Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 05-06-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9,20.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, Ovidiu Cameliu Petrescu,vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Radu Stroe, secretari.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Începem ședința de astăzi cu secvența dedicată intervențiilor și declarațiilor politice.

 
  Pavel Târpescu - o analiză la zi a situației pensionarilor;

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul Pavel Târpescu.

Poftiți!

   

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există o categorie de oameni al căror vaiet stins se aude din ce în ce mai slab, abia perceput de noi, cei prea preocupați de probleme cotidiene tot mai presante. Da. Pensionarii. Căci despre ei este vorba. După o viață de muncă de cele mai multe ori epuizantă, aruncați peste bord ca peste niște lucruri nefolositoare, se uită întrebător în jur și caută un nou rost al existenței. Îi vedem alunecând printre noi, cei totdeauna grăbiți, plimbându-și nepoții, oprindu-se lângă un chioșc de ziare, căutându-se prin buzunare, se regăsesc și merg mai departe spre piață, de unde îngroziți de prețurile care au luat-o razna, cumpără o pâine și se întorc spre casă așezându-se cu speranță în fața televizorului, în dialog cu lumea ostilă în care trăiesc.

Alteori, întâlnim așteptănd răbdători în fața cabinetelor medicale, sorb fiecare cuvânt al medicului, apoi se îndreaptă spre farmacii căutând un remediu pentru prea multele boli ale bătrâneții care-i copleșesc. Pensia nu le mai ajunge de mult pentru minima existență. Ei nu organizează nici mitinguri de protest, nici greve. Când și când, doar câte unul blochează drumul în semn de neputință. Și, totuși, această masă uriașă de oameni are o formă de protest a ei: tăcerea. Or, tăcerea amenințătoare care acuză toate umilințele la care sunt supuși, existența lor precară într-o lume construită anapoda după legi pe care nu le înțeleg, căutând răspunsuri la stări de lucruri care depășesc logica bunului simț.

Se mențin discrepanțe între diferite categorii de pensionari care au prestat aceeași categorie de muncă, dar s-au pensionat la date diferite. Măsurile întreprinse până în prezent sunt departe de a îndrepta aceste stări de lucruri. O categorie frustrată de drepturile pe care le-a avut din tată în fiu, la călătorii gratuite pe CFR, în interes personal, o reprezintă cei care au lucrat în fostele unități ale SNCFR-ului, căzând sub incidența Hotărârii de Guvern nr.112 din luna mai 1999, care deși au vechime de peste 30 de ani în aceeași unitate, își pierd aceste drepturi. Ce vină au acești pensionari dacă aceste întreprinderi s-au transformat în societăți comerciale pe acțiuni. Această înlesnire acordată încă de la înființarea căilor ferate n-a fost niciodată pusă în discuție. În timp ce unii duc o viață de huzur pe banii publici, toți mai mulți pensionari își sfârșesc zilele sub pragul sărăciei, măcinați de boli.

În asemenea condiții, noțiunea de solidaritate socială devine o formă fără fond. Consider că se impune o analiză a posibilităților ca anumite categorii de pensionari să fie scutiți de o parte din taxele și impozitele care-i copleșesc datorită surselor limitate de existență. Din respect pentru cei care au dus pe umeri țara până la ieșirea la pensie, uneori în condiții de epuizare fizică, consider că trebuie găsite soluții ca racolarea pensiilor să se efectueze într-o perioadă cât mai scurtă de timp.

Dată fiind starea de sănătate precară a pensionarilor, se impune mărirea nomenclatorului de medicamente compensate și gratuite pentru salvarea persoanelor vârstnice, precum și gratuitatea pentru anumite categorii de boli în stațiunile de tratament.

Doamne, ocrotește-i pe pensionari!

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - intervenție pe tema Guvernul și Banca Națională se iau la trântă cu inflația;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Ștefan Baban de la Grupul P.R.M.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul și Banca Națională se iau la trântă cu inflația.

Executivul vrea să înceapă o nouă bătălie cu inflația. Întrebarea care se pune este dacă acest război se va purta cu aceleași arme tocite. Guvernul României are un plan secret. Este un plan de reducere a inflației. Nu este prima oară când apare ideea unui război împotriva inflației. Din declarațiile oficialităților, deducem că planul nu va aduce surprize de proporții. Este puțin probabil ca planul să includă măsura tăierii câtorva zerouri de la coada bacnotei de o mie de lei.

Ministerul Finanțelor vorbește doar de măsuri banale. De o politică salarială strictă în zona regiilor autonome și accelerarea procesului de restructurare și de privatizare. Planul de reducerea inflației se bazează pe o coordonare a politicii fiscale și cea monetare, deși în ultima perioadă, în documentele partidului de guvernământ, se amintește că politicile monetare și valutare au dus la restrângerea celei interne.

Principalul reproș este acela că Banca centrală a dus o politică de restrângere a masei monetare și una a dobânzilor înalte, măsuri ce au viciat mediul economic în sensul scăderii celei interne și a produsului intern brut. În ultimii ani, bătălia cu inflația s-a dat pe două terenuri diferite: politica monetară și valutară a fost gestionată de Banca Națională; economia reală a fost gestionată de Guvern. Cele două domenii au fost fracturate. Banca Națională și-a făcut treaba. În ultimii zece ani a sterilizat masa monetară, adică a strâns de pe piață bani în exces, a urmărit atent cursul de schimb ECU-dolar și a făcut slalom printre interesele exportatorilor avantajați de un dolar puternic și cele ale importatorilor care-și doresc un leu puternic.

În concluzie, Banca Națională a făcut pașii necesari pentru a lupta cu inflația. Economia reală a rămas în urmă. Lupta cu inflația pe acest teren înseamnă de fapt o politică salarială restrictivă, o reducere a pierderilor și o accelerare a privatizării și a restructurării. Evident, din punct de vedere social, este greu să aplici astfel de măsuri.

Va aduce noutăți planul de reducere a inflației? Schimbarea importantă ar trebui să fie coborârea dobânzilor până la un nivel foarte apropiat de rata inflației. Ar fi posibil, de asemenea, să se încerce o micșorare a ritmului de devalorizare a monedei naționale. Aceste mălsuri ar duce la stimularea cererii interne și, poate pentru prima dată în ultimii zece ani, una din promisiunile electorale ar putea deveni realizabile: încadrarea la nivelul de inflație prognozat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, Vă mulțumesc.

 
  Cristian Sandache - in memoriam - 130 de ani de la nașterea celui mai mare istoric român, Nicolae Iorga;

Domnul Cristian Sandache de la P.D.S.R.

Vă amintesc că timpul alocat intervenției este de trei minute.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi, 5 iunie, se împlinesc 130 de ani de la nașterea celui mai mare istoric român, Nicolae Iorga. N-a avut de partea sa nici relații sus-puse, nici averi. Singura sa avere cu care a pornit pe drumul dogoritor al celebrității a fost geniul. Nicolae Iorga nu aparține nici-unui partid politic și, exclusiv, patrimoniului spiritual românesc și european. Pentru el, viața politică a însemnat în egală măsură provocare, spectacol, luptă, crdință, dar și o amară dezamăgire. Termenul de "fripturiști" cu care i-a caracterizat pe sforarii cinici ai politicianismului a făcut epocă și este actual și astăzi.

Adept al unui patriotism luminat pe care l-a slujit până în ultima clipă a vieții, Nicolae Iorga a văzut în parlamentarism reflectarea firească a spiritului democratic. Pentru el, istoria națională a fost în mod organic conexată istoriei civilizației universale. A crezut necondiționat în capacitatea creatoare a poporului său, capacitate creatoare pe care a definit-o atât de plastic prin expresia "sigiliul Romei". Ucis într-o margine de pădure, de un grup de acefali, a împărtășit, printr-o stranie coincidență, peste vreme, destinul unui alt istoric remarcabil, trăitor în Evul Mediu, cronicarul Miron Costin, ucis la rândul său în urma capriciilor unui domnitor mediocru. Model de veritabil om universal, prin deconcertanta plurivalență a preocupărilor sale intelectuale, Iorga a pus mai presus de toate caracterul.

În viața politică actuală, moralitatea și caracterul, în genere, sunt privite cu indiferență, adesea cu dispreț, ele echivalând cu o naivitate păguboasă. Se uită foarte ușor că numai cu cinismul sau cu bogăția, nu poți la infinit oferi argumente puternice comunității. Prin destinul său, Nicolae Iorga dă mărturie peste vreme despre capacitatea de devotament și sacrificiu a oamenilor cu adevărat mari pe care acest pământ românesc, binecuvântat de Dumnezeu, i-a plămădit.

Fie în veci nepieritoare amintirea sa luminoasă de patriot român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - sublinierea unor acțiuni ale PDSR ce pot duce la îndepărtarea acestui partid de electoratul care l-a propulsat;

Domnul Valentin Vasilescu de la Grupul P.R.M. Domnul Vasilescu este? Nu este.

Domnul Ilie Neacșu de la Grupul parlamentar P.R.M.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu știu cât a suferit Guvernul P.D.S.R.-U.D.M.R. pentru înfrângerea echipei de fotbal a Ungariei de către naționala României în meciul susținut sâmbătă la București, dar o oarecare nervozitate a fost vizibilă la unii reprezentanți ai Executivului după cele petrecute pe stadionul din Ghencea. Altfel cum se poate explica reacția stupidă, antiromânească și antinațională a conducerii Ministerului Apărării, vis-a-vis de participarea generalului Mircea Chelaru la comemorarea a 55 de ani de la moartea mareșalului Ion Antonescu, prilejul fiind folosit și pentru dezvelirea unui bust al bravului oștean chiar în curtea bisericii Constantin și Elena din București.

Tare debusolat trebuie să fie Guvernul Năstase din moment ce singur își creează probleme, amplificând evenimente care oriunde în lume ar fi trecut neobservate.

Poziția Ministerului Apărării și declarațiile voalate, e drept, ale premierului Adrian Năstase, referitoare la cazul menționat mai sus, scot în relief, mai mult decât oricând, poziția de subordonare a Guvernului român față de anumite cercuri din afara țării, umilința suportată de unii politicieni care dovedesc o prea mare elasticitate a coloanei vertebrale. Doar ignoranții și răuvoitorii, proveniți din cohortele bolșevice trimise de Stalin în România imediat după evenimentele de la 23 August 1944, nu vor să înțeleagă că istoria este una iar politica este cu totul altceva.

Mareșalul Ion Antonescu va rămâne în istoria României cu sau fără voia Americii, Israelului sau a marionetelor acestora de la București, un foarte mare patriot, un foarte mare strateg militar, un bun organizator și un om de o mare ținută morală.

Domnilor colegi,

Mă tem că printre noi, politicienii de azi, care chinuim la propriu în numele și sub acoperișul democrației, un popor de 22 de milioane de suflete, nu se află nici-un Ion Antonescu. Suntem cei mai mulți dintre noi prea murdari și străinii știu bine acest lucru pentru a putea riposta pe măsură atunci când câte un nomad rătăcit sau vreun chiriaș obraznic îndrăznește să ne falsifice istoria, să ne ponegrească eroii sau să ne culpabilizeze în bloc pentru fapte ireale. În loc să se preocupe de înfăptuirea celor promise în campania electorală, unii lideri ai P.D.S.R. dau apă la moară unor voci pe care le credeam amuțite pe veci. Armata este bulversată, prost dotată și echipată, soldații sunt flămânzi, cei mai mulți dintre ei trăiesc cu hrana adusă de acasă, uzinele de armament sunt în agonie, populația fiind mințită că armamentul nostru este depășit și nu corespunde standardelor NATO, organism care ne duce cu vorba de zece ani că ne plasează sub umbrela sa.

Primul-ministru și ministrul apărării n-au timp să vadă tot acest dezastru. Văd, în schimb, cum un general cu dragoste de țară, mai inteligent decât toți generalii promovați pe criterii politice, dă curs sentimentelor patriotice, conștiinței sale de oștean și participă ca simplu cetățean sau enoriaș la comemorarea mareș,alului Ion Antonescu. Am sentimentul că cineva lucrează asiduu la compromiterea pe orice cale a conducerii P.D.S.R., la începărtarea acestui partid de electoratul care l-a propulsat. După ce ați diminuat rolul limbii române în Ardeal, domnilor din P.D.S.R., doriți acum să reduceți și istoria românilor doar la capitolele care fac plăcere străinătății. Cât despre sensibilitatea Americii și Israelului față de unii eroi ai noștri, consider că este o stare care poate fi tratată de specialiștii în alergologie. Noi nu i-am întrebat pe americani de genocidul practicat împotriva băștinașilor sau de sutele de mii de sclavi negri uciși și batjocoriți. Nici pe israelieni nu-i tragem la răspundere pentru confiscarea pământurilor palestinienilor sau pentru că împotriva tinerilor care aruncă cu pietre se utilizează aviația, rachetele, tancurile, armele automate. Și pentru a-i liniști și pe unii și pe alții, mă văd nevoit să informez Guvernul și prin el pe toți cei de afară care cred că pot să-și promoveze interesele meschine în țara noastră, că va veni cât de curând o vreme când se vor ridica mii de statui cu mareșalul Ion Antonescu pe tot cuprinsul țării și sute de străzi vor purta numele acestuia.

Cât despre curajosul general Mircea Chelaru, vă sfătuiesc, domnilor din P.D.S.R., să vă duceți planul până la capăt. Partidul România Mare are nevoie de oameni demni și curajoși.

Vă mulțumesc.

 
  Valeriu Stoica - referire la aservirea politică a Institutului Național de Statistică;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Valeriu Stoica de la Grupul parlamentar P.N.L.

   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimii ani, Institutul Național de Statistică și Studii Economice a devenit una dintre cele mai profesioniste și mai riguroase instituții românești. De altfel, acest lucru este apreciat și în raportul general al Comisiei europene din noiembrie 2000, cu referire specială la statutul de funcționar public al persoanelor din conducerea institutului, precum și la capacitatea acestuia de a asimila principiile comunitare. Cu toate acestea, noul Guvern al României a încălcat recomandările autorităților europene, sfidând principiul autonomiei consacrat pentru această instituție prin Ordonanța Guvernului nr.111 din 2000, adoptată de guvernarea precedentă, Cabinetul Năstase a hotărât în ianuarie 2001 să subordoneze Institutul Național de Statistică Ministerului Dezvoltării și Prognozei. Această măsură a fost luată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.2 din 4 ianuarie 2001. Astfel, prevederea legală care valida Institutul Național de Statistică ca pe o instituție independentă de orice ingerință de pe poziții de interes ale Guvernului sau ale partidelor politice, a fos spulberată în acest an la ordinul premierului Năstase.

A doua lovitură administrată de noua putere P.D.S.R. a fost decizia de a modifica statutul conducerii Institutului Național de Statistică, transformându-i pe membrii acestuia din funcționari publici, respectiv, secretar general și secretar general adjunct, în funcționari politici, respectiv, secretar de stat și subsecretar de stat, astfel încât ei pot fi manevrați de P.D.S.R. prin pârghii directe.

Concluzia acestor transformări este devastatoare pentru societatea românească. Ceea ce a fos până în anul 2000 o instituție cu o credibilitate greu de contestat, s-a transformat într-o anexă a Guvernului. Prin pedeserizarea statisticii, cifrele oficiale își vor pkierde credibilitatea și vor servi în mod direct politicii Guvernului, fiind manipulate ce către P.D.S.R. Și, iată, că primele semne ale subordonării politice au apărut. În comunicatul de presă emis de această instituție în data de 10 mai 2001 privind evoluția prețurilor de consum în luna aprilie 2001 a fost omisă informația ce stabilea rata inflației față de luna aprilie a anului precedent, la 37,5%. Cifra calculată, de altfel, și de experții Comisiei europene dar contestată de Putere, demonstrează aritmetic primul eșec concret al politicii guvernamentale. Ascunderea acestei cifre demonstrează clar intenția Guvernului de a induce în eroare opinia publică. Manipularea datelor statistice, imixtiunea politicului într-o instituție independentă și subordonarea guvernamentală, ne fac să ne amintim de practicile regimului Ceaușescu. După ce a politizat statistica mai rămâne ca P.D.S.R. să politizeze și aritmetica. De aceea, este de așteptat ca Guvernul Năstase să manipuleze Institutul Național de Statistică în momentul bilanțului pentru a fabrica argumente ca să păcălească din nou populația că și-au onorat toate promisiunile făcute în momentul învestirii sale.

Reacțiile europene au apărut instantaneu. Astfel, comisarul Uniunii Europene, domnul Pedro Solobes, în scrisoarea adresată Institutului a atenționat că informațiile statistice obiective și credibile asigură evaluarea corectă a performanțelor economice și conferă credibilitate negkocierilor. În acest context, ultimele evoluții în ceea ce privește pedeserizarea statisticii, anunță consecințe grave în plan intern și în procesul de integrare europeană. Adică, scăderea încrederii populației în instituție și în rezultatele prezentate, manipularea de către Guvern a datelor statistice conform intereselor politice ale acesteia, plecarea specialiștilor din această instituție, fapt ce va avea repercusiuni negative și în organizarea viitoarelor alegeri parlamentare și prezidențiale și numai puțin important compromiterea negocierilor cu Uniunea Europeană. Acesta este motivul pentru care atrag încă odată atenția reprezentanților puterii asupra faptului că astfel de decizii responsabile pot avea urmări dramatice atât pentru cetățenii României cât și în privința procesului de integrare europeană.

De aceea, adresez un apel Guvernului României și în special premierului Adrian Năstase să modifice de urgență cele două ordonanțe nr.2 din 2001 și 75 din 2001 astfel încât Institutul Național de Statistică să nu mai fie aservit politic având ca unic obiectiv reflectarea realității.

Vă mulțumesc.

 
  Nicoară Creț - solicitarea unui sprijin financiar în vederea continuării construcției Catedralei ortodoxe din Oradea;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Sonea de la P.R.M. Renunță.

Domnul deputat Nicoară Creț de la P.R.M.

   

Domnul Nicoară Creț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rețin atenția doar câteva momente rugându-vă să vă dați acordul pentru realizarea unui vis de veacuri a locuitorilor județului Arad. Arădenii, cei care și-au adus prinosul de inteligență, de muncă șide sânge pentru desăvârșirea statului român unitar modern, au dmarat lucrările pentru construirea unei catedrale ortodoxe în plin centrul muniicipiului. Majoritatea covârșitoare a ortodoxilor arădeni și-au pus acest gând de a avea un loc de închinare reprezentativ încă din secolul trecut. Vicisitudinile istoriei au făcut ca această idee să se poată materializa abia în zilele noastre. Până în prezent, în acest obiectiv care va contribui la păstrarea ființei noastre naționale, s-au investit 14,7 miliarde lei,m sumă care provine în primul rând din contribuția credincioșilor, zidurile sunt deja ridicate, mai trebuie doar acoperișul ca să le protejeze.

Solicităm o sumă de 5 miliarde lei din partea Guvernului României, sumă care va contribui decisiv la înălțarea acestui edificiu spirijtual care va păstra credința, ființa și demnitatea neamului. Dacă securizăm hotarele României, ceea ce e un lucru bun, este de datoria noastră să le securizăm și din punct de vedere spiritual. Numai așa vom putea rosti cu fruntea sus milenarul îndemn creștin: Dumnezeu să ne ajute!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - o analiză a stării de sănătate a populației României în contextul economic actual;

Domnul deputat Mihai Baciu de la P.D. Nu este.

Domnul deputat Iulian Mincu de la P.R.M.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Aș vrea să-mi încep declarația mea politică de astăzi cu o paralelă între noi, România, declarațiile Guvernului român și între Comunitatea Europeană, problemele legate de declarațiile președintelui Franței în perioada când era președinte al Comunității Europene.

Aș vrea să vă spun că pe 24 mai 2001 Guvernul actual a construit Comitetul pentru combaterea sărăciei în România. Sărăcia nu este o problemă care poate fi combătută de un comitet. Sărăcia este o prolemă națională cae, din păcate, la noi cuprinde în prezent mai mult de jumătate din populație. Sărăcia este aceea care te face să nu poți să pui copiilor pe masă ceea ce trebuie să mănânce, să nu-ți îmbraci copiii când se duc la școală, să nu le poți cumpăra cărți și, în același timp, sărăcia este aceea că pensionar fiind, și avem peste 6 milioane de pensionari, să nu ai ce mânca și 4 cincimi din acdești pensionari mănâncă o dată pe zi.

Sărăcia este aceea că nu se mănâncă pe cap de locuitori și ca an, în momenmtul de față, decât 70 de grame de carne, de două ori mai puțin decât se mănâncă în țările CEFTA.

Aș vrea să arăt că sărăcia are o consecință și o consecință gravă: bolile actuale șși mortalitatea actuală din România. N-o să spun numere. Vreau să vă spun însă că avem cea mai mare mortalitate generală din Europa, avem cea mai mare mortalitate la copiii 0-1 an din Europa, avem cea mai mare mortalitate la mortinatalitate, avem cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare din Europa și, dați-mi voie aici, s-o spun că este 767 la suta de mii, că vreau s-o compar cu aceea din Franța.

Sărăcia înseamnă deci un lucru deosebit de grav și care are la origine, în momentul de față, instabilitatea sau dacă vreți faptul că economia nu și-a luat pulsul pe care trebuie să-l ia. Este problema care trebuie să frământe în primul rând Guvernul Năstase atunci când se gândește la Comitetul antisărăcie. Pentru că fără refacerea economiei nu se poate face nimic.

Vreau să fac paralela cu Comunitatea Europeană. Noi vrem să intrăm în Comunitatea Europeană. Aș vrea să vă spun că pe data de 13 decembrie 2000, președintele Franței în fața Comunității Europene a luat inițiativa de a crea Programul de nutriție al Europei care să prevină bolile civilizației, aceste boli care atacă în prezent țările industrializate, zicem noi, dar atacă în prezent și România aproape mai mult decât țările industrializate.

Pe data de 14 decembrie 2000, toate țările membre ale Comunității Europene au semnat un program de nutriție, un program de prevenire a tuturor acestor boli ale civilizației prin metode deosebit de serioase.

Pe data de 31 ianuarie 2001, arată seriozitatea problemei respective, s-a lansat Programul de nutriție și sănătate al Franței, poate unul dintre cele mai bune programe care există în momentul de față. De ce se apără Franța? Să vă spun eu de ce se apără. Se apără de mortalitatea prin boli cardiovasculare și spune Franța că mortalitaea prin boli cardiovasculare este cea mai mare a ei șși reprezintă 32% din mortalitatea existentă anuală.

Vreau să văspun că mortalitatea în Franța este de 191 la suta de mii. România de ce ar trebui să se apere?! Mortalitatea în România este cea mai mare prin boli cardiovasculare și reprezintă 767 la suta de mii, respectiv, de patru ori mai mult în Franța. În Franța se spune că se cheltuie 30 de milioane de miliarde de franci francezi pentru combaterea acestei boli. În România, vreau să vă spun că, în momentul de față, mai avem încă de plătit 2 mii de miliarde și că cheltuiala pe cap de locuitor este de fapt de 18 dolari pe an. Adică e de zece ori mai puțin decât în Franța și nu vreau să o compar cu America.

De ce se mai apără Franța?! Noi avem 65% din mortalitate prin boli cardiovasculare, Franța are numai 32% prin boli cardiovasculare. Franța este o țară bogată și foarte bogată. Are ce mânca. Deci, trebuie să se lupte ca omul să mănânce ceea ce trebuie și cât trebuie și pentru aceasta a făcut un program din 9 puncte strategice pe care nu-mi permit să le citesc acum că nici nu vă interesează.

Eu, ca cetățean român și ca specialist român, de ce ar trebui să mă apăr?! Să mă apăr de foametea care există în momentul de față în întreaga țară și mai ales în mediul rural. Vreau să vă citez pe o statistică recentă făcută de colaboratorii de nutriție în mediul rural și urban din întreaga țară și să vă arăt că, în mediul rural, alimentația este aproape lipsită de carne, bineînțeles, în afară de cârnați și de untură care se găsește aproape întotdeauna în alimentația țăranului, și că predomină leguminoasele verdețurile și în multe părți ouăle. De aceea, mortalitatea prin boli cardiovasculare e atât de mare.

Vreau să vă spun că la noi se mănâncă de trei ori mai mult sărat decât se mănâncă în toate țările din lume. Și atunci ce probleme ne punem noi?! Să ne punem problema deosebit de seriosă și de gravă. Ca să combați tuberculoza care e cea mai mare din Europa ca morbiditate, 120 la suta de mii, ca să combați SIDA care este la copii cea mai mare din Europa, avem 5.200 de copii, pentru aceasta, trebuie să le dai o alimentație corespunzătoare. Și în același timp, trebuie să aibă posibilitatea ca să-și cumpere această alimentație. Atâta timp cât omul nu lucrează, când nu are loc de muncă, când rata pe care i-o dai ca șomer, și avem 9,9% în momentul de față șomaj, când lefurile care în momentul de față de-abia depășesc suta de dolari media pe economie, ea nu poate constitui o luptă împotriva sărăciei și, în același timp, nu vom ajunge la nici un rezultat, decât la declarații demagogice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Valentin Vasilescu - in memoriam: 55 de ani de la execuția mareșalului Ion Antonescu;

Domnul deputat Valentin Vasilescu de la P.R.M. Am rugămintea să vă încadrați în trei minute.

   

Domnul Valentin Vasilescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

S-au împlinit, așa cum au afirmat și colegii mei și ați aflat de la ei, zilele trecute, 55 de ani de la execuția mareșalului Ion Antonescu, condamnat la moarte de bolșevici pentru cutezanța de a visa la reîntregirea României Mari.

Enoriașii Bisericii "Sf. Constantin și Elena", lăcaș ctitorit de mareșal, și Fundația "Ion Antonescu" au organizat comemorarea comadantului militar, dezvelind un bust al acestuia, amplasat în curtea bisericii. Fiind singura manifestare dedicată mareșalului Ion Antonescu, Partidul România Mare a decis să fie prezent la comemorare prin câțiva parlamentari și membri ai săi.

Mareșalul Ion Antonescu face parte din istoria militară a poporului român, el remarcându-se în calitate de șef al Biroului Operații al Armatei de Transilvania, magistral condusă în acțiunile de luptă de reîntregire a țării din 1919, care au culminat cu amplasarea tricolorului românesc pe clădirea Parlamentului de la Budapesta. Ulterior, Ion Antonescu a comandat Școala de Război, actuala Academie de Înalte Studii Militare, Statul Major și Ministerul de Război. Mareșalul Ion Antonescu a primit legal prerogativele de șef al statului de la regele Carol al II-lea, comportându-se ca un militar care-și asumă conștient un destin tragic, tocmai prin aceea că s-a pus necondiționat în slujba intereselor poporului român.

Guvernanții actuali au decis o reconciliere cu istoria, gândindu-se să exploateze imaginea prăfuită a fostului suveran Mihai I, căruia i-au retrocedat bunurile, pe care l-au plimbat prin țară, fără să obțină efectul scontat.

Să nu fi auzit conducătorii actuali ai României de capitularea necondiționată de la 23 august 1944, înfăptuită cu concursul regelui Mihai, care a trimis în captivitate în Uniunea Sovietică peste 200.000 de militari români, din care mulți nu s-au mai întors niciodată?

Să nu fi știut conducătorii noștri că deciziile politice girate de fostul suveran au scos România de la masa tratativelor de pace, făcând inutile jertfele militarilor români pe frontul de vest?

Să nu fi știut conducătorii noștri actuali că fostul suveran a semnat Declarația de la Budapesta din anul 1989?

Ca unul care am activat 20 de ani în armată, vă mărturisesc faptul că militarii români au un cult al tradițiilor de luptă ale poporului român. Între acestea, printre bărbații acestui neam, la loc de cinste se află mareșalul.

Vreau să vă reamintesc doar că, la comemorarea mareșalului Ion Antonescu, au fost prezenți peste 10 cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul, în timp ce pe fostul suveran nu l-a întâmpinat decât un singur cavaler al Ordinului Mihai Viteazul.

Ca militar și creștin, totodată, mă întreb dacă este normal ca mareșalul, care a dat proba jertfei supreme față de poporul său, să nu aibă măcar un loc de veci, ca orice creștin.

Prin purtătorul său de cuvânt, domnul Ioan Mircea Pașcu l-a catalogat pe mareșalul Antonescu drept o persoană controversată, împotriva căreia comunitatea internațională s-a pronunțat. Nu știu ce l-a determinat pe domnul Pașcu, pe care eu îl respect, să afirme acest lucru, însă îi recomand domnului ministru să consulte rezoluțiile Consiliului de securitate și rezoluțiile Adunării Generale ale ONU, aceasta este singura instituție, Organizația Națiunilor Unite, care ia decizii în numele comunității internaționale, și să ne comunice dumnealui dacă găsește ceva referitor la mareșalul Antonescu în acele documente.

Citind programul de guvernare al PDSR și declarațiile liderului acestui partid, am înțeles că eforturile în direcția aderării la NATO se concretizează în fixarea unor obiective realiste, pe care armata română să le poată îndeplini la termenele stabilite.

Aceste obiective sunt în primul rând dictate de necesitatea de a ridica nivelul capacității de apărare a țării și caracterul realist al acestor obiective este dat de preluarea și valorificarea tradițiilor, a potențialului uman, economic și a condițiilor geografice specifice.

Îmi pare rău, dar eu nu am găsit în programul partidului condus de domnul Adrian Năstase o soluție a aderării la NATO, prin protejarea sensibilității altor popoare.

Mi-aș dori sau mi-ar face plăcere să cred că poziția domnului Adrian Năstase și a domnului Mircea Pașcu sunt poziții personale și nu a întregului partid.

În încheiere, aș dori să vă reamintiți, stimați colegi, că toți cei care au nesocotit suveranitatea și integritatea României au început, mai întâi, prin a-i nega și a-i călca în picioare valorile, limba, credința și tradițiile.

Vă mulțumesc.

 
  Constanța Popa - marcarea Zilei Mondiale a Mediului;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Radu Ciuceanu de la PRM. Domnul Radu Ciuceanu renunță.

Doamna deputat Constanța Popa.

   

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În fiecare an, la 5 iunie, Organizația Națiunilor Unite aniversează Ziua Mondială a Mediului.

În acest an, în cinstea Zilei Mondiale a Mediului, Națiunile Unite vor lansa un vast inventar al resurselor planetei, respectiv păduri, cursuri de apă, lacuri, terenuri agricole și oceane.

Scopul acestui "buletin de sănătate", după cum l-a numit secretarul general al ONU, Kofi Anan, este acela de a aduce la cunoștința factorilor de decizie date științifice solide, referitoare la starea planetei. Acest studiu intitulat "Evaluarea ecosistemului pentru mileniul III" se va desfășura pe o perioadă de 4 ani, va costa 21 de milioane dolari și la el vor participa 1.500 de oameni de știință din întreaga lume.

Ecosistemele sunt, ca și clima, sensibile la activitățile umane, iar degradarea lor compromite supraviețuirea oamenilor și a speciilor, având ca urmare fenomene de defrișare, secetă, inundații, poluare. Această evaluare a ecosistemului urmează să se desfășoare la nivel mondial, regional și național. Și România va face o evaluare a ecosistemului său, pentru a ne furniza nouă, factorilor de decizie, informații exacte și convingătoare, care să ne permită să luăm cele mai bune decizii.

Dacă până acum politica de protejare a mediului înconjurător, de menținere a echilibrului ecologic a fost complet subordonată efectelor economice de dezvoltare a societății, este momentul ca aceste două componente, dezvoltare economică și protecția mediului, să fie făcute concomitent, cu maximă responsabilitate.

În ultimul deceniu, a apărut și s-a implementat în foarte multe țări conceptul de dezvoltare durabilă, care impune trei deziderate: dezvoltarea să nu pericliteze sau să distrugă suportul de bază al sistemului vieții, aerul, apa, solul și sistemele biologice, dezvoltarea durabilă să permită o continuă creștere a producerii de bunuri și servicii care au la bază resursele naturale ale pământului și dezvoltarea durabilă să realizeze un sistem social durabil, la nivel mondial, național, local și familial, în scopul asigurării unei distribuții echitabile a beneficiilor, bunurilor și serviciilor produse.

Acest concept al dezvoltării durabile este încă un concept politic. Este de datoria noastră să-l transformăm în concept practic, de utilizat în gestionarea problemelor de mediu, în strânsă corelare cu a statelor Comunității Europene.

Avem datoria de a lăsa urmașilor noștri o țară și o planetă care să le permită să trăiască civilizat și acesta nu trebuie să fie doar un slogan politic, ci un fapt real.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Alexandru Raj Tunaru - despre revigorarea turismului pe litoral;

Domnul deputat Raj Tunaru de la PRM.

   

Domnul Raj Tunaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Consider că agricultura și turismul sunt segmentele pe care Guvernul trebuie să se axeze prioritar, să creeze facilități noi.

În ultimii 10 ani, activitatea turismului românesc, în special cel de pe litoral, a fost boicotată și sabotată periodic de către firme de turism concurente din alte țări, cum ar fi: Turcia, Bulgaria și altele.

Să vă dau un exemplu: au apărut câteva pete în anii trecuți de petrol pe nisip, eu cred că acele pete de petrol au fost puse intenționat, deoarece erau în mijlocul unei plaje de câțiva centimetri pătrați, iar mass-media românească a amplificat aceste zvonuri și a determinat populația țării să meargă pe alte plaiuri să-și petreacă concediile. Sunt ferm convins că aceste zvonuri vor apărea din nou și, de aceea, mă vă nevoit să le contracarez anticipat.

Stimați colegi,

anul acesta litoralul românesc arată foarte bine, cel mai bine după 1989. Activele hoteliere sunt renovate, curate, îngrijite, plajele de asemenea sunt curate și curățite de diferite dughene etc.

Stațiunea Mamaia arată excelent, la nivelul stațiunilor cu renume din Spania și Franța. Meritele pentru această stațiune le are, de ce nu, domnul Dan Matei Agathon și Vlad Dorel, șeful stațiunii Mamaia.

Îi dorim domnului ministru să continue și în celelalte stațiuni ale litoralului românesc ce a început la Mamaia. Dar aceasta nu este de ajuns fără o mediatizare puternică, pentru atragerea turiștilor români și străini, mediatizare care să concureze cu cea a țărilor axate pe turism, concurente, și aceasta se poate numai printr-o subvenție acordată de Guvern IMM-urilor și firmelor care practică turismul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Negiat Sali - apel pentru salvarea stațiunilor și institutelor de cercetare și producție din agricultură.

Domnul deputat Negiat Sali.

   

Domnul Negiat Sali:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să fac o intervenție cu referire la situația deplorabilă financiar-economică în care se găsesc majoritatea institutelor și stațiunilor de cercetări și producție din agricultură.

După cum se știe, după 1990, aceste institute și stațiuni de cercetări și producție din agricultură nu au un statut clar, se încadrează și ele unde pot și, în special, cum am mai spus, stațiunile de cercetări și producție din agricultură din domeniul zootehnic, vitivinicol, pomicol, cultura mare și altele. Aceste stațiuni, care au fost unități de elită și etalon înainte de 1990, după 1990, au devenit un fel de CAP-uri ale anilor ’80.

Aceste întreprinderi au pondere relativ mică ca suprafețe, dar un potențial destul de ridicat în economia țării și, ținând cont și de necesitatea și importanța cercetării, aceste institute și stațiuni de cercetări trebuie să aibă un sprijin suficient din partea guvernării.

Putem spune că acestea au și o importanță locală, prin asigurare de locuri de muncă pentru zonele în care funcționează și multe din ele au și suprafețe relativ mari. Pot să dau ca exemplu stațiunea de cercetări vinivinicole și producție Murfatlar care are, ca și majoritatea acestor stațiuni de cercetări, au sute de miliarde de datorii către bugetul statului și au pierderi an de an. Aceste institute și stațiuni de cercetări și de producție din agricultură au nevoie de urgență de reformă și restructurare și una dintre căile prin care trebuie să se reglementeze este separarea cercetării de producție, micșorarea suprafețelor alocate pentru cercetare ca restul suprafețelor să fie alocate exclusiv pentru producție și să fie asimilate actualelor IAS-uri.

Facem un apel către reglementarea de urgență a acestei situații care a ajuns de nesuportat.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Aș vrea să vă informez că din totalul de 345 de deputați și-au înregistrat prezența 264, sunt absenți 81, din care 44 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul legal pentru votul final este de 173.

Vă propun constituirea unor comisii de mediere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de 1 milion de lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanțare de la bugetul de stat;

În primul rând, Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de 1 milion de lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanțare de la bugetul de stat.

Din partea Grupului parlamentar PDSR - Social Democrat și Umanist: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ionel Adrian, Rasovan Dan Grigore. Din partea Grupului PRM: Bâldea Ioan. Din partea Grupului UDMR: Kelemen Attila-Béla-Ladislau.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat această componență.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar.

Din partea Grupului PDSR - Social Democrat și Umanist: Bercăroiu Victor, Gubandru Aurel, Neamțu Horia Ion. Din partea Grupului PRM: Ionescu Daniel, Baban Ștefan. Din partea Grupului PD: Videanu Adriean. Din partea Grupului PNL: Popa Cornel.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor aprobate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.

Din partea Grupului parlamentar PDSR - Social Democrat și Umanist: Buzatu Dumitru, Andrei Ioan, Motoc Adrian, Marian Adrian. Din partea Grupului PRM: Mărăcineanu Adrian. Din partea Grupului PD: Barbu Gheorghe. Din partea Grupului PNL: Știrbeț Cornel. Din partea Grupului UDMR: Kerekes Karoly.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în această formulă.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Din partea Grupului PDSR - Social Democrat și Umanist: Marin Gheorghe, Lepădatu Lucia Cornelia, Sersea Nicolae. Din partea Grupului PRM: Mocioiu Ion, Purceld Octavian Mircea. Din partea Grupului PD: Bran Vasile. Din partea Grupului Minorităților Naționale: Tcaciuc Ștefan.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.  

(In continuare, ședința a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă reluați locurile în sală și trecem la dezbaterea primului proiect, cel al Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Suntem în procedură de urgență. Îl rog pe domnul președinte al Comisiei juridice Ionel Olteanu să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Comisia propune 3 minute pentru fiecare intervenție și o jumătate de oră pentru ansamblul legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Bolcaș din partea Grupului parlamentar al PRM-ului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Fără intenția de a bloca discutarea și finalizarea acestui proiect de lege, consider că, față de problemele puse în cadrul amendamentelor și mai ales față de răspunsul mai mult decât lapidar la aceste amendamente, dat în raportul Comisiei juridice, 3 minute este insuficient pentru aceste dezbateri. Evident că și jumătatea de oră mi se pare insuficientă.

Propun minimum 5 minute și minimum o oră pentru întreaga dezbatere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină? Nu.

Poftiți, domnule președinte Olteanu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Comisia nu este rigidă în aprecierea ei, de aceea suntem de acord cu propunerea făcută de domnul Bolcaș din partea PRM-ului, amintindu-i totodată că suntem în procedură de urgență și că timpul normal este de 5 minute, iar cel în procedură de urgență trebuie să fie mai scurt. Oricum, repet, suntem disponibili și suntem de acord pentru timpul propus de domnul Bolcaș, 5 minute de fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Dacă acceptăm timpul de 5 minute, care este cel de la art. 100 din Regulament, aș vrea să specific că nu există niciunde precizarea că la procedurile de urgență se aplică un alt timp, atunci este normal să luăm și partea a doua a propunerii domnului Bolcaș, și anume ca timpul total să fie de o oră sau chiar peste, având în vedere că sunt destul de multe puncte; deci minimum o oră cred că este o propunere corectă.

Deci, eu zic să luăm ambele părți, o oră sau chiar mai mult de dezbatere. Eu aș propune 90 de minute de dezbatere, cu 5 minute de intervenții.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cum spuneam, Comisia juridică nu este rigidă. În același timp, Comisia juridică trebuie să fie exactă. Prin urmare, nu putem fi de acord cu propunerea: o oră sau mai mult, ci suntem de acord cu propunerea: o oră pentru tot ansamblul legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea de dezbatere programată pe o oră total și 5 minute de fiecare intervenție.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul.

Împotrivă cine este? Numărați. 5.

Abțineri, dacă sunt?

Cu 5 voturi contra și 4 abțineri s-au adoptat timpii de dezbatere propuși de comisie și de către domnul deputat Bolcaș.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă dorește cineva din partea Guvernului sau dintre dumneavoastră să facă vreo precizare prealabilă cu privire la legea de abilitare? Nu.

Domnul deputat Boc. Vă reamintesc timpul intervenției: 5 minute.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dat fiind specificul procedurii de urgență care nu are dezbateri generale, vom încerca în câteva cuvinte să precizăm punctul nostru de vedere cu privire la titlul acestei legi.

Într-un sistem normal, abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe este normală, dar, în acest context, în care, în România, se guvernează prin ordonanțe de urgență de la Palatul Victoria (și ne apropiem de cifra 100), în condițiile în care 85% din activitatea Parlamentului se desfășoară în procedură de urgență, atunci, avem în față o altă provocare, de data aceasta venită din partea Guvernului, și anume abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și pe perioada sesiunilor parlamentare. Cu alte cuvinte, s-a pus definitiv între paranteze Parlamentul României și, până la instaurarea dictaturii Executivului în România, nu mai este decât un singur pas!

Prin urmare, noi considerăm inacceptabilă propunerea, deși nu este neconstituțională, ca, în contextul în care se guvernează prin ordonanțe de urgență, se legiferează în procedură de urgență, ordonanța de abilitare a Guvernului să intervină și pe perioada sesiunilor parlamentare.

Prin urmare, noi vom susține ca această lege să nu se aplice decât începând cu 1 iulie, adică cu începutul sesiunii obișnuite, și nu de la data de intrare în vigoare a ordonanței, care poate fi mâine, săptămâna viitoare, dar înainte de 1 iulie, având în vedere și practica parlamentară de până acum a Guvernului și a Parlamentului.

Pe de altă parte, avem o obiecție majoră față de o altă ingerință, neconstituțională, de această dată, și este vorba de discutarea în toamnă a acestor ordonanțe, emise de Guvern peste vară, în procedură de urgență. Este adevărat că textul Constituției precizează, în art. 74, că: "Guvernul poate solicita Parlamentului discutarea în procedură de urgență a unor legi" dar, se spune în continuare "în condițiile regulamentului Camerei Deputaților". Iar Regulamentul Camerei Deputaților precizează în mod concret faptul că aceste cereri de procedură de urgență se adoptă de către Comitetul ordinii de zi punctual și nu ca un CEC în alb pentru toate ordonanțele emise în baza legii de abilitare. Avem doar în cazul ordonanțelor de urgență o prevedere specială, că ele se discută în procedură de urgență, dar nu ordonanțele emise în baza legii de abilitare.

Deci, pentru a încerca oarecum să nu excludem în totalitate Parlamentul din această activitate de legiferare, pentru că, potrivit art. 58 din Constituție, Parlamentul este, totuși, unica autoritate legiuitoare a țării, noi vom susține ca aceste ordonanțe să fie dezbătute în toamnă în procedură simplă și nu în procedură de urgență.

A treia obiecție majoră care vizează această lege sunt domeniile în care se reglementează. Potrivit Constituției, nu se poate interveni în domeniul legilor organice, or, din nefericire, în această ordonanță găsim câteva domenii de competența legilor organice, pe care le vom menționa la timpul potrivit.

Și, în al patrulea rând, se propune prin această lege rectificarea bugetului de stat, altfel spus, Guvernul să aibă posibilitea să rectifice prin ordonanță simplă bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul de stat. La prima vedere ar fi posibil, dar să nu uităm faptul că bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, aceste legi fundamentale, sunt adoptate în plenul celor două Camere ale Parlamentului și nu au statutul unor legi simple, obișnuite, au un statut special. Prin urmare, dacă Parlamentul, în ședință comună, poate adopta ceva, tot Parlamentul va fi acela care să deroge printr-o lege și să rectifice bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Deci, noi suntem de acord că trebuie să existe o lege de abilitare, dar numai cu aceste considerente pe care le-am menționat: data intrării în vigoare, interdicția legilor organice, eliminarea procedurii de urgență și eliminarea rectificărilor bugetare pe cale guvernamentală. Față de aceste precizări, avem toată disponibilitatea de a discuta această lege, în condițiile menționate mai sus. Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să interveniți acum sau la dezbaterea pe articole? Guvernul?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să-i reamintesc colegului Boc că Parlamentul care a rezultat prin alegerile din noiembrie 2000 nu face altceva decât să se chinuie să dezbată cele 700 de ordonanțe care au fost lăsate de către vechea guvernare. Și, nicidecum, Parlamentul nu se luptă cu cele câteva ordonanțe pe care noi am fost siliți să le dăm pentru a corija o serie de prevederi din vechile ordonanțe, pentru a le pune de acord cu programul de guvernare și pentru a institui cadrul necesar începerii activității.

Cu privire la celelalte probleme, când se va ajunge la textul respectiv, am să vă răspund la fiecare în parte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Așteptați să ia cuvântul și domnul Bolcaș și pe urmă să interveniți, domnule președinte Olteanu, ca să vă referiți la ambele probleme.

Poftiți, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu o să folosesc metoda predecesorului meu, care a epuizat în 5 minute toate obiecțiile pe care le-a formulat la această lege, ci mă voi referi la cadrul ei general, pentru că aceasta a fost rațiunea pentru care mi s-a acordat cuvântul, cu privire la discutarea în cadre generale a titlului acestui proiect de lege.

Problema este următoarea: atribuțiile delegate pe care le conferă această lege își găsesc sorgintea în trei rațiuni. Una, de natură politică, pentru a permite Guvernului să ia anumite măsuri nepopulare, dar care cad, pe urmă, sub incidența Parlamentului. A doua rațiune, este vorba despre una financiar-economică, care înseamnă promptitudinea unor reacții și răspunsuri, rațiune pe care, de la început, vă spun că o accept și o consider prioritară. Iar a treia rațiune este de natură instituțională, pentru ca în condițiile unui Parlament divers colorat pe grupări politice, să se evite un eventual blocaj al acelor legi pe care vrea să și le impună, rațiune pe care, categoric, nu o accept.

V-aș ruga ca, sub imperiul acestor rațiuni teoretice, să cenzurați întregul proiect de lege. Să vedeți că, deși textul constituțional care permite delegarea acestor atribuții nu precizează, ne aflăm, totuși, într-o situație de excepție, care trebuie să fie justificată. Și dacă nu accept justificarea politică, și dacă nu accept justificarea instituțională, pentru că nu înțeleg să facilitez Guvernului posibilitatea de a scăpa de sub cenzura Parlamentului și supune numai unui control posterior, când efecte deja s-au produs și pot fi ireversibile în anumite domenii sociale, chiar dacă nu fac parte din legea oragnică, declar că accept ca acele măsuri care sunt necesare imediat a fi puse în aplicare și care sunt benefice pentru cetățenii țării, pentru economia țării, pentru situațiile imprevizibile care pot să apară, acestea trebuie să le decantăm.

Sub aceste auspicii, vom participa la dezbaterile acestei legi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei juridice.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi încerca, pe scurt, să răspund obiecțiilor de ordin general și să nu mă refer la chestiunile punctuale, care privesc amendamentele, așa cum a făcut-o primul vorbitor.

În primul rând, răspundem cu toată convingerea nedumeririlor, în sensul că o asemenea lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe este necesară, pentru că sunt rămâneri în urmă în legătură cu procesul de aderare la Uniunea Europeană și cu compatibilizarea dispozițiilor legii române cu normele dreptului comunitar. Raportul anual de țară care privește România stabilește punctual domeniile de activitate și aceste domenii se regăsesc în domeniile în care urmează să reglementeze această lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

A doua observație cu caracter general, deci, de principiu, este următoarea. Este cel puțin surprinzător că toți cei care s-au opus sau au obiecții cu privire la unele dispoziții din această lege (deci, din toți aceia care au făcut opoziție în legătură cu diferite texte din această lege) nici unul, stimați colegi, nici unul singur! nu a cerut sesiune extraordinară, pentru ca Parlamentul să lucreze în vacanța parlamentară. Câtă seriozitate există în asemenea obiecții, în măsura în care nu dăm, pe de o parte, posibiiltatea Guvernului de a reglementa în acele materii în care legislația română este în urmă în raport de normele europene? Și câtă seriozitate putem acorda obiecțiilor, atâta vreme cât nici unul dintre distinșii colegi care s-au opus nu au solicitat să lucreze în vacanță parlamentară?

De aceea, cred că facem o treabă bună votând legea și vă propun, domnule președinte, să trecem la examinarea legii pe amendamente și articole. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

A vorbit aici în calitate de reprezentant al Guvernului sau de președinte al comisiei Parlamentului?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

L-am prezentat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Cred că aici discutăm un proiect de lege și nu suntem în situația de a da calificative celor care depun amendamente, celor care nu depun, celor care votează, deci, colegilor noștri, care au activitate parlamentară. Cred că domnul președinte al comisiei trebuie să se rezume a răspunde la ceea ce a fost întrebat și nu să facă aprecieri despre ceilalți colegi din Parlament.

Îl rog pe domnul președinte să-și ceară scuze pentru acest lucru. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din opoziție.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Întrebarea mea a fost în același sens, să știți!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu zic să luați și temperatura propriilor intervenții, nu numai pe aceea a președintelui comisiei, dumnealui este parlamentar, ca și dumneavoastră, și poate să facă și aprecieri politice.

Domnule Chiliman, v-aș ruga să vă exprimați punctul de vedere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Domnule președinte,

Permiteți-mi să vă spun că mă așteptam ca la o lege de importanța pe care o are Legea de abilitare a Guvernului să emită ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare să tratăm acest subiect cu seriozitatea pe care o impune. Legea de abilitare este necesară, au spus lucrul ăsta toți cei care au vorbit de la acest microfon, important este ca prin legea de abilitare să nu delegăm activitatea Parlamentului, integral, Guvernului, pentru că în felul ăsta ar rezulta că Parlamentul este inutil și am avea o democrație decorativă, cum se află într-o serie de alte state din Europa post comunistă..., în special la est de România.

Eu nu cred că ăsta e rolul acestei legi și că, fiind într-o țară cu adevărat pe calea democrației, va trebui să ne luăm în serios rolul pe care îl avem, acela de a cenzura activitatea Guvernului, indiferent că Guvernul actual este rezultatul unei anumite majorități din acest Parlament.

Este o chestiune de principiu, motiv pentru care noi vom susține amendamentele prin care se va limita dreptul Guvernului de a emite ordonanțe strict pe perioada vacanței parlamentare, se va limita dreptul Guvernului de a emite ordonanțe în domeniile legilor organice pe această perioadă și, în orice caz, toate aceste ordonanțe vor trebui să fie trecute prin Parlament după ce se termină vacanța parlamentară.

În privința chestiunii pe care a ridicat-o domnul președinte al Comisiei juridice, Olteanu, a unei sesiuni extraordinare, nimeni nu a spus până acum că se opune ideii unei sesiuni extraordinare, atunci când acest lucru este necesar pentru țară. Însă cred că este un lucru pe care trebuie, în primul rând, să îl ceară cei care simt această nevoie.

Deci, noi suntem de acord să lucrăm într-o sesiune extraordinară, pentru că, într-adevăr, este nevoie să legiferăm mai mult, însă vreau să vă atrag atenția că în Parlamentele civilizate, din țările din vestul Europei, care în principiu se presupune că au legislația pusă la punct (cum este cel al Germaniei), se lucrează în plen până vineri după-amiază. Deci, ei știu să lucreze. În Polonia s-a propus să se lucreze cinci zile și jumătate, tocmai din cauza numărului mare de legi necesare programului de aderare.

Din păcate, la noi, legislația de aderare este în traducere, este foarte întârziată și probabil că va trebui să facem acest efort, poate chiar începând din această vară. Însă acest lucru excede discuției pe care o avem astăzi, legate de Legea de abilitare a Guvernului, și cred că nu este bine ca președintele Comisiei juridice să ne tragă de urechi pentru că nu am cerut sesiune parlamentară extraordinară pe această vacanță. Este un un lucru pe care îl vom face în mod rațional, dacă este cazul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole.

Cu privire la titlul legii, dacă aveți observații? Nu. Se adoptă în unanimitate.

În ceea ce privește preambulul art. 1, dacă sunt observații? Nu sunt observații?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Există un amendament la art. 1!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

vă rog să participați mai atent la dezbateri, stimați colegi, că era să-l votăm!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, domnule președinte, vă cer scuze, stimați colegi!

Grupul nostru parlamentar, în ceea ce privește art. 1, a propus un amendament care privește fixarea în timp a activității acestei legi de abilitare. Vă mărturisesc de la bun început, este o problemă mai mult teoretică și v-aș ruga să o apreciați în următorii parametri: textul existent prevede ca această abilitare să înceapă de la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului; amendamentul nostru spune ca abilitarea să înceapă "de la data încheierii primei sesiuni ordinare".

Problema este pur teoretică și n-a fost pusă până în prezent. Formularea care există în proiectul de lege, recunosc, a fost formularea standard la toate, dar la absolut toate legile de abilitare care au fost date până acum. Problema este însă că în textul constituțional – și, de aici, incepe într-adevăr problema care se pune – nu se precizează că o atare delegare, o atare abilitare a Guvernului se face numai în perioada vacanțelor parlamentare. Textul constituțional permite ca abilitarea să funcționeze oricând și în orice condiții.

Și inițiatorul legii și noi acceptăm prin consens ca acest lucru să funcționeze numai în perioada vacanței parlamentare. Și, atunci, oricâte obiecțiuni de ordin pragmatic ar interveni, tot nu se adoptă legea până atunci, tot nu se promulgă legea până la vacanță, tot nu apare în Monitorul Oficial până la vacanță această lege, nu pot să nu cantonez perioada de început la ceea ce eu doresc să realizez: acoperirea perioadei vacanței parlamentare.

Mai există o obiecțiune împotriva amendamentului nostru, și anume: în condițiile în care legea ar fi publicată în Monitorul Oficial, la o săptămână-două după începerea vacanței parlamentare, ar însemna că aceasta retroactivează. Dar în perioada aceea, tot pragmatic răspund, nimeni nu emite ordonanțe.

Deci eu spun, pentru această precizare, pentru a ne concretiza în intenția care este subînțeleasă, dar în lege trebuie să fie explicită, vă propun să adoptați amendamentul nostru. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul ministru pentru relația cu Parlamentul. (Domnul deputat Emil Boc solicită să ia cuvântul înaintea acestuia.) Poate propune un text de compromis, care să vă satisfacă și pe dumneavoastră.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum a spus și domnul deputat Bolcaș, problema ridicată este una teoretică, dar, în același timp, vreau să-i spun că nu își are suportul în textele constituționale. Art. 114 alin. 2 din Constituție prevede că legea de abilitare va stabili două lucruri, în mod obligatoriu: domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe. Ordonanțele nu pot fi emise de către Guvernul decât din momentul în care temeiul juridic, legea de abilitare promulgată de președinte, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial. Abia din acel moment Guvernul poate să emită ordonanțe.

Dacă noi vom trece, de pildă, că abilitarea operează de la data încheierii sesiunii, să spunem (și încheierea sesiunii, potrivit Constituției, reprezintă sfârșitul lunii iunie – deci, 30 iunie), iar această lege de abilitare va fi promulgată și publicată în Monitorul Oficial în luna iulie, ea nu poate să se aplice cu caracter retroactiv, pentru că tot Constituția este cea care spune că legea se aplică pentru viitor. Deci, este inutilă această precizare, ca emiterea ordonanțelor de către Guvern să se facă de la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare. Repet, Constituția a avut în vedere numai timpul, data până la care se pot emite ordonanțe, iar aceste ordonanțe se pot emite până la începutul celei de a doua sesiuni ordinare a Parlamentului din acest an.

Gândiți-vă că în cadrul procesului legislativ pot să intervină o serie de operațiuni, o mediere cu Senatul, președintele are la dispoziție 20 de zile pentru a promula legea, și nicidecum nu se va întâmpla ca legea să apară și să fie publicată înainte de încheierea sesiunii parlamentare. Cred că, din punctul acesta de vedere, lucrurile nu pot fi contrazise sub nici o formă.

Domnule președinte, ca să vin în întâmpinarea colegilor de la PRM, propun următoarea formulare: "Guvernul să fie abilitat să emită ordonanțe de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de sfârșitul sesiunii parlamentare".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu îi mulțumesc domnului ministru Gaspar, formularea de compromis este și juridică și corespunde și voinței pe care vrem să o exprimăm. Noi o acceptăm. Vă rugăm să votați acest prim articol în această formulă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

La propunerea reprezentantului Guvernului, amendamentul care a fost respins este ușor ameliorat, ameliorare care a reieșit din dezbateri.

Supun votului dumneavoastră textul art. 1 preambul. Poftiți! Domnul președinte al Comisiei juridice.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Iertați-mă, domnule președinte, știam că aceasta este procedura, de aceea am cerut cuvântul, pentru a mă declara de acord cu ameliorarea propusă de inițiator. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Deci, ați reținut amendamentul reformulat la propunerea Guvernului și acceptat și de Comisia juridică. Și, atunci, textul ar suna așa: "În temeiul art. 114 din Constituție, Guvernul este abilitat ca de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu mai târziu de încheierea actualei sesiuni..."

Voci din sală:

"…dar nu mai devreme!"

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

"…nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare și până la..." textul curge în continuare.

Cine este pentru textul astfel amendat? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 1vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă, s-a adoptat textul art. 1, preambul, în formularea pe care v-am prezentat-o.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Alin. 1.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La pct. I de la pct. 1 până la pct. 20, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici amendamente n-au fost. Nu aveți, se adoptă în unanimitate.

La pct. II, dacă aveți obiecțiuni? Domnule deputat Boc, poftiți. Vă amintesc că pot să intervină cei care au făcut amendamente, ați avut și dumneavoastră?

 
   

Domnul Emil Boc:

În Comisia juridică, amendamentul a fost susținut de către mine, dacă vă amintiți, și domnul ministru a fost acolo. Amendamentul domnului Mogoș a fost preluat de către mine, dacă își amintește domnul ministru, da?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. La pct. 6, deci, vă referiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

La pct. 6, amendament pe care l-am preluat și l-am susținut cu o altă argumentare decât cea formulată de Partidul România Mare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Emil Boc:

Și cred că-și amintesc colegii din Comisia juridică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Haideți, că depășim cele 5 minute, prin discuții colaterale1

 
   

Domnul Emil Boc:

Noi am susținut, împreună cu Grupul liberal, eliminarea pct. 6, care vizează îmbunătățirea cadrului legislativ pentru privatizarea societăților comerciale cu capital de stat, pentru simplul motiv că acest punct contravine art. 72 alin. 3 lit. k) din Constituție, și anume: acea literă vizează regimul general al proprietății, care este un domeniu organic. Și, coroborând cu art. 114 alin. 1, care precizează că ordonanța simplă nu poate interveni în domeniul legilor organice, noi solicităm eliminarea acestui punct, pentru că intervine în domeniul legilor organice.

Nu putem afirma faptul că acest cadru legislativ pentru privatizarea societăților comerciale cu capital de stat nu ar viza în general proprietatea. Este proprietatea de stat și constituie obiect al legii organice.

Prin urmare, propunem și susținem eliminarea. Mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș, în numele Grupul parlamentar PRM. Poftiți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cred că nu poate să fie o discuție în legătură cu caracterul reglementărilor organice ce le prevede acest pct. 6, regimul general al proprietății înseamnă, fără nici o discuție, cadrul legislativ pentru privatizare. Pentru că modalitatea de privatizare fixată în cadrul legislativ afectează regimul proprietății private sau de stat, în forma capitalului său privat.

În ceea ce privește obiecțiunea noastră, noi am mai adăugat un argument, deși, față de acest irefutabil "lege organică" nu era necesar, și anume că nu există nici o necesitate de urgență și nu există nici o justificare, în raport de programul Guvernului, care a afirmat o politică de transparență în domeniul privatzării, ca aceste legi, care sunt esențiale pentru economia noastră, să nu fie supuse dezbaterilor parlamentarilor.

Vă rog să primiți amendamentul pentru cele două rațiuni și să votați pentru eliminarea textului din lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar, din partea ințiatorului. Poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că dacă s-ar fi citit cu atenție art.1 s-ar fi văzut din proiectul de lege că de la început s-a spus că ordonanțele se vor emite în alte domenii decât cele care țin de legile organice. Deci, acesta este art.1.

Acum, revenind la argumentele care au fost aduse aici, și în special de faptul că problemele de privatizare țin de textul constituțional referitor la legile organice, la regimul general al proprietății și, ca atare, ar trebui eliminată din cuprinsul proiectului această prevedere, țin să subliniez că nu avem în vedere ca, prin aceste ordonanțe, să reglementăm în domeniul legilor organice, ci avem în vedere aspecte legate de organizarea privatizării, unele detalii privind derularea contractelor, modul în care agenția urmărește îndeplinirea clauzelor contractuale.

În plus, referitor în special la argumentul că ne-am găsi în domeniul legilor organice, vă citez dintr-o decizie a Curții Constituționale cum este tratată problema cu privire la regimul general. Curtea Constituțională a spus foarte clar: "Este evident că folosirea termenului general, referitor la regimul general al proprietății, circumscrie domeniului legilor organice la principiile, regulile comune fundamentale care privesc raporturile generale ale proprietății. Firesc, aspecte parțiale, particulare, eventual mai mărunte, pot fi reglementate și prin legi ordinare." Este punctul de vedere exprimat prin decizia Curții Constituționale nr.2 din 1955.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat Boc.

V-aș ruga totuși să ne plasăm în procedura de urgență.

 
   

Domnul Emil Boc:

Noi am cunoscut prevederile deciziei Curții Constituționale, și tocmai această decizie a Curții Constituționale fixează acest cadru și se suprapune exact peste ceea ce există la pct.6 – "îmbunătățirea cadrului legislativ". este vorba de cadrul general, și nu este vorba de o reglementare punctuală, precisă, care într-adevăr ar putea constitui obiectul unei legi ordinare. Deci tocmai de aceea, în spiritul deciziei Curții Constituționale, noi susținem eliminarea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreau să-i spun domnului deputat: cadru legislativ înseamnă mai multe legi din cadrul unor reglementări, și nicidecum că ar fi vorba de regimul general, așa cum prevede Constituția.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă îmi îngăduiți, foarte scurt, eu cred că domnul ministru Gaspar ne-a servit argumentul pentru care eliminarea se impune.

Într-adevăr, prin menținerea unor prevederi care pot să fie de consistență organică, se contrazice chiar art.1 al legii, care nu permite reglementări în acest domeniu.

În al doilea rând, în ceea ce privește definirea de lege organică sau nu, vă rog să constatați că într-adevăr Curtea Constituțională spune acest lucru, dar într-o decizie foarte recentă din februarie 2000 - calificarea legilor ca fiind organice se face în mod expres prin textul constituțional, iar nu pe cale de interpretare. Împrejurarea este legată de faptul că în Constituție sunt reglementate majoritatea domeniilor care sunt supuse reglementării prin lege.

Formularea textului cu "îmbunătățirea cadrului" înseamnă pentru mine, ca jurist, domeniu. Deci această primă parte a textului este clar că permite și adoptarea unor legi organice.

Cred în buna-credință a domnului ministru. Nu este cazul s-o pun în discuție. Cred că Guvernul nu va emite, dar eu nu-mi permit să-i dau posibilitatea să le emită, și atunci am o propunere, dacă vreți, de compromis. Este discuția pe care am avut-o și cu domnul deputat Moiș acum, și anume: "...pentru asigurarea controlului îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractele de privatizare..." reprezintă într-adevăr o reglementare care nu privește o lege organică și care într-adevăr apare ca fiind de o stringentă necesitate.

Acceptăm, dacă doriți, ca amendamentul nostru să elimine numai prima parte, "...îmbunătățirea cadrului legislativ pentru privatizarea societăților comerciale cu capital de stat...", și să se mențină "...îmbunătățirea cadrului legislativ pentru asigurarea controlului îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractele de privatizare încheiate."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Pentru că văd că formula aceasta, "...îmbunătățirea cadrului legislativ...", a fost înțeleasă în alt sens decât cel pe care noi l-am gândit, vă propun ca prima parte a textului să sune în felul următor: "Reglementări privind privatizarea societăților comerciale de stat...", și pe urmă restul textului curge. Deci nu mai îmbunătățim cadrul legislativ, ca să se creadă că este vorba de domeniul legilor organice.

Partea a doua ați împărtășit-o și dumneavoastră, iar eu v-am explicat ce ar intra aici – ar fi probleme legate de organizarea privatizării, detalii privind derularea contractelor și partea cu care ați fost de acord.

Domnule președinte, înlocuim "...îmbunătățirea cadrului legislativ..." cu "reglementări privind privatizarea..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Olteanu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Stimați colegi,

Sigur că suntem în situația de a propune ameliorări de texte într-o procedură de urgență, perspectivă din care am anumite rezerve sau, mai exact, sunt obligat să le am de către Regulament.

Pe de altă parte, sunt, de asemenea, obligat să răspund câtorva aspecte legate de obiecțiile invocate. În primul rând, să precizez că această comisie, Comisia juridică, de disciplină și imunități, a optat cu majoritatea voturilor exprimate pentru respingerea amendamentului respectiv, cel puțin din două considerente: primul, este clar că legea de abilitare precizează foarte bine că nu vor fi legi cu caracter organic și deci, prin urmare, nu trebuie să utilizăm o prezumție de culpă a Guvernului, ci, dimpotrivă. De aceea, regret că domnul deputat Bolcaș nu mai este aici. Dacă are încredere în Guvern și în domnul ministru Gaspar, ar trebui să accepte formula pe care domnul ministru Gaspar a propus-o. Cred însă, cu rezervele menționate, că o asemenea formulă poate fi acceptată.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, un ultim argument care pledează pentru a da posibilitatea Guvernului să emită astfel de norme în perioada de abilitare la care se referă legea este textul raportului Comisiei Europene, de la pag.39, ultimul paragraf, în care se spune textual, în urma constatării, că România nu poate fi considerat un stat dotat cu o economie de piață viabilă, spun responsabilii europeni, iar concluzia este aceea că accelerarea privatizării și restructurarea întreprinderilor este o urgență majoră, perspectivă din care cred că Guvernul trebuie să fie abilitat ca în această perioadă de vacanță parlamentară, perioadă de altfel destul de lungă, să poată emite acele reglementări care, evident, nu sunt de natura legilor organice.

În concluzie, sunt de acord cu ameliorarea propusă de inițiator. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Noi nu avem încredere în Guvern, pentru că nu l-am votat. Noi avem încredere doar în Constituție, care spune că nu se poate interveni prin ordonanță simplă în domeniul legilor organice. Nici motivarea propusă de domnul ministru nu satisface domeniul neorganic. Prin urmare, susținem în continuare eliminarea.

Deci noi avem încredere în Constituția României în primul rând, și nu în Guvern, ca o politică concretă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moiș.

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

Voi exprima punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului România Mare în continuare.

Noi suntem de acord să acceptăm modificarea pct.6, dar cu eliminarea totală a cuvântului "privatizare" și, atunci, în întâmpinarea propusă de către domnul ministru, noi suntem de acord cu "...reglementări privind restructurarea societăților comerciale cu capital de stat...", dar nici într-un caz nu putem fi de acord cu "...reglementări privind privatizarea...", deoarece, așa cum a arătat și colegul meu, domnul deputat Boc, încalcă flagrant art.72, lit.k), din Constituție, fiind un domeniu al regimului proprietății.

Vă rog să înțelegeți poziția noastră în sens constructiv, și nu obstrucționist. Pentru că președintele Comisiei juridică, de disciplină și imunități a ridicat această obiecțiune că Guvernul ar trebui să aibă posibilitatea să ia măsuri de restructurare a societăților comerciale, noi suntem de acord, expresis verbis, să se prevadă la pct.6 "...reglementări privind restructurarea societăților comerciale cu capital de stat, precum și asigurarea controlului...", și textul să curgă.

Nici într-un caz nu suntem de acord cu formularea "...îmbunătățirea cadrului legislativ pentru privatizare sau reglementări privind privatizarea..."

Suntem pentru eliminarea primei părți a primei teze de la pct.6, și suntem de acord cu teza a doua: "...asigurarea controlului îndeplinirii obligațiilor..."

Încă o dată sublinez: suntem de acord cu reformularea tezei întâi, în sensul reglementărilor privind restructurarea societăților comerciale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din respect pentru dumneavoastră, sunt obligat să precizez că nu eu am spus ceea ce am spus.

Domnul deputat Moiș trebuie să înțeleagă că m-am referit la pag.39 din raportul Comisiei Europene. Deci nu Ionel Olteanu a spus acest lucru, ci Comisia Europeană în raportul de țară pentru 2000.

Prin urmare, dați-mi voie să repet citatul. Este vorba nu doar de restructurare, ci de accelerarea privatizării și restructurării, care sunt chestiuni urgente. Aceasta a spus-o Uniunea Europeană și nu Ionel Olteanu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Acsinte Gaspar, cu privire la noile propuneri de reformulare.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule președinte.

Stimați colegi,

Totuși, ca să fiu mai bine înțeles în ceea ce privește acest punct pe care noi l-am propus și prin care Guvernul poate să emită ordonanțe, completez partea introductivă în felul următor: "...reglementări de ordin tehnic și organizatoric privind restructurarea și privatizarea societăților comerciale...", și textul curge în continuare. Cred că acum veți înțelege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți vreun comentariu la această reformulare care practic răspunde tuturor obiecțiilor dumneavoastră și înlătură în mod evident abordarea chestiunii proprietății, incluzând și problema restructurării?

Domnul deputat Moiș.

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

Vă cer iertare. Ne menținem poziția cu privire la eliminarea noțiunii de privatizare. În rest, suntem de acord cu orice fel de formulare pe care o propune Guvernul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Potrivit Regulamentului, voi supune votului întâi propunerea de eliminare și apoi textul, așa cum a fost reformulat din discuții, pe care vi-l propune reprezentantul Guvernului.

Deci, cine este de acord cu eliminarea pct.6 din pct.II? 80 de voturi pentru eliminare.

Cine este împotriva eliminării? 67 de voturi.

Deci, a fost eliminat pct.6. (Aplauze din partea Grupului parlamentar PRM.)

Grupul parlamentar al PDSR-ului mulțumește Grupului parlamentar al UDMR-ului pentru votul exprimat.

Există o cerere din partea Grupului parlamentar al PDSR.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit Regulamentului, cer verificarea cvorumului, în numele Grupului parlamentar PDSR, și apel nominal.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Potrivit Regulamentului, un grup parlamentar poate cere verificarea cvorumului.

Rog să prezentați tabelul.

Domnule secretar Mohora, vă rog să faceți apelul.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Abiței Ludovic

Prezent

Afrăsinei Viorica

Absentă

Albu Gheorghe

Absent

Ana Gheorghe

Prezent

Anastasescu Olga-Lucheria

Absent

Andea Petru

prezent

Andrei Ioan

prezent

Andrei Zeno

prezent

Andronescu Ecaterina

Absent

Antal Istvá n

Prezent

Anton Marin

Absent

Antonescu George Crin Laurențiu

Absent

Antonescu Niculae Napoleon

Prezent

Apostolescu Maria

Absent

Arghezi Mitzura Domnica

Prezentă

Ariton Gheorghe

Prezent

Armaș Iosif

Absent

Arnăutu Eugeniu

Prezent

Asztalos Ferenc

Prezent

Baban Ștefan

Prezent

Babiaș Iohan-Peter

Prezent

Babiuc Victor

Absent

Baciu Mihai

Prezent

Bahrin Dorel

Absent

Baltă Mihai

Prezent

Baltă Tudor

Absent

Bar Mihai

Absent

Bara Radu Liviu

Absent

Barbu Gheorghe

Prezent

Bartoș Daniela

Absent

Bădoiu Cornel

prezent

Bălăeț Mitică

prezent

Bălășoiu Amalia

Absent

Băncescu Ioan

Prezent

Bâldea Ioan

Prezent

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

Prezent

Bentu Dumitru

Prezent

Bercăroiu Victor

Prezent

Berceanu Radu Mircea

Prezent

Bereczki Endre

Prezent

Birtalan Ákos

Prezent

Bivolaru Ioan

Absent

Bleotu Vasile

Prezent

Boabeș Dumitru

Prezent

Boagiu Anca Daniela

Prezentă

Boajă Minică

Prezent

Boc Emil

Prezent

Bogea Angela

Absent

Boiangiu Cornel

Prezent

Bolcaș Augustin Lucian

Absent

Böndi Gyöngyike

Prezentă

Borbé ly Lá szló

Prezent

Bozgă Ion

Prezent

Bran Vasile

Prezent

Brînzan Ovidiu

Prezent

Brudașca Damian

Absent

Bucur Constantin

Absent

Bucur Mircea

Prezent

Buga Florea

Prezent

Burnei Ion

Prezent

Buruiană Aprodu Daniela

Prezentă

Buzatu Dumitru

Absent

Buzea Cristian Valeriu

Prezent

Calcan Valentin Gigel

Absent

Canacheu Costică

Prezent

Cazan Gheorghe Romeo-Leonard

Absent

Cazimir Ștefan

Prezent

Cășunean-Vlad Adrian

Prezent

Cerchez Metin

Prezent

Cherescu Pavel

Prezent

Chiliman Andrei Ioan

Absent

Chiriță Dumitru

Prezent

Ciontu Corneliu

Absent

Ciuceanu Radu

Prezent

Ciupercă Vasile Silvian

Prezent

Cîrstoiu Ion

Absent

Cladovan Teodor

Prezent

Cliveti Minodora

Absent

Coifan Viorel-Gheorghe

Absent

Cojocaru Nicu

Prezent

Crăciun Dorel Petru

Prezent

Creț Nicoară

Prezent

Cristea Marin

Prezent

Crișan Emil

Prezent

Dan Matei-Agathon

Absent

Daraban Aurel

Prezent

Dinu Gheorghe

Absent

Dobre Traian

Absent

Dobre Victor Paul

Prezent

Dobrescu Smaranda

Prezentă

Dolănescu Ion

Absent

Dorian Dorel

Absent

Dorneanu Valer

Prezent

Dragomir Dumitru

Absent

Dragoș Liviu Iuliu

Absent

Dragu George

Absent

Drăgănescu Ovidiu-Virgil

Prezent

Drețcanu Doina-Micșunica

Absent

Dumitrescu Cristian Sorin

Absent

Dumitriu Carmen

Prezentă

Duțu Constantin

Absent

Duțu Gheorghe

Prezent

Enescu Nicolae

Prezent

Erdei Doló czki Istvá n

Prezent

Eserghep Gelil

Prezent

Fâcă Mihail

Absent

Firczak Gheorghe

Prezent

Florea Ana

Prezentă

Florescu Ion

Absent

Florescu Nicolae-Doru

Prezent

Fotopolos Sotiris

Prezent

Frunzăverde Sorin

Prezent

Gaspar Acsinte

Prezent

Georgescu Florin

Prezent

Georgescu Filip

Prezent

Gheorghe Valeriu

Prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

Absent

Gheorghiță Manuela

Absent

Gheorghiu Adrian

Prezent

Gheorghiu Viorel

Prezent

Gingăraș Georgiu

Absent

Giuglea Ștefan

Prezent

Godja Petru

Absent

Grădinaru Nicolae

Prezent

Grigoraș Neculai

Prezent

Gubandru Aurel

Prezent

Gvozdenovici Slavomir

Prezent

Hașotti Puiu

Absent

Hogea Vlad Gabriel

Absent

Holtea Iancu

Prezent

Hrebenciuc Viorel

Absent

Ianculescu Marian

Prezent

Ifrim Mircea

Prezent

Ignat Miron

Prezent

Ilie Aurel-Constantin

Absent

Iliescu Valentin Adrian

Prezent

Ionel Adrian

Prezent

Ionescu Anton

Prezent

Ionescu Costel Marian

Prezent

Ionescu Dan

Prezent

Ionescu Daniel

Prezent

Ionescu Mihaela

Prezentă

Ionescu Răzvan

Prezent

Ionescu Smaranda

Prezentă

Iordache Florin

Absent

Iriza Scarlat

Prezent

Ivănescu Paula Maria

Prezentă

Jipa Florina Ruxandra

Prezentă

Kelemen Atilla Bé la Ladislau

Prezent

Kelemen Hunor

Prezent

Kerekes Károly

Prezent

Kónya-Hamar Sá ndor

Prezent

Kovács Csaba-Tiberiu

Prezent

Kovács Zoltan

Prezent

Lari Iorga Leonida

Prezentă

Lazăr Maria

Prezentă

Lăpădat Ștefan

Prezent

Lăpușan Alexandru

Prezent

Leonăchescu Nicolae

Prezent

Lepădatu Lucia Cornelia

Absent

Lepșa Victor Sorin

Prezent

Loghin Irina

Prezentă

Luchian Ion

Prezent

Magheru Paul

Prezent

Maior Lazăr Dorin

Prezent

Makkai Grigore

Prezent

Man Mircea

Absent

Manolescu Oana

Prezentă

Marcu Gheorghe

Prezent

Mardari Ludovic

Prezent

Marin Gheorghe

Prezent

Marineci Ionel

Prezent

Márton Árpád Francisc

Prezent

Mălaimare Mihai-Adrian

Absent

Mărăcineanu Adrian

Prezent

Mândrea-Muraru Mihaela

Absent

Mândroviceanu Vasile

Absent

Mera Alexandru Liviu

Prezent

Merce Ilie

Prezent

Meșca Sever

Prezent

Miclea Ioan

Prezent

Micula Cătălin

Prezent

Mihalachi Vasile

Absent

Mihăilescu Petru Șerban

Absent

Mincu Iulian

Prezent

Mircea Costache

Absent

Mirciov Petru

Prezent

Miron Vasile

Prezent

Mitrea Miron Tudor

Absent

Mitu Dumitru Octavian

Prezent

Mițaru Anton

Prezent

Mînzînă Ion

Prezent

Mocioalcă Ion

Prezent

Mocioi Ion

Absent

Mogoș Ion

Absent

Mohora Tudor

Prezent

Moisescu George Dumitru

Prezent

Moisoiu Adrian

Prezent

Moiș Vasile

Prezent

Moldovan Carmen Ileana

Absent

Moldovan Petre

Prezent

Moldoveanu Eugenia

Prezentă

Moraru Constantin Florentin

Prezent

Motoc Marian Adrian

Prezent

Musca Monica Octavia

Absent

Mușetescu Ovidiu-Tiberiu

Absent

Naidin Petre

Prezent

Nan Nicolae

Prezent

Nassar Rodica

Prezentă

Naum Liana Elena

Prezentă

Nădejde Vlad-George

Prezent

Năstase Adrian

Absent

Năstase Ioan Mihai

Prezent

Neacșu Ilie

Absent

Neagu Ion

Prezent

Neagu Victor

Prezent

Neamțu Horia Ion

Prezent

Neamțu Tiberiu Paul

Prezent

Nechifor Cristian

Prezent

Negoiță Liviu Gheorghe

Absent

Nica Dan

Absent

Nicolae Ion

Prezent

Nicolăescu Gheorghe-Eugen

Prezent

Nicolescu Mihai

Prezent

Nicolicea Eugen

Absent

Niculescu Constantin

Prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

Absent

Nistor Vasile

Prezent

Niță Constantin

Absent

Oltean Ioan

Absent

Olteanu Ionel

Prezent

Oltei Ion

Prezent

Onisei Ioan

Absent

Palade Doru Dumitru

Prezent

Pambuccian Varujan

Absent

Pașcu Ioan Mircea

Absent

Pataki Iulia

Prezentă

Patriciu Dinu

Absent

Păun Nicolae

Absent

Păduroiu Valentin

Prezent

Pășcuț Ștefan

Prezent

Pécsi Ferenc

Prezent

Pereș Alexandru

Prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

Absent

Petruș Octavian Constantin

Absent

Pleșa Eugen Lucian

Absent

Pop Napoleon

Prezent

Podgoreanu Radu

Prezent

Popa Constanța

Prezentă

Popa Cornel

Prezent

Popa Virgil

Prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

Prezent

Popescu Ioan Dan

Absent

Popescu Dorin Grigore

Prezent

Popescu Gheorghe

Absent

Popescu Kanty Cătălin

Prezent

Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton

Absent

Popescu Virgil

Prezent

Posea Petre

Prezent

Predică Vasile

Prezent

Pribeanu Gheorghe

Absent

Priboi Ristea

Prezent

Purceld Octavian-Mircea

Prezent

Pușcaș Vasile

Absent

Puwak Hildegard-Carola

Absent

Puzdrea Dumitru

Absent

Radan Mihai

Absent

Ráduly Róbert Kálmán

Absent

Raicu Romeo Marius

Prezent

Rasovan Dan Grigore

Prezent

Rădoi Ion

Prezent

Rădulescu Grigore Emil

Prezent

Roșculeț Gheorghe

Prezent

Rus Emil

Prezent

Rus Ioan

Prezent

Rușanu Dan Radu

Prezent

Sadici Octavian

Prezent

Sali Negiat

Absent

Sandache Cristian

Prezent

Sandu Alecu

Prezent

Sandu Ion Florentin

Prezent

Sassu Alexandru

Prezent

Saulea Dănuț

Prezent

Savu Vasile Ioan

Absent

Săpunaru Nini

Prezent

Sârbu Marian

Absent

Sbârcea Tiberiu Sergius

Prezent

Selagea Constantin

Prezent

Sersea Nicolae

Prezent

Severin Adrian

Absent

Simedru Dan Coriolan

Absent

Sirețeanu Mihail

Prezent

Sonea Ioan

Prezent

Spiridon Nicu

Prezent

Stan Ioan

Prezent

Stan Ion

Absent

Stana-Ionescu Ileana

Prezentă

Stanciu Anghel

Absent

Stanciu Zisu

Prezent

Stănescu Alexandru-Octavi

Absent

Stănișoară Mihai

Prezent

Stoian Mircea

Prezent

Stoica Valeriu

Absent

Stroe Radu

Prezent

Stuparu Timotei

Prezent

Suciu Vasile

Prezent

Suditu Gheorghe

Absent

Székely Ervin-Zoltán

Prezent

Szilágyi Zsolt

Prezent

Șnaider Paul

Prezent

Ștefan Ion

Prezent

Ștefănescu Codrin

Prezent

Ștefănoiu Luca

Prezent

Știrbeț Cornel

Prezent

Tamás Sándor

Prezent

Tărâță Culiță

Prezent

Târpescu Pavel

Prezent

Tcaciuc Ștefan

Absent

Teculescu Constantin

Prezent

Timiș Ioan

Prezent

Toader Mircea Nicu

Absent

Todoran Pavel

Prezent

Tokay Gheorghe

Prezent

Toró Tiberiu

Prezent

Tudor Marcu

Prezent

Tudose Mihai

Prezent

Tunaru Raj

Prezent

Țibulcă Alexandru

Prezent

Țocu Iulian Costel

Prezent

Varga Attila

Prezent

Vasile Aurelia

Absent

Vasilescu Nicolae

Prezent

Vasilescu Lia Olguța

Prezentă

Vasilescu Valentin

Prezent

Vekov Károly-János

Prezent

Verbina Dan

Prezent

Vida Iuliu

Prezent

Videanu Adriean

Prezent

Vișinescu Marinache

Absent

Voicu Mădălin

Absent

Voinea Florea

Absent

Winkler Iuliu

Prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

Prezent

Zăvoian Ioan Dorel

Prezent

Zgonea Valeriu Ștefan

Prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul ședinței.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Sunt în sală 231 de colegi deputați. Deci vă rog să vă așezați în băncile dumneavoastră și să reluăm lucrările. Și îndrăznesc să vă rog și să stați în sală până când dezbatem cele două legi.

La punctul 7 nu au fost amendamente respinse.

Dacă există vreo obiecție din sală? Nu.

Punctul 7 a fost votat.

Stimați colegi,

Vă rog să vă reluați locurile în sală și să nu vă treziți vorbind la punctul 10, după ce am trecut la 12!

La punctul 8, dacă sunt obiecțiuni?

Domnul deputat Moiș.

Vă referiți la amendamentul care a fost respins, da?

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

La punctul 8-I, noi considerăm că prima parte "Măsuri privind dezvoltarea durabilă a teritoriului național", "dezvoltarea durabilă a teritoriului național" trebuie eliminată, pentru că este, pe de o parte, foarte ambiguă exprimarea, formularea... Cum să dezvolți teritoriul național? Prin extensie? Codul civil prevede o singură posibilitate de extindere a unei proprietăți: prin aluviuni. Se poate înțelege orice din acest text.

Suntem de acord, însă, cu formularea în continuare: "măsurile prevăd relansarea activității în domeniul construcțiilor..." și textul curge mai departe. Dar "dezvoltarea durabilă a teritoriului național" este formulată într-o limbă de lemn și ne duce cu gândul la o rubrică celebră, a panseurilor lui Gâgă. Ori se reformulează textul, și atunci suntem de acord cu el, dar nu în această formă. "Dezvoltarea durabilă a teritoriului național" nu este de acceptat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat,

Dumneavoastră sunteți un distins jurist și știți că atunci când se face un amendament, el se face în mod constructiv, prin reformularea textului. Deci cum reformulați dumneavoastră, într-o altă limbă decât cea de lemn pe care o criticați?!

Vă rog frumos să reformulați textul concret!

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

Vă cer scuze, poate am fost mai dur în exprimare și pentru a fi persuasiv, aceasta este singura rațiune pentru care am îngroșat puțin tușa cuvintelor. Vă cer scuze, și dumneavoastră și colegilor mei.

Așadar, propunerea constructivă este să eliminăm "dezvoltarea durabilă a teritoriului național" și să rămână "măsuri privind relansarea activității în domeniul construcțiilor, cu precădere a construcțiilor de locuințe și armonizarea cadrului legislativ impus de procesul de integrare europeană", care este perfect acceptabil.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră aveți raportul pe care îl am și eu, al comisiei?

În raportul comisiei, dumneavoastră propuneți reformularea sintagmei. Deci vă rog s-o reformulați. Ceea ce spuneți acum – eliminarea – este altceva decât ați propus la comisie. Or, potrivit Regulamentului, noi trebuie să ne referim la amendamentele respinse.

În consecință, vă rog respectuos să reformulați textul, ca să știu ce propun.

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

În final, suntem de acord cu eliminarea doar a epitetului "durabilă": "dezvoltarea teritoriului național". Este și mai constructivă propunerea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, ca să iasă "privind dezvoltarea teritoriului național".

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Exact. Cu aceasta putem fi de acord, dar "durabilă", pus acolo, scade din valoare, nu este o expresie acceptabilă din punct de vedere juridic. Sau acceptăm orice altă formulare pe care vrea să o dea Guvernul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mă rog, dar propuneți-o! Deci, când propuneți un amendament de reformulare...

 
   

Domnul Vasile Moiș:

De acord, domnule președinte, noi am propus eliminarea sintagmei "durabilă".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, am înțeles. Domnul deputat Boc. Stați ca să răspundeți la ambele obiecțiuni.

 
   

Domnul Emil Boc:

Tot amendament preluat, noi am obiectat la sintagma "dezvoltarea durabilă a teritoriului" din perspectiva reglementării, prin Constituție, art.72 alin.3 lit.o), unde se spune: "organizarea administrației locale a teritoriului", deci, este un domeniu organic și dacă noi raportăm numai la 14.1...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin. Sunteți unul dintre distinșii noștri juriști și puteți observa că textul se referă la "organizarea teritoriului", în Constituție, iar aici vorbim de "dezvoltarea teritoriului".

 
   

Domnul Emil Boc:

Dar "dezvoltarea teritoriului" și "organizarea teritoriului"...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu, sunt chestiuni cu totul distincte.

 
   

Domnul Emil Boc:

…sfera lor se intersectează și pentru a elimina orice suspiciune de intervenție în domeniul organic, noi am propus, din această perspectivă, eliminarea, coroborând și cu ceea ce s-a susținut mai înainte din perspectiva sintagmei care este iarăși neclară. Deci, noi susținem "măsuri pentru relansarea activității în domeniul construcțiilor", prin eliminarea acestei sintagme "de dezvoltare durabilă a teritoriului național" și din perspectiva intervenției în domeniul legilor organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar. Poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Înțeleg că, din partea Grupului PRM, ceea ce a deranjat în modul în care a fost redactat acest text, sintagma "durabil" este cea care se propune să fie eliminată. Acuma, sigur "durabil", dacă mergem și ne uităm în dicționar, înseamnă trainic, rezistent, viabil, deci, aș putea să spun "măsuri privind dezvoltarea durabilă a teritoriului", dar, ca să înlătur orice discuție legată de această sintagmă, aș propune, domnule președinte, ca să reformulăm textul "măsuri privind amenajarea și dezvoltarea teritoriului național", dacă convine acest text, "măsuri privind amenajarea teritoriului în vederea conservării și dezvoltării"....

O voce din sală:

...amenajarea teritorială, nu a teritoriului...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, privind amenajarea teritoriului în vederea conservării și dezvoltării.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Este invers.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

În ceea ce privește ipoteza că textul face parte din categoria legilor organice, vă spun din capul locului că este o greșeală de interpretare a art.72, alin.3, lit.o) care se referă la organizarea teritoriului sub aspect administrativ, acela este sensul din Constituție, sub aspectul comună, orașe, județe.

Poftiți, "măsuri în vederea conservării și dezvoltării teritoriului național".

 
   

Domnul Vasile Moiș (din sală):

....dezvoltarea teritorială, nu a teritoriului...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun. "Măsuri în vederea conservării și dezvoltării teritoriale".

Vreau să vă reamintesc că, Camera Deputaților a adoptat o Hotărâre nr.31/2000, prin care Guvernul va trebui să înainteze Parlamentului proiecte de lege și un program pentru îmbunătățirea activității de prevenire și apărare împotriva dezastrelor provocate de inundații, alunecări de teren, de reconstrucție ecologică. Toate acestea se însumează în măsurile de dezvoltare a teritoriului. Dacă nu se înțelege acest lucru, atunci putem să spunem "măsuri privind conservarea și dezvoltarea localităților" dacă vreți, din punctul acesta de vedere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reformulați!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Reformularea ar fi în felul următor: "măsuri privind conservarea și dezvoltarea teritoriului". Cred că din punctul acesta de vedere se poate înțelege. Dezvoltarea teritoriului înseamnă o serie de măsuri .... (Discuții.)

Haideți să spunem atunci așa: "măsuri privind amenajarea, conservarea și dezvoltarea teritorială", deci, "măsuri privind conservarea și dezvoltarea teritorială" și pe urmă, textul curge.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, renunțați la "amenajare"?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, "măsuri privind amenajarea, conservarea și dezvoltarea teritorială" și pe urmă textul curge în continuare, cum a fost acceptat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră pct.8. Iertați-mă! Domnul președinte Olteanu. Poftiți!

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Sunt obligat din nou să precizez că expresia "măsuri pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului" reprezintă o sintagmă a Uniunii Europene. Congresul Puterilor Locale și Regionale ale Europei (CPLRE) utilizează această sintagmă din 1995 și avem aici distinși membri, foști membri ai CPLRE-ului care își amintesc. Poate să mă confirme și domnul Coifan, poate să mă confirme și domnul Onisei, regret că nu este în sală. Este absolut europeană această sintagmă și nu presupune, în nici un caz, extinderea teritoriului, ci o dezvoltare concretă, trainică și din perspectiva protejării mediului a unei zone teritoriale. Pe baza acestui concept se materializează, în momentul de față, inclusiv proiectul euro-regiunilor care se află în aplicare și la noi în țară.

În sfârșit, vreau să vă spun că membrii comisiei au analizat cu atenție atunci când au votat o asemenea sintagmă și au adoptat punctul de vedere de respingere a unui asemenea amendament. Dacă domnul deputat Moiș are ceva cu cuvântul "durabilă", atunci înseamnă că argumentarea dânsului este nepotrivită în sensul că există o contradicție în termeni evidentă, pentru că nu este vorba despre o dezvoltare a teritoriului, ca extindere a acestuia, ci o dezvoltare durabilă. Am putea fi de acord cu domnul ministru, cu inițiatorul în situația în care o asemenea sintagmă ar menaja susceptibilitățile dumneavoastră, însă repet, este de datoria noastră să utilizăm terminologia europeană adecvată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Baciu a cerut primul cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Moiș (din bancă):

Inițiatorul a propus o soluție.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Mulțumesc, domnule președinte. Nu am să intru în detalii juridice, de frică să nu greșesc. Am să mă refer numai la nevoia de a respecta limba aceasta a noastră, limba română. Și în limba noastră, domnule președinte al Comisiei jurice, dezvoltare înseamnă creștere întotdeauna, nu înseamnă altceva.

Deci, dacă eu spun "dezvoltarea teritoriului", dumneavoastră spuneți că a zis nu știu ce comisie europeană. Sunt de acord că s-ar putea să existe o expresie în limba franceză sau engleză care în traducere ad litteram să sune așa, dar poate acolo are alt sens. La noi, în limba română, dezvoltare înseamnă creștere. Cum să acceptăm noi aici un text care în limba noastră înseamnă cu totul altceva decât la ce se gândește cu legea. Că dumneavoastră vă gândiți la dezvoltarea economică, eventual eu știu la socială, etc., dar dezvoltarea teritoriului înseamnă creștere, să alipim Basarabia prin ordonanțele acestea de urgență sau mai știu eu ce? De aceea, îl rog pe domnul ministru Gaspar să se gândească un pic la reformularea aceea care să se apropie de ceva acceptabil, "dezvoltare teritorială" eventual, sau vedem cum, dar, în nici un caz nu putem accepta așa ceva, pentru că în limba română, repet, înseamnă altceva decât gândim noi aici.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Moiș. A, scuzați-mă! era în legătură cu amendamentul dumnealui.

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Grupul nostru este total de acord cu formularea făcută de către domnul ministru, el răspunde pe deplin intenției noastre de a amenda textul și noi nu suntem împotriva cuvântului "durabilă", dar "dezvoltarea teritorială durabilă" și nu "dezvoltarea teritoriului durabilă". De aceea, textul propus de domnul ministru: "măsuri privind amenajarea, conservarea și dezvoltarea teritorială durabilă" satisface pe deplin intențiile noastre de a amenda acest text. Fiind vorba de propunerea ministrului, reprezentantul celui care a promovat legea, vă rog să supuneți acest amendament al domnului ministru cu precizarea "dezvoltarea teritorială durabilă", cu care suntem de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți domnule deputat.

 
   

Domnul Makkai Grigore:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Această discuție care s-a ivit în jurul acestei noțiuni, cred că este de natură care trebuie precizată. Sunt perfect de acord cu domnul președinte al Comisiei juridice, în sensul că o dezvoltare durabilă, economică durabilă înseamnă ceea ce am așteptat de mult și în țara noastră, adică toate dezvoltările și toate intervențiile umane care se produc să fie perfect corelate cu cerințele mediului, deci, o dezvoltare în care să nu afectăm condițiile naturale sau condițiile de mediu din domeniul respectiv, dar să dezvoltăm și economic această regiune și, în acest context, cred că este și are locul această sintagmă în prezenta lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule, poftiți! Vedeți ca rigoarea dumneavoastră terminologică europeană să nu ne facă greutăți, domnule președinte.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc distinsului meu coleg care a clarificat problema și amintesc tuturor celor care au criticat PDSR-ul că înainte de 1996 PDSR-ul a realizat o creștere nesănătoasă, că noi vrem să includem sintagma "dezvoltare durabilă" tocmai în sensul unei creșteri economice sănătoase.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Este în afara subiectului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Până când reprezentantul Guvernului, văd că mai are consultări, v-aș ruga să-mi permiteți un mic intermezzo protocolar, parlamentar. Ne vizitează țara domnul Ladislav Ambros, președintele Comisiei pentru mediu și ocrotirea naturii din Consiliul Național al Republicii Slovace, Parlamentul acestei țări, prezent în sală. (Aplauze.)

Stimați colegi,

Între rigoarea europeană a textului și celelalte formulări, să încercăm să dăm curs unui text de compromis și să o facem și în spiritul Regulamentului. Dacă aș fi avut un amendament al comisiei eram obligat să supun votului amendamentul comisiei. Am un amendament respins al comisiei și atunci ar trebui să încep cu textul Guvernului. Guvernul vă propune un text de compromis și vă propun să-l supunem pe acesta votului dumneavoastră: "măsuri privind amenajarea, conservarea și dezvoltarea teritoriului" ... și în continuare textul curge așa cum nu l-ați criticat dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Moiș (din bancă):

...teritorială...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Teritorială.

Stimați colegi, poate gramatical ați avea dreptate, dar nu există termen "conservare teritorială", totul se referă la teritoriu.

 
   

Domnul Vasile Moiș (din bancă):

"dezvoltare teritorială durabilă", suntem de acord cu sintagma.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, după ce ați făcut teoria durabilului, vă însușiți termenul acesta, este foarte bine, că este european. Poftiți.

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte, vă cer scuze și dumneavoastră și colegilor. Noi am fost împotriva "dezvoltării durabile a teritoriului", nu împotriva "dezvoltării teritoriale", sunt două lucruri total diferite. Suntem de acord cu propunerea domnului ministru făcută la acest microfon "măsuri privind amenajarea, conservarea și dezvoltarea teritorială durabilă, relansarea activității în domeniul construcțiilor, cu precădere a construcțiilor de locuințe și armonizarea cadrului legislativ impus de procesul de integrare europeană". Este perfect rotund textul, este în limba română și este corect. Dacă mergeți pe "dezvoltarea teritorială durabilă" cu aceasta suntem de acord, dar nu putem fi de acord cu dezvoltarea...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, haideți că ne blocăm în amănunte. Vă supun votului dumneavoastră următorul amendament: "Măsuri privind amenajarea, conservarea și dezvoltarea teritorială durabilă".

 
   

Domnul Vasile Moiș (din bancă):

Pefect justificat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și în continuare, textul curge așa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile! 26 abțineri.

Cu 26 de abțineri, textul de la pct.8 a fost votat potrivit amendamentului pe care vi l-am prezentat.

La pct.9 nu au fost amendamente.

La pct.10, 11 și 12 nu au fost obiecțiuni, nici la pct.13.

La pct.14 dacă există obiecțiuni?

Domnul deputat Bolcaș din partea Grupului PRM.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Poate să fie o inadvertență numai de formulare și de data aceasta, dar cred că în lege dispozițiile trebuie să fie clare și cât mai neinterpretabile, chiar de către avocați. Perfecționarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor, în vederea alinierii la legislația comunitară, este așa de larg, așa de vag și așa nu spune absolut nimica, încât îmi permite mie să cred și să interpretez că se va da o altă regândire a întregii legislații din domeniul transporturilor, ceea ce cred că nu este cazul să o facă Guvernul în afara dezbaterilor parlamentare sau cu dezbateri parlamentare ulterioare.

O precizare de formulare poate ne ajută să trecem peste acest impediment. Altfel, noi propunem eliminarea pentru aceleași rațiuni de neoportunitate, nejustificare de urgență de legiferat în perioada vacanței parlamentare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește să intervină cineva pentru eliminare? Nu. Domnul deputat Bivolaru, poftiți!

Stimate domnule Bolcaș, îmi șoptea cineva să nu vă recomand să mergeți cu trenul sau cu mașinile pe drumurile cu gropi, să înțeleg că vă opuneți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Accept propunerea.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Ar fi bine să-i propunem să nu meargă sau să-i dorim să nu meargă cu mașină, cel puțin, nealiniată.

Această aliniere la legislația comunitară este absolut necesară în perioada următoare și țin să asigur pe colegi, exact astăzi am avut și o discuție pe această temă la Ministerul Transporturilor. Există o serie de ordonanțe pe care noi le-am votat în anii anteriori, care au fost făcute, să spunem așa, puțin pe picior, neținându-se cont de reglementările destul de rapide cu care este bombardată, ca să zic așa, Comunitatea Europeană și pe care și le-a însușit Comunitatea Europeană. Chiar zilele acestea, și ministrul transporturilor a venit de la o dezbatere mai largă tot pe aceste teme și, în condițiile acestea. este necesară, în etapa imediat următoare, să se realizeze această aliniere, de fapt.

Nu se pune problema și asigur și pe colegii de la Partidul România Mare că nu se va face o revoluție totală în legislația respectivă, este necesar să se execute câteva alinieri și aș da de exemplu, avem noi pe ordinea de zi, de foarte multă vreme, de 3 ani de zile, Ordonanța de Guvern nr.42 privind navigația, care staționează la noi în continuare și nu putem să-i dăm drumul, pentru că nu avem reglementările comunitare pe care să le atașăm acestei legislații.

De asemenea, avem Ordonanța nr.44 care s-a încercat a fi modificată anul trecut, am modificat-o așa de bine că trebuie exact în aceste zile să o modificăm. Sigur, mai sunt câteva zile până la sfârșitul lunii acesteia și în perioada de vară pauza este foarte mare. Va trebui să fie modificată și Ordonanța nr.44 cu câteva reglementări ținând de principii de activitate europeană în domeniul transporturilor. Este această revoluție în domeniul transporturilor și trebuie să o acceptăm. Noi am rămas foarte mult în urmă și prizonierii foarte multor șabloane.

În consecință, stimați colegi, să aveți încredere că această modificare este necesară și nu revoluționează în mod sistematic acest compartiment al transporturilor naționale, îi aduce îmbunătățiri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul deputat Olteanu, președintele Comisiei juridice. Poftiți!

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a votat în majoritate pentru respingerea unui asemenea amendament, având în vedere același raport european, Raportul anual de țară, acesta este din 2000, în care, trebuie să recunoaștem, deși se constată progrese realizate de către legislația specifică românească în domeniul transporturilor, se spune foarte clar că este necesară accelerarea adoptării unor dispoziții pentru a face compatibile aceste norme cu normele europene.

De aceea, comisia a optat pentru respingerea acestui amendament și poziția comisiei rămâne neschimbată. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, cu privire la pct.14 care se referă la perfecționarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor în vederea alinierii la legislația comunitară, Grupul parlamentar al PRM-ului a propus eliminarea acestuia. Ați ascultat argumentele și de ordin intern și cele de ordin extern, ținând de procesul de integrare.

Cine este pentru eliminarea acestui punct? Vedeți că și colegii dumneavoastră vor să eliminăm transporturile. 63 voturi pentru.

Cine este împotriva eliminării textului?

89 voturi împotriva eliminării.

Abțineri? 6 abțineri. Nu schimbă scorul.

Stimați colegi,

Vă rog să observați că de la ora când am început dezbaterile a trecut mult mai mult decât ora pe care dumneavoastră ați votat-o, în consecință, trecem în continuare la votarea textelor, fără dezbateri.

Deci, votăm doar acele...

 
   

Domnul Emil Boc (din bancă):

Nu putem marca timpul pierdut cu apelul nominal.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu vă rog să-l marcați, eu l-am marcat și excluzând timpul cu citirea apelului, s-a depășit de mult și cu mult ora care a fost votată de către dumneavoastră. Aveți o problemă de procedură?

 
   

Domnul Emil Boc:

După calculul nostru, excluzând timpul alocat apelului nominal, ar mai fi vreo 7-8 minute de dezbatere, dar vă facem o propunere constructiv㠖 având în vedere faptul că foarte multe din celelalte amendamente vizează cam același lucru, inoportunitatea sau caracterul organic, v-am propune pentru final să propuneți în discuție discutarea acelui amendament care vizează eliminarea procedurii de urgență cu privire la discutarea acestor ordonanțe simple în sesiunea din toamnă, pentru că este o chestiune vitală pentru conținutul acestei legi, înainte de a fi epuizat timpul, domnule președinte. Vă facem această propunere.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Dacă îmi îngăduiți pe acest aspect, sunt de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă suntem toată lumea de acord și Guvernul și comisia...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cu un amendament: sunt de acord cu un singur amendament. Într-adevăr, se repetă foarte mult, argumentele noastre sunt aceleași și nici eu nu mi-aș fi permis să vă rețin atenția cu ele, urmează să le votăm, dar aș dori ca fiecare grup parlamentar să poată să spună cele două sau trei puncte care se diferențiază și la care mai ține și acum. Există două puncte, în ceea ce ne privește, în care există legi deja elaborate, votate, intrate în vigoare sau există puncte în care legile sunt în procedura legislativă ale Camerei, pe care vrem să le marcăm. Sigur și cu precizarea făcută de colegul nostru că, într-adevăr, procedura de urgență, neapărat, trebuie discutată, dacă o acceptăm sau nu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu înțeleg să mă abat de la regulament cu chestiuni unanime, dar nu înțeleg să mă abat atunci când se propun practic dezbateri sub un alt titlu, deci, trecem la vot și votăm doar acele texte în legătură cu care s-a propus eliminarea și vom face o scurtă dezbatere cu privire la textul privind procedura de urgență.

La pct.15 cine este pentru pct.15, unde Grupul parlamentar al PRM a propus eliminarea?

Cine este pentru? Cine este pentru textul de la pct.15 care se referă la instituirea unor măsuri pentru stimularea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și a cooperației? Vă rog să numărați!

Stimați colegi, am fost de acord că nu se fac dezbateri și mai ales, neorganizate din sală.

Domnule deputat Tudor, nu există pe ordinea de zi o lege privind apărarea care să țină de competența comisiei dumneavoastră.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Ba există, vine acum domnul ministru, ați nimerit-o greșit.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

82 voturi pentru.

Împotrivă? Împotriva întreprinderilor mici și mijlocii. (Amuzament.)

Voci partea stângă a sălii (în cor):

Nu, nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-am citit punctul, n-am făcut nimic regulamentar.

Voci partea stângă a sălii:

Nu suntem împotriva întreprinderilor mici și mijlocii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, mulțumesc.

41 de voturi împotrivă.

Abțineri? 28 abțineri? Este clar.

Cu 82 voturi pentru, 41 contra și 28 abțineri, textul de la pct.15 a fost aprobat.

La pct.16, 17 și 18 n-au fost obiecțiuni. Se consideră adoptat în unanimitate.

La pct.III n-au fost obiecțiuni cu privire la pct.1, 2, 3, 4, 5.

A fost o obiecțiune la pct.6 – "Organizarea și funcționarea caselor private de asigurări de sănătate", cu privire la care Grupul parlamentar PRM propune eliminarea.

Eu supun votului, potrivit regulamentului, textul prezentat.

Deci, pct.6: cine este pentru includerea în legea de abilitare a capitolului privind organizarea și funcționarea caselor private de asigurări de sănătate?

Cine este pentru? Vă rog frumos să vă exprimați votul, încă o dată. Cine este pentru? Că nu a ieșit nimeni din sală și, cu toate acestea, se schimbă scorul.

Cine este pentru pct.6 de la pct.III? 96 de voturi pentru.

Împotrivă? Împotriva pct.6, privind asigurările de sănătate? 61 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Deci, cu 96 de voturi pentru, 61 contra și 11 abțineri, s-a adoptat textul de la pct.6.

Eu ascultasem de dimineață niște declarații foarte frumoase despre sănătate, din partea Grupului parlamentar al PRM. Nu regăsesc declarațiile acelea în votul de acum.

La pct.7 nu sunt probleme; pct.7 de la pct.III – votat în unanimitate.

La pct.IV, pct.1, 2, 3 nu sunt obiecțiuni. Se votează în unanimitate.

La pct.4, Grupul parlamentar al PRM propune eliminarea acestui text, cu referire la înființarea și organizarea Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor și a Serviciilor Publice Comunitare de Evidența Persoanelor.

Cine este pentru pct.4? Vă rog să vă exprimați votul. 94 de voturi pentru.

Împotrivă?

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală):

56 sunt aici!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu confundați ce ați semnat de dimineață cu câți sunteți acum prezenți în sală.

Constat cu bucurie că unii dintre colegii de la PRM pot să numere și uitându-se la mine și numărând cu spatele.

(Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar PRM)

76 de voturi.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 94 de voturi pentru, 76 împotrivă și două contra, punctul…

(Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al PRM)

Stimați colegi,

Eu v-aș ruga să vă duceți puțin la regulament și să vedeți cine are dreptul să numere voturile din sală.

(Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar PRM)

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule președinte, vă rog, procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am de făcut o constatare, pe care nu este prima dată că o fac, am făcut-o și în legislatura trecută și atunci m-a aplaudat PDSR. Acum, probabil, nu mă mai aplaudă.

Contest corectitudinea numărării voturilor de către cei doi secretari din comisie. Ca atare, doresc să fie cineva suplimentar care să numere voturile.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat …

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Este propunerea mea și vă rog să nu mă întrerupeți!

Am o propunere de procedură. Indiferent ce propunere fac, vă rog să mă lăsați!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Citiți întâi procedura și să vedem dacă nu cumva șeful grupului parlamentar trebuie să facă treaba asta.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Aceasta este procedura, despre care vă rog eu să țineți cont. Contestăm vehement corectitudinea numărării voturilor. Noi am numărat acolo 56, împreună cu cele 28 de acolo sunt cu 8 sau 10 mai mult decât ați numărat dumneavoastră. Și am fost foarte grijulii cu votul.

Ori ieșiți din comisie cei doi, care nu știți să vă faceți …, sau nu sunteți corecți în numărare, ori ne lăsați pe noi să numărăm. Dacă vreți, facem și public treaba asta.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă rog să vă uitați la regulament și să vedeți că treaba asta pe care o faceți dumneavoastră putea face șeful grupului dumneavoastră parlamentar.

Întreb Grupul parlamentar al PRM dacă contestă numărătoarea, prin șeful grupului parlamentar.

Și v-aș ruga pe viitor să nu mai invocați regulamentul, încălcându-l, domnule Tudor. (Domnul deputat Marcu Tudor vociferează în bancă.)

Nu aveți dreptul să vorbiți în numele grupului parlamentar!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, domnule președinte, pentru incident.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am drept la replică!

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult să vă revizuiți atitudinea față de mine!

Eu v-am spus că vă respect, dar același lucru nu-l am din partea dumneavoastră. Sunt mai în vârstă decât dumneavoastră, am mai multe studii, am mai multă experiență de viață. (Rumoare)

Faptul că dumneavoastră acum, printr-un vot, sunteți președintele acestei Adunări, nu vă conferă nici un surplus de capacitate intelectuală ca să vă dea dreptul să mă jigniți.

Eu, dacă fac o propunere, nu înseamnă că am pornit aici cu încălcarea regulamentului prin acea propunere. Pot să fac orice propunere. Acea propunere nu poate fi o încălcare. Poate fi discutată, sau nu. Ori aveți noțiunea termenilor, dacă nu o aveți, vă aduc eu pe calea corectă, ori, dacă aveți și vorbiți, dorind să mă jigniți, eu vă rog să-mi cereți scuze.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru buna desfășurare a lucrărilor, mă declar învins din punct de vedere intelectual de către dumneavoastră. (Râsete, aplauze în Grupul parlamentar PDSR)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Îmi asum răspunderea acestui incident. Numai eu sunt vinovat că nu am anunțat înainte că domnul deputat Marcu Tudor face în numele grupului parlamentar și cu abilitarea mea această contestație care, astfel, devine conform regulamentului.

Îmi cer scuze pentru acest incident, îmi cer scuze de la ambii implicați și v-aș ruga să procedați conform regulamentului, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun din nou votului dumneavoastră …

(Rumoare în Grupul parlamentar PRM; domnul deputat Marcu Tudor vociferează din bancă.)

Domnule Tudor, haideți să nu mai prelungim discuțiile. A contestat votul, repetăm votul. (Rumoare)

S-a propus eliminarea textului de la pct.4, pct.IV, deci "înființarea și organizarea Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor și a Serviciilor Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor".

Cine este pentru eliminarea acestui text? 78 de voturi pentru eliminare, cu dublă numărătoare.

Cine este împotriva eliminării? 100 împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 78 de voturi pentru, 100 contra și 4 abțineri, propunerea de eliminare a textului privind înființarea și organizarea Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor a fost respinsă.

La pct.5, de la același pct.IV – "înființarea și organizarea Direcției Generale pentru Pașapoarte".

De asemenea, Grupul parlamentar PRM propune eliminarea acestui text.

Cine este pentru eliminarea acestui text? 78 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminării? 100 voturi împotriva eliminării.

Abțineri?

78 de voturi pentru eliminare, 100 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Deci, s-a respins eliminarea textului de la pct.5.

La pct.6, de asemenea, PRM-ul propune eliminarea textului care se referă la înființarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Serviciilor Publice Comunitare pentru Situații de Urgență.

Cine este pentru eliminarea acestui text? 79 de voturi pentru.

Împotriva eliminării? 99 de voturi împotriva eliminării.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 79 de voturi pentru, 99 împotrivă și 3 abțineri, s-a respins propunerea de eliminare a pct.6.

La pct.7 și 8 n-au fost obiecțiuni. Deci, se adoptă în unanimitate.

La pct.9, cu privire la regimul juridic al contravențiilor. Grupul parlamentar PRM propune, de asemenea, eliminarea acestui punct.

Cine este pentru? 76 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminării? 101 voturi împotriva eliminării.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 76 de voturi pentru eliminare, 101 împotrivă și două abțineri, s-a respins propunerea de eliminare a pct.9.

La pct.10 și 11 nu au fot obiecțiuni. Se consideră, în consecință, votate în unanimitate.

La pct.V – "Puterea judecătorească", Grupul parlamentar PRM propune eliminarea pct.1 – cel care se referă la procedura somației de plată.

Cine este pentru eliminare? 79 de voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 99 de voturi împotriva eliminării.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 79 de voturi pentru eliminare, 99 împotrivă și 5 abțineri, propunerea de eliminare a pct.1 de la Capitolul "Puterea judecătorească" a fost respinsă.

La pct.2 n-au fost obiecțiuni. Deci se adoptă în unanimitate.

La pct.3, de asemenea, grupul parlamentar propune eliminarea textului. Textul se referă la completarea reglementărilor privind organizarea și funcționarea instituțiilor de medicină legală.

Cine este pentru eliminare? 82 de voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 102 voturi împotriva eliminării.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu 82 de voturi pentru eliminare, 102 împotrivă și o abținere, propunerea de eliminare a pct.3 de la Capit.V a fost respinsă.

La pct.4 n-au fost obiecțiuni. Deci, se adoptă în unanimitate.

La Capit.VI nu sunt obiecțiuni. Deci, toate cele 7 puncte se adoptă în unanimitate.

La Capit.VII – "Educație și învățământ" n-au fost obiecțiuni. Se adoptă toate cele 4 puncte.

La pct.8, Capit.VIII – "Comunicație și tehnologia informației", Grupul parlamentar al PRM-ului propune eliminarea pct.1 – "asigurarea unui cadru concurențial echilibrat în industria rețele-comunicații".

Cine este pentru eliminarea acestui punct din legea de abilitare? 81 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminării? 104 voturi împotriva eliminării.

Abțineri?

Cu 81 de voturi pentru eliminare, 104 împotrivă și o abținere, propunerea de eliminare a pct.1 din Capit.VIII a fost respinsă.

La pct.2, de asemenea, PRM-ul propune eliminarea textului. Textul se referă la stimularea competitivității societăților de telecomunicații.

Cine este pentru eliminarea acestui punct din legea de abilitare? 80 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminării pct.2? 105 vituri împotriva eliminării.

Abțineri? Două abțineri.

Deci, cu 80 de voturi pentru eliminare, 105 împotrivă și două abțineri, pct.2, "stimularea competitivității societăților de telecomunicații" a rămas înscris în legea de abilitare.

La pct.3 și pct.4 din Capit.VIII n-au fost obiecțiuni, deci nici amendamente respinse. Se votează în unanimitate.

Art.2, alin.1, n-au fost obiecțiunii și, în consecință, se adoptă în unanimitate.

La art.2 alin.2, Grupul parlamentar al PRM și deputatul Emil Boc au propus eliminarea acestui text care spune: "Ordonanțele depuse de Guvern, potrivit alin.1, vor fi dezbătute în procedură de urgență".

Aveți cuvântul, domnule deputat Boc, să vă susțineți propunerea.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am susținut eliminarea acestui text pe două considerente: pe un considerent legal și pe un considerent politic.

Sub aspect legal, textul Constituției și textul regulamentului nu permit ca ordonanțele simple, emise în baza legii de abilitare, să fie discutate în procedură de urgență. Și anume, dacă art.74 alin.3 din Constituție dă dreptul Guvernului să solicite Parlamentului discutarea în procedură de urgență a unor texte de lege, tot textul Constituției face trimitere, în alineatul final, la regulamentul fiecărei Camere.

Or, potrivit art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, cererile Guvernului se supun aprobării Comitetului ordinii de zi. Aceste cereri sunt punctuale pentru proiecte de legi concrete și nu in abstracto pentru un ansamblu de reglementări.

Prin urmare, aceste texte legale nu ne permit ca noi să introducem într-o lege de abilitare exhaustiv discutarea tuturor reglementărilor care vor fi emise în procedură de urgență.

Sub aspect politic, Guvernul va putea emite, în baza acestei legi, peste 50 sau chiar peste 100 de ordonanțe. Imaginați-vă că se dă un CEC în alb ca toate aceste 100 de ordonanțe care vor fi emise să fie discutate în procedură de urgență.

Nicăieri în Constituție și în textul regulamentului nu găsiți o asemenea rezolvare. Ar însemna să transformăm Parlamentul sau să punem în paranteză, să ignorăm rolul constituțional al acestuia, de unică autoritate de legislare a țării. Știți bine că procedura de urgență limitează drastic dreptul de exprimare, dreptul de depunere a amendamentelor, dreptul de dezbateri. Ce s-a întâmplat astăzi este o dovadă.

Prin urmare, pe baza acestor două considerente de natură legală și politică, solicităm eliminarea din textul legii a art.2 alin.2.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dorește și domnul deputat Bolcaș să-și susțină amendamentul de eliminare pe care l-a propus împreună cu domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Dacă, într-adevăr, se dorește să existe o lege de abilitare în termen, această procedură de urgență ce se impune prin lege trebuie să fie eliminată, pentru că este categoric neconstituțională, textul Constituției nepermițând ca procedura să fie fixată printr-o lege – procedura de adoptare a acestora.

În aceste condiții, sigur că, dacă va exista vreun diferend, numai Curtea Constituțională va putea rezolva această situație.

Mă raliez la argumentele deja expuse, dar aș vrea să-mi exprim uluirea față de argumentul cu care Comisia juridică a înțeles să respingă propunerea noastră.

Comisia juridică, de disciplină și imunități se bazează pe textul art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, conform căreia Guvernul poate solicita adoptarea proiectelor de lege privind aprobarea acestora prin procedura de urgență.

Păi, sigur că Guvernul poate solicita, dar prevederea într-o lege nu este o solicitare a Guvernului, nu exprimarea voinței Guvernului care cere Parlamentului ceva, ci prevederea dintr-o lege este expresia voinței Parlamentului. Deci, categoric altceva.

Aș vrea să mai subliniez un singur lucru și apelez și la autoritatea și memoria domnului chestor Chiliman, nu a existat până acum în nici una din legislaturi și mi-a făcut plăcere să verific acest lucru, prevederea aprobării prin ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Chiliman. Dar, vă anunț posibili alți doritori că am convenit ca numai cei care au avut amendamente respinse să și le explice.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

Voiam să fac precizarea că am verificat legile de abilitare de când sunt ele înregistrate în Parlament. Nici o lege de abilitare de până acum nu a folosit această sintagmă în procedură de urgență, ci cu prioritate, s-a spus acolo. Că ordonanțele emise în baza acestei legi vor fi dezbătute în Parlament cu prioritate. Era o formulă decentă, logică și normală. Cred că această formulă ar fi trebuit să fie, să apară și în această lege și nu ar mai fi suscitat toate aceste discuții. Dacă Guvernul dorește cu orice preț ca una din aceste ordonanțe să aibă regim de urgență, poate să emită ordonanțe de urgență și atunci convocăm Parlamentul într-o sesiune specială pentru dezbaterea acestei ordonanțe de urgență în timpul vacanței parlamentare, conform Constituției și Regulamentului nostru.

Deci cred că formularea corectă ar fi fost în dezbaterea cu prioritate acestor ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar, poate vă referiți și la precedentele legi de abilitare.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Sigur, că atunci când legiuitorul vrea ceva, poate să legifereze și să spună și acest lucru, dar pentru a risipi orice bănuială asupra modului în care noi ar urma să promovăm și să dezbatem aceste ordonanțe și să, mă refer la practica parlamentară anterioară, sunt de acord ca să spunem că ordonanțele emise de guvern în baza art.1 vor fi dezbătute cu prioritate în cadrul procedurii comune.

Deci, și vreau să vă spun că într-un singur caz, într-un singur caz, a fost totuși o lege de abilitare la propunerea lui Emil Popescu, în care s-a acceptat chestiunea aceasta. Dar, revin și formulez acest amendament ca toate ordonanțele date în baza acestei legi și să fie dezbătute cu prioritate în cadrul procedurii obișnuite.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Din partea comisiei, poftiți.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Două lucruri vreau să spun.

În primul rând, că sunt surprins că și colegii noștri care optează pentru asemenea variantă se gânmdesc să lase acele efecte juridice produse prin abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe să parcurgă un drum mai lung decât acela pe care comisia l-a avut în vedere atunci când s-a vedere și punctul de vedere al inițiatorului. Comisia se acomodează cu o asemenea situație.

Pe de altă parte, dați-mi voie să fac o a doua precizare că îna cest Parlament nu putem crede să utilizăm alte noțiuni decât cele prevăzute de regulament. Adică procedură normală și procedură de urgență. Sunt, desigur, de acord cu chestiunea priorității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ați auzit textul de compromis pe care îl propune domnul ministru a relației cu Parlamentul, ordonanțele depuse de guvern, potrivit alin.1 vor fi dezbătute cuprioritate.

Cine este pentru această formulare a textului? Da. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat textul art.2 alin.2, potrivit amendamentului pe care l-am citit.

La art.3 nu au fost obiecțiuni. Deci se adoptă în unanimitate.

Am parcurs, așadar, dezbaterea pe articole a textului de lege.

Supun votului dumneavoastră final Legea de abilitare.

Cine este pentru? Da, 141 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abțineri? 21 de abțineri.

Deci cu 141 voturi pentru, 24 împotrivă și 21 de abțineri, Legea de abilitare a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

Urmează pauză, după pauză vă anunț, urmează Legii privind modificarea Legii Curții de Conturi.

Vă rugăm să fiți prezenți în sală, la ora 14. Pauza este de o oră.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României.  

După pauză

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să începem ședința noastră de după amiază cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor art.100 și 111 din Regulament urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Domnul președinte al comisiei de buget, finanțe și bănci ne va face o propunere de timpi de dezbateri.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Vă propun ca dezbaterile privind acest proiect de lege să dureze până la ora 16,30, iar intervenția fiecărui coleg deputat să se circumscrie în durata de maximum 3 minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Grupurile parlamentare au probleme, observații? Nu sunt.

Titlul legii. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să observați că în raport la pct.1 este o modificare propusă de către comisie. Sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 există observații? Poftiți.

 
   

Domnul Horia Neamțu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Există o eroare de dactilografiere la alin.2, deci: "Direcția de control financiar ulterior este formată din controlori financiari și este condusă de un director, iar la Municipiul București..." aici intervenim "...conducerea este asigurată de un director." Deci lipsește cuvântul "conducerea".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pct.2.

Da. Mai este o osbservație.

Poftiți.

 
   

Domnul Marton Arpad:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Așa cum observați și dumneavoastră la pct.2 din inițiativa legislativă se face referire la art. nou din Legea nr.94/1992, în sensul că membrii Curții de Conturi sunt consilieri de conturi în număr de 18. Aceștia alcătuiesc plenul Curții de Conturi. Această modificare constă în reducerea numărului consilierilor de conturi din actualul număr de 25 la numărul propus aici de 18. Așa cum puteți să observați în raportul comisiei avizate în fond și anume, în partea la amendamente respinse apare o propunere vizavi de eliminarea acestui punct 2 din inițiativa legislativă. De ce ? O scurtă motivație dacă îmi permis acest lucru.

Nu credem, respectiv, susținem că printr-o astfel de modificare la jumătatea mandatului consilierilor de conturi se creează o instabilitate instituțională a acestei instituții fundamentale, pentru verificarea controlului utilizării banului public, în general, Curtea de Conturi într-un fel jucând rolul Curții Constituționale, în ceea ce privește gospodărirea banului public.

Având în vedere această motivație, respectiv modalitatea care se regăsește în propunerea legislativă la un alt punct, modalitatea de reducere de la 25 la 18 și anume că se desființează practic Curtea de Conturi care există la ora actuală și se vor numi noi consilieri de conturi, nu putem să acceptăm această modalitate de așa zisă reorganizare a Curții de Conturi. Încă o motivație de specialitate și anume, având în vedere faptul că dispare dintre atribuțiile Curții controlul preventiv, credem că prin acest lucru nu se scutește Curtea de Conturi de o activitate, chiar se crează un atribut în plus, controlul ulterior trebuie să fie și mai fundamentat decât era până acum, când avea un control preventiv consilierul de conturi, respectiv numărul variantele de probleme care apar la nivelul Curții de Conturi, la nivelul central al Curții de Conturi se înmulțesc.

Din aceste considerente, credem noi că acest punct, punctul 2 care se referă la articolul nou din legea inițială trebuie să fie eliminată, propunere pe care am făcut-o și la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Inițiatorul?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În concepția inițiatorilor, prin această propunere legislativă se urmărește pe de o parte extinderea atribuțiilor Curții de Conturi, pe de altă parte o restructurare a activității, restructurare care pornește de la vârf, ca să spun așa, de la plenul Curții de Conturi. Curtea de Conturi până acum avea 25 de consilieri, motivați pe faptul că exista o secție de control anterior care număra 7 posturi, 7 consilieri de conturi și o secție de control ulterior. Secția de control anterior a fost desființată, activitatea fiind preluată la Ministerul Finanțelor, astfel încât operațiunea care se face este aceea de reducere. Sigur că problema pe care a pus-o în discuție domnul Birtalan este problema dacă această modificare în ceea ce privește componența Curții de Conturi trebuie să intervină în cursul mandatului actualilor membri ai Curții de Conturi.

Vreau să vă spun că așa cum Parlamentul poate fi dizolvat în timpul mandatului său și plenul Curții de Conturi poate fi dizolvat chiar în timpul mandatului. Pentru că, așa cum cunoașteți, numirea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament în ședință comună. Dacă s-ar pune problema disponibilizării celor 7 consilieri de conturi, nu vedem cum Parlamentul ar putea să aleagă din cei 25.

Ca atare, prin propunerea care s-a făcut în finalul proiectului de lege, este că se va alege o nouă Curte de Conturi, pot să participe pentru cele 18 funcții de consilieri toți cei 25, pot să participe candiați din afară, ei vor fi audiați de comisiile de resort și se vor face propuneri de numire.

Ca atare, cred că nu împietează cu nimic desfășurarea activității în structura în care este propusă prin propunerea legislativă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Stați că mai sunt doi de luat cuvântul.

Bine, poftiți, domnule Nicolaescu.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să privim cu deosebită seriozitate acest amendament și mai ales articolul cum a fost propus de inițiatori. Cred că în afară de argumentele pe care le-a adus colegul meu înainte, ar trebui să mai adăugăm și altele. Și anume, prin textul propus, în ansamblul său, și completarea legii se dau competențe sporite Curții de Conturi. Atunci, care este rațiunea reducerii numărului consilierilor de conturi, dacă acești consilieri primesc atribuții sporite? Pe de o parte.

Pe de altă parte, probabil că dumneavoastră nu cunoașteți, dar există depusă la Biroul permanent al Camerei Deputaților o notă a Comisiei juridică de disciplină și imunități cu privire la hotărârea Curții de Conturi de revocare a 9 judecători și 8 procurori financiari.

În textul notei pe care a întocmit-o Comisia juridică de disciplină și imunități și care după opinia noastră nu poate fi pusă la îndoială, sub nici o formă, se specifică că nu există temei legal în ceea ce privește hotărârea Curții de Conturi privind revocarea din funcție a 9 judecători și 8 procurori financiari, ca urmare a aplicării Legii bugetului de stat pe anul 2001.

Să nu uităm că atunci când s-a aprobat Legea bugetului de stat pe anul 2001 s-a încălcat Constituția în sensul în care Curtea de Conturi ca autoritate publică își aprobă bugetul, buget care, în mod normal, se preia ca anexă la bugetul de stat. Atunci s-a încălcat Constituția, noi am sesizat acest lucru, revenim cu el astăzi pentru că se invocă reducerea numărului de personal, ca urmare a lipsei de fonduri din bugetul de stat.

Comisia juridică de disciplină și imunități are chiar o formulare mai mult decât pertinentă și anume aceea că pentru rezolvarea acestei situații Guvernul poate emite o ordonanță de urgență prin care să rectifice bugetul Curții de Conturi.

În același timp, tot Comisia juridică de disciplină și imunități a Camerei Deputaților apreciază că revocarea din funcție a judecătorilor și procurorilor financiari înaite de încheierea mandatului de 6 ani nu se poate face decât cu titlul de sancțiuni. Ei consideră că o lege ordinară, cum este Legea bugetului de stat pe anul 2001, nu poate modifica o lege organică, adică Legea de funcționare a Curții de Conturi.

De asemenea, membrii Comisiei juridică de disciplină și imunități, colegii noștri, consideră că o inițiativă legislativă ar fi contrară principiilor constituționale, deoarece membrii Curții de Conturi și judecătorii financiari sunt independenți și inamovibili pe durata mandatului.

Eu sunt foarte curios de ce Biroul permanent, dacă a luat act de o notă a Comisiei juridice de disciplină și imunități a introdus pe ordinea de zi acest proiect de lege.

În afară de asta, stau și mă întreb și întreb, de fapt, tot pe inițiatori, de ce au adoptat procedura inițiativei legislative prin deputați și senatori, când 3 dintre semnatarii acestei inițiative legislative sunt membri ai Guvernului și n-au optat, așa cum era firesc, pentru o procedură, și anume, aceea de proiect de lege prin Guvern.

Cred că sunt argumente suficiente ca dumneavoastră să înțelegeți că este un abuz să se reducă acum componența nu nominală, și numerică a Curții de Conturi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținerea noastră se bazează tot pe ideea de a respinge această modificare a structurii Curții de Conturi, pornind și continuând cu câteva detalii de natură constituțională.

Dacă vom observa, Curtea de Conturi este o autoritate publică, consacrată și definită în art.139 din Constituție. Iar la art.140 avem Curtea Constituțională, deci e vorba de autorități publice situate pe picior de egalitate. Și pentru a demonstra încă o dată această inadmisibilitate a modificării numărului de judecători, vă voi da citire art.139 alin.4, unde se spune: "Membrii Curții de Conturi sunt independenți și inamovibili, potrivit legii." La Curtea Constituțională la art.145 se spune: "Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți și inamovibili pe durata acestora". Deci, prin urmare, au același statut constituțional și nu putem ca printr-o inițiativă legislativă să afectăm o autoritate constituțională, ar însemna nimic altceva, decât să politizăm și să distrugem echilibrul instituțional existent în statul de drept, așa cum există el în momentul de față în România. Deci această propunere, repet, afectează în mod neconstituțional structura autorităților publice consacrate de Constituție și prin urmare, ne pronunțăm pentru respingerea acestei modificări invocând argumentele de natură constituțională și susținerea Comisiei juridice de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, credem noi, singura abilitată să interpreteze raportul dintre autoritățile publice din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Evident, fiecare putem să avem niște opinii în domeniul acesta, dar știți foarte bine că asupra unor anumite prevederi, anumite proiecte de legi și legi și Curtea Constituțională s-a pronunțat. Da.

Domnul Georgescu.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

S-au adus aici în discuție mai multe argumente care pledează împotriva adaptării la realitatea structurii instituționale a Curții de Conturi, în condițiile în care atribuțiile competențele acesteia au fost modificate prin legi în ultimii ani.

Iată, spre exemplu, prin Legea nr.204 din 1999 când la guvernare se aflau alte forțe politice se elimină din competența de activitate a Curții de Conturi activitate de control financiar preventiv. Această instituție a fost construită pe 3 tronsoane: control financiar preventiv, control financiar ulterior și activitate jurisdicțională. Atunci, s-au dimensionat atât numărul de personal de execuție, cât și numărul consilierilor de conturi care formează plenul Curții de Conturi, la 24 de persoane. Deși se retrage o activitate din această structură, prin Legea nr.99 din 1999 obținută prin asumarea răspunderii guvernamentale de către executivul de atunci, se procedează la confirmarea acestei eliminări a activități de control financiar preventiv și, în completare la această lege, prin ordonanța menționată anterior nr.... Legea nr.24 din 1999 atâtea acte normative s-aud at pe vremea aceea, de ne încurcăm și în ele... se suplimentează numărul de consilieri de conturi de la 24 la 25. Deci deși am redus o treime din activitate, am mai suplimentat numărul de consilieri de conturi. De ce? Simplu. Pentru că din cei 15 mii de specialiști nu s-a găsit nici un economist care să conducă Curtea de Conturi, a fost pus un jurist și atunci nu mai rămâneau suficienți juriști pentru a forma completele de judecată din Secția jurisdicțională. Și, pentru că așa conducea socoteala aritmetică a mai suplimentat cu o persoană. Sunt 25 de persoane astăzi. Foarte bine. Sunt, de fapt, 24 angajați.

În condițiile în care prin Legea bugetului de stat, ca urmare a constrângerilor bugetare și a ceea ce s-a preluat de către acest guvern, sub formă de datorii neachitate, sub formă de măsuri sociale, mai electorale puțin, luate în noiembrie și decembrie, care se reflectă în bugetul pe acest an, toate instituțiile publice inclusiv autoritățile locale au suportat o anumită reducere a numărului de personal. Ca efect, și la Curtea de Conturi s-a regăsit o reducere de număr de personal. Într-adevăr, maigistrații, respectiv procurorii și judecătorii sunt inamovibili și sunt și independenți. Atunci, însă când există locurile pe care dumnealor să-și desfășoare activitatea aceasta inamovibilă. Nimeni nu contestă acest concept și acest principiu de inamovibilitate. Însă, mai luăm Constituția și ne uităm în altă secțiune a ei, stimați colegi antevorbitori, și vom vedea că tot acolo se spune că nici o cheltuială nu se poate face decât dacă are surse de finanțare prevăzute în buget, buget care este aprobat de către forul suprem al legiuitorului țării, respectiv de către Parlament, Camerele reunite ale Parlamentului.

Deci Parlamentul a spus că la nivel de execuție sunt mai puțini bani și s-a redus un anumit număr de locuri, în jur de 200 și ceva, și atunci trebuia să se păstreze proporția întrre controlori și magistrați, pentru că, altfel, magistrații nu au ce procesa, dacă controlorii financiari nu găsesc deficiențe acolo unde ei își desfășoară activitatea.

Pentru a se putea face acest echilibru între disponibilizările de personal auxiliar, economiști și repsectiv magistrați, în urmă cu câteva zile, deci săptămâna trecută joi, Guvernul a emis o ordonanță de urgență, nu rectificare a bugetului cum spunea Comisia juridică de disciplină și imunități, sigur dumneaei are dreptul să emită judecăți de valoare, dar trebuie emise în concordanță cu conceptele și principiile legilor financiare, ci a emis o ordonanță prin care se poate rectifica nu bugetul Curții de Conturi, ci numărul de personal al Curții de Conturi. Deci dă voie plenului Curții de Conturi să reducă numărul de magistrați, din cauza reducerii prin Legea bugetului a numărului de posturi. Sunt două instituții în Legea Curții de Conturi: instituția revocării care, într-adevăr, este pentru motive de natură sancționatorie și instituția încetării mandatului, să ne uităm bine în Legea nr.94 din 1992 republicată, instituția încetării mandatului care se poate face din diferite motive, inclusiv cel al revocării. Și s-a mai adăugat unul acum. Dacă nu mai sunt bani, respectiv posturi finanțate prin Legea bugetului de stat.

Deci, dacă s-au redus elementele de personal de execuție, controlori și magistrați, dacă a dispărut o activitate din structura inițială a Curții de Conturi. Nu este normal să se adapteze și numărul consilierilor de conturi?

Cei 25, după filiera legislativă pe care v-am menționat-o, devin 18, în propunerea nostră, adică corespunzător unei treimi din activitate, care a fost scoasă din competența Curții de Conturi și se exercită de către Ministerul Finanțelor, respectiv controlul financiar preventiv.

Se mai spune într-o argumentație anterioară că datorită faptului că această Curte de Conturi dobândește noi atribuții pe linie de control al procedurilor de privatizare, nu cum interpretează unii altceva și încă câteva chestiuni, trebuie păstrat numărul de consilieri. Consilierii nu controlează ei efectiv, ei dau descărcare de gestiune și coordonează în mare acțiunile Curții de Conturi. Dar să știți că acum, prin acest proiect de lege, nu se face decât să se reintroducă atribuțiile Curții de Conturi pe probleme de privatizare, pe probleme de debitori rău platnici către bugetele publice și așa mai departe. Deci, practic, Curtea de Conturi a fost dimensionată pe controlul ulterior și pe jurisdicțional, având incluse pentru numărul de consilieri de conturi de 18, cât reveneau acestor două activități, și desfășurarea activităților de control al privatizării, de control la nivelul instituțiilor publice care beneficiază de fonduri bugetare și așa mai departe.

Deci nu este nici o inconsecvență între acțiunea pe care o declanșează inițiatorii proiectului de lege și conținutul activității Curții de Conturi în sine. Și este, din contră, o punere de acord între competențele gândite inițial în 1992 de legiuitor pentru Curtea de Conturi, pentru că au fost repuse controlul privatizării, controlul rău platnicilor, care au fost scoase în 1997 de către actuala opoziție, deci, o corelare între atribuțiile sale și numărul de personal care este dimensionat în prezent la nivelul acestor atribuții.

Vă propun, și comisia a votat în plenul său, ca să se mențină formularea din proiectul de lege, respectiv, consilieri de conturi în număr de 18, pentru că aceasta este consistent atât cu activitatea desfășurată, cât și cu gândirea inițială a acestei instituții, gândire care s-a făcut cu consultanță tehnică din partea Curților de conturi similare din țările Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Da. Poftiți!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Conform Regulamentului Camerei, vă solicit pentru Grupul parlamentar al Partidului România Mare, numai 15 minute pauză de consultări pentru a ne pune de acord cu privire la toate problemele care au apărut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă așteptăm în sală la 15,20.

- După pauză -

(După pauză, conducerea ședinței a fost preluată domnul Valer Dorneanu)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă așezați puțin ca să săvârșim un gest european.

Este în Camera Deputaților domnul Guido Podesta, vicepreședintele Parlamentului European și dorim să-l salutăm în numele dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am onoarea să vă prezint pe domnul Guido Podesta, vicepreședintele Parlamentului European, un foarte bun prieten al României, a cărui obiectivitate și profunzime ați putut-o analiza și observa vis-a-vis de raportul Baronesei Nicolson și vă asigur că este un foarte bun prieten al românilor și un foarte obiectiv membru al Parlamentului European. (Aplauze.)

(Lucrările ședinței au fost conduse în continuare de domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu).

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să începem, stimați colegi.

Cred că aveți legea și raportul pe pupitrele dumneavoastră. Am adoptat titlul legii, am adoptat punctul 1 din raport, pct.1 din art.I. Suntem la pct.2 și s-a propus eliminarea acestui punct. Nici inițiatorul și nici comisia nu sunt de acord cu această propunere, însă fiind o propunere de eliminare, noi o propunem înainte de a vota situația inițială.

ce anume doriți, domnule Rușanu? Păi, aveți amendament respins? Dar nu am văzut la amendamente respinse numele dumneavoastră. Suntem în procedură de urgență, domnule Rușanu. Dacă nu aveți amendament respins, nu se poate. Iar în ceea ce privește durata de timp, ea a expirat demult.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

A fost vorba de precizarea poziției grupurilor parlamentare față de un amendament aflat în discuție. Și, prin urmare, vă rugăm să ne dați voie să ne exprimăm poziția față de acest amendament.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

v-ați exprimat! Sigur! Grupul P.D. s-a exprimat, Grupul liberal s-a exprimat.

 
   

Domnul Emil Boc:

Față de poziția pe care domnul ministru Georgescu a prezentat-o aici, dați-ne voie să lămurim aceste lucruri, pentru a nu rămâne în ceață și să putem avea un vot coerent.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ne-am conturat foarte bine poziția. Știm ce trebuie făcut.

 
   

Domnul Emil Boc:

Prin urmare, domnul ministru a făcut niște aprecieri care au vizat amendamentele supuse discuției și, prin urmare, dați-ne voie să avem un punct de vedere față de aceste lucruri. Nu putem concepe ca o discuție în Parlamentul României să se limiteze doar la prezentarea fulgerătoare a unei poziții fără a avea un drept la replică. Am fost menționați acolo cei care am guvernat între 1996-2000 și, măcar în virtutea dreptului la replică, dați-ne voie să avem o poziție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, nu s-a făcut o mențiune, este o opinie generală despre Guvernul anterior.

 
   

Domnul Emil Boc:

Dar, fără a invoca o mențiune, a fost vorba de niște principii și, când e vorba de principii, trebuie să ne dați voie să luăm cuvântul, dacă sunteți principial și aveți un respect față de practica parlamentară, să ne oferiți acest drept.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Boc, dacă mergem pe varianta dumneavoastră, înseamnă că în Parlamentul României discuțiile pot fi infinite, am putea discuta săptămâni întregi la un singur articol.

 
   

Domnul Emil Boc:

Parlamentul României este forul de dezbatere politică și dacă nu vom avea discuțiile aici, vom avea discuții în altă parte. Or, democrația cere ca aceste discuții să aibă loc aici, în plenul Parlamentului.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Le avem în altă parte, pentru că suntem în procedură de urgență.

Domnule Boc, dumneavoastră nu știți Regulamentul? Îl știți foarte bine!

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, cunosc foarte bine prevederile Regulamentului și cunosc foarte bine că grupurile parlamentare pot interveni să-și precizeze punctele de vedere cu privire la amendamentele respinse. Prin urmare, noi cerem o exprimare a unui punct de vedere față de nesusținerea de către domnul ministru, de către domnul președinte al Comisiei de finanțe-bănci, a unui amendament aflat în discuție pentru a-l vota în cunoștință de cauză. Altfel, invocând la infinit această procedură de urgență, va trebui să dizolvăm Parlamentul, să guvernăm prin decrete și am terminat, plecăm acasă. Dacă acest lucru îl doriți, îl putem face. Că văd că invocând motivele legate de bani, ajungem să dizolvăm Parlamentul, să eliminăm din practica parlamentară această instituție fundamentală a statului de drept.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Aveți o viziune apocaliptică care n-are nici o legătură cu realitatea. Suntem la momente vesele, mă scuzați! (Aplauze) Dacă vreți, puteți să vorbiți! Uite! Eu vă dau dreptul să vorbiți deși să știți că Regulamentul nu-mi permite pentru că suntem în procedură de urgență, s-a epuizat timpul de dezbatere asupra acestui articol.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu confundați timpul solicitat de Grupul România Mare...

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

S-au epuizat de mult timpii de dezbatere ai grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar și-a exprimat poziția, poziția asta s-a exprimat mai bine de 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, or, acum dumneavoastră vreți să dați o replică la o considerație extrem de generală pe care a făcut-o președintele comisiei.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu noi am făcut considerațiile generale.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, dați această replică!

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Dacă începeam înainte, aș fi epuizat toate celelalte lucruri pe care aș fi vrut să le expun.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Epuizați-le!

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte, și încă ne bucurăm că suntem într-o instituție parlamentară democratică.

Domnul ministru, domnul președinte al Comisiei de finanțe-bănci, pentru care am tot respectul ca finanțist, totuși trebuie să remarc faptul că a făcut câteva confuzii juridice grave pe care eu, personal, ca jurist, nu le pot accepta. În primul rând, a invoca argumente de oportunitate pentru a încălca textul Constituției, repet, acest lucru vine în contradicție cu elementara logică juridică. Nu putem invoca faptul că nu sunt bani și pentru asta limităm drastic numărul judecătorilor de la Curtea de Conturi, mâine limităm numărul judecătorilor de la Curtea Constituțională, poimâine limităm numărul parlamentarilor, după aceea limităm celelalte instituții ale statului.

În primul rând, este vorba de respectarea textului Constituției. În al doilea rând, avem principiul consacrat în art.15 alin.1 din Constituție care spune: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Or, în acest caz, prin introducerea în conținutul legii a unui nou motiv de revocare a mandatului judecătorilor de la Curtea de Conturi, încălcăm în mod flagrant principiul neretroactivității legii. Acest mandat este consacrat de lege și nu poate fi schimbat pe parcursul mandatului. "Numai pentru viitor" așa spune textul Constituției, "Legea se aplică numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Or, aici nu suntem în domeniul legii penale mai favorabile.

Iar în al treilea rând, domnul președinte spunea că orice inițiativă legislativă ar trebui să se bazeze pe locurile și contribuțiile financiare. Dânsul a pus căruța înaintea cailor. Acest lucru a făcut domnul ministru Georgescu. Este vorba de orice inițiativă legislativă care vizează modificări bugetare. Aceste modificări, potrivit Constituției, trebuie să aibă acordul Guvernului cu privire la sursele de finanțare. Or, Guvernul tocmai asta a făcut acum, a încercat să modifice o lege, fără a ține cont de faptul că există, potrivit Constituției, un act normativ care este inamovibil. Nu putem discuta, în contextul actual, de modificarea aceasta flagrantă a conținutului Curții de Conturi, sub aspectul componenței ei, pentru că am politiza la nesfârșit această Curte de Conturi, pentru că am introduce o instabilitate în climatul nostru instituțional și constituțional și am crea un precedent extrem de grav pentru viitorul statului de drept din România.

Să ne amintim că, cu câteva zile în urmă, am adoptat o lege pe care dumneavoastră ați interpretat-o că numărul consilierilor locali nu poate fi modificat și ați susținut la nesfârșit, în administrația locală. Este adevărat. Nu poate fi modificat numărul consilierilor locali. Poate fi discutată incompatibilitatea acestora, dar numărul se conservă până în 2004. Deci, acolo se conservă numărul consilierilor, dar la Curtea de Conturi nu se conservă. Este inadmisibil să avem două fațete cu privire la aceeași problemă.

Prin urmare, domnule președinte, vă rugăm să acceptați amendamentul așa cum a fost discutat și în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Asta nu admit eu, ci plenul Camerei.

Da. Mai dorește cineva? Poftiți! Ca să lungim această procedură de urgență la infinit?!

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Întâi și întâi, sincer să fiu, din citirea notei de fundamentare, n-am văzut caracterul de urgență al legii din ce revenea. Totuși, haideți să vedem. La ceea ce spunea domnul ministru Florin Georgescu, pentru care am o stimă deosebită, eliminarea activității controlului financiar-preventiv determină o reducere a activității Curții cu o treime din activitate, următoarea precizare: la controlul financiar-preventiv lucrau numai 30 de controlori financiari din circa 1000 existenți la Curtea de Conturi. Pentru că, domnilor colegi, controlul financiar-preventiv se exercită numai la ministere și la instituțiile centrale din București, nu în toată țara. Iar raza de activitate a Curții de Conturi, cunoaștem cu toții foarte bine, este întreaga economie.

Reducerea bugetului Curții de Conturi a determinat o reducere de 443 de posturi între care 232 de posturi de control. Pe acest fond, se solicită, prin prezenta lege, o creștere a volumului de activitate a Curții și, concomitent, reducerea numărului de consilieri de conturi de la 25 la 18. Pare un paradox, dar dacă analizăm mai departe, constatăm că și hotărârile Curții de Conturi nu se mai iau cu trei pătrimi din numărul consilierilor prezenți, ca până acum, ci numai cu majoritatea voturilor celor prezenți. Asta înseamnă că un număr de 7 consilieri de conturi va putea să ia orice decizie în plenul Curții de Conturi.

Mergând pe algoritm, domnilor colegi, constatăm că P.D.S.R.-ul are dreptul la minimum 8 consilieri, deci, în plenul Curții de Conturi totodeauna va avea majoritatea simplă și va putea să adopte orice hotărâre va dori.

Domnilor colegi, Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar în stat. Dacă va fi politizată această instituție, va fi controlată în totalitate, prin adoptarea acestei legi în forma prezentată de către inițiatori, va fi controlată în unanimitate de către partidul de guvernământ. P.D.S.R.-ul va reuși prin modificarea acestei legi să aibă întotdeauna majoritatea în plenul Curții de Conturi, mergând pe algoritmul existent la această dată. O singură precizare pentru dumneavoastră: să știți că, în Anglia, președintele Curții de Conturi este ales întotdeauna din partea opoziției pentru a putea controla eficient activitatea Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum trebuie să-i dau cuvântul și domnului Georgescu, vedeți? Poftiți!

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu vreau să prelungesc la nesfârșit acest șir, această succesiune de replici, însă doresc să fac precizări în număr de câteva, pentru ca toți colegii să înțeleagă clar care este conținutul dezbaterii noastre și să eliminăm unele confuzii pe care voit le introduc colegii antevorbitori, față de care și eu am același respect pe care l-au menționat dumnealor anterior, dar care, din păcate, combină un plan al discuției cu altul.

Deci, sunt două chestiuni în discuție: aici, noi vorbim despre atribuțiile și structura Curții de Conturi. Nu are rost acum să mai amestecăm conținutul acestui proiect de lege cu ce s-a întâmplat la buget, cu ordonanța care a dat dreptul pentru a se umbla și la numărul de magistrați de execuție. Curtea de Conturi are două niveluri de organizare: un nivel de execuție, care înseamnă în centrală și în teritoriu și un nivel de reprezentare, demnitarii, cei 25 sau cei 18 pe care vrem să-i votăm acum. Această lege vorbește de nivelul de reprezentare și de competențe. De ce sunt 1400 sau 1500 de oameni, câți or mai fi rămas acum din vreo 1800 câți erau altădată, ne ocupăm la altă lege. la Legea bugetului pe anul 2001, de care ne-am ocupat cu toții aici, n-am auzit... să știți că rețin foarte exact dezbaterile, n-am auzit pe nimeni din opoziția de acum să fi venit la Curtea de Conturi, când a fost vorba de fila respectivă, să pledeze pentru creșterea numărului de personal. A fost o acțiune la care au fost supuse toate instituțiile statului, iar această comparație, asimilare care se face între prevederea din Legea Curții de Conturi și modul cum se procedează în fapt cu bugetul său este, de asemenea, forțată și ușor subiectivă, ca să nu spun altfel.

În legile de organizare ale Senatului și Camerei Deputaților, vă veți convinge, recitindu-le ca și mine, că și acolo scrie: Camera Deputaților își aprobă bugetul care este prevăzut, preluat... ceva de genul ăsta ...în legea bugetului de stat. noi nu aprobăm aici un buget de 1000 de miliarde și când bugetul pune cap la cap toate instituțiile publice, autorități și așa mai departe, vede că nu poate să ne dea decât 800, și noi venim și ne refacem votul în cadrul legii bugetare și, în mod implicit, ne tăiem 200 de miliarde? Este așa, stimați colegi? Păi, dacă Parlamentul procedează așa, o instituție – e adevărat, care este exterioară Guvernului, dar care este sub supravegherea și sub coordonarea și sub controlul Parlamentului, ca și alte autorități independente, nu poate să procedeze și nu este obligată să procedeze la fel? ei își votează un buget cât ar vrea și vedem după aceea cât se poate și, în funcție de cât s-a putut, s-a redus numărul de personal atâta cât s-a redus. Și atunci trebuia făcută o proporționalitate între reducerea controlorilor, cei care furnizează materia primă magistraților independenți și inamovibili, și numărul magistraților inamovibili și independenți care judecă ceea ce fac controlorii. Și această proporție se va păstra. Deci, am terminat cu această discuție privind bugetul, ce a fost acum două luni și așa mai departe.

Acum, toată chestiunea este legată de nivelul reprezentării la palierul demnitarilor. Aici este vorba de 18 persoane, care v-am explicat din ce cauză trebuie redusă activitatea, pentru că ei au fost prevăzuți pe trei tronsoane: control-preventiv, control ulterior și jurisdicțional, iar entitatea – n-are nici o legătură numărul de 30 de persoane invocate aici care se ocupau de preventiv - entitatea de la nivelul reprezentării, al demnitarilor care se ocupa de preventiv avea un vicepreședinte, colegul meu, stimatul domn deputat Horia Neamțu, din banca a doua, care avea funcția de vicepreședinte pentru controlul preventiv și ar fi bine dacă ați putea, domnule președinte, să asigurați să mă asculte și cei care au ridicat această problemă, că altfel iar vin după zece minute aici și iau lucrurile de la capăt. Deci, avea un vicepreședinte cu preventivul, un șef de secție cu preventivul și încă 5 consilieri de conturi care se ocupau de preventiv din cei 25. Deci, 7 consilieri de conturi nu mai au obiectul muncii. Pentru ca să le umple căsuța de activitate a început să împartă diviziile pe acolo și ceea ce coordona înainte un consilier, coordonează doi-trei, ca să existe o echitabilă și egalitaristă repartizare a șanselor și a competențelor. Nu este normal așa ceva!

Este normal ca fiecare să-și desfășoare activitatea așa cum trebuie, cu eficiență și profesionalism, iar legat de faptul că se fluidizează, ca și noi aici, în plenul Parlamentului, am aprobat modalitatea de luare a deciziilor cu o altfel de majoritate decât până acum și cvorumul privind lucrările și adoptarea deciziilor, acolo nu se puteau lua decizii cu trei pătrimi sau cât prevedea legislația actuală. Această supoziție că P.D.S.R.-ul, potrivit algoritmului, algoritm care este dat de votul democratic al cetățenilor, ar controla plenul Curții de Conturi, este o simplă speculație. De ce? Pentru că aici se pornește de la o ipoteză total abstractă și aberantă, aș putea spune. Deci, nici unul dintre consilierii opoziției nu vin la serviciu. Păi, acolo nu e Parlament, stimați colegi! Acolo e instituție unde trebuie să semnezi condica dimineața. Nimeni nu vine la serviciu și dacă nu vine la serviciu și vin numai pedeseriștii, ei reprezintă și majoritatea și pot să ia decizii cum doresc ei. Nu este așa! Noi nu avem decât 47%, nu putem să luăm decizii nici aici, nici în altă parte unde structura instituțională se stabilește, potrivit legii, prin raportare la structura parlamentară, așa încât vă propun să trecem la vot, să clarificăm foarte clar, foarte exact lucrurile, că acum discutăm despre Legea privind atribuțiile și organizarea Curții de Conturi. Am terminat cu cei 1400 de oameni care au fost finanțați potrivit resurselor financiare ale statului, iar în Legea finanțelor publice scrie foarte clar și trebuie cuplat cu prevederea constituțională că nici o cheltuială nu se poate face decât dacă ai bani. Deci, nu poți să finanțezi oameni inamovibili dacă n-ai bani. Au dispărut scaunele, nu poți să fii inamovibil în aer. Ești inamovibil pe un scaun, dar dacă nu mai ai scaun?! Nu mai ești inamovibil.

Trebuie să înțelegem foarte clar lucrurile acestea. Nu ne bucură acest fenomen. Eu cred că în bugetul pe 2001, date fiind importanța Curții de Conturi și necesitatea aprofundării controlului de către această instituție, se va majora numărul de controlori și de magistrați finanțați prin bugetul statului, ceea ce noi vom și susține și vom propune, să se angajeze noi forțe pentru a combate fenomenul evaziunii fiscale, al corupției și a asigura sănătatea și disciplina finanțelor publice, iar ceea ce facem noi aici este să corelăm plenul Curții de Conturi, nivelul demnitarilor cu sarcinile și cu obiectivele pe care legea ni le repartizează. (Vociferări în rândul deputaților din P.N.L.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Procedură? Bine, să fie procedură, domnule Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am convingerea că toate grupurile parlamentare au dezbătut foarte amplu această chestiune care este cu adevărat deosebit de importantă. S-au ridicat însă astăzi o serie întreagă de chestiuni care am convingerea, de asemenea, că multe dintre ele, cel puțin nuanțe ale lor, au scăpat probabil unuia sau unora din grupurile parlamentare. Din două motive am să fac o propunere și anume, ca tot ceea ce a spus colegul nostru, domnul deputat Emil Boc, pentru că este evident că se aduce atingere Constituției, și argumentele invocate de domnul Florin Georgescu trebuie puse față în față, cântărite foarte bine încă o dată, motiv pentru care, în numele Grupului P.N.L. solicit o pauză de 30 de minute.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înțeles aspectul. Nu, dar de ce nu cereți două ore sau cât...Acum este ora 16,00. Cereți 16,30, nu? Ca să nu mai veniți! Este jenant ce se întâmplă. Ce să mai supunem la vot chestia asta?! Suspendăm ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 21 november 2019, 4:58
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro