Constantin Duțu
Constantin Duțu
Sittings of the Chamber of Deputies of April 24, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
02-12-2019 (joint)
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 24-04-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 24, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.11 Constantin Duțu - o analiză a situației cu care se confruntă Societatea Română de Televiziune;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Are cuvântul Constantin Duțu, se pregătește domnul Cerchez.

(La coborârea de la tribună, domnul deputat Negiat Sali dă mâna cu domnul deputat Varujan Pambuccian.)

Unitatea minorității este vizibilă.

Domnul Constantin Duțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Zilele acestea vom fi chemați a ne pronunța asupra rapoartelor anuale ale serviciilor publice de radio și televiziune.

Dacă în ceea ce privește Radiodifuziunea, situația este oarecum clară, nu același lucru se poate spune și despre Televiziunea publică. Aici, în ciuda eforturilor depuse de membrii comisiilor de specialitate de la Camera Deputaților și de la Senat, totul plutește într-o ceață densă, argumentată sârguincios de un domn Hadji Culea (a nu se confunda cu "de colea"...), care, nici chiar când nu e plecat în "străinătățuri", nu poate onora cu prezența o comisie a Parlamentului.

Am avut ocazia să văd bugetul S.R.Tv. pe anul 2001 și execuția bugetară pentru anul precedent. Astfel, am constatat că veniturile planificate pentru anul 2001 nu numai că nu au în vedere o creștere în anul 2001 și 2002, dar, mai mult, propun o realizare în cadrul acestui an de numai 2,3 din veniturile anului precedent (respectiv 1.100.000.000.000 lei, față de 1.664.412.000.000 lei, reprezentând veniturile realizate în 2000).

Iată de ce îmi pun serioase întrebări dacă diferențele foarte mari dintre ceea ce se estimează și ceea ce se realizează rămân doar la nivelul unei simple erori, chiar și aceasta fiind condamnabilă. Bugetul presupune o concepție planificată, clară despre modul de dezvoltare în viitor a activității, în caz contrar existând riscul ca întreaga activitate să rămâne sub un semn al inceritudinii.

În plus, a prognoza venituri subdimensionate, numai pentru ca ulterior să se poată demonstra cât de bine a fost gestionată o unitate, din moment ce a depășit ceea ce și-a propus, așa cum este situația în S.R.Tv., nu este nicidecum un aspect pozitiv, ci o lipsă de cunoaștere a propriului potențial, dacă nu cumva o dorință de ascundere a unui asemenea potențial. Nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama de modul confuz în care sunt înșiruite cifrele. Nu întotdeauna este numai o confuzie tendința de reducere sau chiar stopare a producțiilor originale în favoarea coproducțiilor, bazate în marea lor majoritate pe licențe, cumpărate la sume foarte mari, a reprezentat o temelie importantă în construcția managerială a actualei conduceri din S.R.Tv.

În acest sens (și, acum, v-aș ruga să-mi acordați puțină atenție, să vedeți cum sunt plaficați banii dumneavoastră), nu a contat, de exemplu, faptul că, așa cum apare grila de primăvară 2001 a Canalului România 1, bugetele alocate, însumate pentru o singură ediție a emisiunilor "Surprizer, surprize", "Iartă-mă", "Ploaia de stele", "Bravo, Bravissiomo", "Clubul de spiritism" se ridică la suma 2.827,2 miliarde lei, față de 2.348,3 miliarde lei, costul a 52 de emisiuni/ediție, realizate pe baza unor concepte originale. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că producția pe o singură săptămână a domnului Valeriu Lazarov se ridică la 3 miliarde, iar toate producțiile românești, autohnone, pe un an întreg – pe 52 de săptămâni, costă 2,300 și ceva de miliarde! Deci, imaginați-vă că acest domn pleacă din România cu o 156 de miliarde de lei într-un singur an!

De altfel, în condițiile în care pentru realizarea coproducțiilor se alocă bugete foarte mari, acestea pot beneficia de resurse tehnice și umane corespunzătoare, evident în defavoarea celorlalte producții interne, limitate la bugete cu mult mai mici, cu resurse tehnice modeste și personal redus ca număr. În condițiile în care, acum, se raportează un profit net de 295 de miliarde de lei, realizat în anul 2000, dar se estimează o reducere drastică a veniturilor în anul 2001, oare, nu se dorește cumva compromiterea actualei structuri politice din România, care, pe vremea guvernării sale, spre deosebire de cea anterioară, nu va găsi măsurile concrete pentru dezvoltarea sau, măcar, pentru menținerea la aceleași valori funcționale ale serviciului public de televiziune.

Dacă veniturile se vor reduce, este de la sine înțeles că, în mod corespunzător, se vor opera și reduceri ale cheltuielilor, deci emisiuni mai sărace și mai slabe calitativ, iar personalul valoros va pleca către alte posturi. O asemenea stare de lucruri se pare că nu este de natură a speria actuala conducere a S.R.Tv., atâta vreme cât ea nu este interesată să cultive valorile proprii, astfel încât să-și creeze sau să-și mențină vedetele din rândul propriilor salariați, ci, mai curând, îi încurajează să părăsească S.R.Tv. În schimb, pe bani grei, se importă licențe și moderatori de la posturile radio TV particulare sau din presa scrisă, pentru care, întotdeauna, se găsesc venituri corespunzătoare. (Aici, dacă ați vedea bugetele, v-ați înspăimânta cât poate să ia un show-man, cât poate să ia un ziarist!)

Și, S.R.Tv., foarte interesată de "concurență", își face concurență chiar și în propria casă. Aveți în anexe bugetele discriminatorii ale emisiunilor canalelor Tv.R, canale aflate într-o stupidă concurență.

Ca să nu vă rețin atenția foarte mult, aici sunt date cifre, care vor fi, toate, analizate în comisie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Important este că ne-ați dat un semnal!

(Interpelarea integrală s-a depus la secretariatul de ședință. Partea care nu a fost citită la microfon este următoarea:

"Consiliul de administrație al S.R.Tv. a aprobat un buget, în cadrul căruia se estimează și o scădere a numărului de abonați cu 725.000, ceea ce reprezintă aproximativ numărul de abonați retrași în perioada 1996-2000! Scăderea numărului de abonamente are drept efect și scăderea corespunzătoare a veniturilor. Or, dacă s-ar merge pe aceeași linie de idei, ar însemna că în maximum 4 ani Televiziunea română s-ar afla în situația de a nu mai avea nici un abonat. O asemenea soluție este inadmisibilă, ea fiind de altfel contestată chiar de datele cuprinse în bilanțul pe anul 2000.

Oricât s-ar specula ideea lipsei de venituri a populației, care ar putea determina scăderea numărului de abonamente, situația aceasta trebuie totuși privită și prin prisma unui management necorespunzător și a unei lipse vădite de interes din partea serviciului de specialitate din S.R.Tv.

Totodată, în măsura în care S.R.Tv. ia în calcul o serie de indicatori de audiență (share, rating, grupuri țintă etc), pentru a-și demonstra realizările, ajungând la concluzia că în anul 2000 s-au înregistrat creșteri semnificative ale acestora, ar fi fost de conceput ca aceste creșteri să se regăsească și în ceea ce privește situația abonamentelor. Astfel, în anul 2000, comparativ cu anul 1999, media pe minut a crescut cu 175.000 de telespectatori pe cele două canale la nivel național în prime-time (perioadă de maximă audiență), dar numărul de abonamente a scăzut cu aproximativ 300.000. Dacă, alături de toți indicatorii enunțați mai sus, conducerea S.R.Tv. ar fi încercat să analizeze și situația abonamentelor, probabil că ar fi putut concluziona cu privire la cauzele care au dus la scăderea abonamenteor, astfel încât pentru anul 2001 să aibă posibilitatea de a interveni pentru redresarea acestui aspect.

Spre deosebire de situația S.R.Tv., la nivelul Radiodifuziunii lucrurile merg mult mai bine, dar și mirajul aparițiilor televizate este altul decât cel al întâlnirii pe calea undelor cu ascultătorii. Vrem-nu vrem, ne place sau nu ne place, trebuie însă să recunoaștem că la Tv.R. și-a cam băgat coada politica. Or, televiziunea publică nu poate face decât o singură politică, politica României și a cetățenilor ei. Din păcate, însă, actualul Consiliu de administrație face politica oricui, numai a României nu.

Să luăm un exemplu. Recent, la Snagov, s-a reiterat dorința noastră de intrare în Uniunea Europeană, de aderare la NATO. Ce a făcut pentru aceasta TVR? "Surprize, surprize"? sau poate "Iartă-mă"? În paranteză fie spus, cu banii irosiți pentru aceste emisiuni, în care emoțiile sunt superficializate, schematizate, prin care publicul este manipulat în direcția unui facil greu de digerat, altfel s-ar putea dota o divizie la standardele Occidentului. Dacă nu mă credeți, consultați, vă rog, bugetul alocat acestor emisiuni pe 2001! E vorba de peste un miliard pe săptămână!

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Situația din TVR nu se reduce numai la surprizele domnului Lazarov.

Care este situația emisiunilor social-politice de la TVR? O goană după spectaculosul ieftin, ca să nu mai vorbim despre dovezile cvasicotidiene ale unei fundamentale lipse de înțelegere pentru situația în care se află populația.

Care este situația emisiunilor culturale? Atunci când, cu greu, își găsesc un loc, aceste emisiuni par a fi arondate aceleiași elite dâmbovițene, de care multora deja li s-au strepezit dinții.

Care este situația emisiunilor educative? Citim în presă despre un proiect care ar face din televiziunea publică școala de lângă școală, o tribună a educației permanente. Poate așa se va vorbi și la TVR despre reconversia profesională, altfel decât la modul declarativ.

Care este situația emisiunilor de actualități? O falsă plecăciune față de putere, asezonată din când în când cu tot felul de știri "tari" de un gust îndoielnic și de o importanță informațională și mai îndoielnică, care mai degrabă trezesc o reacție de adversitate.

Cât despre filme...? Este de neînțeles cum cei care conduc o instituție de cultură, achiziționează producții cinematografice a căror artă se exprimă prin droguri, homosexualism și violență, la prețuri mult mai ridicate decât filmele de valoare artistică recunoscută.

Unde sunt personalitățile TVR? Alungate de conducerea algoritmică selectată dinte cei 15.000 de specialiști, ele, personalitățile recunoscute altădată de întreaga țară, au plecat la alte posturi sau au fost cufundate în umbra tăcerii. Poate că, prin pasivitate, majoritatea își merită soarta!

Voi depune la Biroul Permanent al Camerei Deputaților un raport mai complet privind realitățile din S.R.Tv., precum și punctul de vedere al unui realizator din TVR, a cărui identitate nu doresc în momentul de față să o divulg. Ceea ce relatează acesta dovedește că în TVR se practică o cenzură atât directă cât și mascată.

De altfel, conducerea S.R.Tv., printr-un proiect de restructurare, a adoptat o serie de măsuri, a căror nelegalitate a fost sancționată de justiție. În fapt, au fost disponibilizați mulți profesioniști din S.R.Tv., aceștia fiind înlocuiți cu persoane angajate cu convenție civilă (a nu se confunda cu contractele ocazionale de colaborare artistică), ceea ce conduce mai departe la ideea că esența restructurării, cel puțin din acest punct de vedere, nu a constat în nevoia de reducere a personalului și economisire a fondului de salarii, ci în îndepărtarea unor persoane care nu mai erau dorite în unitate de către do conduerea S.R.Tv.

Practicarea convențiilor civile a devenit un obicei pentru conducerea S.R.Tv., în condițiile în care, pe parcursul anului 2000, a preferat să încheie numeroase convenții civile, în detrimentul contractelor de muncă, uneori acordând în schimbul serviciilor prestate onorarii supradimensionate, pentru prestarea celor 3 ore de activitate/zi impuse de lege.

De asemenea, pe baza aceleiași restructurări, în mod unilateral, injust și ilegal, actuala conducere a S.R.Tv. a schimbat contractele de muncă ale unui număr mare de salariați (peste 1000 de salariați) din contracte de muncă pe durată nedeterminată în contracte pe durată determinată, dând naștere astfel la o adevărată psihoză în rândul salariaților, ajunși, după ani de muncă, în postura de a nu mai avea siguranța raportului lor de muncă.

În aceste condiții, salariații aflați într-o asemenea poziție erau și cei cărora li s-a impus mai ușor o atitudine de obediență și servilism total față de conducere. Astfel, s-a încălcat nu numai personalitatea umană, dar și statutul propriu al omului de televiziune, a cărui activitate, pentru a prezenta verticalitate și obiectivitate, nu poate fi influențată de presiuni, indiferent de natura lor.

De asemenea, am aflat cu surprindere că un proiect finanțat de Uniunea Europeană a fost abandonat de Canalul 1, discreditându-l nu pe individul care și-a asumat o asemenea decizie, ci instituția. Cine a aprobat o asemenea atitudine?

Televiziunea română are nevoie de o conducere profesionistă. Cei de acum și-au făcut socoteala că vor mai putea trage de lefurile lor grase, de indemnizații, deplasări în străinătate și alte "avantaje", până prin octombrie-noiembrie."

Eu vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, în încheierea declarației mele politice, că v-aș propune soluția unei intervenții fermen, pentru a stabili dacă actuala conducere a S.R.Tv. mai poate, în continuare, să-și exercite preorogativele.

În situația în care, prin votul Parlamentului, se va considera că actuala conducere nu mai poate face față prerogativelor pe care le are, vă propun următoarele măsuri:

- numirea unui nou director general – bineînțeles că interimar;

-modernizarea și pregătirea instituției pentru etapele următoare de dezvoltare;

- regândirea programelor și elaborarea unor strategii care să facă, într-adevăr, din serviciul public de televiziune o pârghie esențială a democrației și culturii în România;

- amendarea Legii de organizare și funcționare a S.R.Tv.;

- reprofiliarea canalelor în funcție de macrostrategiile de integrare europeană și în conformitate cu specificul, cu tradițiile naționale;

- pregătirea unui personal calificat, care să onoreze statutul instituției.

De fapt, este vorba de înlocuriea vechiului sistem cu o structură elastică, coordonarea activității fiind asigurată de o echipă, în baza unui contract managerial. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 6 december 2019, 6:10
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro