Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 mai 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 29-05-2001 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 mai 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 9,05.

Lucrările au fost conduse de domnii Viorel Hrebenciuc și Bogdan Niculescu Duvăz, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Ioan Mihai Năstase și Tudor Mohora, secretari.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bună dimineața.

 
Puiu Hașotti - intervenție care are ca obiect audiovizualul;

Declar deschise lucrările ședinței noastre de astăzi și îl invit pe domnul Hașotti să-și exprime declarația.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și țin ca și de la tribună să vă asigur de toată simpatia mea.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De asemenea, domnule Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, sunt convins.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi are ca obiect audiovizualul, un capitol deschis de negocierea cu Uniunea Europeană, în care, în locul unor progrese rapide, dumneavoastră, puterea actuală, provocați scandal după scandal. În opinia Partidului Național Liberal nu este vorba de incidente izolate, ci de o acumulare progresivă și deliberată de elemente negative.

Am să le trec în revistă. Primul lucru pe care l-ați făcut în materie de audiovizual, când ați ajuns la putere, a fost să aruncați la coș proiectul de modificare a Legii audivizualului, adoptat de noi, Camera Deputaților, în legislatura trecută, un proiect laborios, muncit cot la cot cu membrii Consiliului Național al Audiovizualului și cu reprezentanții asociațiilor profesioniștilor de radio și televiziune.

În sfârșit, era un proiect amendat minuțios de Comisia europeană, după care dumneavoastră ați anulat totul și ați luat-o de la zero, printr-un presupus și așteptat proiect nou, despre care nu se știe nimic și despre care inițiatorul, ministrul culturii, nu a putut să ne spună nimic la reuniunea pe teme de politici culturale de săptămâna trecută.

Am reținut doar că reprezentanții Ministerului Culturii deocamdată nu au avut nici o întâlnire cu C.N.A.-ul în acest sens. Or, domnul ministru Răzvan Theodorescu știe foarte bine, după ce a petrecut atâția ani în C.N.A., că problemele specifice ale domeniului sunt cele mai bine cunoscute de cei ce se confruntă zilnic cu ele.

În locul recunoașterii muncii acelor oameni, care a condus la dezvoltarea celei mai mari piețe de audiovizual din sud-estul Europei, dumneavoastră ați invalidat raportul de activitate al C.N.A. în comisiile parlamentare pentru cultură, deși acest raport înregistra parametri superiori anului precedent. Acum sunteți pe punctul de a face aceeași greșeală cu rapoartele consiliilor de administrație ale radioului și televiziunii publice. Vă spun și eu, ca șeful dumneavoastră politic, domnul Adrian Năstase: nu vă trebuie un scandal în plus.

Mai departe. Nu putem uita Ordonanța de urgență prin care practic ați oprit C.N.A.-ul să scoată la concurs frecvențele radio de mare putere, blocând practic dezvoltarea în audiovizual.

La semnalul tras de Partidul Național Liberal, Parlamentul a corectat acest abuz, însă, nici acum, C.N.A.-ul nu poate licita acele frecvențe, pentru că Guvernul nu stabilește taxele necesare. Sunteți o putere ciudată, deși lipsiți de finanțare externă, iată că nu valorificați nici resursele interne care stau degeaba.

Făcând o comparație în cu totul alt câmp, menținerea frecvențelor radio de mare putere în sertar este ca și cum Ministerul Agriculturii ar ține nelucrată a patra parte a terenului agricol. personal nu m-aș mira nici de aceasta, în maniera în care se guvernează astăzi.

Înțeleg că aveți dificultăți cu privatizarea SIDEX, dar dumneavoastră nu reușiți să privatizați nici cel puțin undele electromagnetice.

În sfârșit, ultimul moment din această serie neagră s-a consumat săptămâna trecută, la comisia senatorială pentru cultură, unde un caz banal de emisie ilegală a fost folosit ca pretext pentru a mai atenta o dată la independența C.N.A.

Sunt nevoit să vă amintesc că într-un stat de drept, nici cel puțin senatorii nu sunt mai presus de lege și pentru că am început prin a vorbi de lege cu ea vreau să închei. Partidul Național Liberal va urmări cu maximă atenție, pe tot parcursul, proiectul pentru modificarea Legii audiovizualului. Dacă noua lege își va propune preluarea aquis-ului comunitar, atunci negocierea capitolului audiovizual va putea fi încheiată cu fruntea sus și vom sărbători cu toții împreună. Dacă, însă, scopul ascuns al noii legi va fi preluarea controlului politic în audiovizual, ceea ce eu suspectez, atunci va fi de datoria noastră, împreună cu partenerii europeni, să vă oprim.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu domnule Hașotti.

 
Napoleon Pop - despre rolul societăților mici și mijlocii în consolidarea sectorului privat;

Domnul Napoleon Pop.

 

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum se știe, Guvernul și-a propus să dezvolte economia reală, baza acesteia urmând să fie reprezentată de agenții economici cu bune performanțe comerciale și financiare. Dacă Guvernul este serios în ceea ce privește restructurarea și privatizarea societăților la care statul este acționar majoritar, atunci trebuie să admitem că obiectivul dezvoltării economiei reale vizează în principal creșterea și consolidarea sectorului privat, iar în cadrul acestuia societățile mici și mijlocii trebuie ajutate să se nască în număr cât mai mare și mai ales să poată să trăiască pentru a-și demonstra menirea, respectiv de a crea noi locuri de muncă, de a dinamiza procesul investițional, de a mări baza de impozitare, inclusiv prin realizarea de profit, de a genera clasa mijlocie reprezentată de întreprinzători curajoși, angajați cu venituri confortabile, de a-și dezvolta piața internă și de a asigura cererea de consum prin produse și servicii indigene la prețuri competitive, de a-și asuma responsabilități în creșterea economică și a nivelului de trai pe care Guvernul, din motive electorale, vrea să le concentreze în mâinile sale.

Există doi dușmani principali majori împotriva unui sector privat viabil, care să asigure funcționarea economiei în parametri de piață: birocrația excesivă, nașterea și funcționarea I.M.M.-urilor și fiscalitatea excesivă, dublată de monitorizare și controale abuzive, ca număr și tematică.

Aș vrea ca astăzi să mă refer cu prioritate la birocrația avizelor de funcționare a I.M.M.-urilor și mai ales a poverii financiare pe care o implică, înainte ca un I.M.M. să devină funcționabil și să devină parte a economiei reale, asumându-și riscurile de piață.

Aspecte cum sunt: numărul avizelor și procedurilor complicate de obținere, metodologii stufoase prezentate în tomuri întregi, lipsa de unicitate în interpretarea și aplicarea criteriilor de acordare în teritoriu, taxe la vedere oficiale și mai ales "sume împinse" pentru a se obține avizele necesare, valabilitatea scurtă a acestor avize, ceea ce necesită repetări de mai multe ori fără preavize în termene utile, trebuie să preocupe Executivul în "defrișarea" acestui hățiș imens și potrivnic inițiativei private.

Cred că Executivul, după 12 ani de tranziție spre democrație și economie de piață, trebuie să vadă în sectorul privat un partener valabil în realizarea politicii sale economice, un partener care îl poate ajuta mai mult și în mod real în restructurarea marilor întreprinderi de stat. Un sector privat puternic poate să preia asupra sa tocmai efectele negative de care guvernele de până acum s-au temut în abordarea cu seriozitate a reformelor economice.

Cred, de asemenea, că menținerea dualismului conservator din structura economică - sector de stat și sector privat - în condițiile în care legiferarea se ocupă în proporție de 90% de reglementarea în susținerea sectorului de stat este pericolul numărul 1 al șansei de a finaliza tranziția de sistem, adică de a ajunge la o economie bazată pe un sistem privat puternic și responsabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Napoleon Pop.

 
Dan Coriolan Simedru - trecere în revistă a unor evenimente care au conturat și mai bine profilul politic al PDSR;

Are cuvântul domnul Simedru Dan Coriolan.

 

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută a fost o săptămână încărcată cu evenimente politice, evenimente care au conturat și mai bine profilul politic al partidului de guvernământ, scoțând în evidență aroganța, lipsa de principii, inconsecvența și clientelismul politic.

P.D.S.R. a susținut în legislatura trecută că Universitatea în limba maghiară, fără secție și predare în limba română nu poate funcționa. Acum, din interes, susține invers și prin votul majorității P.D.S.R. – U.D.M.R. deschide calea înființării universității maghiare care, după știința noastră, se va numi Universitatea maghiară "Ardeleana".

De asemenea, nu a scăpat nici ocazia să critice modul în care U.D.M.R. încerca în legislatura trecută să introducă în administrație limba maternă iar acum, peste noapte, sunt europeni și toleranți și toleranța etnică devine principiu, principiu intrat în vigoare, zic eu, nu întâmplător, exact în ziua în care se discuta în Parlament moțiunea simplă. Astfel, așa cum titra ziarul "Adevărul", P.D.S.R. a reușit o dublă politică: moțiune fără emoții și universitate fără română, punând bazele unei noi coaliții de guvernare, P.D.S.R. – U.D.M.R., și demonstrând încă o dată, dacă mai era cazul, că politica nu are morală.

Un alt eveniment definitoriu pentru profilul politic al P.D.S.R. s-a consumat vineri, la Snagov, într-un cadru natural protocolar. Sunt curios să văd dacă P.D.S.R. a achitat nota de plată la Regia Protocolului de Stat, unde marele absent de la dezbaterile parlamentare, premierul Adrian Năstase, s-a răstit la propriul partid, după cum spune presa.

După ce luni de zile nu a recunoscut încălcarea Legii funcționarului public și pedeserizarea economiei și administrației publice, președintele P.D.S.R. și-a dat arama pe față certând liderii locali pentru cârdășia din teritoriu cu țărăniștii și liberalii.

Nu știu ce dorește Adrian Năstase, de ce îndeamnă, practic, la război civil, cerând ca și în puținele cazuri în care se respectă legea și relațiile interumane și profesionalismul, președinții de filiale să definitiveze cu orice preț pedeserizarea.

Este grav dacă însuși premierul României și președintele partidului de guvernământ încurajează rapacitatea clientelei politice, trecând peste principii, lege și relații interumane.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Simedru.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - ecouri ale organizării Adunării generale a proprietarilor privați de păduri din România;

Are cuvântul domnul Garda Dezideriu Coloman.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sâmbătă, în ziua de 26 mai 2001, la Facultatea de Silvicultură din Brașov s-a organizat Adunarea generală a proprietarilor privați de păduri din România.

În ultima săptămână a lunii mai, reprezentanții proprietarilor de păduri au venit în orașul de la poalele Tâmpei, în speranța că glasul lor va fi auzit de către cei care au blocat aplicarea Legii nr. 1 din 2000, cei care vor să oprească cu orice preț retrocedarea pădurilor.

Reprezentanții comunităților de averi erau nemulțumiți de ostilitatea guvernanților și a Regiei naționale a pădurilor față de composesoratele și obștile de moșneni și răzeși. Profesorul Prahoveanu, doctor în etnografie, ne-a arătat cât de periculoasă este necunoașterea formelor de proprietate de către clasa politică românească care astfel devine ostilă față de interesele poporului român.

Invitatul Adunării generale, Christian Raupach, președintele proprietarilor de păduri din Landul Hasen, nu a înțeles cum se poate modifica o lege privind retrocedarea pădurilor, în defavoarea proprietarilor, într-o țară democratică.

Corneliu Bălan, primarul din Comuna Horea, a prezentat principalele aspecte ale revoltei populare care s-a datorat administrării preferențiale a Direcției silvice din Deva în detrimentul consătenilor.

Reprezentanții proprietarilor de păduri din diferite zone ale țării au deplâns faptul că direcțiile și ocoalele silvice fac exploatări cu prioritate din pădurile ce urmează să fie retrocedate proprietarilor, fără ca aceștia să beneficieze de avantajele materiale ce s-ar cuveni normal.

Ei erau de părere că la noi, spre deosebire de celelalte țări fost comuniste, se menține în continuare o mentalitate etatistă, imprimată adânc în mentalitatea personalului silvic.

Adunarea Asociației proprietarilor privați de păduri din România a cerut insistent retragerea ordinelor Ministerelor Agriculturii din 23 aprilie și din 2 mai privind reducerea personalului de la Departamentul de păduri. Totodată, ei au protestat împotriva modificării Legii nr. 1 din 2000 și s-a cerut simplificarea procedurii pentru înființarea structurilor private, care să nu fie blocată în Ministerul Agriculturii.

Eu cred că la această Adunare generală au fost prezentate doleanțele populației din mediul rural. Satisfacerea acestora nu afectează nici bugetul, nici interesele clasei politice românești.

Vă propun să ne aplecăm asupra lor, pentru că aceste doleanțe reprezintă drumul nostru spre Europa, spre o bunăstare acceptabilă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Garda.

 
Ștefan Baban - intervenție intitulată Băncile falimentare sunt readuse la viață;

Are cuvântul domnul Ștefan Baban.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi poartă titlul "Băncile falimentare sunt readuse la viață".

Un vânt rece suflă prin economia românească: ideea de a salva băncile aflate în lichidare. După Banca "Dacia Felix", alte bănci așteaptă să fie puse în circuitul bancar românesc.

Declarațiile oficialilor care anunțau revizuirea falimentelor băncilor comerciale pune sub semnul întrebării continuitatea procedurilor de lichidare deja începute.

Intenția Guvernului României de a reintroduce Banca "Dacia Felix" în sistemul bancar întărește forțele acționarilor altor bănci, altor societăți bancare pentru care au fost demarate procedurile de lichidare. Actul de care banca centrală avea nevoie pentru a accepta scoaterea Băncii "Dacia Felix" din faliment reprezintă o ordonanță de urgență a Guvernului, aprobată la începutul lunii aprilie anul acesta, care dă undă verde acceptării plății cu discount către principalii creditori B.N.R. și C.E.C. Legal, banca centrală va avea acoperire pentru ștergerea debitelor Băncii "Dacia Felix", în schimbul unei plăți cu mult sub valoarea lor. Banca "Dacia Felix" este singura bancă pentru care se face lobby în vederea salvării de la faliment.

O altă bancă care se află în faliment încă din vara anului trecut, Banca Internațională a Religiilor are șansa să revină în sistemul bancar, dacă tot printr-o ordonanța de urgență a Guvernului hotărârea de începere a procedurilor de faliment semnată de Tribunalul București în data de 10 aprilie să poată fi lovită de nulitate.

De ce și-ar dori Guvernul oprirea lichidării? Răspunsul se află în actuala structură a mediului bancar. Importante bănci cu capital de stat au fost privatizate. Este vorba de Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Agricolă și Banc-Post. Cea mai mare bancă de stat, BCR-ul, este în plin proces de pregătire pentru privatizare, în următoarea perioadă pregătindu-se și CEC-ul.

În aceste condiții este ușor de văzut că Guvernul rămâne, practic, fără o influență serioasă în mediul bancar, or, după cum se știe, o bancă sau mai multe pot face destule pentru Guvern cu orientare de stânga, de la acordarea de credite unor întreprinderi cu risc social mare până la direcționarea banilor către oameni de afaceri preferați din rândul oamenilor din partidul aflat la guvernare. Este posibil ca salvând aceste câteva bănci de la faliment, acționarii să se revanșeze în viitor pentru acest serviciu. De altfel, experiențele guvernelor anterioare arată exact acest lucru: banii dispăruți din bănci au avut două destinații - o parte s-au dus spre subvenționarea indirectă a unor sectoare economice cum sunt agricultura sau industria petrochimică, o altă parte au fost pur și simplu furați.

În ultimă instanță, revigoarea unei bănci ar fi o veste bună. Problema este că se creează un precedent periculos. Băncile aflate în dificultate vor crede în continuare că sunt ferite de surprize neplăcute. În loc să se gândească să reanimeze bănci moarte, Guvernul ar trebui să execute datornicii pentru că acest lucru perpetuează o practică a legislației românești, aceea că este construită în favoarea debitorului, astfel încât băncile, întreprinderile sau bugetul rămân și cu imaginea șifonată și cu banii luați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Baban.

 
Ilie Merce - aserțiune pe tema fabricarea de elitiști și de analiști;

Are cuvântul domnul Ilie Merce.

 

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După evenimentele controversate și încă neelucidate din decembrie 1989, în România s-a declanșat o veritabilă întrecere socialistă în fabricarea de elitiști și mai apoi de analiști, de fapt singurul domeniu în care putem spune că am obținut oarece performanțe. Deși aceste profesii nu figurează în nomenclatorul de meserii, ele au fost îmbrățișate de tot felul de inși și de aici și de aiurea, în general veleitari, dar cu ambiții de a se impune cu orice preț ca dascăli ai națiunii.

Inapți să înțeleagă realitățile ce-i înconjoară, elitiștii s-au acoperit de urșine. Ei au semănat numai vrajbă și ură în societatea românească și sunt primii vinovați de declanșarea războiului românilor împotriva românilor.

Astfel, la adresa lor se vorbește cu scârbă, iar ei înșiși nu se mai recunosc decât în șoaptă. Mulți dintre ei, nostalgici după gloria lor efemeră s-au convertit și continuă să trudească cu râvnă, în calitate de așa-ziși analiști de toate felurile. Ecranele televizoarelor nu-i mai încap, iar spațiile tipografice nu le mai ajung.

Cu o calificare incertă, dar de un oportunism notoriu, acești analiști se consideră atotștiutori și atotcunoscători. Ei dau soluții și verdicte implacabile despre tot ce mișcă, despre persoane, fapte și evenimente. Ei sunt singurii care au dreptul să judece și să dea soluții în orice problemă, în orice domeniu. Dialogul cu ei este dificil, dacă nu chiar imposibil. Dacă cineva încearcă să nu-i ia în seamă sau să-i contrazică devin furioși. Intoleranța lor poate merge până la asasinate morale și politice, cum au demonstrat în nenumărate cazuri. Erijându-se în adevărați promotori ai democrației, în fapt, ei subminează valorile umane și morale autentice, dovedind o repulsie ostentativă față de forțele naționale, față de interesele majore ale țării și ale cetățenilor ei, pe care îi tratează cu dispreț ciocoiesc.

O persoană avizată care urmărește frecvent evoluțiile acestor politruși dirijați de forțe ostile României îmi spunea într-o zi că dezastrul țării a crescut proporțional cu sporirea numărului acestor lătrători de meserie care, departe de a avea o calificare necesară, nu au nici autoritate morală să dea lecții națiunii. Ei vor sfârși mai devreme decât se așteaptă, acolo unde le este locul, adică în canalul deversor al societății. Numai așa, acești "înotători în ape tulburi", care au bulversat țara de 11 ani încoace își vor încheia destinul lor binemeritat.

În consecință, apreciz că dacă nu se dorește o lege a presei, cum ar fi normal, după părerea mea, cel puțin un cod deontologic ar fi absolut necesar, astfel încât pe orgoliul presei să nu mai zburde în voie tot felul de neaveniți, fără nici un Dumnezeu, care practică efectiv uzul abuziv de libertate a presei.

După cum se observă, nu am pomenit nici un nume din tagma așazișilor analiști, deși unii dintre ei merită un tratament aparte, poate chiar psihiatric. Îmi cer cuvenitele scuze dacă, din întâmplare, aserțiunile de mai sus ar putea leza anumite sensibilități de breaslă, lucru care nu a fost deloc în intenția mea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Merce.

 
Damian Brudașca - comentariu pe marginea practicii actualei puteri de a face din respectarea legilor o chestiune a bunului plac;

Are cuvântul domnul Damian Brudașca.

 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să ridic în fața dumneavoastră o problemă care, în opinia mea, este de maximă gravitate și reprezintă o adevărată amenințare la adresa democrației, dar și a parlamentarismului. Este vorba de practica tot mai des întâlnită la actuala putere de a face din respectarea legilor o chestiune a bunului plac. Vă reamintesc că exact de la acest microfon, un secretat de stat de la Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și-a permis să declare senin că va respecta Legea nr. 33/1996 numai dacă vor fi asigurate surse de finanțare. Chiar și acest mod de a pune problema mi se pare un simptom periculos al înclinației guvernanților de a disprețui legea și prin aceasta, pe cale de consecință, și pe noi, care reprezentăm Parlamentul țării.

Nu cred că mai există o altă țară în lume unde se întâlnește un astfel de caz. De aici până la dictatură, cu toate consecințele sale, nu mai este decât un singur pas. Într-un asemenea context ne putem aștepta în orice moment să fim transformați în simple unelte ale unui Guvern disprețuitor și grandoman, ba chiar să fim într-o bună zi arestați pentru curajul de a atrage atenția opiniei publice asupra unor atari stări de fapt și abuzuri.

Cea mai periculoasă acțiune a Guvernului în materie aparține ministrului Octav Cosmâncă. De mai mult timp, domnia sa se manifestă cu mai mult dispreț față de lege și justiție. Am în vedere atitudinea sa față de Legea nr. 215/23 aprilie 2001. la numai o zi de la intrarea în vigoare a acesteia, ministrul Cosmâncă a tras sforile determinând modificarea legii, n-a făcut-o, însă, în interesul național, cum ar fi fost de dorit și așteptat de la un demnitar de rang înalt, ci pentru satisfacerea intereselor politice ale propriului său partid. Putem deduce cu ușurință din cele întâmplate până acum că pentru domnul Octav Cosmâncă și pentru subalternul său Ioan Fleșariu, Legea nr. 215/2001 poate fi interpretată cum dă bine pentru interesele partidului său.

Din toată legea, pentru domnul Cosmâncă este important doar articolul 152, celelalte putând fi interpretate, uitate sau trecute pur șiu simplu cu vederea. Ceea ce convine ministrului Cosmâncă este obligatoriu, dar ce este bun pentru țară este tratat ca o bagatelă, cu dispreț și lipsă de considerație. Ministrul Cosmâncă și adjunctul său se fac vinovați nu doar de faptul că nu respectă ei înșiși legea, că îi dau interpretările pe care le vor ei, ci mai ales pentru că incită la nerespectarea legilor țării. Fapta lor este deosebit de gravă și periculoasă, ea este semnalul clar că regimul Năstase – Iliescu este favorabil atitudinii de dispreț față de legile țării și față de Parlamentul care le-a dezbătut și adoptat.

Nu discutăm acum și aici aberațiile acestei legi profund antiromânești. Mi-am exprimat opinia pe parcursul dezbaterilor și prin atitudinea adoptată, cu ocazia votului, dar odată votată și eu și toți cetățenii acestei țări trebuie să o aplicăm și respectăm. Dacă este adevărată axioma că nimeni nu este mai presus de lege, înseamnă că și domnul Octav Cosmâncă are obligația să o aplice în litera și spiritul ei. Chiar dacă vremelnic este ministru, nici el nu este mai presus de lege și nu are dreptul să acționeze pentru aplicarea unor articole și nesocotiri a restului legii. Dacă un ministru procedează astfel, cum putem pretinde altceva celorlalți cetățeni, respectiv cetățenilor simpli ai acestei țări? Ministrul Octav Cosmâncă și subalternul său nu au reușit să înțeleagă, ceea ce este regretabil, că chiar dacă a fost impusă împotriva intereselor naționale, Legea nr. 215/2001 nu este legea P.D.S.R. și nu poate fi desconsiderată de către reprezentanții acestui partid.

Apreciez atitudinea domnului Octav Cosmâncă și a secretarului de stat Ioan Fleșariu abuzivă și iresponsabilă, atentat premeditat la adresa țării și cer primului-ministru, domnului Adrian Năstase, destituirea imediată a acestora. În caz contrar, primul-ministru va confirma temerile unor forțe politice și ale opiniei publice interne și internaționale că urmărește reinstaurarea unei dictaturi. Menținerea în funcție a domnului Octav Cosmâncă și a lui Ioan Fleșariu este dovada clară a unui asemenea risc major și de netolerat.

În opinia mea, domnul Octav Cosmâncă este un pericol real pentru democrația românească.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Damian Brudașca de la Cluj Napoca.

 
Vasile Moiș - relatarea faptelor de agresiune petrecute la biroul parlamentar al PRM din Satu Mare;

Are cuvântul domnul Vasile Moiș.

 

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

N-aș fi venit la acest microfon astăzi, dar s-a întâmplat o situație deosebită care vi se poate întâmpla oricăruia dintre dumneavoastră, motiv pentru care doresc să fac această declarație politică.

În ziua de 24 mai, un grup de huligani, instigat și condus de către doi consilieri P.D.S.R., Hajdu și Szabo, au pătruns cu forța în cabinetul meu parlamentar din Satu Mare, strada 1 Decembrie 1918 nr. 11, cu intenția de a-i evacua cu forța pe consilierii parlamentari.

Șeful de cabinet a pus în vedere grupului că se află într-un cabinet parlamentar care are un regim special și i-a poftit pe huligani să părăsească biroul. Aceștia au refuzat, au molestat personalul angajat al cabinetului, au scos dosarele din dulapuri, le-au controlat conținutul și le-au aruncat pe jos. La fel au procedat și cu aparatura existentă în cabinetul parlamentar.

Consilierul Hajdu i-a apostrofat pe consilierii cabinetului parlamentar că are dreptul să intre și să controleze orice spațiu, în calitate de consilier P.D.S.R., și s-a lăudat că a discutat cu președintele Ion Iliescu, care i-a recomandat să intre cu forța în acest spațiu și să pună stăpânire pe el. În urma solicitării șefului de cabinet au sosit mai mulți lucrători de poliție, dar au refuzat să intervină și să-i evacueze pe intruși.

Mai mult decât atât, polițiștii i-au asistat pe aceștia când au blocat cu lanțuri și lacăte poarta de acces la cabinetul parlamentar, au sechestrat autoturismul proprietatea Camerei Deputaților, care era parcat în curte. După această ispravă, polițiștii au fost programați de către consilierul Hajdu să păzească lanțurile și lacătele și pe unul dintre huligani care a rămas în curte să păzească sediul. În fine, mașina poliției a dus la domiciliul lor pe cei doi consilieri P.D.S.R.

Consilierii Hajdu și Szabo, împreună cu primarul pedeserist al Municipiului Satu Mare și ziariști de la jurnalul de Transilvania, au încercat în repetate rânduri să intre cu forța în posesia imobilului în care se află cabinetul parlamentar, pentru a-l transforma în bancă populară. În acest scop au formulat numeroase plângeri penale și civile împotriva deținătorilor de drept ai imobilului și au declanșat o campanie de presă deșănțată pentru denigrarea acestora. Așa se explică faptul că și agresiunea împotriva cabinetului parlamentar și a angajaților săi a fost prezentată exact invers de către ziarele care au interes să fie ocupat acest sediu de către o bancă populară.

Aceste acte huliganice comise în prezența organelor de poliție, impasibile și obediente, denotă că reprezentanții partidului de guvernământ din teritoriu se pot comporta ca niște feudali. Azi a fost violat cabinetul parlamentar al unui deputat PRM, dar mâine?

De aceea ne permitem să adresăm primului ministru, președintele partidului de guvernământ în același timp, o întrebare, retorică, deocamdată: poliția a primit ordin să protejeze huliganii care atacă birourile parlamentarilor PRM, le percheziționează dulapurile cu documente și le sechestrează autoturismele?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îi mulțumesc domnului Vasile Moiș.

 
Cristian Sandache - semnalarea unei mentalități nesănătoase pe piața muncii.

Are cuvântul domnul Cristian Sandache.

 

Domnul Cristian Sandache:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cea mai prețioasă experiență politică este aceea reprezentată de contactul direct cu oamenii, de problemele lor concrete. Una dintre chestiunile ridicate frecvent de către aceștia este aceea a limitei celor 35 de ani, dincolo de cale majoritatea absolută a angajatorilor manifestă o atitudine de suspiciune sau chiar ostilitate. Dacă depășești vârsta de 35 de ani, indiferent dacă ești bărbat sau femeie, ești privit cu dispreț sau cu un gen de milă ironică, atunci când îți exprimi dorința de a obține un loc de muncă. Astfel de situații se numără cu miile.

Construirea capitalismului cere sacrificii și avem în cuprinsul istoriei exemple semnificative. Acel capitalism sălbatic, mai cu seamă, ilustrat atât de plastic în opera lui Dickens, cu zguduitoarele imagini ale vârstinicilor cerșetori, frecvenți locatari ai azilurilor de noapte ori îngrămădindu-se între zidurile închisorii datornicilor.

Există însă o optică mereu actuală, care, parafrazând un celebru filosof antic, pornește de la convingerea că omul este, de fapt, măsura tuturor lucrurilor. Nu este drept, așadar, ca dincolo de o anumită vârstă să fii considerat din start inutil. Toate ideologiile și argumentele pragmatismului, excepționalismului, în sfârșit, toate "ismele", cu aerul lor degajat, atotcuprinzător, toate ifosele unor anumiți economiști ai momentului, nu mă vor putea împiedica să constat că disperarea, durerea și umilința unui compatriot al meu, al nostru, pus între paranteze de un argument biologic, în fond, stupid, sunt semnale vii și cutremurătoare, care trec deasupra explicațiilor livrești.

Poate, ca un corolar și al acestei mentalități, din păcate atât de răspândite, fenomenul muncii la negru s-a extins atât de mult. Din acest punct de vedere, județul Iași, al cărui reprezentant în Parlamentul României sunt și eu, deține un trist record. Va veni, sper, și acea vreme, când vom vedea cu toții, indiferent de orientarea noastră politică, omenescul profund, dureros și sacru prin fragilitatea lui din fiecare existență chinuită ce așteaptă un strop de alinare, un strop de speranță. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Cristian Sandache.

 
 

Avem o pauză de 10 minute.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 26 ianuarie 2022, 19:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro