Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 08-05-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu președintele Camerei Deputaților, și domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Radu Stroe, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Vă propun să începem.

 
  Ștefan Baban - intervenție cu titlul Băncile continuă să finanțeze cu prioritate statul;

Dăm cuvântul domnului Ștefan Baban. Se pregătește domnul Damian Brudașca.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Băncile continuă să finanțeze cu prioritate statul" – așa se intitulează declarația mea politică de astăzi.

Deficitul bugetar înregistrat în luna ianuarie 2001 a fost de 3.062 miliarde de lei.

Aparent, suma nu spune mare lucru. Dacă este s-o comparăm cu sumele alocate tot în acea lună unor ministere, realizăm adevărata dimensiune a deficitului bugetar de stat.

Cine finanțează acest deficit? Care este costul finanțării? Ce influențe exercită aceste finanțări pe piața financiar-bancară?

În ianuarie 2001, deficitul reprezenta deja o pătrime din nivelul veniturilor colectate la buget. Trebuie remarcat costul aferent acestei luni, cu dobânzi la titlurile de stat care se ridică la suma de 4.911 miliarde de lei. În câteva cuvinte, se poate spune că bugetul continuă și va continua să suporte un cost foarte ridicat al dobânzilor la finanțările anterioare cu titluri de stat.

Dar, pentru ca acest fenomen să aibă o continuitate, statul a revenit în forță la începutul acestui an cu noi emisiuni de Certificate de trezorerie, depășind deja suma de 14 mii miliarde de lei, ceea ce denotă că fenomenul de rostogolire a datoriei publice continuă, fiind chiar ușor amplificat în această perioadă.

Pentru a realiza și mai bine dimensiunea fenomenului în România, în luna ianuarie, dintr-un total al creditelor interne de 83,039 miliarde de lei, 26% reprezintă creditul guvernamental, în timp ce 31,21 este reprezentat de creditul neguvernamental. Nu cred că mai există o altă țară europeană, în care acele elemente ale creditului să aibă valori atât de apropiate.

În aceste condiții, multe bănci au optat pentru creditarea în valută, protejându-se astfel de riscul deprecierii monedei naționale. În aceste condiții, este foarte greu de crezut că actualul Guvern își va îndeplini obiectivul inflaționist de 25-27%.

Cele mai optimiste previziuni din mediul financiar bancar prevăd o inflație de 30-35%, ceea ce ar putea desemna refuzul temporar al băncilor de a-și mai plasa banii în titluri de stat.

Atitudinea BNR față de această problemă continuă să fie aceeași. Nu este nimic anormal ca băncile comerciale să trăiască pe seama finanțării consumului public la un cost extrem de ridicat, cost care, în cele din urmă, se răsfrânge tot la buget.

Sigur că dobânzile pentru Certificatele de trezorerie sunt prea atractive pentru bănci, dar nu prea sunt interesate de economia reală. Viața trebuie să hotărască scăderea, respectiv creșterea dobânzii pentru diferitele tipuri de credite. Dar asta se poate întâmpla într-o economie de piață cât de cât funcțională.

Totuși, există și un pericol. Rostogolirea datoriei publice la costuri ridicate poate genera o puternică criză financiară de sistem, așa cum s-a petrecut în 1998 în Rusia, sau în prezent în Turcia. Iar la aceste tragice cazuri atât economia reală, cât și investițiile în titluri de stat ale băncilor ar avea același destin – falimentul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - atenționare, în numele PRM, asupra unor tertipuri de ordin legislativ și diplomatic ale forțelor revizioniste ungurești;

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudașca. Se pregătește domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

De nenumărate ori, prin comunicate de presă, intervenții și declarații politice, Partidul România Mare a atenționat opinia publică internă și internațională, precum și mass-media asupra pericolului declanșării unui nou conflict în Europa Centrală și de Sud-Est, dartorită acțiunii forțelor politice revizioniste ungurești care, recurgând la tertipuri de ordin legislativ și diplomatic, încearcă să-și pună în operă procesul de maghiarizare a locuitorilor din teritoriile pe care doresc să le readucă între hotarele himericei Ungarii Mari.

Confirmarea apelurilor iredentiste, prin care se urmărește între altele și desprinderea treptată a Transilvaniei de România și anexarea ei ulterioară la Ungaria, este ilustrată de proiectul Legii statutului maghiarilor din afara granițelor, aflat în dezbaterea Parlamentului de la Budapesta, prin care autoritățile ungurești intenționează să elibereze legitimații de cetățean al națiunii maghiare.

Partidul România Mare consideră adoptarea unei asemenea legi de către forul legislativ al Ungariei drept un act de sfidare și ostilitate împotriva statelor vecine, iar punerea ei în practică, o încălcare gravă a independenței și suveranității acestora, a acordurilor internaționale în vigoare.

Apreciem că un asemenea demers duce la discriminare și subminează autoritatea statelor ai căror cetățeni de etnie maghiară ar urma să beneficieze de prevederile lui, întrucât, fără excepție, aceștia se bucură de drepturi egale cu restul populației, având în plus posibilități concrete de a-și folosi limba maternă, de a-și păstra și conserva obiceiurile și tradițiile, cultura specifică.

Este cu atât mai inexplicabilă o asemenea inițiativă din partea autorităților de la Budapesta, de a sări în sprijinul minorității maghiare neamenințate în niciunul din statele în care trăiește, în timp ce în Ungaria continuă procesul de deznaționalizare și asimilare a minorităților etnice.

Cel mai grăitor exemplu este cel al minorității române din Ungaria, pe cale de dispariție, în ciuda angajamentelor Guvernului maghiar de respectare a obligațiilor asumate prin declarațiile ONU privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice și religioase, documentele aferente OSCE, precum și prin Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritate și Acordul privind colaborarea transfrontalieră.

Prin politica promovată față de minorități, între care cel mai mult au de suferit românii, Ungaria nesocotește sistematic și cu bună știință principiul Convenției-cadru de apărare a minorităților care stabilește libertatea opțiunii identitare. Nici un alt stat pe teritoriul căruia trăiesc cetățeni de etnie maghiară nu procedează la deznaționalizarea și asimilarea lor și nu acționează perfid și duplicitar pentru exterminarea spirituală și lingvistică a minorităților lor etnice.

Budapesta, prin măsurile întreprinse și prin legea preconizată, încalcă și nesocotește încă o dată valorile europene în materie de protecție a minorităților, întrucât, în realitate, scopul ei este cu totul altul, respectiv destabilizarea situației geo-politice din zonă, crearea de tensiuni și confruntări care să permită, după modelul Kosovo, intervenția unor forțe militare străine iar, în final, recreionarea hărții Europei, inclusiv reapariția odiosului hibrid al Ungariei Mari.

Prin urmare, Partidul România Mare apreciază că adoptara și aplicarea acestei legi nu ar însemna numai o intervenție grosolană în treburile interne ale altor state, ci ar putea încuraja noi tensiuni și confruntări pe motive etnice în zona Balcanilor.

Privită din altă perspectivă, acțiunea autorităților maghiare urmărește manipularea prin mijloace administrative și financiare a unor mase de cetățeni aparținând altor țări, inclusiv folosirea lor la acțiuni de subminare și destabilizare a situației politice și economice a țărilor respective.

În aceeași ordine de idei, autoritățile ungare urmăresc crearea unei baze de date despre cetățenii de etnie maghiară sau despre cei care, din motive materiale, s-ar declara maghiari, pe care s-o poată folosi în scopuri informative și de spionaj.

Nu în ultimul rând, proiectul legislativ maghiar urmărește amestecul direct al politicienilor budapestani în treburile interne ale statelor vecine.

De aceea, P.R.M. cere Președinției și primului-ministru, ca și celorlalți factori de decizie, să se opună categoric acceptării și aplicării legii respective pe teritoriul României, precum și oricăror amenințări și tentative de șantaj politico-diplomatic venite din partea premierului Viktor Orban, sau a altor demnitari ai Budapestei.

Partidul România Mare cere, de asemenea, autorităților române să sesizeze forurile internaționale asupra acțiunilor destabilizatoare ale autorităților de la Budapesta și să le ceară să treacă la sancționarea imediată a acestora, pentru a evita din timp convulsii și confruntări nedorite în această regiune.

Acordarea unor facilități minorităților etnice de către un alt stat ar însemna încurajarea apariției unor tendințe secesioniste și a sprijini astfel acțiunile de separatism și autonomie pe criterii exclusiv etnice.

Trebuie să rezulte clar și neechivoc că, în cazul în care tolerează asemenea acțiuni subversive și agresive ale Ungariei la adresa vecinilor săi și mai ales a statelor succesoare, cancelariile occidentale se fac vinovate și-și asumă riscurile extinderii stării conflictuate în afara spațiului iugoslav, cu consecințe greu de precizat.

Partidul România Mare se pronunță categoric cu privire la necesitatea ca primul-ministru și ministrul de externe al României să acționeze cu fermitate, prin toate căile și mijloacele legale și diplomatice, pentru ca Ungaria să respecte documentele internaționale în vigoare. Altfel, obsesia clasei politice din Budapesta de a reveni la mai vechiul lor vis de refacere a Ungariei Mari poate compromite procesul de extindere și cooperare în Europa, afectând, în egală măsură, pe toți cetățenii României, inclusiv pe etnicii minoritari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - referire la ofensiva de mari proporții a propagandei maghiare împotriva statelor vecine;

Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu. Se pregătește doamna Leonida Lari.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Fantasma Imperiului Ungar străbate azi toate proiectele de lucru ale politicii maghiare. Culorile politice care s-au schimbat în timp n-au modificat doctrina ungarismului care-și arată esența atunci când îmbracă haina Casei europene.

Pe frontul politic din Ungaria se vehiculează o teză bine concepută, prin care se spune că intrarea României în Europa ar trece prin Budapesta. Aceasta, însă, nu se referă la faptul că Ungaria este situată geografic la vest de România.

Țara noastră se află în Europa și poporul român este stăpân pe aceste meleaguri românești și europene, în același timp, de peste 2000 de ani, când strămoșii actualilor maghiari europeni se aflau încă în pustietatea stepelor asiatice.

Noi știm că cei care au inventat această teză și o vehiculează cu obstinație nu se referă la geografie sau istorie. Ei țintesc către scopuri cunoscute azi de către toată lumea. Sub masca interesului față de propriii conaționali trăitori în țara noastră, unde li s-au creat condiții de viață și de dezvoltare, uneori mai bune decât românilor, adică majorității, ei vizează scopuri revizioniste notorii, parte a obiectivului final al ungarismului, realizarea Ungariei Mari, sau a Ungariei Sfântului Ștefan.

Actualmente, suntem martorii unei ofensive de mari proporții a propagandei maghiare împotriva statelor vecine. Pretextul este soarta grea a minorității maghiare din aceste state amenințate - chipurile - cu deznaționalizarea și cu asimilarea. Minciuna și calomnia, amestecul grosolan în treburile interne ale altor state, inclusiv desfășurarea unor activități ilegale de incitare și tensionare a relațiilor interetnice și de ațâțare a războiului civil, cum s-a întâmplat de curând în Iugoslavia, cum sunt și în prezent, cu reverberații în întreaga lume, sunt folosite din plin în atingerea obiectivului programat, dar, deocamdată, încă bine mascat – revizionismul.

Ofensiva continuă și în forță susținută de elementele extremiste din Ungaria, de unii reprezentanți ai organismelor internaționale, de forțe oculte ale diasporei ungare mondiale în ceea ce privește revendicările și drepturile minorității maghiare la autoguvernare, drepturi colective, autonomie teritorială pe criterii etnice, contacte multiple la zonele de frontieră, reclamații nu numai în România, ci și în celelalte țări vecine cu Ungaria, nu vizează o mai mare deschidere sau accesibilitate a frontierelor ci, de fapt, anularea frontierelor cu statele vecine și, prin aceasta, dispersarea suveranității și integrității teritoriale ale acestora prin crearea pe teritoriul lor, așa cum spuneam, a unei Ungarii Mici, preludii ale unei Ungarii Mari, ce se inoculează tenace și cu grijă prin educația familială, religioasă și școlară a fiecărui maghiar.

Este deosebit de semnificativ faptul că miniștrii de externe sau alți înalți demnitari maghiari, în diverse luări de poziție, referindu-se la atitudinea Ungariei față de România, și-au exprimat pretenția absurdă ca pentru îmbunătățirea relațiilor româno-maghiare, România trebuie să-și înscrie în propria Constituție prevederea că este un stat multinațional, o idee absurdă atâta timp cât ponderea minorităților în ansamblul populației statului nostru este în jur de 10%.

Ne-am obișnuit cu acuzele prin care se arată că minoritatea maghiară din România nu are drepturi, în acest sens publicându-se în Ungaria anual sute de cărți, studii sau articole. Ne-am obișnuit cu ideea că Ungaria cheltuie anual sute de milioane de dolari pentru propagandă antiromânească. Ne-am obișnuit cu organizarea unor manifestări științifice de către foruri particulare sau oficiale, la care se vehiculează teze și idei revizioniste sub masca iredentismului față de conaționalii minoritari trăitori în țările vecine. Ne-am obișnuit cu organizarea de fundații și centre culturale etc., finanțate direct de statul maghiar sau prin intermediari din diaspora maghiară care desfășoară de fapt activități directe de propagandă revizionistă și iredentistă. Ne-am obișnuit chiar cu amestecul grosolan în treburile interne ale României. Dar vine o vreme când te întrebi: până când se vor permite toate acestea?

"Niciodată o cetate n-a fost cucerită cu un plan sau cu viclenie, ci cu vitejia celor din afară, sau cu prostia celor dinăuntru", spunea marele Nicolae Iorga.

Conducătorii UDMR ne disprețuiesc. Și au de ce. De 11 ani, ei au obținut orice de la diversele guvernări. UDMR-ul încearcă - și uneori reușește – să exploateze timiditatea, inconsecvența și lipsa de fermitate a românilor, a guvernanților noștri. Prin demersurile lor legislative, a căror substanță se află dincolo, în Ungaria, ei urmăresc cantonizarea României după modelul Elveției, federalizarea ei, transformarea ei într-un stat multinațional, inițial creând un stat în statul românesc, ca apoi să-l alipească Ungariei.

Am ocazia să mă adresez celor care au avut șansa vieții lor de a conduce astăzi România, care, venind la conducere în urmă cu 11 ani, au lansat un program prin care românul a fost tot mai oropsit. S-a uitat, din păcate, de Mihăilă Cofariu, s-a uitat de modul în care au fost prezentate lumii evenimentele din 20 martie 1990 de la Tg.Mureș, s-a uitat de raportul Harghita-Covasna și de crimele de acolo, s-a uitat de războiul plăcuțelor bilingve, s-a uitat de românii din Harghita și Covasna care, în mod continuu, sunt supuși deznaționalizării.

În regimul de dinainte de 1989, nu s-a abătut vreo prigoană deosebită asupra minorităților din țara noastră. Ba, mai mult, ei au fost chiar privilegiați, ocupând locuri cheie în partid și administrație. Să nu uităm, sau se ne amintim, doar, de Vasile Luca, de Alexandru Moghioroș, de Ianos Fazekas, de Kiraly Karoly sau Domokos Geza, care toți erau maghiari, dar și de Ana Pauker, Teohari Georgescu, Constanța Crăciun și atâția alți evrei. În Comitetul Central și în Marea Adunare Națională, în Guvern, minoritățile erau reprezentate corespunzător cu ponderea lor.

În toată țara, românii și maghiarii, sașii, sârbii, sau țiganii trăiau, munceau, sărbătoreau și duceau lipsuri împreună. Ion, Ianos, Iohan, ca vecini și săteni, au muncit și au împărtășit bucuriile și necazurile vieții fără să țină seama de declarațiile celor de sus. Acest cod de comportare, bazat pe cele mai simple și sincere reguli, solide, a asigurat liniștea de viață și de muncă atât a românilor, cât și a celorlalți minoritari.

Județele cu populație mixtă au primit fonduri pentru investiții, s-au construit obiective industriale puternice, centre urbane, culturale și universitare.

În perioada 1952-1968, la indicația și sub auspiciile lui Stalin, a funcționat Regiunea Autonomă Maghiară, care avea un statut de stat în stat, românii fiind asimilați și marginalizați. Desființată în 1968, prin reorganizarea administrativ-teritorială și revenirea la județe, măsura a produs nemulțumire în rândul maghiarilor. Dovadă că, imediat după 1989, s-a încercat imediat să se reînființeze Regiunea Autonomă Maghiar㠖 o mică Ungarie plasată în centrul unei mici Românii.

Devastările, crimele, actele bestiale de la Tg.Mureș, din județele Harghita și Covasna sunt mărturii ale acestor proiecte. Acesta este contextul, doamnelor și domnilor, în care consiliile județene Harghita și Covasna au devansat cu acte în regulă intrarea în funcțiune a Legii administrației publice, cu câteva săptămâni mai repede, pe care dumneavoastră ați votat-o.

Astfel, se înființează regiunea pământului secuiesc și care, prin extindere spre județul Mureș, va deveni probabil Țara Secuilor. Întrebarea este: a căror secui? De îndată ce la ultimul recensământ – cel din ianuarie 1992 – s-au înregistrat doar 831 de secui. Astfel, se lovește în art.1 al Constituției, care spune că România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Astfel, se încalcă Legea administrației publice locale în ansamblu și mai ales în art.4 și art.104 d), în ceea ce privește atribuțiile consiliilor județene. Astfel, se încalcă Legea siguranței naționale. Astfel, se încalcă Legea împărțirii teritorial-administrative a României. Astfel, se creează un precedent deosebit de periculos, care riscă să se întindă la nivelul întregului Ardeal. Astfel, se creează un Kosovo în chiar centrul României și care astfel riscă să declanșeze probleme de o deosebită gravitate.

Logica elementară presupune un echilibru în toate. De aceea, unor exagerări privind drepturile, precum autoguvernarea, drepturi colective, limba oficială a statului, confortul minorității, emise în mod absurd de liderii radicali ai UDMR-ului, trebuie să li se opună problema obligațiilor, a responsabilității și mai ales a loialității față de Guvern și țara care-i găzduiește.

Într-o abordare consecvent democratică, drepturile cele mai veritabile sunt drepturile omului. De ele trebuie să se bucure toți cetățenii unei comunități, indiferent de etnie sau religie. De aceea, se dorește astăzi ca Declarația universală a drepturilor omului să fie completată cu Declarația universală a datoriilor și responsabilităților omului. În nici o țară a Europei nu s-ar fi votat o asemenea Lege a administrației publice locale și a batjocoririi sentimentului național.

Stimați colegi, care ați votat legea, nici neprietenii nu cred că vă apreciază! Care a fost și care este prețul puterii, domnule Iliescu? Domnule Roman? Domnule Stoica? Domnule Constantinescu? Odată va trebui să răspundeți, să dați socoteala! Sunt informat că deja sunteți trași la răspundere de către electorat.

Închei, transmițându-vă urarea unui bătrân țăran ardelean: Vă doresc atâta bine dumneavoastră și familiei, cât ați făcut și faceți și dumneavoastră acestei țări. Așa să vă ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Și vă rog, pe viitor, să aveți în vedere că există un timp limită stabilit. Ați depășit cu foarte mult acest timp. Deci, am rugămintea la ceilalți colegi să-și revadă textele în așa fel încât să poată vorbi toți cei înscriși până la ora pe care o avem în program.

 
  Leonida Lari Iorga - comentariu politic ce vizează eliberarea marelui patriot Ilie Ilașcu și a camarazilor săi;

Se pregătește domnul Napoleon Pop.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

După 9 ani de zile, marele patriot român Ilie Ilașcu a fost, în sfârșit, eliberat. Toți românii de bună-credință din toate partidele politice din România, și chiar din Basarabia, s-au bucurat, întrevăzând în această eliberare o victorie a poporului român. Și ar fi păcat să-i luăm această bucurie poporului nostru după atâtea pierderi pe care le-a suferit.

Totuși, bucuria a fost întrucâtva întunecată de comentariile unor ziariști români, precum C.T.Popescu, care a depășit orice normă a bunei-cuviințe cu declarații de genul: că mai bine ar fi fost ca Ilie Ilașcu să rămână între zidurile pușcăriei transnistrene ca erou național, decât să intre în mlaștina politicii bucureștene.

Tot pe 7 mai și la Antena 1 și la TVR 1 s-au perindat iarăși diverși ziariști și politicieni, dându-și cu părerea că "vedeți dumneavoastră ce se va întâmpla oare cu Ilie Ilașcu în mediul P.R.M.? ce se va întâmpla în genere cu Republica Moldova mai departe, după gestul politic, cică, al lui Vladimir Voronin?

Păi, mlaștina, de fapt, o fac chiar ziariștii, incurabili în erorile lor. Și anume de o asemenea zumzăială nu are nevoie acum Ilie Ilașcu. Chiar am vorbit zilele acestea cu el și mi-a spus verde în ochi că anume despre foloasele politice n-ar avea nevoie.

Citeam ziarele, priveam emisiunile și mă miram de memoria scurtă a compatrioților noștri pe malurile Dâmboviței. Să facem un succint expozeu al evenimentelor de la ’89 încoace:

1. În decembrie 1989, fosta URSS a condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop și Actul adițional în care era avizată Basarabia și țările baltice.

2. Urma ca România, imediat după Revoluție, să ia act de rezoluția referitoare la această condamnare și să-și revendice ceea ce îi aparținea de drept – Basarabia.

3. A trecut, însă, mai bine de un an, și în 1991 România recunoaște un stat în stat, Republica Moldova, dar, în fond, statutul Basarabiei de colonie a Rusiei în continuare.

4. După această pripită recunoaștere, are loc solidificarea unor structuri statale, încep provocările organizate la Chișinău, apoi la Tiraspol de către serviciile secrete rusești.

5. În 1992 începe războiul cu Federația Rusă prin mijlocirea Transnistriei. Este arestat patriotul Ilie Ilașcu și grupul său, este o pată în mișcarea de eliberare și reîntregire națională din Basarabia.

6. După război, cu toată așa-zisa colaborare de la guvern la guvern, între România și Republica Moldova, are loc exodul unei bune părți din populația românească din Basarabia, în urma genocidului prin foame, organizat pe cale pașnică, cât și o teroare asupra liderilor mișcării.

7. Între anii ‘92-’96, ‘96-2000, nici o putere politică aflată la conducerea României nu a întreprins nimic la modul practic pentru ajutorarea populației românești în Basarabia și pentru eliberarea lui Ilie Ilașcu și a grupului său.

8. În 2000, Partidul România Mare s-a angajat în acțiunea de salvare a patriotului român închis la Tiraspol, ocupându-se, la concret, cu actele necesare, ca el să devină parlamentar român și membru în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

9. În 2001, Partidul România Mare a adresat o scrisoare Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, iar senatorul Corneliu Vadim Tudor a inițiat Moțiunea pentru eliberarea lui Ilie Ilașcu în Parlamentul European, moțiune semnată de mai mulți parlamentari europeni.

Întrebarea mea ar suna cam așa: aceste lucruri, nu se puteau face în toți acești ani, de către factorii decizionali din România? Oare nu este limpede ca "Bună ziua!" că acum, abia în ultimă instanță, era absolut firesc să se implice și partidul de guvernământ și organismele europene, Ilie Ilașcu fiind membru cu drepturi depline și în Senatul României și în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Și este foarte bine că au făcut-o, bravo lor! Dar asta nu înseamnă să fie diminuate eforturile unui partid profund național, precum e P.R.M., să se arunce în umbră, anume oamenii care au muncit la concret pentru acest moment de bucurie și demnitate a întregii națiuni române.

Iată de exemplu, noi, cei de la P.R.M., nu negăm nicidecum demersurile diplomatice întreprinse de domnii Ion Iliescu, Mircea Geoană, Adrian Năstase, nici chiar tratativele între serviciile secrete române și cele ruse. Tot se au ei de bine încă de prin ’89!

Dimpotrivă, salutăm faptul că toate forțele politice ale țării s-au unit într-un scop comun: eliberarea marelui patriot Ilie Ilașcu și a camarazilor săi.

Am saluta și mai mult dacă s-ar mai face un program coerent și viabil pentru încă 3 milioane de români basarabeni care așteaptă de 10 ani brațul nostru de sprijin și de apărare pentru a reveni la țara-mamă.

Pentru că, vedeți dumneavoastră, dacă Basarabia nu era lăsată de izbeliște, pe mîna străinilor, nu avea loc războiul din Transnistria, nu era arestat Ilie Ilașcu, nu se stingea Mișcarea de eliberare națională, nu avea loc genocidul și nu eram împinși în brațele imperiului colonizator rus.

Sper că ziariștii bucureșteni care nu au mirosit încă praful de pușcă, să înțeleagă odată și odată că orice faptă își are consecințele ei. Să nu-și mai pună unul altuia întrebări pe înțelesul oricărui basarabean sau bucovinean trecut prin ghearele morții.

Iar în ce privește milosteniile creștinești ale lui Voronin sau Simirnov nu-i credeți pe cuvânt, precum Moscova nu crede lacrimilor. Și unul și altul sunt conduși de această Moscovă. Dacă ar fi fost să fie altfel, Ilașcu și grupul său erau demult liberi. A fost la mijloc o conjunctură politică internațională în care a intrat mai clar și partea română, Ilie Ilașcu fiind senator de România, iar Federația Rusă a voit să pară mai blajină în ochii opiniei publice mondiale. Să vedem însă dacă va fi la fel de blajină și în continuare în legătură cu ceea ce mai are de făcut și anume, precum spun profeții, să ne întoarcă Basarabia și Nordul Bucovinei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - despre practici falimentare în domeniul restructurării economiei;

Are cuvântul domnul Napoleon Pop și se pregătește doamna deputat Mândrea Muraru Mihaela.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Preocuparea Guvernului pentru restructurarea economică, în general, este lăudabilă și ea trebuie susținută numai în măsura în care, conform principiilor de democrație economică, aduce șanse egale tuturor întreprinderilor din România. Statul nu poate să fie însă bun cu unii, puțini, și nepăsători cu alții, cei mai mulți, cu atât mai mult cu cât resursele restructurării provin de la buget, adică de la noi toți. Există o practică a tuturor guvernelor de până acum și a celui actual care trebuie stopată cu rapiditate. Ea constă, vorbind pe șleau, în deturnarea fondurilor obținute prin privatizare, în susținerea repetată și fără efect a așa-ziselor programe de restructurare numai a unor societăți la care statul este acționar majoritar, cele mai recente cazuri fiind Sidex, Tarom, Tractorul, Roman, Avicola, Balotești și altele.

Este păcat că această rețetă falimentară este repetată cu obstinație creându-se impresia chiar din interiorul Guvernului că acesta nu este capabil de soluții de fond, respectiv atragerea unor investitori și debarasarea prin privatizări profesioniste de ghiulele grele care atârnă de un executiv care trebuie să acorde mai multă atenție regulilor de joc bune pentru toată lumea și nu administrării preferențiale a unor active în detrimentul tuturor cetățenilor.

Constatăm următoarele: - derogări administrative puse în responsabilitatea unui întreg Parlament în ceea ce privește redestinarea unor fonduri publice, rezultate din privatizare, numărul acestor excepții depășind regula; - mecanismul redestinării acestor fonduri duce la scăderea valorii în timp a sumelor de recuperat, statul acceptând ab initio o pierdere de care se face singur responsabil. În timp ce titlurile de stat pentru acoperirea deficitului bugetar sunt emise cu dobânzi de 30-50% creditele de recuperat sunt acordate cu dobândă de 3-5%; - de regulă, sumele acordate pentru programele de restructurare nu se întorc, acestea majorând datoria publică care trebuie redusă tocmai prin sumele obținute din privatizare; - atribuțiile financiare ale APAPS sunt deturnate, creânduse sisteme de creditare, garantare și asigurare în afara celor legal constituite; - se pun în pericol fragilele mecanisme de piață care pot și trebuie să contribuie și ele la restructurarea activelor aflate în proprietatea privată a statului; - statul trebuie să dea primul exemplu în aplicarea corectă a legilor și să recurgă cât mai puțin la derogări în beneficiul unora, a căror selectare continuă să se facă după criterii obscure. Nu cred că liniștirea pe moment a situației unei societăți comerciale poate echilibra frustrările de viitor ale tuturor cetățenilor, care pot fi exacerbate prin acest comportament preferențial.

Sunt convins, atât eu cât și mulți alți deputați din această Cameră, asupra corectitudinii în ceea ce privește scrierea în clar, în legea bugetului de stat pe anul 2001, a modului de utilizare a sumelor provenite din privatizare și mai ales a destinației subvențiilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu și pentru încadrarea în timp.

 
  Mihaela Mândrea Muraru - cuvânt de bun venit lui Ilie Ilașcu în Parlamentul României;

Are cuvîntul doamna Mândrea Muraru și se pregătește domnul deputat Ioan Sonea.

   

Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:

Mâine de Ziua Independenței, de Ziua Victoriei împotriva Fascismului, de Ziua Europei, ne vom sărbători eroii. Coroane, parăzi, discursuri. Pentru ca totul să capete un aspect consistent, ne a fost dat un erou în carne și oase: Ilie Ilașcu.

Eroul, simbolul uniunii forțelor celeste cu cele pământești, poate fi un zeu decăzut sau un om divinizat. Oricum, el câștigă nemurirea. Însă, cea mai mare victorie a unui erou este cea repurtată asupra lui însuși.

Va reuși Ilie Ilașcu, eroul eliberat prin stăruințele României și demersurile Comunității internaționale, să devină simbolul primei victorii a aplicării filozofiei drepturilor omului în răsăritul încețoșat european?

Venind alături de noi în Parlamentul României, eroul viu Ilie Ilașcu va trebui să-și suporte propria popularitate în libertate, devenind un moment important în istoria românilor, un succes al politicii externe românești, un rezultat al colaborării dintre instituții și persoane, implicate deopotrivă în eliberarea sa. Tot el, eroul viu Ilie Ilașcu, va trebui să se adapteze jocurilor politice de la București. Forța lăuntrică și caracterul îl vor obliga să facă față demersurilor de toate genurile și îl vor determina la un moment dat să-și dorească o temniță a tăcerii. Astfel, cu toții vom avea un exemplu care ne va arăta cât este de greu să fii erou viu.

Dragi colegi prezenți și absenți,

Stă în puterea noastră de înțelegere și de acțiune să nu transformăm simbolul național al luptei pentru unitatea românilor în derizoriu. El nu ne-a fost dat întâmplător, acum, în plin proces de globalizare și mondializare. Să nu-l hărțuim cu idealurile sau interesele noastre pe Ilie Ilașcu, să nu-l obligăm să-și construiască o închisoare din retrageri și dezamăgiri, pe ai cărei pereți senatoriali să-și scrijelească adânc și dureros dezgustul pentru politica românească din acest timp al încercărilor majore. Să-l primim pe colegul Ilie Ilașcu, alături de noi în bancă, să rămânem împreună cu el și să învățăm răbdarea de a sta locului și de a gândi în folosul românilor care ne-au învestit cu speranțele lor de bine, crezând în înțelepciunea și statornicia noastră.

Să-i spunem cu toții: Bine ai venit Ilie Ilașcu! (Aplauze)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumim.

 
  Ioan Sonea - o analiză a restructurării și reorganizării sectorului energetic românesc;

Are cuvântul domnul Ioan Sonea și se pregătește domnul Ionel Olteanu.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

După cum se știe, sistemul energetic național se constituie din totalitatea instalațiilor de producție, transport, distribuție și utilizarea energiei electrice pe teritoriul României, având regim de funcționare comun.

Sistemul funcționează interconectat cu cele ale altor țări, conform unor convenții și acorduri. Cuprins în ansamblul transformărilor de după anul 1990, sistemul energetic național, a ajuns astăzi, după o nouă fază a restructurărilor decise politic, să se compună din 5 societăți comerciale independente organizatoric și patrimonial: S.C.Termoelectrica SA, S.C. - Hidrotehnica SA, S.C.- Electrica SA, S.C.-Nuclearoelectrica SA și S.C.-Transelectrica SA.

Consecințele spargerii pe verticală a CONEL a fost pierderea bonităților financiare, reducerea credibilității pe piața financiară, presiuni asupra garanțiilor guvernamentale pentru importurile curente de combustibili, criza energetică din iarna anului 2000-2001, care a impus costuri suplimentare mari. Deși între aceste societăți comerciale relațiile se desfășoară conform unor contracte supervizate de o agenție națională de reglementare în domeniul energetic, nu s-a clarificat încă situația patrimoniului, separarea clară între proprietatea privată și proprietatea publică a statului, nu au fost reglementate contractele de concesiune pentru proprietatea publică între aceste societăți și Ministerul Industriei și Resurselor, iar circulația financiară a societăților a fost, aproape tot timpul, încordată, acumulând creanțe și arierate din cauza blocajului financiar, cu consecințe, sigur, asupra agenților economici care beneficiază de energie.

În acest fel, plata obligațiilor către stat, finanțarea investițiilor și a importurilor de combustibili au acutizat situația în domeniu, cu consecințe pentru siguranța sistemului energetic național și la urma urmei, siguranța României. În țările Europei de Vest sunt în curs de formare mari companii integrate, de tip holding, care se impun pe piață, a se vedea Directiva nr 96 din 1992 care, de altfel, prevede că în statele membre există diferențe structurale și de reglementare, permițându-i-se fiecăruia să opteze pentru regimul care corespunde cel mai bine situației sale specifice. Iată că directiva Uniunii Europene nu impune un model sau o schemă rigidă, atunci de ce programele de restructurare românești ale sistemului energetic național au dus la fărâmițarea și se discută tot mai mult de privatizarea unor activități și, în special, a celei profitabile, distribuția de energie electrică. Dacă la început intențiile erau doar enunțate, astăzi acest lucru este componentă a programului de guvernare. Sunt prevăzute privatizări în zona producției și în zona distribuției. Dacă acest proces va avea loc și în ce măsură industria energetică din România va reuși să reziste în fața megacompaniilor și holdingurilor internanționale, rămâne să trăim noi această luptă. Însă, ne punem întrebarea cum vor mai putea fi protejați consumatorii naționali, având în vedere alte experiențe de acest gen în România.

Ce se urmărește, în fapt, conform strategiei energetice? Se prevede că unele centrale electrice și de termoficare pot fi vândute, ca și instalații din domeniul energiei termice, intenționându-se privatizarea a două societăți de producție pe an și concesionarea unor hidrocentrale. În domeniul rețelelor se urmărește ca societatea Electrica să fie divizată la rândul ei în 8 societăți regionale de distribuție și privatizarea a două pe an. Deci, în câțiva ani statul, va depinde de bunăvoința distribuitorilor, cu consecințe imprevizibile în componenta socială a reformei, asupra sistemului energetic național și asupra economiei naționale.

În acest fel, sistemul energetic își pierde caracterul de serviciu public național, ajungându-se la prețuri discriminatorii și neegale după zone și categorii de consumatori, la lipsa de interes pentru extindere în zone izolate datorită costurilor mari, import de energie, reducerea investițiilor și altele.

Acestea, în România, când în toate țările din Europa s-au construit sisteme, după cum spuneam, energetice puternice, integrate vertical și orizontal, capabile să domine piața: EDF în Franța, ENL în Italia - sunt cele mai puternice din Europa și sunt de stat.

Consecințele privatizării în Marea Britanie, deci modelul britanic de gestionare a sistemului energetic, nu este agreat în multe state, consecințele restructurării și privatizării în Marea Britanie sunt: consumatorii au pierdut între 1,3 și 4,4 miliarde lire sterline, Guvernul a câștigat între 0,4-1,2 miliarde de lire sterline, acționarii au câștigat între 8,1 și 9,7 miliarde lire sterline. De remarcat că și câștigurile acționarilor au avut loc pe fondul pierderilor la consumatori, dar și a 42% din locurile de muncă. Sursa informațiilor – Banca Mondială, PPIS, Nota nr.124.

Desigur că și în alte țări problema se pune la fel, Mexicul a abandonat sistemul privatizării încă din 1999, Brazilia în 1998, în Australia - 4 state au abandonat sistemul. În Germania, chiar dacă există un sistem separat, este foarte puternic, nu ne putem compara cu această țară în ceea ce privește sistemul energetic. Companiile proprietate de stat din Franța, Italia, Norvegia, Suedia, Finlanda sunt în ascensiune, comparativ cu cele privatizate din Anglia, Spania, Ungaria. În Ungaria, de fapt, sistemul abia dacă mai emite licențe, a ieșit de pe piața energetică europeană.

Așa cum spun specialiștii din domeniu și cei implicați permanent în procesul de restructurare și reorganizare a sectorului de electricitate din România, - dau un exemplu, Federația Sindicatelor "Univers" a prezentat Ministerului Industriilor și Resurselor o variantă de lucru care ține seamă de interesul și specificul economiei naționale în acest domeniu - se impune o mai mare transparență și transformările din acest domeniu strategic să fie cunoscute în integralitatea lor, pentru menținerea integrității sistemului și ca o garanție de echilibru energetic, economic și social.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ionel Olteanu - comentariu asupra aportului românesc în cazul eliberării lui Ilie Ilașcu;

Are cuvântul domnul deputat Ionel Olteanu și se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar PDSR(social-democrat și umanist) din Camera Deputaților, în numele căruia am onoarea să mă exprim astăzi, salută cu satisfacție nedisimulată eliberarea patriotului român Ilie Ilașcu exprimându-și totodată speranța legitimă că și ceilalți membri ai grupului Ilașcu vor fi de asemenea puși în libertate.

După 9 ani de detenție inumană și degradantă, la care a fost obligat de către autointitulatele autorități transnistrene de la Tiraspol, în urma unei farse judiciare sinistre, demne de inchiziția evului mediu, iată, Ilie Ilașcu va fi, în sfârșit, în aceste zile printre noi. Condamnat la moarte, datorită convingerilor sale naționale și politice, doar pentru faptul că este român, Ilie Ilașcu a devenit un simbol al dârzeniei și verticalității, un simbol al solidarității noastre, al solidarității internaționale pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Contextul presiunii internaționale exercitat în ultimul timp de Consiliul Europei și OSCE, ca urmare a inițiativelor promovate de membrii delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în care sens amintim propunerea de rezoluție depusă de senatorul PDSR Gheorghi Prisăcaru, propunerea de directivă depusă de mine însumi, în aprilie a.c., toate vizând eliberarea patriotului român Ilie Ilașcu, au creat un context necesar.

Cu toate acestea, doamnelor și domnilor deputați, este incontestabil că fără să minimalizăm eforturile mass-media, eforturile întregii societăți civile românești, eliberarea lui Ilie Ilașcu se datorează demersurilor făcute de Președintele României, domnul Ion Iliescu, apelurilor și mesajelor formulate la Strasbourg de primul ministru al României, domnul Adrian Năstase, și, nu în ultimul rînd, de demersurile diplomației românești conduse de domnul Mircea Geoană, a diplomației OSCE, conduse de președintele Adunării Parlamentare a OSCE, domnul Adrian Severin.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest eveniment major, dincolo de toate semnificațiile eliberării patriotului român Ilie Ilașcu, acest eveniment înseamnă mai mult decât salvarea unui om și a unui destin marcat de momente emoționale sau pline de dramatism. Acest eveniment este un simbol al solidarității noastre, al solidarității naționale, din păcate, prea puțin manifestate în ultimii ani. Un bun exemplu pe care mi-l amintesc este în 1994, când toți liderii organizațiilor de tineret, ai tuturor partidelor reprezentate în Parlamentul României, inclusiv UDMR, au semnat un Memorandum adresat Parlamentului European de la Strasbourg, pe care l-am depus instanței europene. Acesta este un simbol că putem fi solidari în acțiunile noastre cu privire la respectarea valorilor democratice, la respectarea democrației pluraliste, la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Iată de ce PDSR susține că aceste valori trebuie să facă cât mai des obiectul solidarității noastre, iată de ce susținem că, chiar dacă eliberarea lui Ilie Ilașcu a fost posibilă doar astăzi, în timpul acestei guvernări, demersurile noastre ale PDSR, ale celorlalte partide politice sunt din anii care au urmat detenției lui Ilie Ilașcu. Numai așa vom putea, prin solidaritate, să ne afirmăm pe scena integrării europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - semnal de alarmă în cazul debranșărilor de la rețeaua de termoficare din Iași;

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu și se pregătește domnul Emil Rus.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși actualul partid de guvernământ a promis în campania electorală intervenția sa în forță pentru îmbunătățirea cât de cât a vieții oamenilor, constatăm acum, cu stupoare, că efectele benefice ale guvernării asupra nivelului de trai, nu numai că nu se văd, dar ele adâncesc sărăcia și mizeria. Urmând, cu perseverență, tradiția nerespectării promisiunilor, ultima măsură de a opri livrarea apei calde către consumatorii datornici arată, fără putință de tăgadă, cât de socială este o asemenea măsură, care sfidează satisfacerea nevoilor de minimă igienă ale oamenilor, îndeosebi ale celor săraci.

În municipiul Iași, au fost debranșați de la rețea peste 400 de mii de locuitori, pe motiv că nu au achitat consumurile. Datorită acestei situații, Regia Autonomă de Termoficare a acumulat datorii către sucursala Electrocentrale de peste 42 de miliarde lei, fapt pentru care sucursala Electrocentrale oprește furnizarea curentului electric necesar producerii agentului termic. Măsura de a opri furnizarea apei calde o considerăm însă abuzivă, deoarece între cei care suportă consecințele sunt și foarte mulți oameni care și-au achitat cu regularitate consumurile.

În al doilea rând, măsura este ilegală, deoarece, în prealabil, nu au fost luate măsuri tehnologice care să dea posibilitatea separării datornicilor de oameni de bună credință.

În al treilea rând, Guvernul impune această măsură barbară fără a vedea că bugetul de stat datorează Regiei de Termoficare Iași 55 de miliarde de lei subvenții pentru lunile ianuarie și martie.

Considerăm că aplicarea acestei măsuri în municipiul Iași are un caracter samavolnic, deoarece din cele 45 de puncte termice își au achitate consumurile la zi 30 și numai 15 sunt restanțiere. Efectul imediat va fi acela că oamenii nemulțumiți nu vor mai plăti facturile și dimpotrivă vor chema în judecată furnizorul pentru a cere despăgubiri. Oprirea apei calde menajere va duce și la afectarea a 1000 de locuri de muncă, deoarece oamenii din centralele și punctele termice vor fi trecuți într-o formă de șomaj până în octombrie cu plata de numai 50% din salariu.

Având în vedere atmosfera creată în rândurile populației, de măsurile luate de un Guvern care a promis un trai decent pentru toți locuitorii țării, solicităm, domnule prim-ministru Adrian Năstase, să interveniți în forță pentru soluționarea acestei probleme, nu numai pentru municipiul Iași, ci pentru întreaga țară. Aveți în vedere, domnule prim-ministru, că lumea este tot mai săracă, numărul șomerilor nu scade, pentru că nu și-au găsit locuri de muncă și pentru că au ieșit din plata ajutorului de șomaj.

Consecințele cele mai grave vor fi pentru locuitorii orașelor, pentru șomeri, pensionari și alte categorii defavorizate care încep să nu mai aibă nici o altă surse de venit.

Având în vedere această situație dramatică, solicităm domnului prim-ministru să informeze când și în ce mod se va rezolva situația nemaiîntâlnită până acum, creată prin sistarea furnizării agentului termic către populație.

Totodată, cerem domnului prim-ministru să aducă la cunoștință publică când vor fi achitate subvențiile către regiile termice datorate bugetului de stat, în vederea stingerii datoriilor către furnizorii de energie electrică. Solicităm, de asemenea, Guvernului să informeze opinia publică dacă este dispusă să subvenționeze în continuare căldura pentru oamenii nevoiași.

Ci convingerea că suferința oamenilor săraci va fi auzită de dumneavoastră, domnule prim-ministru, și că veți căuta cu grijă cuvenită soluțiile cele mai potrivite, vă asigurăm de toată stima și considerația noastră.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, vă mulțumesc și pentru concizia intervenției.

 
  Valentin Vasilescu - eliberarea lui Ilie Ilașcu după 9 ani de detenție - o minune dumnezeiască;

Are cuvântul domnul Emil Rus și ultimul vorbitor, domnul Valentin Vasilescu care se va pregăti.

Domnul Emil Rus nu este?

   

Domnul Emil Rus (din sală) :

Nu știam că sunt pe listă și nu sunt pregătit încă, domnule președinte. Voi lua cuvântul după domnul Vasilescu.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Vasilescu, colegul nostru vă roagă să luați dumneavoastră cuvântul.

 
   

Domnul Valentin Vasilescu:

Eliberarea lui Ilie Ilașcu după 9 ani de detenție mi se pare o minune dumnezeiască și e bine s-o respectăm ca atare. Ea a umplut tuturor românilor inimile de bucurie, chiar dacă involuntar a eclipsat un eveniment dinainte anunțat: sosirea în țară a fostului suveran Mihai de Hohenzollern.

Societatea românească navighează de 11 ani ca o corabie în derivă și cu toții simțim că este foarte aproape de a eșua în absența unor repere solide. Una din cărțile scrise de Geo Bogza poartă numele de "Paznic de far". Și metaforic vorbind, farul ar putea simboliza setul de valori morale ale poporului român, abandonat cu bună știință în ultima vreme. Aceste valori au constituit coloana vertebrală a statorniciei de veacuri a poporului român pe aceste meleaguri.

De aceea, eu îl consider pe Ilie Ilașcu "un paznic de far al vremurilor noastre". Nimeni nu poate afirma că stăpânește legile care guvernează dinamica adevărului și, în consecință, nu poate spune că îl va influența vreodată. Așa că este inutil să continuăm să căutăm merite în eliberarea lui Ilie Ilașcu pentru că, probabil, aici la București, ele nu prea există. Există ceva cu mult mai important pe care îl simțim. Există un simbol național, viu, există un model de forță morală pe care alte popoare nu-l au. I-aș ruga pe toți românii, înainte de a mânji pe fratele Ilașcu cu diverse culori politice, să-și amintească faptul că printre gratiile cuștii în care a fost judecat, el agita în permanență tricolorul românesc, repetând de fiecare dată aceleași cuvinte: "Vă iubesc, frați români!".

Mi-aș dori ca victoria condamnatului la moarte Ilie Ilașcu să ajute la risipirea vrajbei care ne-a orbit. Mi-aș dori ca acest eveniment să ne ajute să redescoperim împreună solidaritatea și mândria de a fi român, pe care mizeria ni le-a gonit într-un tainic ungher al sufletului.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Emil Rus - prezentarea unui caz care a produs nemulțumire în Municipiul Bistrița.

Ultimul vorbitor domnul Emil Rus.

   

Domnul Emil Rus:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să aduc în fața dumneavoastră cazul de nemulțumire și revoltă a 350 de cetățeni, respectiv 114 familii pe care Primăria Municipiului Bistrița și Prefectura județului au făcut eforturi și au reușit să nu-i înțeleagă și să nu le respecte drepturile.

Este vorba de amplasarea unei stații de alimentare cu carburanți auto de către S.C. OMV România Mineral-Oil SRL București în Municipiul Bistrița, str.Calea Moldovei, în fața Spitalului județean, pe suprafața unui spațiu verde, cu fântâna arteziană, în mijlocul unei zone dens locuite, fapt pe care cetățenii nu-l acceptă, întrucât le deranjează condițiile de viață, dar lor nu li s-a cerut acordul, potrivit legii.

Precizez că la o distanță de aprox.250 m spre Vatra Dornei se află în construcție o altă stație PECO, iar la încă aprox.100-150 m în aceeași direcție se află în funcțiune o altă stație PECO. O tentativă de realizare a acestui obiectiv pe același amplasament a eșuat prin opoziția consilierilor locali în 1999, dar ceea ce nu s-a reușit a se înfăptui atunci se împlinește acum cu concursul Inspectoratului de mediu – Direcției sanitare județene și Muzeului Județean care avea în administrare această zonă istorică ce ascunde un vechi cimitir românesc.

Pe vremea comunismului, din biserici am făcut restaurante și din cimitire, parcuri, iar acum, din parcurile atât de necesare oamenilor, facem benzinării moderne, cu baruri de lux. În prezent, există o hotărâre a Consiliului municipal Bistrița, nr.183/20 decembrie 2000, prin care se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat a terenului respectiv, în suprafață de 2080 metri pătrați din strada Calea Moldovei în scopul asocierii în participațiune cu S.C.O.M.V. România Mineral oil București, pentru amenajarea stației prevăzută cu ateliere, spălătorie, parcare și baruri.

Cetățenii vecini în prezent asistă neputincioși cum excavatoarele distrug parcul și sapă pământul sub paza gardienilor publici dotați cu bastoane și pistoale, ca dovadă că legea într-un stat de drept trebuie respectată, iar reprezentanții municipalității îi asigură că societatea întreprinzătoare le va planta pomi în alte locuri ale orașului.

Cerem, prin urmare, oprirea acestor demersuri care se fac în detrimentul cetățenilor din cartierul respectiv bistrițean.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu. Mulțumesc tuturor.

 
   

După o scurtă pauză vor fi reluate lucrările conform programului de astăzi.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52/2000 pentru completarea unor dispoziții privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică (restituit comisiei).  

După pauză

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul președinte Valer Dorneanu, asistat de domnii Constantin Niță și Radu Stroe, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să poftiți în sală să reluăm lucrările în plen.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, scontând pe îmbunătățirea prezenței. Vă anunț că din totalul de 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 272, fiind declarați absenți 73, din care 52 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
   

continuăm ordinea de zi la care ne-am oprit în cursul zilei de ieri, respectiv la proiectul înscris pe lista pe care o aveți la pct.5: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52/2000 pentru completarea unor dispoziții privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest raport și pe doamna președinte a Comisiei de muncă, Smaranda Dobrescu, să ia loc.

Doamna președinte Smaranda Dobrescu dorește o intervenție preliminară la acest proiect.

Poftiți, doamna deputat.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Comisia are rugămintea să fiți de acord să întoarcem acest raport la comisie întrucât anexa nr.5 din Ordonanța Guvernului nr.52, adică exact acest proiect de lege, a fost abrogată prin Ordonanța de urgență nr.24/2000. deci, în mod normal, ar trebui făcut un raport de respingere, ceea ce vă și roagă să acceptați Comisia de muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați auzit propunerea doamnei președinte.

Cine este pentru restituirea proiectului la comisie? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

În unanimitate s-a restituit proiectul la comisie.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.212/1999 privind modificarea Legii nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar (amânarea votului final).  

La pct.6: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.212/1999 pentru modificarea Legii nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar.

Suntem în procedură de urgență și suntem în prezența unei legi cu caracter organic.

Rog Comisia pentru politică economică să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Cornel Popa:

Domnule președinte,

Propunem 5 minute pentru discuții, 1 minut pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere de alocare a timpilor de dezbatere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat această alocare de timp.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul de lege adoptat de Senat și raportul comisiei noastre, între cele două legi existând deja un prim punct de divergență: Senatul a considerat această lege organică și comisia noastră o consideră lege ordinară.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni.

Nu sunt obiecții. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.unic. Vă rog să urmăriți raportul comisiei noastre.

Amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra art.I, preambul, dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt obiecții.

Se consideră votat în unanimitate.

În legătură cu pct.1 al art.I, cel care modifică art.6 alin.1, vă rog să urmăriți amendamentul 2 din raportul comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotriva amendamentului?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.2, comisia nu a avut amendamente, pct.2 din ordonanță. Dacă dumneavoastră aveți. Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.3 al art.I, urmăriți, vă rog, amendamentul nr.3 din raport, cel cu privire la modificarea art.7 alin.1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.3 al comisiei. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.4 din ordonanță urmăriți, vă rog, pct.4 din raport, cel care cuprinde amendamentul comisiei referitor la art.8 alin.1.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art.II al ordonanței dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5 din raport. Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul nr.5? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate noul text al art.II.

Cu aceasta, am parcurs acest proiect de lege și ordonanța de urgență. având în vedere numărul insuficient de deputați care există în sală pentru vot, vom supune acest proiect de lege votului final, joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de la plata impozitelor pe salarii și/sau pe venituri realizate de consultanți străini pentru activitățile desfășurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut (amânarea votului final).  

La pct.7 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/1997 privind scutirea de la plata impozitului pe salarii și/sau venituri realizate de consultanți străini pentru activitățile desfășurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

Procedură de urgență.

Comisia pentru muncă. Doamna deputat Smaranda Dobrescu, președinta comisiei, propune și timpii de dezbatere și propunerea comisiei, de respingere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune 1 minut de intervenție, nu mai mult de 5 minute, discuție totală. Comisia, în același timp, a propus în unanimitate respingerea acestui act normativ, având în vedere necesitatea eliminării tratamentului discriminatoriu acordat personaelor fizice care realizează venituri de consultanță străină în raport cu restul constribuabililor români și ținând seama de necesitatea unei reglementări unitare în acest domeniu, de fapt, revenirea oarecum la termenii Ordonanței nr.73 din 1999 și vă propune respingerea, de comun acord cu Guvernul, în urma discuțiilor pe care le-a purtat.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulțumesc.

Sunteți de acord cu acest timp de dezbatee?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat acest timp de dezbatere.

Rog inițiatorul să intervină cu privire la propunerea comisiei. Dorește cineva din partea inițiatorului să intervină? Sunteți de acord cu propunerea de respingere, doamna Manolescu? Da.

Inițiatorul își însușește această propunere.

Dacă din partea dumneavoastră dorește cineva să intervină la discuții. Nu.

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, vom supune propunerea de respingere votului final de joi.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2000 pentru modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice(restituit comisiilor).  

La pct.8: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2000 pentru modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor publice.

Și aici suntem în procedură de urgență. Așteptăm propuneri cu privire la modul de dezbatere și timpii alocați din partea Comisiei pentru buget și Comisiei juridice.

Domnul deputat Grigoraș are o intervenție din partea comisiilor comune desemnate să redacteze raportul.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor publice, există o inițiativă a Guvernului, este întocmit raportul și vă cerem ca după discutarea acestui raport, respectiv a modificării propuse de Guvern, să luăm în discuție această Ordonanță nr.35, ea urmând să fie respinsă. De altfel, și în ordinea de zi, Comitetul ordinii de zi ne propune să așteptăm raportul comun al comisiilor și după aceea să discutăm acest proiect de ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Sunteți de acord cu restituirea la comisie până când se va lămuri situația celorlalte acte normative?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a votat în unanimitate amânarea acestui proiect și restituirea lui la comisii.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 (amânarea votului final).  

La pct.9: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate, nr.145/1997.

Comisia pentru muncă este sesizată în fond și propune respingere. O rog pe doamna președintă a comisiei să ne propună și timpii de dezbatere, aflându-ne în procedură de urgență și motive de propunere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune, stimați colegi, 1 minut pentru fiecare articol și 5 minute total dezbatere.

Comisia, în același timp, are un raport de respingere, având în vedere că prevederile acestei ordonanțe de urgență au fost limitate în timp, adică pe o perioadă până la intrarea în funcțiune a Casei naționale de asigurări de sănătate. Ea nu mai are obiect întrucât termenul acesta a fost depășit. Ca atare, vă rugăm să luați în considerare propunerea comisiei, de respingere a acestei ordonanțe de urgență.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Inițiatorul dacă dorește să intervină pentru această propunere.

Poftiți, doamna ministru.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Suntem de acord cu respingerea acestei ordonanțe de urgență care și-a încetat efectele la data de 31 martie 1999. Deci, în prezent, a rămas fără obiect. Este una din multele modificări la Legea nr.145/1997 privind Legea asigurărilor sociale de sănătate. Pentru celelalte ordonanțe de urgență, respectiv 30 și 72/1998, 155/1999 și 180/2000 urmează să lucrăm la un punct unitar, pentru că aceste acte normative se contrazic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulțumesc.

Dacă din partea dumneavoastră mai dorește cineva să intervină cu privire la această propunere de respingere a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/1998. Nu.

În consecință, vom supune votului final propunerea de respingere în ședința de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2000 pentru modificarea Anexei nr. 2 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții (amânarea votului final).  

La pct.10: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.227/2000 pentru modificarea anexei nr.2 la Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului bugetar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acodarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.

Suntem în procedură de urgenăă.

Comisia pentru muncă, tot doamna președinte Smaranda Dobrescu, o rog să propună timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, comisia vă propune 1 minut și 5 minute per total.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă suneți de acod cu acest timp de dezbatere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a votat modalitatea de dezbatere, în unanimitate.

Vă rog să urmăriți proiectul de lege în paralel cu forma prezentată de către Senat și pe care comisia noastră și-a însușit-o.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.unic al legii care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.227.

Dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I și II dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

În consecință, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.119/2000 pentru modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (amânarea votului final).  

La pct.11, avem proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.119/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate.

V-aș ruga să urmăriți la pct.11 există în fapt două proiecte de lege: proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului 119/2000 și proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2000.

Cele două proiecte sunt legate și v-aș propune să analizăm, să dezbatem întâi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2000 și rog comisia să-mi infirme sau să-mi confirme opinia cu privire la care propunerea de respingere a Ordonanței Guvernului nr.119 se bazează pe faptul că s-a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.173/2000.

Doamna președintă, vă rog să ne lămuriți!

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Comisia de muncă a propus respingerea acestui proiect de ordonanță, lucru de altfel pe care l-a făcut și Senatul, întrucât reglementările Ordonanței nr.119 au fost preluate ulterior de către Legea nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999, unde la art.7 alin.2, termenul de depunere al actelor se prelungește până la 15 martie 2001.

Ca urmare, modificarea la Ordonanța de urgență 119/2000, adică alin.3 al art.8 din Decretul-lege 118 rămâne fără obiect.

În aceste condiții, vă rugăm să fiți de acord cu respingerea acestei ordonanțe de urgență nr.119 ca fiind fără obiect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În consecință, luăm totuși în dezbatere, înțeleg, întâi proiectul de lege al Senatului pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.119. Da? Da.

Din partea inițiatorului. Domnule ministru Bobiș, cine reprezintă Guvernul la acest proiect de lege? Nu-l puteți dumneavoastră reprezenta?

Vă rog. Că nu suntem în procedură de urgență și trebuie să prezentați opinia Guvernului întâi.

Deci, comisia susține aprobarea Legii Senatului, pentru respingerea ordonanței.

Poftiți! Domnul ministru Bobiș, din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Ioan Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi susținem propunerea comisiei de specialitate, a Comisiei de muncă și protecție socială, cu privire la acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulțumim.

Comisia! Ați auzit deja propunerea și aveți și raportul comisiei în față.

Dacă dumneavoastră doriți să participați la dezbateri cu privire la acest proiect de lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.119/2000. Nu.

În consecință, vom supune proiectul votului final de joi.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (amânarea dezbaterii).  

În continuare, proiectul de Lege, tot de la pct.11, privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Comisia de muncă este sesizată în fond. Suntem în procedură de urgență pentru că e vorba de aprobarea unei ordonanțe de urgență.

Rog comisia să propună timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă vă propune 1 minut de fiecare intervenție, timpul total să nu depășească 10 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cine este pentru această repartizare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Poftiți, domnule deputat!

 
   

Domnul Károly Kerekes:

Sunt deputatul Károly Kerekes, U.D.M.R.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La această a doua Ordonanță de urgență a Guvernului nr.173/2000, inițiatorul a fost Ministerul Muncii. Întreb eu: este prezent astăzi inițiatorul? Pentru că sunt niște amendamente atât din partea comisiei, cât și a subsemnatului, la care trebuie să auzim și opinia Ministerului Muncii, inițiatorul acestei ordonanțe.

Dacă nu este prezent, vă propun o amânare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/1998 privind Statutul personalului vamal (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Ministerului Muncii este? Amânăm puțin, până vine reprezentantul Ministerului Muncii și, în consecință, trecem la pct.12 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal, lege adoptată deja de Senat. Raport Comisia pentru muncă. O rog pe doamna președintă să ia locul în banca rezervată comisiilor permanente și inițiatorul să-și susțină acest proiect.

Poftiți, doamna ministru Manolescu, din partea Ministerului Finanțelor.

   

Doamna Oana Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sistemul vamal din România se află în plină desfășurare a procesului de reformă pe plan legislativ, organizatoric, de personal și informatic, beneficiind pe lângă eforturile interne și de unele finanțări Phare.

Statutul personalului vamal are în vedere, pe lângă aspectele cuprinse în nota de fundamentare și o serie de cerințe subliniate în mod expres în Cartea Albă a Comisiei Europene și în analizele referitoare la sectorul vamal.

În acest sens, se amintesc următoarele: necesitatea creării unui sistem vamal eficace, cu număr suficient de personal vamal bine calificat, motivat profesional și o conduită exemplară; asigurarea condițiilor necesare realizării stimulării materiale și protecției corespunzătoare a personalului vamal, crearea unui cadru organizatoric propriu, care să fie în măsură să asigure pregătirea și perfecționarea personalului vamal.

Ținând cont de aceste principii, se urmărește, prin Ordonanța Guvernului nr.16/1998 consolidarea la toate nivelurile a unui management capabil să tranforme prevederile programului de guvernare în politică sectorială, la nivel central, și asigurarea coordonării, urmăririi controlului și realizării eficiente a activității vamale la nivelul teritoriului.

Pe baza celor prezentate, vă propunem adoptarea Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/1998.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președintă Smaranda Dobrescu, din partea Comisiei pentru muncă.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

în urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal, în ședința din 14 martie, comisia a propus ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare, cu următoarele amendamente: ar fi de menționat că aceste prevederi, toate amendamentele pe care le-a adus comisia, au venit în sprijinul uniformizării prevederilor salariale, în special, cu legea în vigoare, care guvernează salarizarea bugetarilor, și anume cu Ordonanța nr. 24/2000.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Nu. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe texte, urmărind în paralel proiectul legii și textul ordonanței, în paralel cu raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Se consideră votat textul în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

Asupra pct.1 al articolului unic, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 1 din raport, care cuprinde ușoare ameliorări pe care vi le-a explicat doamna președintă Smaranda Dobrescu, dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul nr. 1 din raport? Vă rog să vă manifestați. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat amendamentul în unanimitate.

La pct.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.3 din proiectul de lege. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu. Se votează în unanimitate.

La pct.4 vă rog să urmăriți, la pagina 8 din raport, amendamentul comisiei nr. 14.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.5 al articolului unic din proiectul de lege, vă rog să urmăriți la pagina 9 amendamentul nr. 15.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Trecem, în continuare, la ordonanță.

Asupra titlului dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Comisia nu a avut amendamente și potrivit Regulamentului dacă nu sunt obiecțiuni se consideră votate în unanimitate.

Asupra titlului Capitolului I "Dispoziții generale" și asupra articolelor 1, 2, 3, 4, comisia nu a avut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Urmăriți, vă rog, textul ordonanței. Nu aveți. Se consideră votate în unanimitate.

Asupra secțiunii a 2-a, care cuprinde art.9, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra Secțiunii a 3-a, art. 10, 11 și 12 dacă aveți obecțiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

La titlul III "Funcția de expert vamal" și în cadrul acestui titlu art. 13, 14, 15, 16, 17 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

Titlul IV, "Birourile vamale", Capitolul I, Secțiunea 1, articolele 18, 19, 20, 21. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Dacă nici dumneavoastră nu aveți se consideră votate în unanimitate.

Cu privire la Secțiunea a 2-a, art. 22, 23 și 24 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se votează în unanimitate.

Asupra Secțiunii a 3-a, art. 25 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se votează în unanimitate.

La titlul V "Desfășurarea activității profesionale". Vă rog să urmăriți amendamentul nr. 2, de la pagina 2 din raport. Comisia propune ca titlul V să aibă definiția "Cariera profesională". Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu sunt obiecțiuni. Nici dumneavoastră, domnule Neacșu? Vă mulțumesc.

În aceste condiții, cine este pentru amendamentul 2? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Cu privire la titlul Capitolului I din titlul V, Secțiunea 1, art. 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut nici un fel de propuneri. Nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La Secțiunea a 2-a "Avansarea în funcții". La art. 40 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art. 41 vă rog să urmăriți amendamentul comisiei, care se află în raport la pagina 2, pct. 3.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art. 42, 43, 44, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră nu aveți. Se consideră votate în unanimitate.

La art. 45 vă rog să urmăriți în raport pct. 4 de la pagina 3. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat amendamentul 4 al comisiei cu privire la art. 45, în unanimitate.

Articolul 46 vă rog să urmăriți amendamentul nr. 5, tot de la pagina 3.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art. 47 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La Secțiunea a 3-a "Mobilitatea personalului", dacă aveți obiecțiuni la art. 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56 și 57? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La Secțiunea a IV-a, articolele 58, 59, 60 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La Secțiunea a 5-a "Salarizarea personalului vamal". Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 6 de la pagina 4 a raportului comisiei? Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul nr. 6 cu privire la art. 61? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art. 62 vă rog să urmăriți amendamentul nr. 7 din raport. Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat amendamentul 7 cu privire la art. 62 în unanimitate.

La art.63, 64, 65 dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Articolele 66, 67, 68, 69, 70 și 71 dacă aveți observații sau obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Se consideră votate în unanimitate, în consecință.

La Secțiunea a 6-a "Perfecționarea personalului vamal", art. 72, 73, 74, 75, 76, 77. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La titlul VI "Drepturi, îndatoriri și răspunderi". Capitolul I, Secțiunea 1, art. 78 dacă aveți observații sau obiecțiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

La art. 79 vă rog să urmăriți amendamentul nr. 8 al comisiei.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art. 80, 81, 82 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut observații. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 83 urmăriți, vă rog, amendamentul 9 de la pagina 6.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul 9, cu privire la art. 83? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art. 84 dacă aveți observații? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La Secțiunea a 2-a "Drepturi sindicale", art. 85, 86, 87, 88, 89, 90. Dacă aveți observații? Comisia nu a avut.

Se consideră votate în unanimitate.

Capitolul II "Îndatoririle personalului vamal".

La art. 91 dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Se consideră votat, în consecință, în unanimitate, dacă nici dumneavoastră nu aveți.

Capitolul III, art. 92 și 93. Dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La art.94 vă rog să urmăriți amendamentul 10 de la pagina 6.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art. 95 urmăriți, vă rog, amendamentul 11 de la pagina 7 din raport.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La articolele 96 și 97 dacă aveți observații? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. În consecință, se consideră votate în unanimitate.

Asupra titlului Capitolului IV "Răspunderea disciplinară și materială a personalului vamal" dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art. 98, urmăriți, vă rog, amendamentul 12, pe care-l găsiți la pagina 7 din raport. Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Articolele 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111. Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți observații la aceste texte? Nu aveți. Se consideră votate în unanimitate.

Titlul VII "Dispoziții finale și tranzitorii". Vă rog, dacă asupra titlului aveți observații? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Articolul 112, urmăriți, vă rog, amendamentul 13, pe care-l găsiți la pagina 8.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Articolele 113, 114, 115, 116, 117 și 118. Dacă aveți obiecțiuni. Art.118 ultimul text din ordonanță. Nu aveți. Votate în unanimitate.

Scuzați-mă, la art.117 exista un amendament. Deci, textul 117. Vă rog să observați la pagina 8 amendamentul 14. Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Revin la 118. Comisia nu a avut amendamente la el. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriți la pagina 9 din raport amendamentul 15. Comisia propune eliminarea textului integral al acestei anexe. Da? Se propune eliminarea textului, adică se propune eliminarea anexei?

Stimați colegi,

Vă rog frumos să dați o explicație, pentru că, în raport, dumneavoastră propuneți eliminarea textului, respectiv Capitolul I.B. Înseamnă că pct. A, cel cuprinzând funcțiile de execuție, rămâne.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Rămâne, da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să dați o explicație.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Am procedat la reformularea anexelor respective pentru că ulterior apariției acestei ordonanțe a apărut un alt act normativ, este vorba de Ordonanța nr.24, care stabilește o altă modalitate de detereminare a acestor anexe. Și, atunci, noi am refăcut în întregime aceste anexe pentru a fi în concordanță cu actul normativ enunțat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

rog comisia să observe dacă prezint corect lucrurile. Capitolul I "Aparat central", lit. a) "Funcții de execuție" rămâne nemodificată de către comisie. Dacă dumneavoastră aveți observații. nu aveți. Se votează în unanimitate.

La pct. b) "Funcții de conducere" aveți amendamentul 5, potrivit căruia toate funcțiile de aici sunt reformulate așa cum sunt prezentate la pagina 9, pct. 15. Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Voturi contra?

Votat în unanimitate.

Capitolul II din anexa I rămâne nemodificat, da? Dacă dumneavoastră aveți observații la Capitolul II din anexa 1? Nu aveți. Domnul Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Este o precizare foarte simplă. La pct.16 din raport este reformulată, de fapt, anexa în întregime și noi vă rugăm să acordați votul pentru această reformulare, pentru că ea a fost adusă în concordanță cu actele normative care reglementează salarizarea în acest moment.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțelegem că toată anexa I este reformulată potrivit amendamentului 16? Vă rog să urmăriți, în aceste condiții, amendamentul 16 de la paginile 10, 11.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

S-a adoptat, cu două abțineri, amendamentul 16.

Vă rog să observați în raport, la amendamentul 16 desfășurarea funcțiilor de execuție cuprinde paginile 10, 11, 12 și 13 din raport, care se termină cu funcțiile de conducere.

Trecem, în continuare, la Anexa II, care este reformulată la paginile 14 și 15 din raport.

Dacă aveți observații la noul cuprins al Anexei II? Nu aveți.

Cine este pentru Anexa II, prezentată în paginile 14, 15 din raport? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La Anexa III vă rog să urmăriți noul cuprins al acesteia, prezentat în amendamentul comisiei de la pagina 16, 17 și 18.

Dacă aveți observații la noul cuprins al Anexei III? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa IV. Comisia nu are amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți amendamente la anexa IV, care cuprinde Regulamentul pentru portul uniformei. Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate. cu aceasta, am parcurs toate anexele și toate textele acestui Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/1998 privind statutul personalului vamal, proiect de lege pe care-l vom supune votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (amânarea votului final).  

Trecem în continuare la pct.13, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. Comisia pentru sănătate prezintă raportul. Rog inițiatorul să susțină proiectul.

   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Instituțiile de medicină legală din România funcționează în prezent potrivit unei prevederi din 1966.

Schimbările produse în societatea românească din 1966 și până în prezent impun elaborarea unor noi reglementări în domeniul activității medico-legale, în măsură să asigure mijloacele de probă cu caracter științific, necesare stabilirii adevărului în cauzele penale, civile sau de altă natură și să dea o nouă dimensiune colaborării dintre instituțiile de medicină legală și organele judiciare.

În acest scop a fost elaborată Ordonanța Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activității și funcționării instituțiilor de medicină legală, care propune desfășurarea activității de medicină legală, printr-o rețea coerentă de instituții medico-legale, constituită la nivelul întregii țări, beneficiind de colaborarea Ministerului Sănătății și a Ministerului Justiției.

În concepția ordonanței, rețeaua instituțiilor de medicină legală cuprinde în structura sa Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici" din București, institutele de medicină legală din centrele medicale universitare, unități cu personalitate juridică, aflate în subordinea Ministerului Sănătății și Familiei, serviciile de medicină legală județene și cabinetele de medicină legală subordonate din punct de vedere administrativ direcțiilor de sănătate publică.

Ordonanța conține o reglementare amplă privind atribuțiile care urmează să fie îndeplinite de către instituțiile de medicină legală, din cadrul căreia nu este exclusă și contribuția la dezvoltarea cercetării științifice în domeniul medicinei legale și a învățământului medical universitar.

De asemenea, se reglementează și modalitățile de plată a cheltuielilor necesare pentru efectuarea constatărilor și expertizelor, precum și altor lucrări medico-legale, dispuse de organele de urmărire penală sau de instanțele judecătorești, angajând Ministerul de Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiției, ca principali beneficiar ai activității medico-legale.

Având în vedere avizul legislativ din ianuarie 2000, raportul Comisiei de sănătate și familie din Camera Deputaților, din 12 martie 2001, și raportul suplimentar al aceleiași comisii, din 29 martie 2001, supunem atenției dumneavoastră adoptarea acestui act normativ, cu precizarea că, pentru vacanța parlamentară, Ministerul de Justiție și Ministerul Sănătății și Familiei vor veni cu o soluție agreată, care să cuprindă și normele Uniunii Europene.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna ministru.

Dacă din partea dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege și vă rog să urmăriți în paralel textul adoptat de Senat, textul ordonanței și cele două rapoarte ale comisiei de fond, raportul inițial și raportul suplimentar.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveți dumneavoastră observații? Comisia nu a avut, se votează, în consecință, în unanimitate.

Asupra articolului unic, preambulul acestuia, dispoziția de aprobare a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra pct. 1.

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți faptul că, în raportul comisiei, la pag. 2 pct. 2, propune renumerotearea, în sensul că urmare unor modificări din ordonanță, pct. 1 din proiectul de lege va deveni pct. 2. Dacă aveți vreo observație la acest punct? Nu aveți. Se votează în unanimitate.

La pct.2 din articolul unic al proiectului de lege, urmăriți, vă rog, pct.3 din raport. De asemenea, comisia, ca urmare a propunerii de la pct.1, propune renumerotarea acestuia în pct.2. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.3, vă rog să urmăriți pct.6 de la pag.4 din raport, potrivit căruia comisia propune renumerotarea pct.3 într-o nouă ordine, pentru a deveni pct. 6. Dacă aveți observații la aceasta? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct. 4 al articolului unic, urmăriți, vă rog, pct. 7 din raport, de la pag. 4. De asemenea, comisia propune renumerotarea acestuia în pct. 7. Dacă aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Trecem la pct. 5, care se referă la titlul Cap. VI, și la pct. 6, 7 și 8. Vă rog să urmăriți pct. 8 din raport, potrivit căruia pct. 5-8 devin pct. 8-11, cu înlocuirea expresiei "va deveni" prin verbul "devine". Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct. 9, cel cu privire la art. 32, urmăriți în raport, la pag. 4, tot pct. 9, care potrivit raportului va deveni pct. 12 și va avea formularea de la pct. 9. Dacă aveți observații la el? Nu aveți. Votat, în consecință, în unanimitate.

Urmăriți în continuare pct. 10 din raportul comisiei de fond, unde aceasta propune un articol nou, 13. Vă rog să urmăriți formularea în amendamentul nr. 10 de la pag. 5. Dacă aveți observații? Nu aveți. votat în unanimitate.

Asupra ordonanței, la titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Urmăriți în continuare art.1 din ordonanță și, de asemenea, să urmăriți amendamentul nr.1 din raport. Întoarceți pagina înapoi, pentru primul punct din raport. Dacă aveți observații la acest punct? Nu aveți. Votat amendamentul în unanimitate.

La art. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 și 11 din Cap. I, dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

La Cap. II, care cuprinde art. 12, 13, 14, dacă aveți observații? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră, se votează în unanimitate.

Asupra titlului Cap. III, dacă aveți observații? Nu aveți. votat în unanimitate.

Asupra art. 15, lit. a), b), c), d), e), dacă aveți observații? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră, votat în unanimitate.

La art. 15 lit. f), vă rog să observați amendamentul nr. 4 de la pag. 2 și 3. Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La lit. h) de la art. 15, dacă aveți observații? Nu aveți, nici comisia nu a avut, votat în unanimitate.

La art. 16, dacă aveți observații? Nici comisia nu a avut, votat în unanimitate.

La art. 17, de la lit. a) până la lit. f), dacă aveți observații? Comisia nu a avut, se votează, în consecință, în unanimitate.

La art. 17 lit. g), dacă sunteți de acord cu amendamentul nr. 5 de la pag. 3? Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți. Votat în unanimitate.

De asemenea, la art. 17 lit. h), dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art. 18 și 19, dacă aveți observații, comisia nu a avut? Votat în unanimitate.

Cap. IV, titlul, precum și art. 20, 21, 22, 23, 24, 25, dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Se votează în unanimitate.

Titlul Cap. V, care cuprinde art. 26 și 27, dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Titlul Cap. VI. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art. 28, 29, 30, 31, 32 și 33, dacă sunt observații? Nu sunt. Se votează în unanimitate.

Cu aceasta am parcurs și proiectul de lege și proiectul ordonanței de urgență, votându-le. Urmează votul final în ședința de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 111/1998 pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România (amânarea votului final).  

Trecem la pct. 14, aprobarea Ordonanței Guvernului nr.111/1998 pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut Comunității evreiești. Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului. Domnul vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale Gheorghe Tokay va susține raportul.

Dar, întâi, dau cuvântul inițiatorului. Poftiți. Vă rog să vă și prezentați, pentru stenogramă.

   

Domnul Attila Marko:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Attila Marko, subsecretar de stat la Ministerul Informațiilor Publice.

Ordonanța nr. 111 pentru modificarea Ordonanței nr. 21/1997 a intervenit în textul inițial al Ordonanței nr. 21, care se referă la restituirea unor proprietăți ale Comunității evreiești pentru o fundație creată de aceeași ordonanță, și vizează, de fapt, includerea între inițiatorii acestei fundații, alături de Federația comunităților evreiești, și Organizația mondială de restituire a proprietăților evreiești. Deci, acesta este obiectivul și scopul acestei modificări, doar includerea în constituirea fundației și a Organizației mondale a restituirii proprietăților evreiești. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiilor? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Tokay:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Gheorghe Tokay și sunt vicepreședintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Dau citire raportului comun al Comisiei juridice și al Comisiei pentru drepturile omului:

"În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.111/1998 pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România, trimis cu Adresa nr.255/2 septembrie 1998. Acesta are ca obiect aprobarea Ordonanței Guvernului nr.111/1998 pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreieșit din România, adoptat în temeiul art.1 pct.17 din Legea nr.148/1998 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.

Punctul de vedere actualizat al Guvernului, comunicat cu Adresa nr.243/MRP/21 ianuarie 2001 este, și citez: "Continuarea procedurii de legiferare în forma actuală, fiind în concordanță cu prevederile Programului de guvernare 2000-2004, Cap. X –"Relațiile interetnice", referitor la protecția minorităților naționale, respectarea drepturilor omului în conformitate cu angajamentele României de integrare europeană și euroatlantică."

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile întrunite în ședință comună au examinat proiectul de lege în ziua de 6 martie 2001, ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiilor, de reprezentantul Guvernului, precum și de cel al Grupului parlamentar al minorităților naționale și s-a apreciat că reglementările din ordonanța supusă aprobării sunt oportune și în concordanță cu angajamentele asumate de România pe plan internațional.

Față de cele expuse mai sus, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege în forma prezentată de inițiator.

Având în vedere obiectul și conținutul juridic al proiectului de lege, acesta face parte din categoria legilor ordinare."

Acesta este raportul care a fost semnat de "președinte – dr Ionel Olteanu" și "președinte – Nicolae Păun".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunem, fiind vorba de o chestiune tehnică, o dezbatere de 5 minute. Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței de urgență, potrivit formei care ni se prezintă, așa cum ne-a propus și comisia.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Se votează în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacă aveți observații? Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței, dacă aveți observații? Nu. Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanței, care cuprinde cele 3 puncte de modificare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/1997, dacă aveți observații la acest articol, cu cele 3 puncte ale sale? Nu aveți. În consecință, se votează în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparținut comunității minorităților naționale din România (amânarea votului final).  

Trecem la pct.15, care cuprinde o lege asemănătoare, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparținut comunităților minorităților naționale din România. Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

   

Domnul Attila Marko:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța nr.122/1998 se referă la restituirea unui număr de 4 imobile diferitelor comunități, dintre care 3 imobile se restituie comunităților evreiești și 1 imobil Eparhiei reformate din Ardeal. Ordonanța, fiind adoptată în 1998, ea a fost pusă în aplicare, desigur, în momentul în care a fost publicată și transmisă Parlamentului spre adoptare. A fost aplicată în proporție de sută la sută, așa cum rezultă și din raportul comun al comisiilor.

Susținem adoptarea acestui proiect în forma inițială. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul comisiei, domnul deputat Tokay?

 
   

Domnul Gheorghe Tokay:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dau citire raportului comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparținut comunităților minorităților naționale din România:

"În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparținut comunităților minorităților naționale din România, trimis cu Adresa nr.256/2 septembrie 1998. Obiectul acestui proiect de lege îl constituie aprobarea Ordonanței Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparținut comunităților minorităților naționale din România, adoptate în temeiul art.1 pct.17 din Legea nr.148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Cu Adresa nr.243/29 ianuarie 2001, Guvernul actual a transmis punctul de vedere prin care solicită continuarea procedurii de legiferare, având în vedere că reglementarea propusă este în concordanță cu prevederile Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.700/28 decembrie 2000. Cap. X al programului – "Relațiile interetnice" se referă la protecția minorităților naționale și respectarea drepturilor omului, în conformitate cu angajamentele României de integrare europeană și euroatlantică.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentului Camerei Deputaților, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în ședința din 6 martie 2001. S-a examinat conținutul Ordonanței Guvernului nr.112/1998 supuse adoptării, expunerea de motive, precum și punctul de vedere al Guvernului actual, transmis cu Adresa nr.243/RMP/29 ianuarie 2001.

Ca urmare a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii, de reprezentantul Guvernului și de reprezentantul grupurilor parlamentare al minorităților naționale, s-a apreciat că reglementările din ordonanța supusă aprobării cu privire la restituirea unor clădiri cu valoare simbolică sunt oportune, fiind în concordanță cu angajamentele asumate de România pe plan internațional.

Față de cele expuse mai sus, membrii celor două comisii au hotărâre cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparținut comunităților minorităților din România, în forma prezentată de inițiator.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare."

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori să atrag atenția asupra unei erori pe care o facem și prin care, adoptând această ordonanță, este posibil să creăm un precedent extrem de periculos. În textul acestei legi se vorbește despre bunuri care au aparținut "comunității minorităților naționale din România". Este de precizat faptul că în Constituția României se vorbește despre "cetățeni care aparțin minorităților naționale", nu se vorbește despre "comunități ale minorităților naționale". Deci, noi ne pregătim să restituim lucruri unor entități care nu sunt recunoscute de Constituția României.

Un al doilea aspect foarte grav este acela că această ordonanță a fost realizată pe baza unor minciuni, a unor falsuri grosolane! Este cazul imobilului care astăzi sediul Liceului Gheorghe Șincai din Cluj-Napoca. În documentele care au fost înaintate primului ministru, la data respectivă, se preciza că imobilul respectiv nu este folosit, că este într-o stare avansată de degradare și că nu a fost întreținut. Mai mult decât atât, trebuie să știți că acest imobil a fost folosit la capacitate, iar prin retrocedarea sa nu s-ar face altceva decât să se conducă la închiderea unui liceu românesc din municipiul Cluj-Napoca.

Aș dori să se verifice, înainte de a face această greșeală deosebit de gravă, încă o dată, afirmațiile pe care le fac cu toată responsabilitatea, că această ordonanță de Guvern a fost întocmită pe baza unor date false, pe baza unor falsuri comise în cartea funciară și pe baza unor minciuni grosolane ale celor care au semnat raportul pe baza căruia s-a decis această ordonanță. Atrag atenția că,dacă nu se va realiza acest lucru, se creează un precedent deosebit de periculos, de cesiune obedientă în fața pretențiilor absurde ale unor organisme care doresc să submineze învățământul românesc din Transilvania, doar pentru a-și satisface orgoliile lor personale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. Vă reamintesc propunerea comisiei, de a se adopta proiectul de lege și ordonanța în forma prezentată.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveți observații? Nu aveți. În consecință, acesta se consideră adoptat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, dacă aveți observații? Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 1 din ordonanță, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 2 din ordonanță, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 3 din ordonanță, dacă sunt obiecțiuni? Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra anexei, dacă sunt obiecțiuni? Nu. Se consideră votată în unanimitate.

În consecință, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La pct.16, avem Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului pompierilor militari. Lege organică, sesizată în fond a fost Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Este aici? Nu este, vom lăsa de o parte acest proiect, până când se va prezenta comisia.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2000 privind aprobarea efectuării unei donații către Muzeul „Memorial pour la Paix din Caen, Franța (amânarea votului final).  

La pct.17 este Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2000 privind aprobarea efectuării unei donații către Muzeul "Memorial pour la Paix" din Caen, Franța. Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru cultură e rugată să prezinte timpii de dezbatere. Domnule președinte Mihai Mălaimare, vă rog.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Având în vedere că ne aflăm în fața unei situații un pic mai speciale, noi vă propunem 5 minute pe total, cu câte 1 minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă sunt observații la această propunere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Îl rog tot pe domnul președinte Mihai Mălaimare să prezinte raportul și motivarea propunerii de respingere a proiectului.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În anul 2000, Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr.71 privind aprobarea efectuării unei donații către Muzeul "Memorial pour la Paix" din Caen Franța. Proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență a fost trimis la Senat. Comisia sesizată în fond a întocmit un raport de adoptare, dar plenul Senatului a decis respingerea ordonanței. În consecință, proiectul de lege pe care comisia noastră l-a primit spre dezbatere era unul de respingere a ordonanței de urgență.

Comisia a luat acest proiect de lege în discuție, în ședința din 28 februarie 2001, în prezența reprezentanților Ministerului Culturii și Cultelor. După o analiză atentă a conținutului propriu-zis al ordonanței de urgență, membrii comisiei au decis că aceasta trebuie aprobată, cu unele amendamente, decizie adoptată cu unanimitatea voturilor.

Deoarece nu puteam să încheiem un raport de respingere cu amendamente, am ales să întocmim un raport de adoptare cu amendamente. Primul dintre amendamente fiind chiar acela de înlocuire a sintagmei: "Se respinge Ordonanța de urgență nr. ..." cu aceea de: "Se aprobă". Celelalte amendamente se refereau la conținutul propriu-zis al ordonanței.

La sugestia Departamentului legislativ al Camerei Deputaților, care a considerat că un proiect de lege de respingere nu poate fi adoptat cu amendamente, comisia noastră a reluat dezbaterea proiectului de lege și a întocmit un nou raport, de data aceasta, de respingere a proiectului de lege venit de la Senat. Ceea ce ar presupune implicit aprobarea ordonanței de urgență, pentru că noi rămânem la ideea că Ordonanța de urgență nr.71/2000 trebuie aprobată, dar cu unele amendamente.

Lăsăm, însă, la dispoziția plenului Camerei alegerea celei mai bune soluții tehnice, având în vedere opinia comisiei noastre, susținută de poziția Guvernului, prin intermediul Ministerului Culturii și Cultelor. În fond, este vorba de aprobarea unor obiecte care nu fac parte din patrimoniu: o cravată de pionier, niște pixuri, niște lucruri de genul acesta către un muzeu, noi considerând că respingerea acestei donații ar crea statului român mai multe probleme, și mult mai grave, decât acordarea donației. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să participe la dezbateri, din partea Comisiei juridice, eventual? Nu.

În consecință, vom supune la vot propunerea Comisiei pentru cultură, de respingere a proiectului de lege adoptat de Senat privind respingerea ordonanței de urgență. Urmând ca, în aceste condiții, dacă propunerea de respingere va fi adoptată, Senatul va trebui să ia din nou în dezbatere proiectul de lege și, eventual, să-și revizuiască poziția față de ordonanță, pentru o eventuală aprobare a acesteia.

O să supun votului această propunere ședinței de joi.

 
   

Domnul Mihai Mălaimare:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2001 privind prelungirea valabilității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import și a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

La pct.18, avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2001 privind prelungirea valabilității Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2001 privind scutirea de la plată a dreptului de import și a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import. Suntem în procedură de urgență, rog Comisia pentru buget, finanțe, pe domnul deputat Grigoraș, să ne prezinte timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Având în vedere că avem un un amendament care a fost respins de către comisie și care poate suscita interes, vă propunem 8 minute pe total, 2 minute pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu acest timp de dezbatere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

S-a votat repartizarea timpilor propusă de către comisie.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței, urmărind în paralel textele acestora cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege nu există obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

În ceea ce privește textul articolului unic al proiectului de lege, vă rog să urmăriți amendamentul care nu era amendament admis, ci amendament respins.

La articolul unic dacă dumneavoastră aveți observații. Comisia nu a avut, respingând amendamentul care s-a făcut. Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate articolul unic din lege.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al ordonanței de urgență dacă aveți observații. Comisia nu a avut. În consecință, se votează în unanimitate.

Vom supune, ca atare, proiectul de lege votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor bunuri importate și servicii efectuate de prestatori cu sediul în străinătate, necesare înzestrării Serviciului de Telecomunicații Speciale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea scutirii de la plată a t.v.a. a unor bunuri importate și servicii efectuate de prestatori cu sediul în străinătate, necesare înzestrării Serviciului de telecomunicații speciale.

Suntem tot în procedură de urgență.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnule deputat Grigoraș, vă rog să ne propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia a hotărât ca acest proiect de lege să fie dezbătut și adoptat în forma prezentată. Vă propunem pentru aceasta 5 minute pentru total, un minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această repartizare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Comisia ne-a propus adoptarea în forma prezentată, deci nu sunt lucruri complicate.

Vă rog să urmăriți textul proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveți vreo obiecție. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra art.1 și 2 din proiectul de lege de aprobare a scutirii de la plata t.v.a. dacă aveți observații. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra anexei care cuprinde contractele respective dacă aveți observații. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

În consecință, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La pct.20 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2001 privind acordarea în 2001 a unui sprijin direct de 1.000.000 lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu finanțare de la bugetul de stat.

Suntem în procedură de urgență.

Domnule președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vă rugăm să propuneți timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Vă propun 30 de minute total și 2 minute pe articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

În unanimitate s-au votat timpii de dezbatere.

Stimați colegi,

Vă rog ca la titlul proiectului de lege să urmăriți pct.1 din raport.

Dacă aveți obiecții la amendamentul de la pct.1, care se referă la reformularea titlului legii. Nu aveți obiecții.

Cine este pentru amendamentul de la pct.1? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege vă rog să observați amendamentul de la pct.2 al comisiei. Dacă aveți observații la acest amendament. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței de urgență.

Asupra titlului comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți.

Este cineva din partea Ministerului Agriculturii?

Vă rog să constatați că nu avem inițiator și, în consecință, vom relua acest proiect după ce se va prezenta.

Domnule ministru Bobiș, sunt nevoit să vă informez că este al doilea proiect pe care trebuie să-l amânăm. Vă rog să informați premierul că nu este admisibil, în condițiile în care există ministru pentru relația cu Parlamentul, câte un secretar de stat la fiecare minister și încă doi secretari de stat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru reglementarea situației unor societăți comerciale (amânarea votului final).  

La pct.21 este Proiectul de Lege pentru reglementarea situației unor societăți comerciale, lege cu caracter organic, adoptată de Senat. Rog inițiatorul să o prezinte.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Sunt secretar de stat la Ministerul Justiției.

Proiectul de Lege pentru reglementarea situației unor societăți comerciale vizează stabilirea cadrului juridic pentru dezvoltarea, lichidarea și radierea acelor societăți comerciale constituite din inițiativă privată care nu-și vor fi majorat capitalul social, conform legii, până la data stabilită. Deși termenul stabilit inițial prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.32/1997 pentru completarea capitalului social minim a fost prorogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.16/1998 până la 30 iunie 1999, iar capitalul social minim a fost stabilit la un nivel modic, totuși un număr de aproximativ 200 de mii de societăți comerciale nu s-a conformat legii. Aceste societăți comerciale, practic, și-au încetat existența din diferite motive - unii asociați au dispărut, nu mai au sedii, iar altele servesc ca paravan pentru afaceri păgubitoare pentru creditori sau parteneri sau pentru asociați, sau urmăresc asociații să obțină viză de rezidență în țară.

Proiectul a fost adoptat de Senat cu unele modificări cu care noi, inițiatorii, suntem de acord. Vă rugăm, deci, să aprobați legea, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Vida, din partea Comisiei economice.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, în cadrul ședinței din 26 aprilie, a vizat favorabil acest proiect de lege, nu a fost formulat nici un amendament, fapt pentru care îl propun spre dezbaterea plenului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuie întâi să facem dezbateri generale.

Domnul deputat Naidin a avut unele amendamente care am înțeles că i-au fost respinse și pe care dorea să le prezinte, dar le va prezenta la punctul respectiv.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să participe. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra art.1 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

La art.2 alin.1 domnul deputat Naidin avea un amendament.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În raport se spune că nu sunt amendamente respinse, dar de fapt sunt. Nu este nici o problemă. Astăzi doar le voi prezenta, fără să le mai susțin, întrucât colegii nu au posibilitatea să delibereze. De fapt vreau să spun cu o anumită satisfacție că, împreună cu colegul meu Dan Ioan Popescu, am depus o inițiativă similară anul trecut care a primit acceptul Guvernului Isărescu, și respectiv al Consiliului Legislativ. După formula știută că aici se blochează totul, comisia de specialitate nu a reușit să o analizeze în mandatul trecut, și evident că guvernul actual a lansat o nouă propunere legislativă mult mai complexă și care să acopere întreaga problematică.

Voi prezenta pe scurt amendamentele care noi doream să fie cuprinse în această inițiativă legislativă, adică constatarea dizolvării de drept să se facă și la cererea Camerelor de Comerț și Industrie teritoriale și, după caz, a oricărei persoane interesate, pentru a fi o corelare perfectă cu prevederile Legii nr.31/1990 a societăților comerciale, republicată. În plus, la art.3 alin.5 era o treabă corectă, și nu știu de ce Senatul sau Guvernul nu a sesizat-o: ca cererile de recurs introduse să fie scutite de taxa de timbru și timbru judiciar, știut că ne costă 800 de miliarde pentru a desființa, conform legii, aceste societăți comerciale.

La art.4 alin.3 am fi dorit să se publice în Monitorul Oficial o listă rectificativă cuprinzând denumirea, forma și sediul societăților comerciale cu privire la care s-a admis recursul, menționându-se numărul dosarului, data și numărul hotărârii, iar la art.5 consideram că era mai realist ca termenul să fie de 9 luni de zile. Le-am prezentat fără a mai avea posibilitatea de a le susține și prezenta plenului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În mod regulamentar și logic, mai ales având în vedere faptul că domnul deputat Naidin a și spus că nu le susține, nu ar trebui să punem în discuție aceste amendamente pe care le-a formulat după întocmirea raportului.

Pentru a nu exista discuții și nici un dubiu din partea dumneavoastră, dau cuvântul inițiatorului să se exprime.

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Noi considerăm că forma adoptată de Senat, cu amendamentele care au fost aduse în cadrul Comisiei juridice referitor la "Denumiri, discipline, imunități și validări", a reușit să completeze într-un mod fericit textul inițial al legii, și ne menținem punctul de vedere că proiectul de lege, în forma în care a fost adoptat de către Senat, este expresia cea mai fericită a acestei legi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Și domnul deputat Vida, din partea Comisiei economice, dorește să intervină.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Eu doresc să precizez următoarele: materia de drept comun care se referă la procedura de dizolvare a societăților este regăsită în Legea nr.31 din 1990, cu completările ulterioare care reglementează regimul juridic al societăților comerciale.

Această procedură care este prevăzută în prezenta lege se referă numai la cazurile când societățile comerciale nu au respectat obligațiile de majorare a capitalului social și a clarificării problemelor la care au fost obligate prin prezentul proiect de lege care urmează să devină lege. Acest lucru trebuie subliniat. Deci nu se modifică prevederile dreptului comun cu privire la societățile comerciale, ci s-a introdus în mod excepțional o procedură, pentru a pune ordine în această materie unde s-a creat o anarhie totală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea în continuare a textelor.

La art.2 dacă dumneavoastră aveți vreo observație sau obiecție. Nu. Se votează în unanimitate.

La art.3, 4 și 5 comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. În aceste condiții, se consideră votate în unanimitate.

La art.6, 7, 8 și 9 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți observații. Nu. Se consideră votate în unanimitate.

La art.10 și 11 dacă aveți obiecțiuni. Nu. Se consideră votate în unanimitate.

În consecință, textele fiind dezbătute și votate, vom supune proiectul de lege votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2001 privind garantarea de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului a unui credit acordat Societății Comerciale TRACTORUL UTB - S.A. Brașov (amânarea votului final).  

Trecem la pct.22 care se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2001 privind garantarea de către Autoritatea pentru privatizarea și administrarea participațiilor statului a unui credit acordat Societății Comerciale TRACTORUL S.A. Brașov. Procedură de urgență.

Din partea Comisiei economice, domnul deputat Vida este rugat să ne propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Propun 5 minute și un minut pentru luările individuale de cuvânt, dacă va fi cazul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în prealabil.

Poftiți, domnule deputat Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Apreciez mai mult decât importantă adoptarea acestei legi, pentru ca una dintre întreprinderile fanion ale economiei naționale să nu dispară de pe harta economiei românești. Apreciez, de asemenea, că acest ajutor este gura de oxigen de care are nevoie pentru ca activitățile să se desfășoare în continuare și pentru ca, pe de o parte, să se asigure tractoarele necesare agriculturii românești, aflată într-o situație și ea critică, iar, pe de altă parte, să se ofere o șansă în plus ca tractorul românesc să fie din nou prezent pe piețele externe.

Apreciez însă că o foarte mare importanță va avea nu doar garantarea de credite de către Autoritatea pentru privatizare sau alte instituții abilitate, ci măsuri concrete luate de către Ministerul de Externe, respectiv Departamentul de comerț exterior, care va trebui să promoveze cu mai mare agresivitate și insistență produsele Fabricii TRACTORUL pe piața externă, mai ales în zonele unde acesta a deținut o autoritate absolută. Recent am discutat cu ambasadorul Republicii Islamice Iran despre această posibilitate. Cunosc că foarte curând se vor face comenzi de circa 20 de milioane de dolari, ceea ce ar însemna în plus, pe lângă acest ajutor, posibilitatea ca TRACTORUL să nu moară.

Atrag atenția, din acest punct de vedere, membrilor Executivului să promoveze ideea nu doar de finanțare, de garantare a unor asemenea credite, ci și a unor măsuri concrete, punctuale pentru sprijinirea activității de comerț exterior în care TRACTORUL și-ar putea aduce o contribuție importantă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Niță dorește și dumnealui să ia cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Societatea Comercială TRACTORUL, pentru cei care nu știu, este într-un proces de relansare, de aceea cred că această ordonanță vine în sprijinul Societății TRACTORUL.

Pentru informarea și a colegului meu Brudașca și a celorlalți, spun că este pentru prima dată în ultimii patru ani când TRACTORUL are în luna mai un program de 1000 de tractoare numai pentru producție de intern, în afară de export, urmând ca, funcție de noile acte normative privind garantarea și sprijinirea exporturilor, TRACTORUL să poate să se relanseze pe piața externă. De aceea, cred că este necesar să aprobăm acest act normativ care vine tocmai în sprijinul acestei societăți.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Raduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu bucurie urmărim procesul de relansare a Societății Comerciale TRACTORUL S.A. din Brașov. Credem că Guvernul face pașii necesari spre soluția finală, care nu este nicidecum o activitate de comerț exterior din partea Guvernului sau alte servicii de acest gen, iar soluția finală trebuie să fie cea pe care o așteptăm de câțiva ani buni, și anume găsirea unui investitor serios care are și piață de desfacere în acest domeniu, și sperăm că în scurt timp sau într-un timp apropiat să avem și bucuria de a constata că lucrurile merg bine și în această direcție și că se vor finaliza deopotrivă. Dar trebuie să mai spunem un lucru: piața de producție, mai bine zis producția de tractoare din România, deși are centrul cel mai important la Brașov, nu se concentrează doar în acest oraș transilvănean, ci și în altele, de exemplu la Craiova și la Miercurea Ciuc, și am vrea să rugăm și cu această ocazie onor Guvernul să se ocupe, să includă în spectrul vizual al dumnealor, în toate programele de ajutorare a agriculturii, prin utilaje, tractoare și așa mai departe, și aceste unități de producție, pentru că, în opinia noastră, TRACTORUL din Miercurea Ciuc este hart sa, cum se numește acum, de fapt o soră mai mică a TRACTORUL-ui din Brașov, și este firesc ca și sora mai mică să fie deopotrivă protejată, ajutată și sprijinită.

Vă mulțumim, și vom susține această ordonanță.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vreau să vă amintesc faptul că, referitor la timpii de dezbatere aprobați, să nu-i folosiți doar pentru dezbaterea generală și să nu aveți posibilitatea să vă referiți și la texe.

 
   

Domnul Romulus Moucha:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu această ordonanță de urgență, aș dori să fac o serie de precizări în ideea de a vă ruga să aprobați această ordonanță.

Situația la zi de astăzi dimineață la uzina de tractoare este o situație îmbucurătoare, pentru că, practic, în ultimii ani TRACTORUL nu a reușit să aibă mai mult de circa 1000 de tractoare comandă pe tot anul din piața internă. Astăzi, uzina de tractoare are 1457 de tractoare comandate numai pentru piața internă, ceea ce poate să constituie, dacă vreți, un reviriment al întregii agriculturi românești. Are în plan pentru luna aceasta să facă deja 800 de tractoare și în continuare să producă, dar are nevoie de bani. Din acest motiv, vă rog foarte mult să fiți de acord să se aprobe această ordonanță de urgență, care oricum ajută la revitalizarea acestei uzine și practic a agriculturii românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveți observații. Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență nr.28/2001, dacă aveți observații. Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.1, 2, 3 și 4 din ordonanța de urgență comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Nu aveți. Se consideră votate în unanimitate.

În consecință, vom supune și acest proiect de lege votului final de joi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de abilitare a unor ministere și instituții publice în procesul de privatizare (amânarea votului final).  

La pct.23 avem Propunerea legislativă de abilitare a unor ministere și instituții publice în procesul de privatizare.

Din partea Comisiei economice, aveți cuvântul, pentru a vă susține propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

   

Domnul Iuliu Vida:

Comisia, în cadrul ședinței din 25 aprilie, a analizat această propunere legislativă și a ajuns la concluzia că nu poate să fie promovată, fapt pentru care s-a întocmit un raport de respingere.

Raportul, ca argument principal pentru respingere, are următoarea reglementare: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/1997 este cadrul general al activității de privatizare.

Începând cu luna decembrie din anul trecut, noul Guvern a elaborat o nouă concepție, o nouă politică de privatizare, în sensul că o parte din portofoliile deținute de activitatea de privatizare au fost predate în administrarea unor ministere cu competența de a derula procesul de privatizare. În acest fel, această transmitere a competenței deja este materializată prin mai multe ordonanțe, fapt pentru care această propunere legislativă a rămas fără obiect.

Solicităm ca și plenul să accepte această respingere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri cu privire la această propunere? Nu.

În consecință, vom supune votului final propunerea de respingere în ședința de joi.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea dezbaterii).  

La pct.24, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Suntem în procedură de urgență.

Din partea comisiei? Comisia pentru muncă nu este? Dar Ministerul Muncii?

   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Să mai punem câte 2 secretari de stat la fiecare minister, ca să poată veni!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Bobiș dorește să facă o cerere cu privire la acest proiect.

 
   

Domnul Theodor Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă solicităm să binevoiți a aproba amânarea discutării acestui proiect de lege, având în vedere că reprezentantul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale este reținut la minister, pentru a pregăti întâlnirea de mâine cu partenerii sociali.

Acest proiect de lege interesează ambele părți și, ca atare, vă rugăm să acceptați propunerea noastră.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați auzit cererea ministerului, adică a reprezentantului Guvernului.

Vă rog să vă pronunțați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a amânat și a rămas să se ia o decizie după discuțiile Guvernului cu partenerii sociali.

La punctul 25: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apărării naționale.

Comisia de apărare și ministerul sunt prezenți?

Până vine reprezentantul Comisiei de apărare, să luăm punctul 26. Tot Comisia de apărare! Nu este.

Pct.27, Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.106/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar.

Comisia drepturilor omului.

Din partea ministerului este? Din partea Ministerului Apărării Naționale cu privire la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului privind constituirea și organizarea clerului militar.

Domnule Bobiș, văd foarte mulți militari, dar nu înțeleg ce se întâmplă în sală! Da, bun. Nu e comisia, este ministerul, dar nu-i comisia.

Nici la pct.28 nu-i comisia, nici la pct.29.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor importuri de bunuri și servicii, efectuate în anul 2000, destinate înzestrării Ministerului Apărării Naționale, contractate în anii anteriori (amânarea votului final).  

La pct.30: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoare adăugată a unor importuri de bunuri și servicii efectuate în anul 2000 destinate înzestrării Ministerului Apărării Naționale.

Comisia de buget să ne propună timpii de dezbatere, aflându-ne în procedură de urgență.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată de Senat.

Vă propunem 5 minute pe total, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpilor de dezbateri?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate această modalitate de dezbatere.

Vă rog să vă închideți telefoanele, pentru că suntem puțini în sală și vă auzim convorbirile particulare!

Titlul proiectului de lege.

Dacă aveți observații? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului ordonanței, care conține art.1 și 2, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

În consecință, vom supune acest proiect de lege votului final final de joi.

Rugați Comisia de apărare să se prezinte în plen pentru a participa la dezbateri.

Domnul deputat Tudor, care a insistat să participe, vă rog să-l anunțați să vină în sală.

Este, din partea comisiei, domnul deputat Popescu și, în consecință, ne întoarcem la toate proiectele în care este implicată Comisia de apărare și Ministerul Apărării.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apărării naționale a României nr.45/1994 (amânarea votului final).  

La punctul 25: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apărării naționale a României nr.45/1994; procedură de urgență.

Domnule deputat Popescu, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem 3 minute pentru dezbateri, câte 1 minut pentru fiecare intervenție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Dacă din partea Guvernului dorește să se facă vreo precizare? Vă rog, foarte scurt.

 
   

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La primul punct din raport, se propunea scoaterea unui alineat prin care se luau unele din prerogativele ministrului apărării naționale de a aproba staționarea pe teritoriul României a unor trupe.

Noi vă propunem, pentru a asigura operativitatea în cadrul Programului parteneriatului pentru pace, precum și a celorlalte acorduri de colaborare bilaterală privind tranzitarea și staționarea pe teritoriul României a unor trupe din state membre NATO și partenere ca acest paragraf, respectiv primul din raportul comisiei, să fie respins.

Dorim ca ministrul apărării naționale să-și păstreze această prerogativă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență nr.13/2000, dacă aveți observații? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic al ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.5 din Legea apărării naționale, în noua redactare a comisiei, de la preambul și la lit.a), b) și c), comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Până la lit.c), inclusiv, se consideră textul votat în unanimitate.

Cu privire la alineatul următor, lit.c), vă rog să urmăriți cu atenție textul legii și al raportului.

La punctul 1 din raport, comisia propune eliminarea alin.4 din art.5.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotriva amendamentului? Nu sunt.

Abțineri? Nu.

În unanimitate, s-a admis amendamentul și, în consecință, alin.4 al art.5 din lege a fost eliminat.

La alin.5 din proiectul de lege, vă rog să urmăriți amendamentul 2 al Comisiei pentru apărare care propune reformularea actualului alin.5. Vă rog să urmăriți amendamentul.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a votat amendamentul în unanimitate și, în consecință, alin.5 a fost reformulat.

Menționez că acest alineat va fi renumerotat, ca urmare a eliminării alin.4, aceasta este treaba staff-ului tehnic.

Proiectul legii și ordonanța de urgență au fost dezbătute și aprobate pe articole. Va fi supusă votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2000 privind înființarea Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială General Doctor Aviator Victor Anastasiu(amânarea votului final).  

La punctul 26: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2000 privind înființarea Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială "General Doctor Aviator Victor Anastasiu"; suntem în procedură de urgență.

Comisia de apărare o rog să ne prezinte timpii de dezbatere.

   

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte,

Propunem 3 minute pentru dezbateri, în total.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acest timp de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat acest timp.

Consecința spațiului restrâns de dezbatere este că vom trece direct la votarea proiectului de lege și a ordonanței.

Asupra titlului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.4/2000, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.1, 2 și 3 din ordonanța de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.4, 5, 6, 7 și 8, care e ultimul, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

În consecință, vom supune și acest proiect votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.106/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar (amânarea votului final).  

La punctul 27, avem Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.106/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar. Aici nu avem procedură de urgență.

Comisia pentru drepturile omului.

Poftiți, domnule deputat. Motivați-vă raportul.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă numesc Wolfgang Wittstock, sunt vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Problema pe care o avem de rezolvat la acest punct este una mai mult formală sau de tehnică legislativă, pentru că, în sesiunea de primăvară a anului trecut, plenul Camerei Deputaților a adoptat Legea privind constituirea și organizarea clerului militar.

În timpul vacanței de vară, Guvernul a adoptat această Ordonanță nr.106, cu același subiect, pe urmă Senatul a continuat procesul de legiferare pe legea adoptată de Camera Deputaților și această lege a fost, în fine, adoptată, a apărut în "Monitorul Oficial" și, în acea lege, această ordonanță este, de fapt, abrogată.

Noi trebuie doar să ne descărcăm din gestiune această ordonanță. Și Senatul a adoptat-o deja.

Aceasta este problema, este o problemă simplă, se poate vota.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea inițiatorului?

 
   

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Suntem de acord cu propunerea de respingere a acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Este adevărat că există o Lege de organizare a clerului militar, dar care, din păcate, nu soluționează un aspect foarte important, acela al refacerii structurilor proprii ale clerului militar.

În momentul de față, datorită acestui vid, nu este clarificat statutul de subordonare a clerului către instituțiile aparținând Bisericii, situație care nu a existat în armata română în perioada de dinainte de 1945, când instituțiile specifice au fost desființate.

Precizez că, în marea majoritate a armatelor lumii, există și această posibilitate ca clerul să aibă și o organizație proprie și nu numai subordonarea ierarhică pe linie militară.

Într-un fel, cred că ar fi bine să se gândească atât inițiatorul, cât și comisia la acest aspect și să clarifice aceste raporturi, pentru că ele, mai ales în cadrul specific al poporului român, nu-și găsesc justificarea. Clerul militar trebuie să aibă o structură ierarhică proprie, așa cum a fost, deci să aibă și episcopi, să aibă și vicari și să nu aibă numai ofițeri cu sutană.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul vicepreședinte Wittstock.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Aș dori să mă refer la cele spuse de colegul nostru, Dan Brudașca.

Cred că problema nu se rezolvă aici, la acest punct de pe ordinea de zi. Printr-un proiect de lege al Guvernului, printr-o inițiativă legislativă se poate rezolva.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea ministerului, mai doriți să interveniți? Bun.

În consecință, terminându-se dezbaterile, vom supune proiectul de lege pentru respingerea ordonanței Guvernului votului final de joi, cu mențiunea că, și comisia și dumneavoastră, v-ați însușit textul proiectului de lege pentru respingerea ordonanței, a titlului și a articolului unic, neexistând obiecțiuni nici din partea dumneavoastră, nici din partea comisiei.

Deci vot final joi.

La punctul 28: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.179/2000 privind trecerea unităților militare de protecție civilă de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul de Interne; suntem în procedură de urgență.

Rog comisia pentru apărare să propună timpii de dezbatere.

Comisia de apărare!

Domnule deputat Tudor, participați la ședința noastră?!

 
   

Domnul Marcu Tudor (din loja comisiei):

Da... Nu am fost atent.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveam proiectul de la punctul 28 cu pompierii. Nu, nu, protecția civilă să treacă de la apărare la Ministerul de Interne. Nr.179/2000.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din loja comisiei):

Din nefericire, nu îl am la mine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari (restituit comisiei).  

Domnul Valer Dorneanu:

Luăm, atunci, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari, poziția 16, peste care am sărit.

Dăm cuvântul inițiatorului, pentru că nu suntem în procedură de urgență. (Se adresează domnului deputat Marcu Tudor, care a venit la tribună pentru a lua cuvântul)

   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte și vă rog să ne iertați, pe cei de la Comisia de apărare. Am fost puțin bulversați...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-am rugat să lăsați întâi inițiatorul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

A, scuze, scuze, nu am fost atent!

 
   

Domnul Alexandru Fărcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Alexandru Fărcaș, sunt secretar de stat pentru integrare europeană la Ministerul de Interne.

Proiectul de lege aflat în fața dumneavoastră vizează completarea Legii nr.121/1996 referitoare la organizarea și funcționarea Corpului pompierilor militari.

Acest proiect de lege a fost inițiat de Ministerul de Interne și cuprinde un număr de prevederi care au menirea să asigure transformarea Corpului pompierilor dintr-o instituție organizată pe principii militare într-o instituție preponderent civilă și profesionalizată integral.

Modificările propuse vizează, în principal, încadrarea posturilor de militari în termen din marile unități și unități de pompieri care, în prezent, reprezintă două treimi din efective cu pompieri profesioniști, militari angajați pe bază de contract și salariați civili care vor îndeplini funcții operative și de intervenție.

De asemenea, în proiect se prevede obligația comandanților brigăzilor și grupurilor de pompieri de a prezenta periodic prefecților consiliilor județene și Consiliului general al municipiului București informări privind activitatea de apărare împotriva incendiilor și, de asemenea, se creează posibilitatea sprijinirii logistice a unităților de pompieri de către autoritățile locale, prin transferul fără plată al autospecialelor și mijloacelor specifice, în scopul îndeplinirii activității de apărare împotriva incendiilor.

Având în vedere considerentele de mai sus, vă rugăm, onorată Cameră, să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru apărare.

Poftiți, domnule deputat Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Apucasem să-mi cer scuze deja. Repet: noi am avut astăzi un program și, până la urmă, l-am schimbat, după cum a fost necesar și, din cauza aceasta, Comisia de apărare e împărțită în vreo 3 locuri. Nu mai știm pe unde să ne ordonăm activitatea.

Acest proiect de lege conține 5 articole care modifică Legea anterioară, nr.121. Aceste 5 articole propuse de Guvern au fost completate cu 3 amendamente de Comisia de apărare. Și vă citesc aici: "În urma examinării Proiectului de lege pentru completarea Legii nr.121 privind organizarea și funcționarea Corpului pompierilor militari, comisia a constatat că, prin conținutul juridic și obiectul reglementării, proiectul are caracter de lege organică și a hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, să-l supună spre dezbatere cu următoarele amendamente...". Și citează cele 3 amendamente.

Eu propun ca pentru articolele: 5 propuse de Guvern, din care 1 este modificat, plus 2 separat, deci practic 7, să acordați, domnule președinte, câte 3 minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La art.I, preambul, dacă aveți obiecții? Comisia nu a avut. Nu.

Se votează în unanimitate.

La punctul 1 din art.I, vă rog să urmăriți amendamentul comisiei, cel cu referire la introducerea unui alineat nou, 31.

Dacă aveți obiecțiuni sau observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Asupra punctului 2 din art.I, cel cu privire la introducerea alin.2 și 3, vă rugăm să observați textul amendamentului 2 din raport.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Deci, repet, amendamentul 2, alin.2 și 3 de la art.18.

La punctul 3 din art.I, dacă aveți obiecții? Comisia nu a avut. Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

La punctul 4 al art.I, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

La punctul 5 al art.I, dacă aveți obiecții sau observații? Comisia nu a avut.

Se votează în unanimitate.

La art.II dacă aveți observații? Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

La art.III, dacă aveți? Nu aveți.

S-a votat în unanimitate. (Rumoare în loja comisiei)

Există vreo obiecție? Am parcurs dezbaterea pe articole și, în consecință, ...

 
   

Domnul Cornel Boiangiu (din loja comisiei):

Domnule președinte,

Există o obiecție. Vă rog să-mi permiteți, la art.38, în momentul în care...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă reluați argumentația la microfon.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de modificarea art.38 cu 2 noi alineate și această modificare, din păcate, a fost respinsă de comisie și, deși ea a fost făcută împreună cu specialiștii din cadrul Corpului pompierilor militari și nu mă îndoiesc că reprezentantul lor aici va susține acest lucru, pentru că el este în interesul bunei funcționări a acestei unități care, nu mai departe decât zilele trecute, ne-am convins, și chiar azi-noapte și ieri, despre utilitatea ei. În acest sens, la art.38, se introduc 2 noi alineate, adică la ceea ce stabilisem că: "Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari colaborează cu organele similare din alte țări, în baza convențiilor internaționale la care România este parte sau a acordurilor bilaterale", adăugăm, în baza a ceea ce noi am votat, chiar prin Ordonanța de urgență privind modificarea art.5 din Legea apărării naționale a României, de fapt nu facem altceva decât, și aici, să aducem acea modificare cu care am fost de acord, chiar în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Adică primul alineat privește participarea unităților de pompieri militari cu efective și tehnică la executarea operațiunilor prevăzute la alin.2 din prezentul articol, precum și la exerciții și aplicații comune desfășurate pe teritoriul altor țări, pe o durată de până la 30 de zile, cu tehnică specifică și efective care nu depășesc 250 de persoane. Aprobarea, în acest sens, se dă de către ministrul de interne, la propunerea comandantului Corpului pompierilor militari.

De ce este necesar acest lucru? pentru că noi vedem de câtă rapiditate este nevoie uneori ca acest corp să intervină și nu mai trebuie, așa cum s-a specificat și în modificarea ordonanței de urgență, vorbesc de art.5 din Legea apărării naționale a României, nu mai este nevoie de întrunirea Parlamentului în acest sens și trebuie să fie o aprobare urgentă care nu pune în pericol cu nimic siguranța națională a României, dimpotrivă, foarte rapid acționează acest corp de elită.

Al doilea amendament se referă la desfășurarea operațiunilor de intervenție a aplicațiilor și exercițiilor care implică intrarea, staționarea ori trecerea pe teritoriul României a unor formațiuni de pompieri și salvatori din alte state cu tehnică specifică, pe o durată de până la 30 de zile, și care angajează efective mai mici de 250 de persoane, se aprobă tot de ministrul de interne la propunerea comandantului Corpului pompierilor militari.

Deci, domnule președinte, vă rog să supuneți aceste două alineate aprobării Camerei Deputaților, întrucât ele nu fac altceva decât să mărească rapiditatea operațiunilor de intervenție în cadrul Corpului pompierilor militari.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat Boiangiu. (Domnul deputat Marcu Tudor dorește să vină la microfon.)

Stați puțin. În sprijinul amendamentului? Păi, dacă l-ați sprijinit, de l-ați respins în comisie?

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să informez totuși.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Au fost discuții pro și contra în cadrul comisiei. Este vorba de dreptul Parlamentului de a acorda votul pentru aprobarea trecerii unor trupe pe teritoriul țării noastre, că aceasta era important, cealaltă, dacă noi mergeam în altă parte, nu era ceva deosebit, cu toate că și așa a suscitat discuții pro și contra. Este vorba de un efectiv de 250 de membri care, în condițiile unui corp de pompieri de câteva zeci de mii de oameni, se întinde pe mărimea a 1000 de militari la Ministerul de Apărare. Noi n-am fost de acord acolo și nici aici. totuși, aici vă las pe dumneavoastră cu dorința să judecați bine situațiile, pentru că este vorba totuși de niște oameni care intervin pentru salvarea unor vieți sau pentru limitarea dezastrelor, ori din țara noastră ori din zonele apropiate. Sigur că noi nu vom primi pe teritoriu pe englezi care vin aici să ne stingă focul, ci este vorba de teritoriile vecine nouă și acțiunile pe care noi le preconizăm a avea, din nefericire, loc pe teritoriul altor țări și la solicitarea lor, ministrul, repede, să aprobe această intrare sau ieșire pe teritoriul țării noastre a unor efective de pompieri.

Ca atare, cu toate că comisia nu a fost de acord, eu las la latitudinea dumneavoastră într-o accepție așa de jumătate-jumătate, cu sufletul împăcat pe jumătate, că facem bine sau nu, pentru că de obicei Parlamentul are la latitudinea lui dreptul să aprobe intrarea sau ieșirea, intrarea cu precădere unor trupe pe teritoriul țării noastre, și, totuși, pompierii sunt trupe. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc și rog reprezentantul inițiatorului să se exprime cu privire la acest amendament și să ne lămurească care este regimul juridic al pompierilor și concordanța propunerii cu regimul forțelor armate care...

 
   

Domnul Alexandru Fărcaș:

Da, domnule președinte, mulțumim. Din partea inițiatorului, mandatul este de a lăsa la latitudinea Camerei decizia în acest sens. Practic, ansamblul Ministerului de Interne se află într-un proces de apropiere față de comunitățile locale și administrația publică și se are în vedere, conform programului de guvernare, trecerea în perspectivă a unităților de pompieri în subordinea administrațiilor județene.

În majoritatea țărilor, chiar și din jurul nostru, pompierii au statut civil. Iată de ce sunt argumente în sensul admiterii celor două amendamente prezentate astăzi în plenul Camerei. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin că eu nu m-am lămurit cu reprezentantul Guvernului. Dumneavoastră, domnule ministru, susțineți, în virtutea proiecțiilor guvernamentale cu privire la statutul viitor al pompierilor, că, în perspectivă, se vor demilitariza și vor trece în subordinea organismelor locale și atunci au același regim cu trupele Ministerului Apărării Naționale cu privire la desfășurarea unor acțiuni comune cu trupele din alte țări? Eu v-aș ruga să nu ne lăsați să deliberăm singuri pentru că este o chestiune de politică a Guvernului aici și ar fi bine să vă explicați clar poziția cu privire la acest amendament.

 
   

Domnul Alexandru Fărcaș:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Deci, la abordarea acestei chestiuni am fost sesizați cu discuția și decizia din comisie care s-a referit la respingerea celor două amendamente.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că nu aveți mandat să susțineți respingerea amendamentelor?

 
   

Domnul Alexandru Fărcaș:

Exact. Pe de altă parte, mandatul este pentru adoptarea acestui proiect de act normativ în forma prezentată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru respingerea amendamentelor.

 
   

Domnul Alexandru Fărcaș:

Ezit ca să susțin o amânare a dezbaterii și deci, apelez la conducerea dumneavoastră, domnule președinte în acest sens.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Poftiți domnul, din partea Comisiei de apărare, domnul deputat Popescu.

Mulțumesc domnule ministru.

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte, spre clarificare, aceste amendamente au fost discutate în comisie, dar argumentele pentru care ele nu au fost acceptate erau tocmai că există o imediată perspectivă de subordonare a pompierilor către organismele civile. În această situație, legea previne de fapt și pregătește acest teren și concordanța cu viitoarea lege. În situația în care am admite amendamentele, va trebui după aceea să venim cu un proiect de lege de modificare a acesteia prin care dispare statutul de militar și, în această situație, nici aprobarea ministrului de interne nu va mai fi necesară.

Consider că trebuie să mergem pe varianta inițiatorului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule președinte, îmi pare foarte rău că, eu cred că în totală necunoștință de cauză, reprezentantul Corpului pompierilor, reprezentantul care ar trebui să susțină acest lucru, pentru că este în interesul dânșilor, deoarece art.38, dacă ne uităm atent, privește Inspectoratul General "al Corpului pompierilor militari colaborează cu organele similare din alte țări, în baza convențiilor internaționale la care România este parte sau acordurilor bilaterale", această chestiune, când va trece și când noi vom demilitariza sau când vom ajunge să nu mai fie în subordinea Ministerului de Interne. El a fost la Ministerul Apărării Naționale, acum a trecut la Ministerul de Interne tocmai prin aceste modificări pe care le aducem noi legii. Or, în această situație, în interesul dânșilor ca să opereze rapid și că vom modifica noi ulterior, că îi vom face civili, că vom modifica legea, este altceva, dar acum trebuie să aibă posibilitatea ca să ia rapid decizii și să intervină, nu, în anumite situații, să ne trezim că ne îngrădește o lege care, neadoptată, pune în pericol vieți și pune în pericol avutul, al nostru sau al celor cu care avem colaborări internaționale. De aceea, sunt surprins de aceste argumentații care, pur și simplu, mă ... așa cum au fost și la comisie, eu cred că sunt în necunoștință de cauză. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, haideți că discutăm ca să amânăm. Ați văzut ministerul are o poziție nesigură, păreri și consultări.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Există două propuneri de la comisie, cu care vă rog să fiți de acord în ordinea pe care o punem noi în discuție.

Am fost de acord în comisie să fie returnate aceste două propuneri de completare a art.38, făcute de domnul deputat Boiangiu, să obțină aprobarea de la Ministerul de Interne, cu justificarea de rigoare, și a doua, ținând cont că peste o lună intră în vigoare Legea pentru administrarea publică locală, în această lege se prevăd competențe la consiliile locale și județene în privința acestui atribut al lor de a își desfășura activitatea cu un pas înainte pentru trecerea la competențele civile în cadrul trupelor actuale de pompieri și, ca atare, rog secretarul de stat de la Ministerul de Interne să țină cont că îl rugăm noi ca la această aprobare dacă o obținem noi să fie dat înapoi pentru justificare și să fie de acord cu ea, sau de către ministrul Rus, de către conducerea Ministerului de Interne, că totuși este Guvern, noi nu vrem să avem ingerințe proprii în acțiunea de guvernare și să argumenteze în ideea aceasta. Cum trece pentru o lună de zile la competența ministrului să facă aprobări de ieșit sau intrat de trupe de pompieri în teritoriul țării noastre, când peste o lună intră în vigoare Legea consiliilor locale. Și cu acestea, aș vrea să rog pe domnul președinte să pună la vot pentru aprobat, să returnăm art.38, sub noua formă, cu completarea celor două amendamente și să obținem aprobarea ulterior de la Guvern. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc domnule deputat.

Stimați colegi,

Având în vedere că fie respingerea, fie aprobarea celor două amendamente ar crea implicații deosebite asupra cărora comisia cred eu că trebuie să mai reflecteze, inclusiv ministerul, vă propun restituirea proiectului la Comisia pentru apărare pentru a discuta exclusiv cele două amendamente și rog reprezentantul Ministrului de Interne să reflecteze asupra acestor două amendamente din perspectiva regimului, statutului pe care îl vor avea pompierii militari.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi? Nu sunt.

Abțineri?

În unanimitate s-a restituit proiectul la comisie.

Stimați colegi,

Sesizez că în sală s-a primit un buchet de flori pentru colega noastră, Ionescu, care, presupun că împlinește niște ani, să-mi permiteți să-i urez "La mulți ani!" și să o aplaudăm pentru această aniversare. (Aplauze.) Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.179/2000 privind trecerea unităților militare de protecție civilă de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul de Interne, precum și modificarea și completarea Legii protecției civile nr.106/1996, Ordonanței Guvernului nr.74/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor și a Ordonanței de urgență nr.14/2000 privind înființarea formațiunilor de protecție civilă pentru intervenție de urgență în caz de dezastre (amânarea votului final).  

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.179/2000 care se află la poz.28. Ordonanța urmează să fie dezbătută în procedură de urgență. Rog comisia sesizată în fond să ne propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un proiect de lege ordinară, având în vedere că la Comisia de apărare s-a înregistrat unanimitate în ceea ce privește prevederile ordonanței de urgență, sunt doar 8 articole, propunem 5 minute pentru dezbateri. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului dacă aveți observații, comisia nu a avut. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă aveți observații? Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.I, II și III dacă aveți observații? Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra art.IV dacă aveți observații? Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra art.V dacă aveți observații? Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra art.VI dacă aveți observații? Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra art.VII și VIII dacă aveți observații? Nu aveți. Se votează în unanimitate. ordonanța are și o anexă. Vă rog să o analizați și să vă pronunțați dacă aveți observații asupra acestei anexe, Tabel cuprinzând dizlocarea formațiunilor de protecție civilă. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2000 privind finanțarea Centrului editorial și a Studioului cinematografic din cadrul Grupului mass-media al armatei din creditele bugetare prevăzute în bugetul Ministerului Apărării Naționale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2000 privind finanțarea Centrului teritorial și a Studioului cinematografic din cadrul Grupului mass-media al armatei din credite bugetare prevăzute în bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Comisia pentru apărare, suntem în prezența unei proceduri de urgență. vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte, este un proiect de lege cu caracter de lege ordinară în procedură de urgență. S-au primit avizele la comisie de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Având în vedere că sunt doar două articole, propunem 3 minute pentru dezbatere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveți observații dumneavoastră, comisia nu a avut. Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacă aveți observații? Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Se votează în unanimitate.

Asupra art.1 și 2 din ordonanța de urgență dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate. Vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 12/1993 privind achizițiile publice (restituit comisiei).  

La pct.31, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.12/1993 privind achizițiile publice. Ministerul Finanțelor este? Suntem în procedură ordinară. Rog ministerul să prezinte acest proiect de lege.

Comisia juridică propune respingerea proiectului. Nu este nimeni din partea Comisiei juridice? Nu este nici comisia, nici ministerul.

Pct.32, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. lege organică. Comisia pentru apărare propune respingerea. Comisia pentru apărare a considerat că și-a epuizat ordinea de zi pe astăzi și s-a dus să sărbătorească pe doamna Ionescu, înainte de termen.

Domnule deputat Tudor, sunteți sau nu sunteți prezent în numele Comisiei pentru apărare? Ați propus respingerea proiectului.

   

Domnul Marcu Tudor:

Da, și vreau să susțin respingerea, pentru că nu ne-am lămurit și mai avem câteva legi în aceeași situație. explicația ar fi următoarea: s-au luat proiectele de legi vechi, din vechea legislatură, cu argumentele de atunci și dorințele Guvernului de atunci și o parte dintre ele nu s-au modificat chiar așa cum trebuie și între timp au apărut alte idei, trebuie puse de acord toate, în primul rând, de către membrii Guvernului și după aceea să le judecăm și noi. De aceea, am propus să fiți de acord cu respingerea acestuia până se modifică corespunzător. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea ministerului sau a Guvernului? Poftiți, domnule ministru.

(Se revine la punctul nr.31.)

 
   

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrucât respingerea Ordonanței nr.55/98 a fost propusă, având la bază un motiv de fond, faptul că aceasta ar fi fost abrogată prin Ordonanța 118/99 privind achizițiile publice, totuși trebuie să avem în vedere faptul că această Ordonanță 118 nu se aplică. Neaplicarea acestei ordonanțe creează dificultăți în special pentru unitățile militare de construcții care, practic, rămân fără cadru legal de a participa la achizițiile publice. De aceea, noi vă rugăm ca să respingem propunerea făcută de comisie, pentru ca totuși unitățile de construcție să poată participa la licitațiile publice. Ele, prin abrogarea lui 118 au rămas practic fără cadrul legal.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, față de aceste propuneri contradictorii și față de nesiguranța comisiei, eu vă propun restituirea legii la comisie pentru o nouă dezbatere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, care este un vot de protest împotriva nesiguranței celor două părți. Vă mulțumesc.

Deci, s-a restituit proiectul.

Urmează o pauză de un ceas. Aș ruga să vă anunțați colegii că la ora 14.00 începem ședința cu apelul nominal. Îmi pare foarte rău și simt un disconfort să anunț acest lucru, dar nu se poate să nu putem adopta nici o lege. Poftiți, domnule Ráduly. Vreți să facem acum apelul nominal?

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule președinte, dacă se poate să facem apelul nominal în primul rând în banca inițiatorilor, ca să nu sărim proiecte de legi și după aceea să facem apelul nominal pe banca noastră, a Parlamentului, pentru că așa este colegial și aș ruga chiar Executivul să se organizeze un pic mai bine ca să fie reprezentanții dumnealor prezenți la proiectele de lege când vin, că sunt mai mulți secretari de stat câți au fost în Guvernul anterior, deci, se pot organiza mai bine decât am reușit noi pe vremea noastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc și cred că reprezentanții Guvernului au înțeles aluzia dumneavoastră.

Pauză până la ora 14.00.

 
   

- după pauză -

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În sală se află 132 de deputați, doar o singură comisie a avut aprobare de a lucra în paralel și a terminat lucrul. din câte văd, domnul Tudor este prezent.

În consecință, așa cum am fost nevoit să vă ameninț, facem apelul nominal. Domnule secretar, vă rog.

Eu cred că trebuie să ne respectăm și pe noi și pe cei care ne-au trimis să-i reprezentăm. Nu este admisibil să se înregistreze 272 de deputați și să fie prezenți în sală 132.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Abiței Ludovic

prezent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Gheorghe

absent

Ana Gheorghe

absent

Anastasescu Olga-Lucheria

absentă

Andea Petru

prezent

Andrei Ioan

prezent

Andrei Zeno

prezent

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal Istvan

absent

Anton Marin

absent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Apostolescu Maria

prezentă

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

prezent

Armaș Iosif

absent

Arnăutu Eugeniu

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan-Peter

prezent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

prezent

Bahrin Dorel

prezent

Baltă Mihai

prezent

Baltă Tudor

absent

Bar Mihai

prezent

Bara Radu-Liviu

absent

Barbu Gheorghe

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Bădoiu Cornel

absent

Bălăeț Mitică

absent

Bălășoiu Amalia

prezentă

Băncescu Ioan

prezent

Bâldea Ioan

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bentu Dumitru

prezent

Bercăroiu Victor

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Bereczki Endre

absent

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Ioan

absent

Bleotu Vasile

prezent

Boabeș Dumitru

prezent

Boagiu Anca Daniela

prezentă

Boajă Minică

prezent

Boc Emil

prezent

Bogea Angela

prezentă

Boiangiu Cornel

prezent

Bolcaș Augustin Lucian

absent

Böndi Gyöngyike

prezentă

Borbely Laszlo

absent

Bozgă Ion

prezent

Bran Vasile

absent

Brînzan Ovidiu

prezent

Brudașcă Damian

prezent

Bucur Constantin

prezent

Bucur Mircea

prezent

Buga Florea

prezent

Burnei Ion

absent

Buruiană-Aprodu Daniela

prezentă

Buzatu Dumitru

prezent

Buzea Cristian Valeriu

prezent

Calcan Valentin Gigel

absent

Canacheu Costică

prezent

Cazimir Ștefan

prezent

Cazan Gheorghe-Romeo Leonard

absent

Cășuneanu-Vlad Adrian

prezent

Cerchez Metin

absent

Cherescu Pavel

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriță Dumitru

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Ciuceanu Radu

prezent

Ciupercă Vasile Silvian

absent

Cîrstoiu Ion

absent

Cladovan Teodor

prezent

Cliveti Minodora

prezentă

Coifan Viorel Gheorghe

prezent

Cojocaru Nicu

absent

Crăciun Dorel Petru

prezent

Creț Nicoară

prezent

Cristea Marin

prezent

Crișan Emil

prezent

Dan Matei-Agathon

absent

Daraban Aurel

absent

Dinu Gheorghe

prezent

Dobre Traian

prezent

Dobre Victor Paul

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dolănescu Ion

absent

Dorian Dorel

prezent

Dorneanu Valer

prezent

Dragomir Dumitru

absent

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Dragu Gheorghe

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dreceanu Doina Micșunica

prezentă

Dumitrescu Cristian-Sorin

absent

Dumitriu Carmen

prezentă

Duțu Constantin

absent

Duțu Gheorghe

prezent

Enescu Nicolae

prezent

Erdei Doloczki Istvan

absent

Eserghep Gelil

prezent

Fâcă Mihail

prezent

Firczak Gheorghe

prezent

Florea Ana

prezentă

Florescu Ion

prezent

Florescu Nicolae-Doru

prezent

Fotopolos Sotiris

absent

Frunzăverde Sorin

prezent

Gaspar Acsinte

absent

Georgescu Filip

absent

Georgescu Florin

absent

Gheorghe Valeriu

prezent

Gheorghiof Titu-Nicolae

prezent

Gheorghiță Manuela

absentă

Gheorghiu Adrian

prezent

Gheorghiu Viorel

prezent

Gingăraș Georgiu

absent

Giuglea Ștefan

prezent

Godja Petru

absent

Grădinaru Nicolae

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Gubandru Aurel

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Hogea Vlad-Gabriel

prezent

Holtea Iancu

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Ianculescu Marian

prezent

Ifrim Mircea

prezent

Ignat Miron

prezent

Ilie Aurel Constantin

absent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionel Adrian

prezent

Ionescu Anton

prezent

Ionescu Costel Marian

prezent

Ionescu Dan

absent

Ionescu Daniel

absent

Ionescu Mihaela

prezentă

Ionescu Răzvan

absent

Ionescu Smaranda

absentă

Iordache Florin

prezent

Iriza Scarlat

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Jipa Florina Ruxandra

absentă

Kelemen Atilla-Bela-Ladislau

absent

Kelemen Hunor

prezent

Kerekes Károly

prezent

Kónya-Hamar Sandor

prezent

Kovács Csaba-Tiberiu

prezent

Kovacs Zoltan

prezent

Lari-Iorga Leonida

absentă

Lazăr Maria

prezentă

Lăpădat Ștefan

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Lepădatu Lucia-Cornelia

prezentă

Lepșa Sorin Victor

absent

Loghin Irina

prezentă

Luchian Ion

absent

Magheru Paul

prezent

Maior Lazăr Dorin

absent

Makkai Grigore

absent

Man Mircea

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Marcu Gheorghe

prezent

Mardari Ludovic

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Marineci Ionel

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Mălaimare Mihai Adrian

prezent

Mărăcineanu Adrian

prezent

Mândrea-Muraru Mihaela

prezentă

Mândroviceanu Vasile

absent

Mera Alexandru-Liviu

absent

Merce Ilie

prezent

Meșca Sever

absent

Miclea Ioan

prezent

Micula Cătălin

absent

Mihalachi Vasile

prezent

Mihăilescu Petru-Șerban

absent

Mincu Iulian

prezent

Mircea Costache

prezent

Mirciov Petru

prezent

Miron Vasile

absent

Mitrea Miron Tudor

absent

Mitu Dumitru Octavian

absent

Mițaru Anton

prezent

Mînzînă Ion

absent

Mocioalcă Ion

prezent

Mocioi Ion

prezent

Mogoș Ion

absent

Mohora Tudor

prezent

Moisescu George Dumitru

prezent

Moisoiu Adrian

absent

Moiș Văsălie

prezent

Moldovan Carmen-Ileana

prezentă

Moldovan Petre

absent

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moraru Constantin Florentin

absent

Motoc Marian Adrian

prezent

Musca Monica-Octavia

prezentă

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

absent

Naidin Petre

prezent

Nan Nicolae

prezent

Nassar Rodica

prezentă

Naum Liana-Elena

prezentă

Nădejde Vlad-George

absent

Năstase Adrian

absent

Năstase Ioan Mihai

prezent

Neacșu Ilie

absent

Neagu Ion

prezent

Neagu Victor

prezent

Neamțu Horia-Ion

absent

Neamțu Tiberiu-Paul

prezent

Nechifor Cristian

prezent

Negoiță Gheorghe-Liviu

prezent

Nica Dan

absent

Nicolae Ion

absent

Nicolăescu Gheorghe-Eugen

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Niculescu Constantin

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Nistor Vasile

prezent

Niță Constantin

prezent

Oltean Ioan

prezent

Olteanu Ionel

prezent

Oltei Ion

prezent

Onisei Ioan

prezent

Palade Doru Dumitru

absent

Pambuccian Varujan

prezent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pataki Iulia

prezentă

Patriciu Dan Costache (Dinu)

absent

Paun Nicolae

prezent

Păduroiu Valentin

prezent

Pășcuț Ștefan

prezent

Pécsi Francisc

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Petruș Octavian Constantin

prezent

Pleșa Eugen Lucian

prezent

Pop Napoleon

prezent

Podgorean Radu

prezent

Popa Constanța

prezentă

Popa Cornel

absent

Popa Virgil

absent

Popescu-Bejat Ștefan-Marian

absent

Popescu Gheorghe

absent

Popescu Grigore Dorin

absent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Kanty Cătălin

prezent

Popescu-Tăriceanu Călin

absent

Popescu Virgil

absent

Posea Petre

prezent

Predică Vasile

prezent

Pribeanu Gheorghe

prezent

Priboi Ristea

absent

Purceld Octavian-Mircea

prezent

Pușcaș Vasile

absent

Puwak Hildegard-Carola

absentă

Puzdrea Dumitru

absent

Radan Mihai

prezent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Raicu Romeo-Marius

prezent

Rasovan Dan Grigore

absent

Rădoi Ion

prezent

Rădulescu Grigore Emil

absent

Roșculeț Gheorghe

prezent

Rus Emil

prezent

Rus Ioan

prezent

Rușanu Dan-Radu

absent

Sadici Octavian

prezent

Sali Negiat

prezent

Sandache Cristian

absent

Sandu Alecu

absent

Sandu Ion Florentin

absent

Sassu Alexandru

prezent

Saulea Dănuț

prezent

Savu Vasile Ioan

absent

Săpunaru Nini

absent

Sârbu Marian

absent

Sbârcea Tiberiu Sergius

prezent

Selagea Constantin

prezent

Sersea Nicolae

prezent

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Sirețeanu Mihail

absent

Sonea Ioan

absent

Spiridon Nicu

prezent

Stan Ioan

prezent

Stan Ion

prezent

Stana-Ionescu Ileana

prezentă

Stanciu Anghel

absent

Stanciu Zisu

absent

Stănescu Alexandru-Octavi

absent

Stănișoară Mihai

prezent

Stoian Mircea

prezent

Stoica Valeriu

absent

Stroe Radu

prezent

Stuparu Timotei

absent

Suciu Vasile

prezent

Suditu Gheorghe

prezent

Székely Ervin-Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Șnaider Paul

absent

Ștefan Ion

prezent

Ștefănescu Codrin

absent

Ștefănoiu Luca

prezent

Știrbeț Cornel

prezent

Tamás Sándor

prezent

Tărâță Culiță

absent

Târpescu Pavel

prezent

Tcaciuc Ștefan

absent

Teculescu Constantin

absent

Timiș Ioan

prezent

Toader Mircea Nicu

prezent

Todoran Pavel

prezent

Tokay Gheorghe

prezent

Toró Tiberiu

prezent

Tudor Marcu

prezent

Tudose Mihai

prezent

Tunaru Raj Alexandru

absent

Țibulcă Alexandru

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Varga Attila

prezent

Vasile Aurelia

prezentă

Vasilescu Lia-Olguța

absentă

Vasilescu Nicolae

absent

Vasilescu Valentin

absent

Vekov Carol Ioan

prezent

Verbina Dan

prezent

Vida Iuliu

prezent

Videanu Adriean

absent

Vișinescu Marinache

absent

Voicu Mădălin

absent

Voinea Florea

absent

Winkler Iuliu

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

Zăvoian Ioan Dorel

absent

Zgonea Valeriu Ștefan

Prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar, am ajuns la cifra care s-a înregistrat cu prezența.

Bun. Trecem, în condiții de cvorum, la dezbaterea proiectelor de lege care sunt înscrise în continuare.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2001, privind acordarea, în anul 2001, a unui sprijin direct de un milion lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanțare de la bugetul de stat.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion de lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu finanțare de la bugetul de stat.

Comisia pentru agricultură o rog să propună timpii de dezbatere. Ne aflăm în procedură de urgență.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte, 15 pe ansamblu și un minut pe articol.Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere de alocare a timpilor? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Dacă dorește cineva să intervină înainte de a începe dezbaterea pe articole? Nu.

Vom dezbate proiectul de lege, urmărind în paralel raportul comisiei și proiectul de lege și ordonanța de urgență. Asupra titlului proiectului de lege, vă rog să observați amendamentul nr.1 din raportul comisiei. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.1. Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, titlul legii va avea cuprinsul prevăzut la pct.1.

La art.unic, vă rog să urmăriți amendamentul nr.2 al comisiei. Dacă aveți observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem, în continuare, la titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1 comisia n-a avut amendamente, dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.1 alin.2 vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.3 din raportul comisiei. Dacă aveți observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.3 alin.1 lit.a) vă rog să urmăriți pct.5 din raport, respectiv amendamentul nr.5. Dacă aveți observații la acest amendament? Poftiți, domnule. Art.2? Poftiți, dar v-aș ruga să fiți atent că am trecut de art.2.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

La art.2 alin.c) Grupul parlamentar al PNL are un amendament, ca să se extindă aria de acordare a acestor facilități și pentru producătorii agricoli din zona montană și, mai precis, pentru pășuni și fânețe întreținute, supraînsămânțate și fertilizate. Pentru că se face o discriminare între producătorii agricoli din zona de deal și câmpie și producătorii agricoli din zona montană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, rog să-și spună punctul de vedere.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia își menține punctul de vedere, nu este de acord cu amendamentul respectiv. Pentru anul acesta este o activitate, într-adevăr, deosebit de complexă pentru țară, pajiștile înseamnă peste 3 milioane de ha, aproape 4 milioane, pentru anul următor trebuie să ne pregătim, într-adevăr, și să tratăm în mod serios această problemă în cadrul exploatațiilor agricole. Vă mulțumesc. Deci, nu suntem de acord cu acest amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului? Ministerul Agriculturii, cine îl reprezintă? Vă rog să vă pronunțați cu privire la amendamentul respins de către comisie și susținut de către domnul deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi ne menținem la formularea inițială a articolului respectiv, astfel că susținem propunerea Comisiei de agricultură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați reținut explicația și a domnului ministru?

Potrivit regulamentului voi supune, în primul rând, textul propus de către comisie.

Cine este pentru actuala formulare a art.2 lit.c)? Vă mulțumesc.

Voturi împotriva textului actual al art.2 lit.c)? 9 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 9 voturi împotrivă și o abținere, art.2 lit.c) a fost votat în formularea inițiatorului.

Domnul deputat Raduly, dumneavoastră ce amendament aveați respins? Cu privire la ce articol?

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

La art.1 alin.2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci pentru că am făcut deja o breșă în regulament și ne-am întors o dată la art.2 lit.c), vă propun să ascultăm și amendamentul domnului Raduly care se referă la art.1 alin.2.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru înțelegere și amabilitate.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Un amendament pe care l-am depus împreună cu colegii deputați: Kovacs Zoltan și Kelemen Attila, legat de alin.2 al art.1. Rugăm comisia ca să completeze beneficiarii acestui milion de lei pe ha cu bisericile, parohii, schituri, mănăstiri etc. În opinia noastră, astăzi, în România, sunt mai multe categorii de proprietari, persoane fizice, persoane juridice, societăți comerciale etc. instituții de învățământ, unități de cercetare, dar o categorie tradițională este, fără doar și poate, biserica prin unitățile ei, prin parohii, schituri, mănăstiri etc. Noi credem că deopotrivă unitățile de cult, bisericile din România au drept la același sprijin ca orice alt producător agricol.

Drept urmare, domnule președinte, vă rugăm să inserăm următoarea frază, după "instituții de învățământ și cercetare din agricultură…", "precum și parohiile, schiturile și mănăstirile, consiliile și organele reprezentative ale unităților de cult, recunoscute de lege, care cultivă și exploatează terenuri."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru agricultură, rog să-și spună cuvântul și apoi ministerul.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că apreciem aplecarea domnului Raduly spre zona aceasta parohială, spre schituri și mănăstiri, numai că, cu tot respectul pe care îl avem față de dumneavoastră și față de subiectul pe care dumneavoastră l-ați tratat, am vrea să vă spunem că în accepțiunea și în definiția producătorului agricol, a celui care aduce marfa pe piață, teza pe care dumneavoastră o susțineți, vine să întărească, de fapt, un autoconsum. Noi suntem de acord ca să sprijinim și pe cei ce autoconsumă, dar suntem mult mai interesați și trebuie să sprijinim pe producătorii agricoli care aduc pe piață marfă.

În această idee, aș vrea, doamnelor și domnilor, să respingeți amendametnul pe care l-a făcut colegul nostru, distinsul domnul Raduly și să mențineți și să votați raportul pe care l-a prezentat comisia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule președinte,

Noi ne menținem la formularea inițială a articolului respectiv și susținem opinia Comisiei de agricultură. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Noi am mai votat o dată art.1 alin.2, potrivit amendamentului de la pct.3, dar am reluat, din respect față de domnul deputat care nu a fost în sală când am discutat, sunt însă obligat să supun, potrivit regulamentului, tot amendamentul comisiei întâi și, dacă acesta pică, atunci ar urma să votăm amendamentul care a fost prescris.

Deci, cine este pentru amendamentul formulat de către comisie la pct.3 din raport, pag.2, cu privire la art.1 alin.2. Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? Cu 9 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat amendamentul comisiei, amendamentul nr.3 de la pag.2 cu privire la art.1 alin.2.

Vă rog să reluăm, în continuare, dezbaterea unde am rămas, respectiv la art.3 insist să urmăriți cu atenție cronologia articolelor, pentru a nu mai reveni la vot și să încălcăm regulamentul. La art.3, avem amendamentul nr.5 al comisiei. Spuneți amendamentul dumneavoastră care a fost respins.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul pe care l-am introdus în cadrul comisiei și a fost respins de comisie, de fapt, a fost discutat și cu ocazia bugetului de stat, se referă la modalitatea de returnare a sumei ce este inclusă în motorina pentru taxa de drum, motivația comisiei și motivația în timpul dezbaterilor de la bugetul de stat a fost că modificarea Legii nr.118 nu a fost terminată. Vreau să vă informez că această Lege nr.118 cu modificarea ei a fost trecută de Senat, a fost și promulgată, deci practic este în funcțiune.

Amendamentul, pe care l-am propus eu, vrea să rezolve această problemă, respectiv textul este următorul: "În situația achiziționării motorinei la un preț ce include și taxa de drum, producătorii agricoli prevăzuți la art.1 vor beneficia suplimentar, față de un milion de lei alocat, de o sumă echivalentă cu contravaloarea taxei de drum inclusă în prețul motorinei. Sumele alocate suplimentar vor fi transferate către Ministerul Agriculturii, Alimentației, și Pădurilor de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței din fondul special al drumurilor, conform normelor de aplicare stabilite de cele două ministere."

Vreau să fac precizarea că dacă nu există acest cadru legislativ, practic este imposibil de returnat banii, când apare legea în Monitorul Oficial, motorina va fi achiziționată cu taxa de drum inclusă în ea. Nu există nici un fel de normă a Ministerului Transporturilor care să prevadă cum se returnează banii și fiți convinși că acești bani care se iau agriculturii nu se vor mai returna decât în condiții foarte grele. Acest amendament va permite, așa cum a spus și ministrul transporturilor, ca o soluție, va permite returnarea foarte rapidă, utilizând sistemul de returnare al milionului care este deja în funcțiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că dorința multor parlamentari de a fi aproape de agricultori este benefică, însă noi am vrea să spunem, din experiența perioadei de după aplicarea Legii nr.118 din 1996, că s-au făcut o serie întreagă de deturnări, o serie întreagă de cantități de motorină au luat alte trasee, o serie întreagă de cantități de motorină au ajuns la tirurile străine și, de aceea, prin ceea ce prevede astăzi, ceea ce prevăd normele privind aplicarea Legii nr.118/1996 este tocmai o ordonare și o verificare atentă a consumului de motorină destinat acestor taxe de drum.

De aceea, aș vrea să fiți de acord și să votați, în consecință, ceea ce a propus comisia și să respingeți acest proiect de lege, pentru că intenția și substanța pe care a susținut-o colegul nostru deja este reglementată prin normele Ministerului Transporturilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Respingerea se referă la amendament, nu la proiectul de lege.

Vă rog să precizați.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Evident la amendament. Bineînțeles.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi ne menținem la formularea inițială, respectiv și opinia exprimată aici de Comisia de agricultură a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să constatați că a trecut de vreo 3 minute timpul afectat dezbaterilor generale, încât nu mai putem să facem nici un fel de dezbateri și trecem... Cum drept la replică?

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Adică am dreptul la replică....

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, s-au terminat dezbaterile de 3 minute, s-au epuizat...

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Nu-i nici o normă, dacă vreți neapărat să ajungă un milion la țărani, e bine, dacă vreți să ajungă numai jumătate, atunci...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am reținut. Deci după regulament, trecem în continuare la votarea tuturor amendamentelor care au rămas nevotate. Nu mai putem face dezbateri.

La art.3, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 11 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat art.3.

La art.4 amendamentul nr.6 al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.5 nu sunt amendamente, deci se consideră votat în unanimitate.

Art.6 urmăriți, vă rog, pct.7 amendamentul nr.7 al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La art.8 urmăriți, vă rog, amendamentul nr.9 de la pag.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.9 urmăriți, vă rog, amendamentul nr.10 de la pag.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.10 alin.1 nu sunt amendamente, deci votat în unanimitate.

La art.10 alin.2 urmăriți amendamentul nr.11 de la pag.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11 și 12 nu sunt amendamente, deci votat în unanimitate.

Art.13 urmăriți, vă rog, amendamentul de la pct.12.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.14 nu sunt amendamente, deci se consideră votat în unanimitate.

La art.15 nu sunt amendamente. Votat în unanimitate.

Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar, este suficient pentru a fi adoptat acest proiect votul majorității simple de dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Sunt 270 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor importuri de bunuri și servicii, efectuate în anul 2000, destinate înzestrării Ministerului Apărării Naționale, contractate în anii anteriori.  

La Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata TVA a unor importuri de bunuri și servicii efectuate în anul 2000 destinate înzestrării Ministerului Apărării Naționale. Procedură de urgență.

Comisia pentru buget? Rog pe domnul Grigoraș să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte, am discutat poz.30 înainte de prânz.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia ... Nu știu, ministerul a spus că nu a fost discutată.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Înainte de prânz, vă reamintesc, domnule președinte, că am sărit câteva puncte și am ajuns direct la pct.30 și pct.31 și după aceea ne-am întors. Dar, dacă vreți, pot să reiau dezbaterile. La momentul respectiv am propus dezbaterea și adoptarea în forma adoptată de Senat, am sugerat 5 minute pe total și 1 minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulțumesc. Și eu așa am avut impresia, dar mi-au spus cei de la stafful tehnic că au verificat stenograma și nu știu ce s-a petrecut...

Deci dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Dacă aveți obiecțiuni la titlul proiectului de lege? Nu aveți? Se consideră votat în unanimitate. Asupra art.unic cu privire la care nu sunt amendamente decât de la comisie. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votat, în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență. La titlul ordonanței de urgență? Nu aveți obiecțiuni. Unanimitate.

La art. 1 și 2 care alcătuiesc cuprinsul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

Votul final - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2000 – lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorității simple dintre dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr.511/18.10.2000 (restituită comisiei).  

Pct.32 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.511/18.10.2000.

Comisia pentru apărare, dacă e prezentă propune respingerea acestui proiect. Comisia pentru apărare? Domnul deputat Tudor, reprezentanți comisia de apărare. Reprezentați Comisia de apărare?

   

Domnul Marcu Tudor:

Am o rugăminte. Vreau să vă răspuns că nu numai că reprezint, poate că sunt singur, toată ziua de astăzi am fost singur, dar este proiectul meu. Pentru că, vreau să se repare ceva ce am făcut prost data trecută. Unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege, care nu a fost bine judecat, a fost și de început, am fost eu. De aceea, am făcut aceasta cu aprobarea sau mai bine zis sfătuindu-ne cu domnul Chiliman, cu Petre Roman, cu Hrebenciuc și am găsit de acord că aceasta este cea mai bună formulă. De aceea, vreau s-o susțin și în nume propriu și în numele comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În numele comisiei n-o puteți susține, pentru că din partea comisiei există propunere de respingere.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Păi, de unde știți că eu nu zic comisia a propus că…, iar eu am propus că...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu merge. Ca inițiator, aveți dreptul să vă susțineți legea. Și chemați, vă rog, reprezentanții comisiei de apărare.

Stimați colegi, vă propun să restituim acest proiect, pentru că domnul deputat Tudor nu poate să fie și inițiator, să susțină legea, și să reprezintă și comisia și să susțină respingerea ei.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Bine. Eu puteam să spun punctul de vedere al comisiei și paralel, punctul meu de vedere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dar nu e frumos că v-am obliga să vă încălcați moralitatea.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Bun. Nu am nimic împotrivă. Dacă vreți să o respingem... eu totuși vreau să vă sensibilizez puțin, dacă-mi permiteți un minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Această lege este o completare a legii vechi, pentru că am văzut că nu a funcționat bine. Cei care au fost la Comisia de control a activității SIE, au crezut că vrea cineva să le ia locul sau că vrem schimbări și, receptivi, așa cum au fost, au zis: nu, mai bine să o lăsăm așa. Că au intrat deja în comisia aceea. Nici vorbă de așa ceva. Comisia s-a făcut, rămâne 4 ani, dar pentru următoarea perioadă de activitate sau chiar pentru asta, dacă va fi modificată în continuare, este bine ce am propus. O să susțin data viitoare, dacă acceptați s-o amânăm în discuție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci prezența dumneavoastră nu a fost inutilă, pentru că, în lipsa comisiei, ne-ați convins că trebuie s-o trimitem înapoi pentru o deliberare nouă.

Supun votului dumneavoastră restituirea proiectului la Comisia de apărare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2000 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidență informatizată a persoanei (amânarea votului final).  

La pct.33 Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidență informatizată a persoanei.

Suntem în cazul unei legi organice, Comisia pentru apărare s-a declarat reprezentativă, rog reprezentantul ministerului să-și susțină proiectul.

Domnul general Abraham.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege supus dezbaterii și adoptării are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2000 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidență informatizată a persoanei. Organizarea unei administrații de stat moderne a impus o nouă abordare a activității în domeniul evidenței persoanei, pentru a putea susține corespunzător cerințele actuale, programele de reformă privind noile relații de stat, cetățean și principalii factori ai vieții economice, sociale și administrative.

Pentru abordare unitară, din punct de vedere organizatoric, tehnic, logistic și al folosirii resurselor umane s-a constituit Direcția generală de evidență informatizată a persoanei, având în coordonare servicii județene, independente și formațiuni municipale și orășenești, înlăturându-se astfel paralelismele existente. Reflectarea acestei structuri în teritoriu o reprezintă realizarea ghișeului unic al Ministerului de Interne care va asigura deservirea cetățenilor în condiții superioare situației actuale prin descentralizarea operațiunilor de evidență și de eliberare a documentelor și crearea posibilității ca acestea să fie obținute în localitatea de domiciliu.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să adoptați proiectul de lege supus dezbaterii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule general.

Da. Am sesizat că este vorba de o ordonanță de urgență. Nu-i nimic, a luat cuvântul domnul Abraham, dar îl rog pe reprezentantul comisiei să prezinte și raportul și să prezinte și timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Tudor Marcu:

Vreau să vă rog însă, înainte de a începe discuțiile, să-mi dați posibilitatea să explic un punct de vedere care a apărut ulterior, al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, al cărei președinte este domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să propuneți întâi timpii de dezbatere și pe urmă vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Tudor Marcu:

3 minute de articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și în total?

 
   

Domnul Tudor Marcu:

Păi câte sunt? Sunt vreo 25. Ar însemna până la sfârșitul zilei. Nu pot să fac total. Că dacă unul e un minut și altul e trei minute, nu-mi dau seama. Total maxim: 25 x 3. O oră și ceva.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt patru articole, domnule deputat. Deci, un minut de articol?

 
   

Domnul Tudor Marcu:

10 minute, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În care vă încadrați și dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Începem cronometrarea.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Sunt dator să vă informez că domnul Pambuccian, Comisia pentru tehnologia informațiilor a propus să le trimitem și lor acest proiect de lege care a fost trecut prin Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru că această comisie a apărut ulterior. Noi am votat acum câtva timp în urmă, și nu au luat la cunoștință de acest proiect de lege. Doresc să-l vadă și eventual să-și aducă și domniile lor amendamente sau punctul de vedere. De aceea, propunem, dacă sunteți de acord, să purtăm discuția asupra acestei necesități propusă de președintele Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor, domnul Pambuccian, de a primi domnia sa, chiar în procedură urgență, să fie miercurea viitoare sau, știu eu, joi, sau când vreți, dar să aibă și domniile lor timp să judece, pentru că este pe profilul lor, mai curând chiar decât al apărării.

Vă mulțumesc.

O voce din sală:

Comisia a avizat acest proiect de lege.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da. Dar sunt dator să fac referiri și la ce s-a întâmplat după ce am avizat. Dacă nu le luăm în considerare punctul de vedere, nu mai pot interveni.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, e păcat de cele 10 minute.

Comisia de informatică nu prea are legătură cu ceea ce scrie aici. oricum, dacă avea legătură cu ceea ce scrie aici, dacă avea intenția să-l ceară, putea să-l ceară Biroului permanent. Ceea ce n-a făcut.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Aveți dreptate. Mi-a cerut-o mie personal.

Art.unic. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.96/2000 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidență informatizată a persoanei. Se aduc, de fapt, niște modificări pentru că legea a existat și noi ne-am aplecat suficient de corect asupra ei și comisia n-a avut puncte de vedere proprii față de cele propuse de Guvernul României.

Art.unic. Se aprobă Ordonanța de urgență cu titlul pe care l-am spus înainte.

Cum comisia nu a avut puncte de vedere, vă atrag însă puțin, dacă-mi permiteți, și nu e peiorativ cuvântul, atenția asupra unor greșeli gramaticale pe care noi le-am evidențiat dar nu au fost modificate. Poate domnul Abraham să...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Când ajunge la textele respective, vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da. Nu sunt importante.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asupra titlului proiectului de lege dacă sunt obiecții. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.unic al proiectului de lege care cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență 96, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.I dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Nu-l țineți de vorbă pe domnul președinte al comisiei că are de făcut obiecțiuni gramaticale.

La art.II dacă sunt observații. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.III din ordonanță dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.IV dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.V dacă sunt obiecțiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.VI? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter organic. În consecință, o vom supune votului final mâine ca să nu avem surprize.

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.12/1993 privind achizițiile publice.

S-a amânat.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.121/2000 privind înființarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (amânarea dezbaterii).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.121/2000 privind înființarea Institutului pentru studierea problemelor minorităților naționale. Proiect de lege adoptat de Senat. Comisia pentru drepturile omului este sesizată în fond.

Comisia pentru drepturile omului să-și ia locul.

Inițiatorul, îl invit să se pronunțe.

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Marco Attila:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța nr.121 reglementează înființarea unui institut de cercetare ca instituție publică și care are ca scop principal efectuarea unor cercetări, studii, analize, sondaje și alte activități specifice unui institut de cercetare.

Ordonanța stabilește, după cum spuneam, atribuțiile principale ale acestui institut, îi stabilește o organizare minimă urmând ca să existe o hotărâre de Guvern pentru stabilirea propriilor lui organigrame și regulament.

În același timp, aș dori să vă atrag atenția asupra unui mic element, și anume faptul că ordonanța a trecut în Senat în forma propusă de Guvern, ceea ce susținem și noi aici în fața dumneavoastră, menționând faptul că în Comisia pentru drepturile omului s-a operat un singur amendament, eliminându-se un singur cuvânt.

Eu aș dori să rog și Comisia pentru drepturile omului și pe dumneavoastră să analizați oportunitatea acestui amendament minor care ar împinge această ordonanță într-o mediere și ar prelungi, după părerea mea, inutil dezbaterea și aprobarea acestei ordonanțe.

Deci, dacă putem să reflectăm puțin asupra acestui amendament și, probabil, că și Comisia pentru drepturile omului își va spune punctul de vedere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Wittstock.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.121 din anul 2000 privind înființarea Institutului pentru studierea problemelor minorităților naționale. Ordonanța are ca obiect de reglementare înființarea Institutului pentru studierea problemelor minorităților naționale ca instituție publică, având personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Ea a fost emisă de Executiv în temeiul art.1 lit.s) pct.1 din Legea nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial.

În punctul de vedere al Guvernului cu privire la unele proiecte de lege inițiate în legislatura trecută și care se află în procedură de legiferare la Camera Deputaților, comunicat cu adresa datată 21 ianuarie 2001, se recomandă "continuarea procedurii de legiferare în forma actuală, fiind în concordanță cu prevederile programului de guvernare 2000-2004, cap.X. "Relații interetnice" referitor la protecția minorităților naționale, respectarea drepturilor omului în conformitate cu angajamentele României de integrare europeană și euroatlantică".

Senatul României, în ședința sa din 7 noiembrie 2000, a aprobat Ordonanța Guvernului nr.121 în forma trimisă de inițiator. Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a examinat proiectul de lege în ședințele sale din 21 februarie și 25 aprilie 2001.

În cadrul dezbaterilor de ordin general s-a subliniat necesitatea punerii de acord a proiectului de lege cu modificările intervenite în organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor și cu Hotărârea nr.13/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Informațiilor Publice.

În consecință, sintagma "Departmentul pentru protecția minorităților naționale" urmează să fie înlocuită în tot textul Ordonanței nr.121/2000 cu sintagma "Ministerul Informațiilor Publice". E vorba de art.1, 4 și 8. Având în vedere obiectul și conținutul juridic al proiectului de lege, acesta face parte din categoria legilor ordinare.

Față de cele expuse mai sus, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și aprobare, proiectul de lege în forma prezentată de inițiator cu observația de mai sus privind organizarea și funcționarea Guvernului României și cu două amendamente, unul admis de comisie, cel pe care l-a menționat deja domnul subsecretar de stat Attila Marco, este un amendament de redactare, și domnul subsecretar are dreptate, dacă acceptăm acest amendament și proiectul de lege trece, atunci va fi nevoie de o mediere. Consider că putem păstra varianta inițială a ordonanței, care a fost votată de Senat. Și este și un amendament respins.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Numai puțin! Ca să disciplinăm puțin dezbaterile. Deci se propune pe de o parte, înlocuirea titlului acestei intituții, Institutul pentru studierea problemelor minorităților naționale cu Ministerul Informațiilor și acest lucru nu constituie un amendament, pentru că este o intervenție care, potrivit normelor de tehnică legislativă, operează de drept, și mai există problema amendamentului admis care la art.3 propune eliminarea vocabulei "speciale" din textul lit.b).

Comisia s-a exprimat că lucrul acesta nu e absolut obligatoriu, dar ar implica urmarea de a supune legea spre mediere, ceea ce ar depărta momentul adoptării ei. Fără a încerca să vă sugerez o soluție că acest lucru ar trebui să-l fac de la tribună, vă rog să vă pronunțați dumneavoastră asupra acestor lucruri.

Poftiți, domnule deputat Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de toate cred că trebuie avut în vedere că în România trăiesc minorități etnice. Deci, în primul rând, acest institut ar trebui să se refere la studierea problemelor minorităților etnice. Dar este un alt aspect foarte important. Noi am dori ca, în România, toți cetățenii acestei țări, indiferent de limba care o vorbesc, ar trebui să se simtă români, cetățeni ai statului român. Nu credem că minoritățile au alte probleme, alte interese decât cele ale majorității populației.

Considerăm înființarea unui asemenea institut ca fiind absolut nejustificat. Dacă totuși se va ajunge, în înțelepciunea celor care au inițiat acest proiect, asupra necesității absolute pentru înființarea unui asemenea institut care, după părerea mea, aduce atingere demnității minorităților etnice din România, eu propun ca acest institut, având în vedere, bănuiesc, obiectivul exclusiv științific pe care și-l propune, ca el să fie subordonat Academiei Române, singurul for științific din România care poate să coordoneze activitatea unor institute de acest fel sau secții cu problematică specifică.

Menționez, de altfel, că Academia Română și până la această dată a inițiat o serie de teme de cercetare care privesc diferitele aspecte privind minoritățile etnice și, în consecință, este foarte potrivit ca un asemenea institut să aibă, de altfel, și girul științific al forumului științific major din România.

Dacă se va considera că este absolut obligatoriu, acesta trebuie să fie obligatoriu, la rândul lui, subordonat Academiei Române. Altfel, ne îndoim a priori de caracterul științific al activităților pe care și le propune să le facă. Credem că, mai degrabă, el va iniția acțiuni diversioniste menite a conduce la acțiuni de tip separatist.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu dorește să intervină.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Suntem în momentul de față pe punctul de a adopta un proiect de lege care va demonstra probabil o mare incoerență din partea noastră în ceea ce privește sistemul în materie. Pe de o parte, dați-mi voie să vă amintesc, funcționează Institutul Român pentru Drepturile Omului pe lângă Parlamentul României, cu fonduri bugetare alocate de Parlament, iar, pe de altă parte, iată-ne în situația de a adopta un proiect de lege privind Institutul pentru minoritățile naționale. Incoerența apare, în mod evident, din faptul că prin art.1 din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, ratificată de România, se spune foarte clar că "...protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale face parte integrantă din protecția drepturilor omului." În mod indiscutabil, nu putem face o asemenea distincție adoptând un asemenea proiect.

Pe de altă parte, stimați colegi, dați-mi voie să trag un semnal de alarmă în sensul că, anul trecut, Institutul Român pentru Drepturile Omului a avut mari dificultăți în a-și plăti angajații, repet, din anvelopa bugetară alocată de Parlament.

Iată-ne în situația că suntem totuși o țară săracă, la fel de săracă ca și anul trecut, și suntem pe cale de a înființa un institut pentru protecția minorităților naționale. Sunt un apărător, suntem convinși că și dumneavoastră sunteți apărători atât ai drepturilor omului, cât și apărători ai drepturilor minorităților națioanle, dar nu putem să nu semnalăm o asemenea incoerență.

De aceea, domnule președinte, cu scuzele de rigoare pentru că am fost prea lung, propun retrimiterea raportului în comisie pentru reexaminare și pentru adecvarea cu dispozițiile Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale și, evident, cu dispozițiile Constituției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Ați evocat la sfârșit și nevoia corelării cu Convenția-cadru. Care probleme nu sunt corelate, în opinia dumneavoastră? Ca să fim suficient de elucidați.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Este vorba de faptul că în această țară vom avea două institute care, practic, studiază aceeași problemă. Institutul Român pentru Drepturile Omului, care este institut național, cu statut consultativ la Consiliul Europei și la Organizația Națiunilor Unite și care are în obiectul său de activitate, fiind plătit pentru aceasta, inclusiv protecția minorităților naționale, problemele referitoare la minoritățile naționale și suntem în momentul de a adopta o lege privind funcționarea unui alt institut.

Eu mă întreb, pe de o parte, există această incoerență între faptul că drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale nu sunt altceva decât drepturi fundamentale, individuale ale omului și, de aceea, nu văd oportunitatea funcționării unui asemenea institut pentru minoritățile naționale. Nu uitați că o asemenea ordonanță de urgență poartă amprenta puternică a guvernării anterioare care avea inclusiv un departament al minorităților naționale, ca și când am proteja în mod diferit drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale față de drepturile fundamentale ale omului. de aceea, solicit încă o dată, foarte clar, este un punct de vedere individual. Este de datoria mea să precizeze că acesta este punctul de vedere al deputatului Ionel Olteanu și nu angajează cu nimic răspunderea celorlalți membri ai Grupului P.D.S.R. din Cameră. Este un punct de vedere în încercarea de a vă convinge să trimitem acest raport la comisie pentru reexaminare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, poftiți!

 
   

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Varga Attila.

Aș răspunde distinsului coleg antevorbitor cu două aspecte cu referire la cele spuse de dânsul. Dacă am admite că înființarea acestui institut ar fi o incoerență în...să zicem politica Guvernului în această privință. Ar trebui în mod implicit să admitem și incoerența în reglementările internaționale în domeniu. Există multe acte internaționale care privesc diferite categorii ale drepturilor omului, dar există și o Convenție-cadru privind protecția minorităților naționale.

Deci, forurile internaționale, respectiv Consiliul Europei, nu va considera ca un act de incoerență faptul că a reglementat în mod separat alături de celelalte drepturi ale omului, a dat o importanță deosebită, dacă vreți, accentuată, protecției minorităților naționale. Nu consider și, dacă-mi permiteți, refuz să accept a fi o incoerență în această materie înființarea acestui institut.

Pe de altă parte, consider, în același timp, că aceste foruri internaționale și implicit și statul român, din moment ce a ratificat convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, și-a asumat această importanță dată protecției minorităților naționale.

Pe de altă parte, al doilea aspect pe care doresc să-l ridic este că ați invocat politica guvernului anterior și faptul că acest institut ar fi opțiunea guvernului anterior, dar doresc să menționez că și guvernul actual, Guvernul P.D.S.R., a acceptat înființarea acestui institut, altfel astăzi, acum, nu am putea discuta despre această ordonanță. Deci, și Guvernul actual, Guvernul P.D.S.R. a fost de acord cu înființarea acedstui institut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Leonăchescu, își exprimase deja dorința înaintea dumneavoastră domnul deputat Marton Arpad.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Doamnelor și domnilor,

Domnule președinte,

Două probleme punctuale în legătură cu cele ridicate de antevorbitorii mei. Pe de o parte, trebuie să vă spun că în Constituția României, art.6 și următoarele, se folosește sintagma "minorități naționale" și nu cea de "minoritate etnică". Din punct de vedere juridic, această terminologie este cea consacrată.

Cealaltă problemă în legătură cu studierea vieții, problematicii minorităților naționale, trebuie să vă spun că cea mai bună soluție este tocmai aceea de a studia în parte sau poate împreună sau poate în grupuri de minorități care sunt aceste probleme și care sunt modalitățile de rezolvare a acestor probleme tocmai pentru ca noi să le putem rezolva înainte de a se crea și a apărea niște probleme. Pentru că fiecare minoritate are viața ei, aș zice, specifică, fiecare minoritate are problemele ei specifice. Nu vreau să le enumăr că dumneavoastră cu toții știți că nici una nu seamănă cu cealaltă și eu cred că este în interesul țării, în interesul tuturora, în interesul conviețuirii de a exista un astfel de for științific pe care noi să ne putem baza la luările deciziilor politice.

Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Firczak cere să ia cuvântul)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Leonăchescu s-a anunțat înaintea dumneavoastră.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să fac vreo câteva constatări. În primul rând, acest proiect de lege care privește înființarea unui institut pentru studierea minorităților nu vine din partea Grupului parlamentar al minorităților din Camera Deputaților. Eu înțeleg că este o chestiune punctiformă a unui anume grup minoritar.

A doua chestiune: există în România o serie întreagă de cercetări pe această temă, declanșată la mai multe instituții de mare anvergură. Ministerul Învățământului are un sector de cercetare cu teme și granturi pe această temă. Problema este abordată, este în studiu, este în marș. Sunt contracte încheiate chiar cu finanțare internațională și am să vă dau exemplu contractele finanțate pentru fostul ministru Andrei Marga, pe această temă.

Pe de altă parte, Academia are preocupări în acest domeniu. Dacă gândim înființarea unui institut de cercetări, automat trebuie să intre în subordinea și sub controlului unui for științific de elaborare a tematicii, de ponderare a resurselor financiare în vederea acoperirii tuturor necesităților naționale și de atestare a rezultatelor cercetărilor respective. Subordonat altor structuri neștiințifice devine o instituție aberantă.

A treia chestiune: nu există în Europa astăzi o definiție privind minoritățile. Nu există! Există un institut pentru cercetări în acest domeniu la Flensburg, pe care l-am vizitat, și unde termenul de "minoritate națională" are cu totul alt conținut. Ei gândesc minoritatea națională o spărtură din trunchiul etnic de bază și numai pe ăștia îi consideră ca atare. Restul sunt azilanți, emigranți stabiliți întâmplător pe anumite teritorii, în anumite perioade de timp. Deci, noi, din start, am gândit fragmentar, distorsionat tema legislativă și am dat o conotație adecvată strâmbă. Există minorități lingvistice, etnice, religioase, să ne trăiască! E bine să fie, pentru că prin minorități progresăm. Copernic era singur în lume împotriva întregii planete și ideea lui a câștigat. E pentru noi, o minoritate, o zestre bună; le apărăm, dar a promova de fiecare dată sub acest stindard fel de fel de interese obscure, a face minoritari prin propagandă, chiar la nivel legislativ, depășește orice limită de acceptare.

Dați-mi voie să cred că a pornit cu pași greșiți acest proiect de lege, că nu-și poate onora eventualele gânduri pozitive care și le-au propus unii inițiatori și că, în această problemă, lucrurile sunt deja în marș. Cred că a venit prea târziu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș propune un lucru. Dacă nu sunteți de acord cu ce vă propun, vă dau cuvântul.

Sunt foarte controversate opiniile dumneavoastră și prezența în sală chiar pentru votul pe articole nu este semnificativă pentru a putea decide. Vă propun să amânăm dezbaterea acestei legi pentru joi când, fiind ședință și de vot final, vom putea sconta pe prezența adecvată pentru a putea vota corect pe articole.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă numesc Gheorghe Firczak, reprezint în Parlament Uniunea Culturală a Rutenilor din România, deci implicit fac parte din Grupul minorităților naționale.

Sigur că s-a discutat aici poate cu mai multă sau cu mai puțină patimă problema înființării unui asemenea institut. Eu cred că un asemenea institut este necesar, dar în același timp sunt de acord cu acele puncte de vedere care ne atrag atenția cum anume trebuie să înființăm un asemenea institut. Sigur că orice institut din lume, dacă este un for științific, el trebuie să aibă o tutelă științifică a unui for superior acestuia. din această perspectivă, cred că este o propunere benefică faptul că institutul pentru cercetarea trecutului minorităților ar putea aparține sau ar putea fi subordonat Academiei Române, dar, pe de altă parte, dați-mi voie să nu fiu de acord cu viziunile acestea care privesc lucrurile ca pe un pericol iminent în care noi ne-am îndrepta împotriva majorității. Țin să vă mărturisesc sincer că în ședințele noastre din grupul minorităților naționale, niciodată nu s-au ridicat asemenea aspecte și sunt convins că niciodată nu se vor ridica.

Deci, punctul nostru de vedere este că un asemenea institut este necesar și într-adevăr să privim modalitățile lui de înființare, în așa fel încât să nu creăm nici un fel de susceptibilitate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a fi amânată dezbaterea.

Domnule secretar de stat, uită lumea ce ați spus dumneavoastră astăzi, când vom lua în dezbatere proiectul de lege.

 
   

Domnul Attila Marko:

Aș dori doar să-i răspund și domnului Firczak și celor care au ridicat problema subordonării, să nu uităm că în concepția ordonanței a fost prevăzut ca fiind o instituție publică și ca organ de specialitate și, conform Constituției, organele de specialitate, la art. 115, se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor. Deci, nu este vorba de un institut de cercetare, în sensul academic și al Academiei Române, ci este vorba de un organ de specialitate. Dacă din acest punct de vedere ne putem înțelege și puteți să acceptați acest argument, desigur, în rest sunt absolut de acord cu ceea ați spus, că este necesar un asemenea institut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ráduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă lăsați provocat, domnule deputat.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă am fi luat în serios cuvintele rostite de la acest microfon de domnul deputat Leonăchescu, am fi cerut eliminarea lor din stenogramă. Dar nu este cazul. Cred că ce a spus antevorbitorul meu este fundamental și este corect și mă bucur că vine din partea unui coleg care înțelege fondul problemei.

Dar în același timp cred că aveți dreptate, domnule președinte, este bine să mai judecăm, drept urmare vă propun o scurtă pauză de judecată, de consultări până joi dimineață.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propunem amânarea dezbaterii acestei legi pentru ședința de vot final, când vom avea și prezența necesară.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Stați puțin, doreați un drept la replică? Poftiți, domnule Leonăchescu.

Voci din sală:

În timpul votului?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Lăsați, după vot a intervenit.

Domnule Leonăchescu, dumneavoastră vreți de la tribună sau vreți să discutați în sală, că atunci închidem ședința.

Poftiți. Vă rog să nu determinați și dumneavoastră un drept la replică, că este timpul nostru.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mie îmi pare rău că domnul Ráduly mi-a dat ocazia acestui drept la replică, dar îmi amintesc cu durere că drepturile minorității românești, în unele județe din Ardeal, în 1940, au fost nule, zero. 48 de deputați au reprezentat Ardealul ocupat, dintre care 46 maghiari și 2 germani.

Prin deputatul Ráduly Lajos de atunci, românii nu au fost apărați. Efectul a fost contrar în această soluție. Deci nu este vorba de o răzbunare sau de o patimă. Este vorba de a radiografia lucid o realitate, de a decide în consecință și de a finanța un proiect de viitor, pe această temă, care să reziste timpului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Ráduly, vedeți că nu a evocat numele dumneavoastră, ci numele fostului deputat Ráduly, din 1940. Cereți dreptul de replică în numele acelui deputat?

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Domnule președinte,

Doar o replică. Doresc să vă aduceți aminte că eu am cerut pauză, drept urmare, domnul Leonăchescu a vorbit în pauză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc tuturor și declar ședința de astăzi închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 16,25.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 23 january 2020, 16:02
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro