Ioan Sonea
Ioan Sonea
Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 08-05-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.7 Ioan Sonea - o analiză a restructurării și reorganizării sectorului energetic românesc;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Are cuvântul domnul Ioan Sonea și se pregătește domnul Ionel Olteanu.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

După cum se știe, sistemul energetic național se constituie din totalitatea instalațiilor de producție, transport, distribuție și utilizarea energiei electrice pe teritoriul României, având regim de funcționare comun.

Sistemul funcționează interconectat cu cele ale altor țări, conform unor convenții și acorduri. Cuprins în ansamblul transformărilor de după anul 1990, sistemul energetic național, a ajuns astăzi, după o nouă fază a restructurărilor decise politic, să se compună din 5 societăți comerciale independente organizatoric și patrimonial: S.C.Termoelectrica SA, S.C. - Hidrotehnica SA, S.C.- Electrica SA, S.C.-Nuclearoelectrica SA și S.C.-Transelectrica SA.

Consecințele spargerii pe verticală a CONEL a fost pierderea bonităților financiare, reducerea credibilității pe piața financiară, presiuni asupra garanțiilor guvernamentale pentru importurile curente de combustibili, criza energetică din iarna anului 2000-2001, care a impus costuri suplimentare mari. Deși între aceste societăți comerciale relațiile se desfășoară conform unor contracte supervizate de o agenție națională de reglementare în domeniul energetic, nu s-a clarificat încă situația patrimoniului, separarea clară între proprietatea privată și proprietatea publică a statului, nu au fost reglementate contractele de concesiune pentru proprietatea publică între aceste societăți și Ministerul Industriei și Resurselor, iar circulația financiară a societăților a fost, aproape tot timpul, încordată, acumulând creanțe și arierate din cauza blocajului financiar, cu consecințe, sigur, asupra agenților economici care beneficiază de energie.

În acest fel, plata obligațiilor către stat, finanțarea investițiilor și a importurilor de combustibili au acutizat situația în domeniu, cu consecințe pentru siguranța sistemului energetic național și la urma urmei, siguranța României. În țările Europei de Vest sunt în curs de formare mari companii integrate, de tip holding, care se impun pe piață, a se vedea Directiva nr 96 din 1992 care, de altfel, prevede că în statele membre există diferențe structurale și de reglementare, permițându-i-se fiecăruia să opteze pentru regimul care corespunde cel mai bine situației sale specifice. Iată că directiva Uniunii Europene nu impune un model sau o schemă rigidă, atunci de ce programele de restructurare românești ale sistemului energetic național au dus la fărâmițarea și se discută tot mai mult de privatizarea unor activități și, în special, a celei profitabile, distribuția de energie electrică. Dacă la început intențiile erau doar enunțate, astăzi acest lucru este componentă a programului de guvernare. Sunt prevăzute privatizări în zona producției și în zona distribuției. Dacă acest proces va avea loc și în ce măsură industria energetică din România va reuși să reziste în fața megacompaniilor și holdingurilor internanționale, rămâne să trăim noi această luptă. Însă, ne punem întrebarea cum vor mai putea fi protejați consumatorii naționali, având în vedere alte experiențe de acest gen în România.

Ce se urmărește, în fapt, conform strategiei energetice? Se prevede că unele centrale electrice și de termoficare pot fi vândute, ca și instalații din domeniul energiei termice, intenționându-se privatizarea a două societăți de producție pe an și concesionarea unor hidrocentrale. În domeniul rețelelor se urmărește ca societatea Electrica să fie divizată la rândul ei în 8 societăți regionale de distribuție și privatizarea a două pe an. Deci, în câțiva ani statul, va depinde de bunăvoința distribuitorilor, cu consecințe imprevizibile în componenta socială a reformei, asupra sistemului energetic național și asupra economiei naționale.

În acest fel, sistemul energetic își pierde caracterul de serviciu public național, ajungându-se la prețuri discriminatorii și neegale după zone și categorii de consumatori, la lipsa de interes pentru extindere în zone izolate datorită costurilor mari, import de energie, reducerea investițiilor și altele.

Acestea, în România, când în toate țările din Europa s-au construit sisteme, după cum spuneam, energetice puternice, integrate vertical și orizontal, capabile să domine piața: EDF în Franța, ENL în Italia - sunt cele mai puternice din Europa și sunt de stat.

Consecințele privatizării în Marea Britanie, deci modelul britanic de gestionare a sistemului energetic, nu este agreat în multe state, consecințele restructurării și privatizării în Marea Britanie sunt: consumatorii au pierdut între 1,3 și 4,4 miliarde lire sterline, Guvernul a câștigat între 0,4-1,2 miliarde de lire sterline, acționarii au câștigat între 8,1 și 9,7 miliarde lire sterline. De remarcat că și câștigurile acționarilor au avut loc pe fondul pierderilor la consumatori, dar și a 42% din locurile de muncă. Sursa informațiilor – Banca Mondială, PPIS, Nota nr.124.

Desigur că și în alte țări problema se pune la fel, Mexicul a abandonat sistemul privatizării încă din 1999, Brazilia în 1998, în Australia - 4 state au abandonat sistemul. În Germania, chiar dacă există un sistem separat, este foarte puternic, nu ne putem compara cu această țară în ceea ce privește sistemul energetic. Companiile proprietate de stat din Franța, Italia, Norvegia, Suedia, Finlanda sunt în ascensiune, comparativ cu cele privatizate din Anglia, Spania, Ungaria. În Ungaria, de fapt, sistemul abia dacă mai emite licențe, a ieșit de pe piața energetică europeană.

Așa cum spun specialiștii din domeniu și cei implicați permanent în procesul de restructurare și reorganizare a sectorului de electricitate din România, - dau un exemplu, Federația Sindicatelor "Univers" a prezentat Ministerului Industriilor și Resurselor o variantă de lucru care ține seamă de interesul și specificul economiei naționale în acest domeniu - se impune o mai mare transparență și transformările din acest domeniu strategic să fie cunoscute în integralitatea lor, pentru menținerea integrității sistemului și ca o garanție de echilibru energetic, economic și social.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 8 december 2019, 12:40
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro