Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 05-06-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 9,20.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, Ovidiu Cameliu Petrescu,vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Radu Stroe, secretari.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Începem ședința de astăzi cu secvența dedicată intervențiilor și declarațiilor politice.

 
Pavel Târpescu - o analiză la zi a situației pensionarilor;

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul Pavel Târpescu.

Poftiți!

 

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există o categorie de oameni al căror vaiet stins se aude din ce în ce mai slab, abia perceput de noi, cei prea preocupați de probleme cotidiene tot mai presante. Da. Pensionarii. Căci despre ei este vorba. După o viață de muncă de cele mai multe ori epuizantă, aruncați peste bord ca peste niște lucruri nefolositoare, se uită întrebător în jur și caută un nou rost al existenței. Îi vedem alunecând printre noi, cei totdeauna grăbiți, plimbându-și nepoții, oprindu-se lângă un chioșc de ziare, căutându-se prin buzunare, se regăsesc și merg mai departe spre piață, de unde îngroziți de prețurile care au luat-o razna, cumpără o pâine și se întorc spre casă așezându-se cu speranță în fața televizorului, în dialog cu lumea ostilă în care trăiesc.

Alteori, întâlnim așteptănd răbdători în fața cabinetelor medicale, sorb fiecare cuvânt al medicului, apoi se îndreaptă spre farmacii căutând un remediu pentru prea multele boli ale bătrâneții care-i copleșesc. Pensia nu le mai ajunge de mult pentru minima existență. Ei nu organizează nici mitinguri de protest, nici greve. Când și când, doar câte unul blochează drumul în semn de neputință. Și, totuși, această masă uriașă de oameni are o formă de protest a ei: tăcerea. Or, tăcerea amenințătoare care acuză toate umilințele la care sunt supuși, existența lor precară într-o lume construită anapoda după legi pe care nu le înțeleg, căutând răspunsuri la stări de lucruri care depășesc logica bunului simț.

Se mențin discrepanțe între diferite categorii de pensionari care au prestat aceeași categorie de muncă, dar s-au pensionat la date diferite. Măsurile întreprinse până în prezent sunt departe de a îndrepta aceste stări de lucruri. O categorie frustrată de drepturile pe care le-a avut din tată în fiu, la călătorii gratuite pe CFR, în interes personal, o reprezintă cei care au lucrat în fostele unități ale SNCFR-ului, căzând sub incidența Hotărârii de Guvern nr.112 din luna mai 1999, care deși au vechime de peste 30 de ani în aceeași unitate, își pierd aceste drepturi. Ce vină au acești pensionari dacă aceste întreprinderi s-au transformat în societăți comerciale pe acțiuni. Această înlesnire acordată încă de la înființarea căilor ferate n-a fost niciodată pusă în discuție. În timp ce unii duc o viață de huzur pe banii publici, toți mai mulți pensionari își sfârșesc zilele sub pragul sărăciei, măcinați de boli.

În asemenea condiții, noțiunea de solidaritate socială devine o formă fără fond. Consider că se impune o analiză a posibilităților ca anumite categorii de pensionari să fie scutiți de o parte din taxele și impozitele care-i copleșesc datorită surselor limitate de existență. Din respect pentru cei care au dus pe umeri țara până la ieșirea la pensie, uneori în condiții de epuizare fizică, consider că trebuie găsite soluții ca racolarea pensiilor să se efectueze într-o perioadă cât mai scurtă de timp.

Dată fiind starea de sănătate precară a pensionarilor, se impune mărirea nomenclatorului de medicamente compensate și gratuite pentru salvarea persoanelor vârstnice, precum și gratuitatea pentru anumite categorii de boli în stațiunile de tratament.

Doamne, ocrotește-i pe pensionari!

Vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban - intervenție pe tema Guvernul și Banca Națională se iau la trântă cu inflația;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Ștefan Baban de la Grupul P.R.M.

 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul și Banca Națională se iau la trântă cu inflația.

Executivul vrea să înceapă o nouă bătălie cu inflația. Întrebarea care se pune este dacă acest război se va purta cu aceleași arme tocite. Guvernul României are un plan secret. Este un plan de reducere a inflației. Nu este prima oară când apare ideea unui război împotriva inflației. Din declarațiile oficialităților, deducem că planul nu va aduce surprize de proporții. Este puțin probabil ca planul să includă măsura tăierii câtorva zerouri de la coada bacnotei de o mie de lei.

Ministerul Finanțelor vorbește doar de măsuri banale. De o politică salarială strictă în zona regiilor autonome și accelerarea procesului de restructurare și de privatizare. Planul de reducerea inflației se bazează pe o coordonare a politicii fiscale și cea monetare, deși în ultima perioadă, în documentele partidului de guvernământ, se amintește că politicile monetare și valutare au dus la restrângerea celei interne.

Principalul reproș este acela că Banca centrală a dus o politică de restrângere a masei monetare și una a dobânzilor înalte, măsuri ce au viciat mediul economic în sensul scăderii celei interne și a produsului intern brut. În ultimii ani, bătălia cu inflația s-a dat pe două terenuri diferite: politica monetară și valutară a fost gestionată de Banca Națională; economia reală a fost gestionată de Guvern. Cele două domenii au fost fracturate. Banca Națională și-a făcut treaba. În ultimii zece ani a sterilizat masa monetară, adică a strâns de pe piață bani în exces, a urmărit atent cursul de schimb ECU-dolar și a făcut slalom printre interesele exportatorilor avantajați de un dolar puternic și cele ale importatorilor care-și doresc un leu puternic.

În concluzie, Banca Națională a făcut pașii necesari pentru a lupta cu inflația. Economia reală a rămas în urmă. Lupta cu inflația pe acest teren înseamnă de fapt o politică salarială restrictivă, o reducere a pierderilor și o accelerare a privatizării și a restructurării. Evident, din punct de vedere social, este greu să aplici astfel de măsuri.

Va aduce noutăți planul de reducere a inflației? Schimbarea importantă ar trebui să fie coborârea dobânzilor până la un nivel foarte apropiat de rata inflației. Ar fi posibil, de asemenea, să se încerce o micșorare a ritmului de devalorizare a monedei naționale. Aceste mălsuri ar duce la stimularea cererii interne și, poate pentru prima dată în ultimii zece ani, una din promisiunile electorale ar putea deveni realizabile: încadrarea la nivelul de inflație prognozat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, Vă mulțumesc.

 
Cristian Sandache - in memoriam - 130 de ani de la nașterea celui mai mare istoric român, Nicolae Iorga;

Domnul Cristian Sandache de la P.D.S.R.

Vă amintesc că timpul alocat intervenției este de trei minute.

 

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi, 5 iunie, se împlinesc 130 de ani de la nașterea celui mai mare istoric român, Nicolae Iorga. N-a avut de partea sa nici relații sus-puse, nici averi. Singura sa avere cu care a pornit pe drumul dogoritor al celebrității a fost geniul. Nicolae Iorga nu aparține nici-unui partid politic și, exclusiv, patrimoniului spiritual românesc și european. Pentru el, viața politică a însemnat în egală măsură provocare, spectacol, luptă, crdință, dar și o amară dezamăgire. Termenul de "fripturiști" cu care i-a caracterizat pe sforarii cinici ai politicianismului a făcut epocă și este actual și astăzi.

Adept al unui patriotism luminat pe care l-a slujit până în ultima clipă a vieții, Nicolae Iorga a văzut în parlamentarism reflectarea firească a spiritului democratic. Pentru el, istoria națională a fost în mod organic conexată istoriei civilizației universale. A crezut necondiționat în capacitatea creatoare a poporului său, capacitate creatoare pe care a definit-o atât de plastic prin expresia "sigiliul Romei". Ucis într-o margine de pădure, de un grup de acefali, a împărtășit, printr-o stranie coincidență, peste vreme, destinul unui alt istoric remarcabil, trăitor în Evul Mediu, cronicarul Miron Costin, ucis la rândul său în urma capriciilor unui domnitor mediocru. Model de veritabil om universal, prin deconcertanta plurivalență a preocupărilor sale intelectuale, Iorga a pus mai presus de toate caracterul.

În viața politică actuală, moralitatea și caracterul, în genere, sunt privite cu indiferență, adesea cu dispreț, ele echivalând cu o naivitate păguboasă. Se uită foarte ușor că numai cu cinismul sau cu bogăția, nu poți la infinit oferi argumente puternice comunității. Prin destinul său, Nicolae Iorga dă mărturie peste vreme despre capacitatea de devotament și sacrificiu a oamenilor cu adevărat mari pe care acest pământ românesc, binecuvântat de Dumnezeu, i-a plămădit.

Fie în veci nepieritoare amintirea sa luminoasă de patriot român.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
Ilie Neacșu - sublinierea unor acțiuni ale PDSR ce pot duce la îndepărtarea acestui partid de electoratul care l-a propulsat;

Domnul Valentin Vasilescu de la Grupul P.R.M. Domnul Vasilescu este? Nu este.

Domnul Ilie Neacșu de la Grupul parlamentar P.R.M.

 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu știu cât a suferit Guvernul P.D.S.R.-U.D.M.R. pentru înfrângerea echipei de fotbal a Ungariei de către naționala României în meciul susținut sâmbătă la București, dar o oarecare nervozitate a fost vizibilă la unii reprezentanți ai Executivului după cele petrecute pe stadionul din Ghencea. Altfel cum se poate explica reacția stupidă, antiromânească și antinațională a conducerii Ministerului Apărării, vis-a-vis de participarea generalului Mircea Chelaru la comemorarea a 55 de ani de la moartea mareșalului Ion Antonescu, prilejul fiind folosit și pentru dezvelirea unui bust al bravului oștean chiar în curtea bisericii Constantin și Elena din București.

Tare debusolat trebuie să fie Guvernul Năstase din moment ce singur își creează probleme, amplificând evenimente care oriunde în lume ar fi trecut neobservate.

Poziția Ministerului Apărării și declarațiile voalate, e drept, ale premierului Adrian Năstase, referitoare la cazul menționat mai sus, scot în relief, mai mult decât oricând, poziția de subordonare a Guvernului român față de anumite cercuri din afara țării, umilința suportată de unii politicieni care dovedesc o prea mare elasticitate a coloanei vertebrale. Doar ignoranții și răuvoitorii, proveniți din cohortele bolșevice trimise de Stalin în România imediat după evenimentele de la 23 August 1944, nu vor să înțeleagă că istoria este una iar politica este cu totul altceva.

Mareșalul Ion Antonescu va rămâne în istoria României cu sau fără voia Americii, Israelului sau a marionetelor acestora de la București, un foarte mare patriot, un foarte mare strateg militar, un bun organizator și un om de o mare ținută morală.

Domnilor colegi,

Mă tem că printre noi, politicienii de azi, care chinuim la propriu în numele și sub acoperișul democrației, un popor de 22 de milioane de suflete, nu se află nici-un Ion Antonescu. Suntem cei mai mulți dintre noi prea murdari și străinii știu bine acest lucru pentru a putea riposta pe măsură atunci când câte un nomad rătăcit sau vreun chiriaș obraznic îndrăznește să ne falsifice istoria, să ne ponegrească eroii sau să ne culpabilizeze în bloc pentru fapte ireale. În loc să se preocupe de înfăptuirea celor promise în campania electorală, unii lideri ai P.D.S.R. dau apă la moară unor voci pe care le credeam amuțite pe veci. Armata este bulversată, prost dotată și echipată, soldații sunt flămânzi, cei mai mulți dintre ei trăiesc cu hrana adusă de acasă, uzinele de armament sunt în agonie, populația fiind mințită că armamentul nostru este depășit și nu corespunde standardelor NATO, organism care ne duce cu vorba de zece ani că ne plasează sub umbrela sa.

Primul-ministru și ministrul apărării n-au timp să vadă tot acest dezastru. Văd, în schimb, cum un general cu dragoste de țară, mai inteligent decât toți generalii promovați pe criterii politice, dă curs sentimentelor patriotice, conștiinței sale de oștean și participă ca simplu cetățean sau enoriaș la comemorarea mareș,alului Ion Antonescu. Am sentimentul că cineva lucrează asiduu la compromiterea pe orice cale a conducerii P.D.S.R., la începărtarea acestui partid de electoratul care l-a propulsat. După ce ați diminuat rolul limbii române în Ardeal, domnilor din P.D.S.R., doriți acum să reduceți și istoria românilor doar la capitolele care fac plăcere străinătății. Cât despre sensibilitatea Americii și Israelului față de unii eroi ai noștri, consider că este o stare care poate fi tratată de specialiștii în alergologie. Noi nu i-am întrebat pe americani de genocidul practicat împotriva băștinașilor sau de sutele de mii de sclavi negri uciși și batjocoriți. Nici pe israelieni nu-i tragem la răspundere pentru confiscarea pământurilor palestinienilor sau pentru că împotriva tinerilor care aruncă cu pietre se utilizează aviația, rachetele, tancurile, armele automate. Și pentru a-i liniști și pe unii și pe alții, mă văd nevoit să informez Guvernul și prin el pe toți cei de afară care cred că pot să-și promoveze interesele meschine în țara noastră, că va veni cât de curând o vreme când se vor ridica mii de statui cu mareșalul Ion Antonescu pe tot cuprinsul țării și sute de străzi vor purta numele acestuia.

Cât despre curajosul general Mircea Chelaru, vă sfătuiesc, domnilor din P.D.S.R., să vă duceți planul până la capăt. Partidul România Mare are nevoie de oameni demni și curajoși.

Vă mulțumesc.

 
Valeriu Stoica - referire la aservirea politică a Institutului Național de Statistică;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Valeriu Stoica de la Grupul parlamentar P.N.L.

 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimii ani, Institutul Național de Statistică și Studii Economice a devenit una dintre cele mai profesioniste și mai riguroase instituții românești. De altfel, acest lucru este apreciat și în raportul general al Comisiei europene din noiembrie 2000, cu referire specială la statutul de funcționar public al persoanelor din conducerea institutului, precum și la capacitatea acestuia de a asimila principiile comunitare. Cu toate acestea, noul Guvern al României a încălcat recomandările autorităților europene, sfidând principiul autonomiei consacrat pentru această instituție prin Ordonanța Guvernului nr.111 din 2000, adoptată de guvernarea precedentă, Cabinetul Năstase a hotărât în ianuarie 2001 să subordoneze Institutul Național de Statistică Ministerului Dezvoltării și Prognozei. Această măsură a fost luată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.2 din 4 ianuarie 2001. Astfel, prevederea legală care valida Institutul Național de Statistică ca pe o instituție independentă de orice ingerință de pe poziții de interes ale Guvernului sau ale partidelor politice, a fos spulberată în acest an la ordinul premierului Năstase.

A doua lovitură administrată de noua putere P.D.S.R. a fost decizia de a modifica statutul conducerii Institutului Național de Statistică, transformându-i pe membrii acestuia din funcționari publici, respectiv, secretar general și secretar general adjunct, în funcționari politici, respectiv, secretar de stat și subsecretar de stat, astfel încât ei pot fi manevrați de P.D.S.R. prin pârghii directe.

Concluzia acestor transformări este devastatoare pentru societatea românească. Ceea ce a fos până în anul 2000 o instituție cu o credibilitate greu de contestat, s-a transformat într-o anexă a Guvernului. Prin pedeserizarea statisticii, cifrele oficiale își vor pkierde credibilitatea și vor servi în mod direct politicii Guvernului, fiind manipulate ce către P.D.S.R. Și, iată, că primele semne ale subordonării politice au apărut. În comunicatul de presă emis de această instituție în data de 10 mai 2001 privind evoluția prețurilor de consum în luna aprilie 2001 a fost omisă informația ce stabilea rata inflației față de luna aprilie a anului precedent, la 37,5%. Cifra calculată, de altfel, și de experții Comisiei europene dar contestată de Putere, demonstrează aritmetic primul eșec concret al politicii guvernamentale. Ascunderea acestei cifre demonstrează clar intenția Guvernului de a induce în eroare opinia publică. Manipularea datelor statistice, imixtiunea politicului într-o instituție independentă și subordonarea guvernamentală, ne fac să ne amintim de practicile regimului Ceaușescu. După ce a politizat statistica mai rămâne ca P.D.S.R. să politizeze și aritmetica. De aceea, este de așteptat ca Guvernul Năstase să manipuleze Institutul Național de Statistică în momentul bilanțului pentru a fabrica argumente ca să păcălească din nou populația că și-au onorat toate promisiunile făcute în momentul învestirii sale.

Reacțiile europene au apărut instantaneu. Astfel, comisarul Uniunii Europene, domnul Pedro Solobes, în scrisoarea adresată Institutului a atenționat că informațiile statistice obiective și credibile asigură evaluarea corectă a performanțelor economice și conferă credibilitate negkocierilor. În acest context, ultimele evoluții în ceea ce privește pedeserizarea statisticii, anunță consecințe grave în plan intern și în procesul de integrare europeană. Adică, scăderea încrederii populației în instituție și în rezultatele prezentate, manipularea de către Guvern a datelor statistice conform intereselor politice ale acesteia, plecarea specialiștilor din această instituție, fapt ce va avea repercusiuni negative și în organizarea viitoarelor alegeri parlamentare și prezidențiale și numai puțin important compromiterea negocierilor cu Uniunea Europeană. Acesta este motivul pentru care atrag încă odată atenția reprezentanților puterii asupra faptului că astfel de decizii responsabile pot avea urmări dramatice atât pentru cetățenii României cât și în privința procesului de integrare europeană.

De aceea, adresez un apel Guvernului României și în special premierului Adrian Năstase să modifice de urgență cele două ordonanțe nr.2 din 2001 și 75 din 2001 astfel încât Institutul Național de Statistică să nu mai fie aservit politic având ca unic obiectiv reflectarea realității.

Vă mulțumesc.

 
Nicoară Creț - solicitarea unui sprijin financiar în vederea continuării construcției Catedralei ortodoxe din Oradea;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Sonea de la P.R.M. Renunță.

Domnul deputat Nicoară Creț de la P.R.M.

 

Domnul Nicoară Creț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rețin atenția doar câteva momente rugându-vă să vă dați acordul pentru realizarea unui vis de veacuri a locuitorilor județului Arad. Arădenii, cei care și-au adus prinosul de inteligență, de muncă șide sânge pentru desăvârșirea statului român unitar modern, au dmarat lucrările pentru construirea unei catedrale ortodoxe în plin centrul muniicipiului. Majoritatea covârșitoare a ortodoxilor arădeni și-au pus acest gând de a avea un loc de închinare reprezentativ încă din secolul trecut. Vicisitudinile istoriei au făcut ca această idee să se poată materializa abia în zilele noastre. Până în prezent, în acest obiectiv care va contribui la păstrarea ființei noastre naționale, s-au investit 14,7 miliarde lei,m sumă care provine în primul rând din contribuția credincioșilor, zidurile sunt deja ridicate, mai trebuie doar acoperișul ca să le protejeze.

Solicităm o sumă de 5 miliarde lei din partea Guvernului României, sumă care va contribui decisiv la înălțarea acestui edificiu spirijtual care va păstra credința, ființa și demnitatea neamului. Dacă securizăm hotarele României, ceea ce e un lucru bun, este de datoria noastră să le securizăm și din punct de vedere spiritual. Numai așa vom putea rosti cu fruntea sus milenarul îndemn creștin: Dumnezeu să ne ajute!

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
Iulian Mincu - o analiză a stării de sănătate a populației României în contextul economic actual;

Domnul deputat Mihai Baciu de la P.D. Nu este.

Domnul deputat Iulian Mincu de la P.R.M.

 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Aș vrea să-mi încep declarația mea politică de astăzi cu o paralelă între noi, România, declarațiile Guvernului român și între Comunitatea Europeană, problemele legate de declarațiile președintelui Franței în perioada când era președinte al Comunității Europene.

Aș vrea să vă spun că pe 24 mai 2001 Guvernul actual a construit Comitetul pentru combaterea sărăciei în România. Sărăcia nu este o problemă care poate fi combătută de un comitet. Sărăcia este o prolemă națională cae, din păcate, la noi cuprinde în prezent mai mult de jumătate din populație. Sărăcia este aceea care te face să nu poți să pui copiilor pe masă ceea ce trebuie să mănânce, să nu-ți îmbraci copiii când se duc la școală, să nu le poți cumpăra cărți și, în același timp, sărăcia este aceea că pensionar fiind, și avem peste 6 milioane de pensionari, să nu ai ce mânca și 4 cincimi din acdești pensionari mănâncă o dată pe zi.

Sărăcia este aceea că nu se mănâncă pe cap de locuitori și ca an, în momenmtul de față, decât 70 de grame de carne, de două ori mai puțin decât se mănâncă în țările CEFTA.

Aș vrea să arăt că sărăcia are o consecință și o consecință gravă: bolile actuale șși mortalitatea actuală din România. N-o să spun numere. Vreau să vă spun însă că avem cea mai mare mortalitate generală din Europa, avem cea mai mare mortalitate la copiii 0-1 an din Europa, avem cea mai mare mortalitate la mortinatalitate, avem cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare din Europa și, dați-mi voie aici, s-o spun că este 767 la suta de mii, că vreau s-o compar cu aceea din Franța.

Sărăcia înseamnă deci un lucru deosebit de grav și care are la origine, în momentul de față, instabilitatea sau dacă vreți faptul că economia nu și-a luat pulsul pe care trebuie să-l ia. Este problema care trebuie să frământe în primul rând Guvernul Năstase atunci când se gândește la Comitetul antisărăcie. Pentru că fără refacerea economiei nu se poate face nimic.

Vreau să fac paralela cu Comunitatea Europeană. Noi vrem să intrăm în Comunitatea Europeană. Aș vrea să vă spun că pe data de 13 decembrie 2000, președintele Franței în fața Comunității Europene a luat inițiativa de a crea Programul de nutriție al Europei care să prevină bolile civilizației, aceste boli care atacă în prezent țările industrializate, zicem noi, dar atacă în prezent și România aproape mai mult decât țările industrializate.

Pe data de 14 decembrie 2000, toate țările membre ale Comunității Europene au semnat un program de nutriție, un program de prevenire a tuturor acestor boli ale civilizației prin metode deosebit de serioase.

Pe data de 31 ianuarie 2001, arată seriozitatea problemei respective, s-a lansat Programul de nutriție și sănătate al Franței, poate unul dintre cele mai bune programe care există în momentul de față. De ce se apără Franța? Să vă spun eu de ce se apără. Se apără de mortalitatea prin boli cardiovasculare și spune Franța că mortalitaea prin boli cardiovasculare este cea mai mare a ei șși reprezintă 32% din mortalitatea existentă anuală.

Vreau să văspun că mortalitatea în Franța este de 191 la suta de mii. România de ce ar trebui să se apere?! Mortalitatea în România este cea mai mare prin boli cardiovasculare și reprezintă 767 la suta de mii, respectiv, de patru ori mai mult în Franța. În Franța se spune că se cheltuie 30 de milioane de miliarde de franci francezi pentru combaterea acestei boli. În România, vreau să vă spun că, în momentul de față, mai avem încă de plătit 2 mii de miliarde și că cheltuiala pe cap de locuitor este de fapt de 18 dolari pe an. Adică e de zece ori mai puțin decât în Franța și nu vreau să o compar cu America.

De ce se mai apără Franța?! Noi avem 65% din mortalitate prin boli cardiovasculare, Franța are numai 32% prin boli cardiovasculare. Franța este o țară bogată și foarte bogată. Are ce mânca. Deci, trebuie să se lupte ca omul să mănânce ceea ce trebuie și cât trebuie și pentru aceasta a făcut un program din 9 puncte strategice pe care nu-mi permit să le citesc acum că nici nu vă interesează.

Eu, ca cetățean român și ca specialist român, de ce ar trebui să mă apăr?! Să mă apăr de foametea care există în momentul de față în întreaga țară și mai ales în mediul rural. Vreau să vă citez pe o statistică recentă făcută de colaboratorii de nutriție în mediul rural și urban din întreaga țară și să vă arăt că, în mediul rural, alimentația este aproape lipsită de carne, bineînțeles, în afară de cârnați și de untură care se găsește aproape întotdeauna în alimentația țăranului, și că predomină leguminoasele verdețurile și în multe părți ouăle. De aceea, mortalitatea prin boli cardiovasculare e atât de mare.

Vreau să vă spun că la noi se mănâncă de trei ori mai mult sărat decât se mănâncă în toate țările din lume. Și atunci ce probleme ne punem noi?! Să ne punem problema deosebit de seriosă și de gravă. Ca să combați tuberculoza care e cea mai mare din Europa ca morbiditate, 120 la suta de mii, ca să combați SIDA care este la copii cea mai mare din Europa, avem 5.200 de copii, pentru aceasta, trebuie să le dai o alimentație corespunzătoare. Și în același timp, trebuie să aibă posibilitatea ca să-și cumpere această alimentație. Atâta timp cât omul nu lucrează, când nu are loc de muncă, când rata pe care i-o dai ca șomer, și avem 9,9% în momentul de față șomaj, când lefurile care în momentul de față de-abia depășesc suta de dolari media pe economie, ea nu poate constitui o luptă împotriva sărăciei și, în același timp, nu vom ajunge la nici un rezultat, decât la declarații demagogice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
Valentin Vasilescu - in memoriam: 55 de ani de la execuția mareșalului Ion Antonescu;

Domnul deputat Valentin Vasilescu de la P.R.M. Am rugămintea să vă încadrați în trei minute.

 

Domnul Valentin Vasilescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

S-au împlinit, așa cum au afirmat și colegii mei și ați aflat de la ei, zilele trecute, 55 de ani de la execuția mareșalului Ion Antonescu, condamnat la moarte de bolșevici pentru cutezanța de a visa la reîntregirea României Mari.

Enoriașii Bisericii "Sf. Constantin și Elena", lăcaș ctitorit de mareșal, și Fundația "Ion Antonescu" au organizat comemorarea comadantului militar, dezvelind un bust al acestuia, amplasat în curtea bisericii. Fiind singura manifestare dedicată mareșalului Ion Antonescu, Partidul România Mare a decis să fie prezent la comemorare prin câțiva parlamentari și membri ai săi.

Mareșalul Ion Antonescu face parte din istoria militară a poporului român, el remarcându-se în calitate de șef al Biroului Operații al Armatei de Transilvania, magistral condusă în acțiunile de luptă de reîntregire a țării din 1919, care au culminat cu amplasarea tricolorului românesc pe clădirea Parlamentului de la Budapesta. Ulterior, Ion Antonescu a comandat Școala de Război, actuala Academie de Înalte Studii Militare, Statul Major și Ministerul de Război. Mareșalul Ion Antonescu a primit legal prerogativele de șef al statului de la regele Carol al II-lea, comportându-se ca un militar care-și asumă conștient un destin tragic, tocmai prin aceea că s-a pus necondiționat în slujba intereselor poporului român.

Guvernanții actuali au decis o reconciliere cu istoria, gândindu-se să exploateze imaginea prăfuită a fostului suveran Mihai I, căruia i-au retrocedat bunurile, pe care l-au plimbat prin țară, fără să obțină efectul scontat.

Să nu fi auzit conducătorii actuali ai României de capitularea necondiționată de la 23 august 1944, înfăptuită cu concursul regelui Mihai, care a trimis în captivitate în Uniunea Sovietică peste 200.000 de militari români, din care mulți nu s-au mai întors niciodată?

Să nu fi știut conducătorii noștri că deciziile politice girate de fostul suveran au scos România de la masa tratativelor de pace, făcând inutile jertfele militarilor români pe frontul de vest?

Să nu fi știut conducătorii noștri actuali că fostul suveran a semnat Declarația de la Budapesta din anul 1989?

Ca unul care am activat 20 de ani în armată, vă mărturisesc faptul că militarii români au un cult al tradițiilor de luptă ale poporului român. Între acestea, printre bărbații acestui neam, la loc de cinste se află mareșalul.

Vreau să vă reamintesc doar că, la comemorarea mareșalului Ion Antonescu, au fost prezenți peste 10 cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul, în timp ce pe fostul suveran nu l-a întâmpinat decât un singur cavaler al Ordinului Mihai Viteazul.

Ca militar și creștin, totodată, mă întreb dacă este normal ca mareșalul, care a dat proba jertfei supreme față de poporul său, să nu aibă măcar un loc de veci, ca orice creștin.

Prin purtătorul său de cuvânt, domnul Ioan Mircea Pașcu l-a catalogat pe mareșalul Antonescu drept o persoană controversată, împotriva căreia comunitatea internațională s-a pronunțat. Nu știu ce l-a determinat pe domnul Pașcu, pe care eu îl respect, să afirme acest lucru, însă îi recomand domnului ministru să consulte rezoluțiile Consiliului de securitate și rezoluțiile Adunării Generale ale ONU, aceasta este singura instituție, Organizația Națiunilor Unite, care ia decizii în numele comunității internaționale, și să ne comunice dumnealui dacă găsește ceva referitor la mareșalul Antonescu în acele documente.

Citind programul de guvernare al PDSR și declarațiile liderului acestui partid, am înțeles că eforturile în direcția aderării la NATO se concretizează în fixarea unor obiective realiste, pe care armata română să le poată îndeplini la termenele stabilite.

Aceste obiective sunt în primul rând dictate de necesitatea de a ridica nivelul capacității de apărare a țării și caracterul realist al acestor obiective este dat de preluarea și valorificarea tradițiilor, a potențialului uman, economic și a condițiilor geografice specifice.

Îmi pare rău, dar eu nu am găsit în programul partidului condus de domnul Adrian Năstase o soluție a aderării la NATO, prin protejarea sensibilității altor popoare.

Mi-aș dori sau mi-ar face plăcere să cred că poziția domnului Adrian Năstase și a domnului Mircea Pașcu sunt poziții personale și nu a întregului partid.

În încheiere, aș dori să vă reamintiți, stimați colegi, că toți cei care au nesocotit suveranitatea și integritatea României au început, mai întâi, prin a-i nega și a-i călca în picioare valorile, limba, credința și tradițiile.

Vă mulțumesc.

 
Constanța Popa - marcarea Zilei Mondiale a Mediului;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Radu Ciuceanu de la PRM. Domnul Radu Ciuceanu renunță.

Doamna deputat Constanța Popa.

 

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În fiecare an, la 5 iunie, Organizația Națiunilor Unite aniversează Ziua Mondială a Mediului.

În acest an, în cinstea Zilei Mondiale a Mediului, Națiunile Unite vor lansa un vast inventar al resurselor planetei, respectiv păduri, cursuri de apă, lacuri, terenuri agricole și oceane.

Scopul acestui "buletin de sănătate", după cum l-a numit secretarul general al ONU, Kofi Anan, este acela de a aduce la cunoștința factorilor de decizie date științifice solide, referitoare la starea planetei. Acest studiu intitulat "Evaluarea ecosistemului pentru mileniul III" se va desfășura pe o perioadă de 4 ani, va costa 21 de milioane dolari și la el vor participa 1.500 de oameni de știință din întreaga lume.

Ecosistemele sunt, ca și clima, sensibile la activitățile umane, iar degradarea lor compromite supraviețuirea oamenilor și a speciilor, având ca urmare fenomene de defrișare, secetă, inundații, poluare. Această evaluare a ecosistemului urmează să se desfășoare la nivel mondial, regional și național. Și România va face o evaluare a ecosistemului său, pentru a ne furniza nouă, factorilor de decizie, informații exacte și convingătoare, care să ne permită să luăm cele mai bune decizii.

Dacă până acum politica de protejare a mediului înconjurător, de menținere a echilibrului ecologic a fost complet subordonată efectelor economice de dezvoltare a societății, este momentul ca aceste două componente, dezvoltare economică și protecția mediului, să fie făcute concomitent, cu maximă responsabilitate.

În ultimul deceniu, a apărut și s-a implementat în foarte multe țări conceptul de dezvoltare durabilă, care impune trei deziderate: dezvoltarea să nu pericliteze sau să distrugă suportul de bază al sistemului vieții, aerul, apa, solul și sistemele biologice, dezvoltarea durabilă să permită o continuă creștere a producerii de bunuri și servicii care au la bază resursele naturale ale pământului și dezvoltarea durabilă să realizeze un sistem social durabil, la nivel mondial, național, local și familial, în scopul asigurării unei distribuții echitabile a beneficiilor, bunurilor și serviciilor produse.

Acest concept al dezvoltării durabile este încă un concept politic. Este de datoria noastră să-l transformăm în concept practic, de utilizat în gestionarea problemelor de mediu, în strânsă corelare cu a statelor Comunității Europene.

Avem datoria de a lăsa urmașilor noștri o țară și o planetă care să le permită să trăiască civilizat și acesta nu trebuie să fie doar un slogan politic, ci un fapt real.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
Alexandru Raj Tunaru - despre revigorarea turismului pe litoral;

Domnul deputat Raj Tunaru de la PRM.

 

Domnul Raj Tunaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Consider că agricultura și turismul sunt segmentele pe care Guvernul trebuie să se axeze prioritar, să creeze facilități noi.

În ultimii 10 ani, activitatea turismului românesc, în special cel de pe litoral, a fost boicotată și sabotată periodic de către firme de turism concurente din alte țări, cum ar fi: Turcia, Bulgaria și altele.

Să vă dau un exemplu: au apărut câteva pete în anii trecuți de petrol pe nisip, eu cred că acele pete de petrol au fost puse intenționat, deoarece erau în mijlocul unei plaje de câțiva centimetri pătrați, iar mass-media românească a amplificat aceste zvonuri și a determinat populația țării să meargă pe alte plaiuri să-și petreacă concediile. Sunt ferm convins că aceste zvonuri vor apărea din nou și, de aceea, mă vă nevoit să le contracarez anticipat.

Stimați colegi,

anul acesta litoralul românesc arată foarte bine, cel mai bine după 1989. Activele hoteliere sunt renovate, curate, îngrijite, plajele de asemenea sunt curate și curățite de diferite dughene etc.

Stațiunea Mamaia arată excelent, la nivelul stațiunilor cu renume din Spania și Franța. Meritele pentru această stațiune le are, de ce nu, domnul Dan Matei Agathon și Vlad Dorel, șeful stațiunii Mamaia.

Îi dorim domnului ministru să continue și în celelalte stațiuni ale litoralului românesc ce a început la Mamaia. Dar aceasta nu este de ajuns fără o mediatizare puternică, pentru atragerea turiștilor români și străini, mediatizare care să concureze cu cea a țărilor axate pe turism, concurente, și aceasta se poate numai printr-o subvenție acordată de Guvern IMM-urilor și firmelor care practică turismul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
Negiat Sali - apel pentru salvarea stațiunilor și institutelor de cercetare și producție din agricultură.

Domnul deputat Negiat Sali.

 

Domnul Negiat Sali:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să fac o intervenție cu referire la situația deplorabilă financiar-economică în care se găsesc majoritatea institutelor și stațiunilor de cercetări și producție din agricultură.

După cum se știe, după 1990, aceste institute și stațiuni de cercetări și producție din agricultură nu au un statut clar, se încadrează și ele unde pot și, în special, cum am mai spus, stațiunile de cercetări și producție din agricultură din domeniul zootehnic, vitivinicol, pomicol, cultura mare și altele. Aceste stațiuni, care au fost unități de elită și etalon înainte de 1990, după 1990, au devenit un fel de CAP-uri ale anilor ’80.

Aceste întreprinderi au pondere relativ mică ca suprafețe, dar un potențial destul de ridicat în economia țării și, ținând cont și de necesitatea și importanța cercetării, aceste institute și stațiuni de cercetări trebuie să aibă un sprijin suficient din partea guvernării.

Putem spune că acestea au și o importanță locală, prin asigurare de locuri de muncă pentru zonele în care funcționează și multe din ele au și suprafețe relativ mari. Pot să dau ca exemplu stațiunea de cercetări vinivinicole și producție Murfatlar care are, ca și majoritatea acestor stațiuni de cercetări, au sute de miliarde de datorii către bugetul statului și au pierderi an de an. Aceste institute și stațiuni de cercetări și de producție din agricultură au nevoie de urgență de reformă și restructurare și una dintre căile prin care trebuie să se reglementeze este separarea cercetării de producție, micșorarea suprafețelor alocate pentru cercetare ca restul suprafețelor să fie alocate exclusiv pentru producție și să fie asimilate actualelor IAS-uri.

Facem un apel către reglementarea de urgență a acestei situații care a ajuns de nesuportat.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 14 november 2019, 11:37
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro