acest credit. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Năstase.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimat reprezentant al Guvernului,

Acest mod de activitate dovedește o lipsă totală de transparență. Dacă nici localitățile în care s-au desfășurat aceste activități nu pot fi consemnate în actul ce ni se aduce să-l votăm, consider că este o modalitate de lucru total neadecvată.

Voi face și o interpelare și voi cere explicații pentru acest mod de lucru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul comisiei.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că la data când această ordonanță a fost prezentată Guvernului pentru aprobare, nu putea fi vorba despre o listă inițială, ci eventual una ipotetică, ea urmând după aceea să fie întocmită și aprobate documentațiile respective.

Ce se dorește prin această ordonanță? Să se deroge de la Legea finanțelor publice și să se dea competență Ministerului Lucrărilor Publice să aprobe aceste documentații. Doar pentru ușurarea procedurilor de aprobare a acestor documentații.

În faza în care ne aflăm, se poate eventual cere o informare Guvernului în legătură cu aceste liste, spre știința colegilor care doresc această listă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Năstase, vă rog și eu să observați că eventuala listă cuprinzând documentațiile care au fost aprobate nu trebuie să facă parte din obiectul ordonanței. Ordonanța a aprobat, în principiu, o competență pentru aprobarea, pentru avizarea acelor documentații.

Dacă dumneavoastră doriți o asemenea listă, puteți s-o cereți în cadrul interpelărilor, în cadrul procedurii de informare și, în consecință, vă întreb dacă dumneavoastră mai insistați în această cerere? Insistați, cum mi-ați aprobat prin cap, că vreți s-o faceți pe calea interpelărilor, nu în cadrul procedurii de dezbatere a acestei ordonanțe care, repet, nu are în cuprinsul său lista documentațiilor care s-au aprobat și care se vor aproba de aici înainte.

Mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Vă întreb, atunci, dacă asupra titlului proiectului de lege aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Aprobat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care are și dispoziția de aprobare a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanței, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Consecința celor de mai sus este faptul că vom supune votului final proiectul de lege săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2001 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.219/1999 privind Programul național pentru țărănime bazat pe cupoane atribuite gratuit (amânarea votului final).  

Trecem la pct.18 de pe ordinea de zi, care cuprinde Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2001 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.219/1999.

Suntem în prezența unei proceduri de urgență.

Comisia pentru agricultură, sesizată în fond, are cuvântul, pentru a propune timpii de dezbatere.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22 din 2001, pentru abrogarea Ordonanței de urgență nr.219 din 1999, nu s-au formulat amendamente.

Propunem 5 minute pe ansamblu, cu un minut pe articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în consecință proiectul de lege și ordonanța de urgență.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia n-a avut observații.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Supunem votului final acest proiect de lege săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2001 pentru abrogarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor, în perioada 1998-2000 și a Ordonanței Guvernului nr.36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, precum și de instalații pentru irigat din producția internă (amânarea votului final).  

Trecem la următorul, care este pct.19, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2001 pentru abrogarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor, în perioada 1998-2000 și a Ordonanței Guvernului nr.36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, precum și de instalații pentru irigat din producția internă.

Suntem și aici în procedură de urgență.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, este rugată să ne propună, de asemenea, timpii de dezbatere.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți, înainte de a propune timpii de discuție, de dezbatere, să fac o precizare. La art.1 s-a strecurat o greșeal㠖 în loc de "începând cu 1 ianuarie 2001", real, aprobat de comisie, "1 ianuarie 2002". Pentru că și în amendamentele care urmează se leagă de acest termen.

În legătură cu timpii, propunem două minute pe articol, 10 minute pe ansamblu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dacă sunteți de acord cu această repartizare?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Urmăriți, vă rog, proiectul de lege și ordonanța de urgență, în paralel cu raportul comisiei.

Dacă la titlul proiectului de lege aveți vreo observație? Comisia n-a avut. Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic din proiectul de lege, urmăriți amendamentul comisiei de la pct.1.

Dacă aveți obiecțiuni la el? Nu aveți.

Cine este pentru amendament? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.I din ordonanță, urmăriți, vă rog, amendamentul comisiei de la pct.2 din raport, la care s-a referit și reprezentantul comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.2, cu privire la art.I din ordonanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri, dacă sunt? Nu.

Unanimitate.

La art.II din ordonanță, la alin.1 comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Se votează în unanimitate.

La art.II, alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.3 din raport.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul de la pct.3? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.III, comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Se votează în unanimitate.

La art.IV, dacă aveți observații?

Comisia nu a avut.

Vă mulțumesc.

Se votează în unanimitate.

În consecință, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.27/2001 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului 229/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori (amânarea votului final).  

La pct.20, avem Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2001 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.229/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori.

Suntem și aici în procedură de urgență.

Comisia economică, sesizată în fond, o rog să ne propună timpii de dezbatere.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2001 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.229/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.52 din 1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori și a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată.

Neexistând amendamente la acest proiect de lege, propun timp maxim de dezbatere 5 minute și un minut de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această repartizare?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

În unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului aveți vreo observație? Comisia nu a avut.

Nu. Vă mulțumesc.

Titlul se votează în unanimitate, în consecință.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziția de aprobare a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic, cu cele două alineate ale sale, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În consecință, vom supune proiectul votului final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2001 privind garantarea de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului a unui credit fără dobândă acordat Societății Comerciale I.C.P.P.A.M.-S.A. Balotești (amânarea votului final).  

Trecem la pct.21, care se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2000 privind garantarea de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului a unui credit fără dobândă acordat Societății Comerciale I.C.P.P.A.M. Balotești.

În procedură de urgență a fost sesizată Comisia economică, pe care o rog să ne prezinte propunerea sa cu privire la timpii alocați dezbaterii.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a analizat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39 din 2001 privind garantarea de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului a unui credit fără dobândă acordat Societății Comerciale I.C.P.P.A.M. Balotești și a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată.

În analiza în comisie nu au fost făcute amendamente.

De aceea, propun timp maxim de dezbatere 5 minute și un minut de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această repartizare?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a aprobat formula de dezbatere propusă de comisie.

Urmăriți, vă rog, proiectul de lege și ordonanța de urgență.

Vă reamintesc nu se fac dezbateri generale.

Deci, asupra titlului proiectului de lege, dacă aveți observații? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1, 2 din ordonanța de urgență, dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu a avut. Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.3 și 4, ultimele, dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Nu aveți nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

Și, în consecință, vom supune votului final acest proiect de lege săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2001 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a Societății Naționale de Telecomunicații „ROMTELECOM - S.A (amânarea votului final).  

La pct.22 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2001 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a Societății Naționale de Telecomunicații ROMTELECOM.

Proiectul a fost trimis Comisiei economice în procedură de urgență.

În consecință, rog această comisie să ne propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

În urma analizei Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5 din 2001 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a Societății Naționale de Telecomunicații ROMTELECOM S.A., Comisia pentru politică economică, care a fost sesizată în fond, propune adoptarea acestei legi, având în vedere cele două amendamente care au fost făcute în cadrul comisiei și care au fost admise.

Timpul total maxim de dezbatere – 10 minute, două minute de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru?

Aveți vreo propunere cu privire la timpii de dezbatere?

Poftiți. Deci, dacă obiectați asupra timpilor propuși?

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimați domni parlamentari,

Întrucât, în ce privește privatizarea ROMTELECOM-ului au existat mai multe interpelări și s-a cerut verificarea modului în care s-a făcut privatizarea ROMTELECOM-ului, până la soluționarea solicitărilor noastre privind eventuale nereguli sau fraude în ce privește privatizarea ROMTELECOM-ului, solicităm amânarea acestei dezbateri până la obținerea răspunsurilor la interpelările noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Îmi cer scuze că vă pun o întrebare suplimentară. Dumneavoastră puteți cere amânarea în legătură cu conținutul proiectului de lege, împreună cu soluțiile sale, nu în legătură cu interpelările pe care aveți de gând să le faceți.

Interpelările pot să-și urmeze cursul, dar explicațiile, ce legătură au interpelările cu soluțiile cuprinse în …?

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală):

Interpelări s-au făcut, s-au cerut explicații și nu s-au primit încă…

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și explicațiile acestea afectează legea, sau ordonanța?

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală):

Da, cred că da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul reprezentant al Guvernului.

Vă rog să vă pronunțați, cunoscând dumneavoastră și conținutul interpelărilor.

Deci, dacă discuțiile care se fac prin presă și prin interpelări au vreo legătură cu conținutul proiectului de lege și al ordonanței de urgență?

 
   

Domnul Dinu Malacopol:

Dinu Malacopol, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor.

La ora actuală, Corpul de control al primului-ministru se află în auditul acestei privatizări. Concluziile vor fi prezentate, dar tocmai pentru a întări controlul Guvernului asupra activității ROMTELECOM, s-a propus această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această ordonanță nu are nimic cu interpelările. De fapt, prezența ordonanțelor de urgență reglementează transferul dreptului de administrare a competențelor și atribuțiilor privind procesul de privatizare și post-privatizare în numele statului, a Societății Naționale de Telecomunicații ROMTELECOM S.A. de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrația Participațiilor Statului la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Deci, această delegare a competențelor, transferul acestora este făcut tocmai în ideea continuării privatizării Societății Naționale de Telecomunicații ROMTELECOM S.A., în acord cu celelalte politici și pârghii economice pentru crearea premiselor durabile a implementării societății informaționale în România, obiectiv prioritar al Guvernului României.

Deci, prin această ordonanță nu se face decât un transfer.

Ceea ce se dorește privind controlul și elucidarea anumitor probleme legate de privatizarea Societății ROMTELECOM nu constituie obiectul acestei ordonanțe.

Așa cum s-a explicat, aceste elemente pot fi clarificate prin intermediul pârghiilor de control și al comisiilor de control.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să observați că dispozițiile ordonanței nu vor să consacre procedurile care au avut loc, de privatizare, să le legalizeze, nici nu stabilesc noi proceduri de privatizare. Schimbă doar o competență. Aceste soluții nu afectează nici controalele care o să se facă în continuare.

În consecință, supun aprobării dumneavoastră timpii afectați pentru dezbaterea acestui proiect de lege și a ordonanței de urgență, timpi propuși de Comisia de buget.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat acest timp de dezbatere.

Urmăriți, vă rog în paralel proiectul de lege și raportul comisiei, care conține două amendamente.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic din proiectul de lege, vă rog să urmăriți amendamentul nr.1 din raportul comisiei, dacă aveți obiecțiuni la amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt împotriva amendamentului? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, amendamentul comisiei cu privire la articolul unic a fost admis și, în consecință, articolul unic are proiecția de formulare propusă de către Guvern.

La titlul proiectului de ordonanță de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.1 din ordonanța de urgență, urmăriți, vă rog amendamentul de la pct.2 din raportul comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la amendament? Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul nr.2 al comisiei? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.2, comisia nu a avut observații.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În consecință, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii și artei, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor (amânarea votului final).  

Trecem la pct.23 de pe ordinea de zi, care se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2001 privind unele măsuri în domeniul culturii și artei, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor.

Comisia pentru cultură a fost sesizată în fond, în procedură de urgență, și, în consecință, îl rog pe domnul președinte Mihai Mălaimare să ne propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi vă propunem 10 minute, cu câte un minut pentru fiecare amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței de urgență.

Vă rog să urmăriți textele celor două proiecte, în paralel cu cele propuse prin amendamentele Comisiei de cultură.

La titlul legii, comisia nu ne propune nici un amendament.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic din lege.

Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.1 al comisiei.

Dacă aveți observații la amendamentul comisiei? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu.

Se votează amendamentul de la pct.1 la articolul unic al legii, în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

În consecință, se votează în unanimitate.

Asupra art.1 din ordonanța de urgență, să urmăriți dumneavoastră pct.2 al raportului, care cuprinde amendamentul comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct.2 și noul cuprins al articolului unic din ordonanță.

La art.2 din ordonanța de urgență, urmăriți amendamentul nr.3 al Comisiei de cultură din raport, la pag.1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.3? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul nr.3 și noul cuprins al art.2 din ordonanță.

La art.3, alin.1 din ordonanța de urgență, urmăriți, vă rog, amendamentul de la pct.4, care se află la pag.2, al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu.

S-a adoptat amendamentul nr.4 cu un vot contra, amendamentul nr.4 și art.3, alin.1.

Rog Comisia de cultură să-mi spună dacă la alin.2 al art.3 ați făcut vreo reformulare? Se pare că da.

Da, este o ușoară ameliorare.

Urmăriți, vă rog, la pct.4, cel cu privire la alin.2, dacă aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu.

Amendamentul de la pct.4, alin.2 a fost admis în formularea comisiei.

Alin.3 rămâne nemodificat.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

La explicații se regăsește: din alin.2 s-a eliminat sintagma "venituri extrabugetare" și se elimină alin.3 care nu mai apare în varianta comisiei, pentru că în noua regândire, a filozofiei acestui organism nu mai există venituri extrabugetare pentru susținerea activității C.N.C.-ului.

Deci, se elimină alin.3; rămâne numai alin.4.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, dar critic staful tehnic pentru imperfecțiunea raportului. Trebuia în mod explicit să se propună ca amendament eliminarea alin.3, ceea ce fac acum.

Deci, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului comisiei, de eliminare a alin.3 de la art.3 din ordonanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu.

Unanimitate.

La alin.4, vă rog, de asemenea, să observați noua formulare a acestuia, pe care o regăsiți pe coloana 2 de la pag.2.

La alin.4, dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul. Cine este pentru amendamentul de la pct.4, alin.4?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Cu privire la art.4, comisia nu are nici o observație la alin.1, 2 și 3.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Cele trei alineate se votează în unanimitate.

În privința alin.4, urmăriți amendamentul de la pct.5 din raport.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La art.5, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.6.

Dacă aveți obiecțiuni la el? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate amendamentul nr.6.

La art.7 urmăriți amendamentul întâmplător tot 7, pag.4 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, s-a votat amendamentul nr.7, implicit art.7.

La art.8, alin.1, 2 și 3 comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.8, alin.4, urmăriți amendamentul nr.8 de la pag.4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru amendament? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.9, dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

La art.10, urmăriți amendamentul nr.9 de la pag.4, al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.9? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a votat și art.10, respectiv amendamentul nr.9.

Art.10, vă rog să observați că este ultimul și, în consecință, am votat toate textele ordonanței.

Vom supune votului final acest proiect de lege cu caracter organic săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești (amânarea votului final).  

La pct.24 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești. Comisia pentru muncă a fost sesizată, în fond, în procedură de urgență și o rog pe doamna deputat Paula Ivănescu să ne propună termenii de dezbatere.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă propun un timp maxim de 10 minute și nu mai mult de 3 minute pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmăriți, vă rog, în paralel, proiectul de lege și raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți? Vă mulțumesc.

Se adoptă în unanimitate.

Asupra art.unic, rog să observați amendamentul de la pct.1 din raportul comisiei. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți, supun votului dumneavoastră .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat amendamentul și deci cuprinsul art.unic este votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Asupra art.I și II dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Se votează ambele articole în unanimitate. La art.III alin.1 și 2 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art.III alin.3 există un amendament la pct.2 din raport. Întîi luăm amendamentul comisiei, da? Dorește să intervină? Este chiar amendamentul dumneavoastră? Atunci ați preluat conducerea ca să răsturnați votul comisiei.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

La art.III alin.1 este un amendament respins. Tot la art.III, dar alin.3 este un amendament respins. Conform procedurii, permiteți-mi să-mi susțin amendamentul făcut la alin.1. Menționez că acest amendament a fost respins de comisia de specialitate. Eu propun ca alin.1 de la art.III să fie eliminat bazându-mă pe faptul că se suspendă niște drepturi câștigate și pe care toate societățile cu capital de stat le oferă salariaților, referitoare la plata primei de concediu și la plata orelor lucrate peste durata normală a timpului de lucru. Acestea sunt niște cuceriri sindicale și este păcat să se suspende pentru această categorie de funcționari publici care, după ce că nu-și primesc drepturile cuvenite, conform Statutului funcționarilor publici, nu mai beneficiază nici de aceste drepturi. Deci acesta este amendamentul pe care l-am susținut în fața comisiei și rog pe domnii colegi să voteze în favoarea acestui amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Revenim la art.III alin.1, rog reprezentantul Guvernului să se pronunțe cu privire la acest amendament respins de comisie, iar pe dumneavoastră vă rog să fiți atenți la susținerile Guvernului, precum și la argumentele prezentate în raport, atât pro cât și pentru amendament.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât aplicarea prevederilor speciale referitoare la plata orelor lucrate peste durata normală a timpului de lucru, la acordarea primei cu ocazia plecărilor în concedii de odihnă și la indemnizațiile de delegare cuprinse în legea nr.188/1999, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000 și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.237/2000 ar conduce la influențe semnificative asupra bugetului de stat, noi propunem ca să se rămână la forma propusă de Guvern, de altfel, acest proiect a fost făcut tocmai în ideea de a păstra un anumit echilibru în ceea ce privește salarizarea bugetarilor pe anul 2001.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină? Nu.

Stimați colegi,

Ați audiat argumentele doamnei deputat Paula Ivănescu, ați văzut și pe cele ale comisiei, pentru care a respins comisia cu majoritate de voturi acesta și argumentele domnului ministru.

Cine este pentru amendamentul doamnei deputat Paula Ivănescu? 15 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Stimați colegi,

Unii nu votați nici pentru, nici împotrivă.

Vă rog frumos, probabil vă abțineți. Numărați. 62 voturi împotrivă.

Abțineri? 62 de voturi sunt împotrivă. Câte abțineri sunt? O abținere. Cu 15 voturi pentru, 62 împotrivă și o abținere, amendamentul doamnei Paula Ivănescu a fost respins.

Vă rog să urmăriți, în schimb, amendamentul de la pct.3 cu privire la art.III3, amendament al comisiei, aflat la pag.2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, în consecință, art.III în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere a fost votat art.III, potrivit amendamentului adoptat de către comisie la alin.3.

La art.IV și V, dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu a avut. Nu sunt. Se votează în unanimitate.

Asupra anexei, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Se votează anexa în unanimitate.

O singură anexă a fost, domnule ministru, da? Da.

Doamna Paula Ivănescu, o singură anexă a fost, da?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență și anexa au fost votate. În consecință, vom supun acest proiect de lege votului final săptămâna viitoare.

Vă propun să mai luăm un proiect de lege, două... Dacă ne încadrăm în timp e în regulă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2001 personalului din sectorul bugetar (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege, de la pct.25, pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2000 personalului din sectorul bugetar. Procedură de urgență. Tot Comisia de muncă, o rog pe doamna Paula Ivănescu să propună timpii de dezbatere.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă propun un timp maxim de discuții de 5 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dacă sunteți de acord cu această propunere? E cineva împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege a ordonanței de urgență a Guvernului, în paralel cu raportul, care cuprinde unele amendamente ale comisiei asupra titlului proiectului de lege, comisia n-a avut observații, dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic din proiectul de lege, urmăriți amendamentul de la pct.1 de la raport. Dacă aveți obiecții la amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență a Guvernului. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut. Se votează în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 comisia n-a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Votat în unanimitate.

La art.9 urmăriți amendamentul nr.2 din raport, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți?

Cine este pentru amendamentul de la pct.2 din raport cu privire la art.9 din ordonanța de urgență?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Supunem, în consecință, acest proiect de lege votului final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței (amânarea votului final).  

următorul este proiectul de Lege de la pct. 26 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2000 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței. Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru industrii are cuvântul pentru propunerea timpilor de dezbatere.

   

Domnul Antal Istvan:

Comisia propune 10 minute pentru dezbateri și 2 minute pentru intervenții, dacă sunt având în vedere faptul că există și un amendament respins.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți de acord cu acești timpi? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmăriți, vă rog, textele în paralel cu raportul comisiei. La titlul legii, dacă aveți observații? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Asupra art. unic dacă aveți dumneavoastră observații? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La ordonanța de urgență, la titlul, dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La art.1 votat în unanimitate. La art.2 domnul deputat a avut un amendament respins, îl rog să-l susțină.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum se poate observa în raportul comisiei, la amendamentele respinse, există un singur amendament respins care a fost inițiat de mine și propun reducerea pragului de 5% de ajustare la 3%. Motivațiile sunt următoarele: pe de o parte, așa cum știm, 5% a fost stabilit acum mai mulți ani când inflația era mult mai mare. Acum, de exemplu, anul trecut fiind inflația de 50%, anul acesta ținta fiind de 25%, este absolut normal să coborâm și pragul acesta de ajustare.

În al doilea rând, trebuie să se aibă în vedere că acest prag de ajustare practic este o fundamentare a marjei de profit pentru furnizor, pentru prestator. Dacă noi coborâm de la 5% la 3%, acest prag de ajustare, atunci implicit și prestatorii, vor coborî marja de profit, deci tarifele pentru serviciile de monopol, respectiv prețurile pentru bunurile de monopol, vor fi mai mici.

Drept urmare, domnule președinte, eu aș ruga colegii, ca în acest spirit, să sprijine amendamentul meu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului. Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Radu Tănase:

Sunt Tănase, șeful Oficiului Concurenței.

Ca inițiatori, noi susținem menținerea pragului de 5%, așa cum a fost aprobat prin ordonanța Guvernului. Ca motiv principal ar fi acela că în condițiile inflației, chiar prognozate, dar mai ales a celei realizate până acum, ar trebui ca aceste ajustări să fie foarte dese, practic să nu se termine o ajustare și să înceapă alta. Or, considerăm că acest prag de 5% ar duce la realizarea acelui termen de 3 luni la care se poate face ajustarea.

Mai mult de atât, în legătură cu marja de profit, eu aș spune că e bine să lăsăm unităților economice să mai poată realiza și reducerea costurilor, nu numai să intervină imediat ce primesc influențe, ceva incluențe în costuri, să solicite majorări de prețuri. Deci în acel termen de 3 luni pot lua și măsuri de reducere a costurilor. Ar fi practic și o mobilizare a unităților economice în reducerea costurilor, nu numai în majorarea prețurilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Ați ascultat și susținerile domnului deputat Raduly.

Din păcate pentru dumnealui, trebuie să supunem întâi votului amendamentul comisiei care a fost admis, care, dacă va fi... Nu, nu că nu am amendament din partea comisiei. Deci aveți amendamentul respins de comisie la pag.1 din Anexa nr.2. Ați auzit și părerea autorului amendamentului, aveți și motivația respingerii, ați auzit și explicațiile Guvernului, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului propus de domnul deputat Raduly.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Pentru amendamentul dumneavoastră... 20, 10 acolo și 10 aici. Vă rog să constatați că nici o alianță nu e imposibilă. 10 la PRM și 10 la UDMR.

Vă rog, mai numărăm o dată.

Stimați colegi,

Ori citim altceva, ori citim textul legii și votăm când vă solicităm.

Cine este pentru amendamentul domnului Raduly? 21 PRM. Din partea aceasta – 13. 34 voturi pentru.Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 42 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 42 voturi împotrivă și o abținere, amendamentul domnului Raduly de la UDMR care a fost susținut de 13 voturi UDMR și 21 de la PRM a fost totuși respins. Oricum, semnalăm asocierea. domnul Raduly vrea să vă spun că nici o alianță nu e imposibilă.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Nu, asta a spus domnul președinte.

Domnule președinte,

Aș vrea să mulțumesc colegilor care au votat acum în ideea de a reduce tarifele la serviciile de monopol și bunurile de monopol. Am înțeles votul. Eu mulțumesc colegilor și din stânga sălii și din dreapta sălii și colegilor din mijloc.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În consecință, supun votului dumneavoastră art.2 în propunerea Guvernului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 42 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 5 voturi.

UDMR-ul reacționează fără conducere în mod haotic. 12 voturi împotrivă cu 5 de aici 17 voturi.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 42 de voturi pentru, 17 împotrivă și 5 abțineri s-a adoptat textul art.2.

Vă rog să constatați ceea ce domnul secretar Stroe îmi sesizează ca un metronom, depășirea termenului de dezbatere și, în consecință, vom trece doar la vot. Urmăriți, vă rog, art.2 alin.2 rămâne nemodificat, la pct.7 amendamentul cu privire la alin.3. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Votat.

La art.3 alin.1 și 2 din ordonanță, nu sunt obiecții și se votează în unanimitate.

La art.3 alin.3 urmăriți amendamentul de la pct.10. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La alin.4 nemodificat, în consecință, votat în unanimitate.

La art.4 din ordonanță, urmăriți pct.10. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.11 nemodificat, votat în unanimitate.

După art.4 alin.2 urmează un alineat nou. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.5 alin.1 și 2 nu sunt obiecțiuni. Nu sunt observații. Votat în unanimitate.

La art.6 urmăriți amendamentul de la pct.14. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.7 alin.1 și 2 nu sunt observații. Dacă dumneavoastră aveți? Votat în unanimitate.

La art.8 alin.1 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.8 lit.a) urmăriți amendamentul de la pct.18. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Se votează în unanimitate.

La art.8, lit.b), c) și alin.2, 3, 4, 5, 6, dacă aveți dumneavoastră observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.9, lit.a), b) alin.2 dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu sunt. Se votează în unanimitate. Și cu aceasta textele ordonanței au fost adoptate în întregime ca și ale legii.

Vom supune votului final acest proiect de lege săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2000 pentru completarea art. 41 din Legea bancară nr. 58/1998 (amânarea votului final).  

Am rugămintea să mai luăm un proiect de lege de la pct.27 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2000 pentru completarea art 41 din Legea bancară nr.58/1998 - care e foarte scurt și reprezentantul Guvernului, ca și alții, de fapt, care mai sunt aici, au venit de 3 săptămâni încoace. Rog comisia pentru buget să ne propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia propune ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată, pentru care vă sugerăm 5 minute per total și 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere? Da. Vă mulțumesc.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.unic, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.unic al ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cu aceasta proiectul îl vom supune votului final de săptămâna viitoare, fiind vorba și de o lege organică, fac precizarea.

Îmi cer scuze reprezentanților guvernului care vin în continuare, dar timpul nostru de lucru s-a epuizat.

joi e ședință comună. Deci vă vom anunța după ce comitetul ordinii de zi va stabili ședința în plen.

Deocamdată, pentru ziua de astăzi declarăm ședința închisă. Vă mulțumesc.

Lucrările s-au încheiat la ora 16,40.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 19 january 2020, 16:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro