Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 05-06-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 2001

4. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României.  
 
see bill no. 301/2001

După pauză

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să începem ședința noastră de după amiază cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor art.100 și 111 din Regulament urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Domnul președinte al comisiei de buget, finanțe și bănci ne va face o propunere de timpi de dezbateri.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Vă propun ca dezbaterile privind acest proiect de lege să dureze până la ora 16,30, iar intervenția fiecărui coleg deputat să se circumscrie în durata de maximum 3 minute.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Grupurile parlamentare au probleme, observații? Nu sunt.

Titlul legii. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să observați că în raport la pct.1 este o modificare propusă de către comisie. Sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 există observații? Poftiți.

Domnul Horia Neamțu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Există o eroare de dactilografiere la alin.2, deci: "Direcția de control financiar ulterior este formată din controlori financiari și este condusă de un director, iar la Municipiul București..." aici intervenim "...conducerea este asigurată de un director." Deci lipsește cuvântul "conducerea".

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pct.2.

Da. Mai este o osbservație.

Poftiți.

Domnul Marton Arpad:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Așa cum observați și dumneavoastră la pct.2 din inițiativa legislativă se face referire la art. nou din Legea nr.94/1992, în sensul că membrii Curții de Conturi sunt consilieri de conturi în număr de 18. Aceștia alcătuiesc plenul Curții de Conturi. Această modificare constă în reducerea numărului consilierilor de conturi din actualul număr de 25 la numărul propus aici de 18. Așa cum puteți să observați în raportul comisiei avizate în fond și anume, în partea la amendamente respinse apare o propunere vizavi de eliminarea acestui punct 2 din inițiativa legislativă. De ce ? O scurtă motivație dacă îmi permis acest lucru.

Nu credem, respectiv, susținem că printr-o astfel de modificare la jumătatea mandatului consilierilor de conturi se creează o instabilitate instituțională a acestei instituții fundamentale, pentru verificarea controlului utilizării banului public, în general, Curtea de Conturi într-un fel jucând rolul Curții Constituționale, în ceea ce privește gospodărirea banului public.

Având în vedere această motivație, respectiv modalitatea care se regăsește în propunerea legislativă la un alt punct, modalitatea de reducere de la 25 la 18 și anume că se desființează practic Curtea de Conturi care există la ora actuală și se vor numi noi consilieri de conturi, nu putem să acceptăm această modalitate de așa zisă reorganizare a Curții de Conturi. Încă o motivație de specialitate și anume, având în vedere faptul că dispare dintre atribuțiile Curții controlul preventiv, credem că prin acest lucru nu se scutește Curtea de Conturi de o activitate, chiar se crează un atribut în plus, controlul ulterior trebuie să fie și mai fundamentat decât era până acum, când avea un control preventiv consilierul de conturi, respectiv numărul variantele de probleme care apar la nivelul Curții de Conturi, la nivelul central al Curții de Conturi se înmulțesc.

Din aceste considerente, credem noi că acest punct, punctul 2 care se referă la articolul nou din legea inițială trebuie să fie eliminată, propunere pe care am făcut-o și la comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Inițiatorul?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În concepția inițiatorilor, prin această propunere legislativă se urmărește pe de o parte extinderea atribuțiilor Curții de Conturi, pe de altă parte o restructurare a activității, restructurare care pornește de la vârf, ca să spun așa, de la plenul Curții de Conturi. Curtea de Conturi până acum avea 25 de consilieri, motivați pe faptul că exista o secție de control anterior care număra 7 posturi, 7 consilieri de conturi și o secție de control ulterior. Secția de control anterior a fost desființată, activitatea fiind preluată la Ministerul Finanțelor, astfel încât operațiunea care se face este aceea de reducere. Sigur că problema pe care a pus-o în discuție domnul Birtalan este problema dacă această modificare în ceea ce privește componența Curții de Conturi trebuie să intervină în cursul mandatului actualilor membri ai Curții de Conturi.

Vreau să vă spun că așa cum Parlamentul poate fi dizolvat în timpul mandatului său și plenul Curții de Conturi poate fi dizolvat chiar în timpul mandatului. Pentru că, așa cum cunoașteți, numirea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament în ședință comună. Dacă s-ar pune problema disponibilizării celor 7 consilieri de conturi, nu vedem cum Parlamentul ar putea să aleagă din cei 25.

Ca atare, prin propunerea care s-a făcut în finalul proiectului de lege, este că se va alege o nouă Curte de Conturi, pot să participe pentru cele 18 funcții de consilieri toți cei 25, pot să participe candiați din afară, ei vor fi audiați de comisiile de resort și se vor face propuneri de numire.

Ca atare, cred că nu împietează cu nimic desfășurarea activității în structura în care este propusă prin propunerea legislativă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Stați că mai sunt doi de luat cuvântul.

Bine, poftiți, domnule Nicolaescu.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să privim cu deosebită seriozitate acest amendament și mai ales articolul cum a fost propus de inițiatori. Cred că în afară de argumentele pe care le-a adus colegul meu înainte, ar trebui să mai adăugăm și altele. Și anume, prin textul propus, în ansamblul său, și completarea legii se dau competențe sporite Curții de Conturi. Atunci, care este rațiunea reducerii numărului consilierilor de conturi, dacă acești consilieri primesc atribuții sporite? Pe de o parte.

Pe de altă parte, probabil că dumneavoastră nu cunoașteți, dar există depusă la Biroul permanent al Camerei Deputaților o notă a Comisiei juridică de disciplină și imunități cu privire la hotărârea Curții de Conturi de revocare a 9 judecători și 8 procurori financiari.

În textul notei pe care a întocmit-o Comisia juridică de disciplină și imunități și care după opinia noastră nu poate fi pusă la îndoială, sub nici o formă, se specifică că nu există temei legal în ceea ce privește hotărârea Curții de Conturi privind revocarea din funcție a 9 judecători și 8 procurori financiari, ca urmare a aplicării Legii bugetului de stat pe anul 2001.

Să nu uităm că atunci când s-a aprobat Legea bugetului de stat pe anul 2001 s-a încălcat Constituția în sensul în care Curtea de Conturi ca autoritate publică își aprobă bugetul, buget care, în mod normal, se preia ca anexă la bugetul de stat. Atunci s-a încălcat Constituția, noi am sesizat acest lucru, revenim cu el astăzi pentru că se invocă reducerea numărului de personal, ca urmare a lipsei de fonduri din bugetul de stat.

Comisia juridică de disciplină și imunități are chiar o formulare mai mult decât pertinentă și anume aceea că pentru rezolvarea acestei situații Guvernul poate emite o ordonanță de urgență prin care să rectifice bugetul Curții de Conturi.

În același timp, tot Comisia juridică de disciplină și imunități a Camerei Deputaților apreciază că revocarea din funcție a judecătorilor și procurorilor financiari înaite de încheierea mandatului de 6 ani nu se poate face decât cu titlul de sancțiuni. Ei consideră că o lege ordinară, cum este Legea bugetului de stat pe anul 2001, nu poate modifica o lege organică, adică Legea de funcționare a Curții de Conturi.

De asemenea, membrii Comisiei juridică de disciplină și imunități, colegii noștri, consideră că o inițiativă legislativă ar fi contrară principiilor constituționale, deoarece membrii Curții de Conturi și judecătorii financiari sunt independenți și inamovibili pe durata mandatului.

Eu sunt foarte curios de ce Biroul permanent, dacă a luat act de o notă a Comisiei juridice de disciplină și imunități a introdus pe ordinea de zi acest proiect de lege.

În afară de asta, stau și mă întreb și întreb, de fapt, tot pe inițiatori, de ce au adoptat procedura inițiativei legislative prin deputați și senatori, când 3 dintre semnatarii acestei inițiative legislative sunt membri ai Guvernului și n-au optat, așa cum era firesc, pentru o procedură, și anume, aceea de proiect de lege prin Guvern.

Cred că sunt argumente suficiente ca dumneavoastră să înțelegeți că este un abuz să se reducă acum componența nu nominală, și numerică a Curții de Conturi.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținerea noastră se bazează tot pe ideea de a respinge această modificare a structurii Curții de Conturi, pornind și continuând cu câteva detalii de natură constituțională.

Dacă vom observa, Curtea de Conturi este o autoritate publică, consacrată și definită în art.139 din Constituție. Iar la art.140 avem Curtea Constituțională, deci e vorba de autorități publice situate pe picior de egalitate. Și pentru a demonstra încă o dată această inadmisibilitate a modificării numărului de judecători, vă voi da citire art.139 alin.4, unde se spune: "Membrii Curții de Conturi sunt independenți și inamovibili, potrivit legii." La Curtea Constituțională la art.145 se spune: "Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți și inamovibili pe durata acestora". Deci, prin urmare, au același statut constituțional și nu putem ca printr-o inițiativă legislativă să afectăm o autoritate constituțională, ar însemna nimic altceva, decât să politizăm și să distrugem echilibrul instituțional existent în statul de drept, așa cum există el în momentul de față în România. Deci această propunere, repet, afectează în mod neconstituțional structura autorităților publice consacrate de Constituție și prin urmare, ne pronunțăm pentru respingerea acestei modificări invocând argumentele de natură constituțională și susținerea Comisiei juridice de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, credem noi, singura abilitată să interpreteze raportul dintre autoritățile publice din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Evident, fiecare putem să avem niște opinii în domeniul acesta, dar știți foarte bine că asupra unor anumite prevederi, anumite proiecte de legi și legi și Curtea Constituțională s-a pronunțat. Da.

Domnul Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

S-au adus aici în discuție mai multe argumente care pledează împotriva adaptării la realitatea structurii instituționale a Curții de Conturi, în condițiile în care atribuțiile competențele acesteia au fost modificate prin legi în ultimii ani.

Iată, spre exemplu, prin Legea nr.204 din 1999 când la guvernare se aflau alte forțe politice se elimină din competența de activitate a Curții de Conturi activitate de control financiar preventiv. Această instituție a fost construită pe 3 tronsoane: control financiar preventiv, control financiar ulterior și activitate jurisdicțională. Atunci, s-au dimensionat atât numărul de personal de execuție, cât și numărul consilierilor de conturi care formează plenul Curții de Conturi, la 24 de persoane. Deși se retrage o activitate din această structură, prin Legea nr.99 din 1999 obținută prin asumarea răspunderii guvernamentale de către executivul de atunci, se procedează la confirmarea acestei eliminări a activități de control financiar preventiv și, în completare la această lege, prin ordonanța menționată anterior nr.... Legea nr.24 din 1999 atâtea acte normative s-aud at pe vremea aceea, de ne încurcăm și în ele... se suplimentează numărul de consilieri de conturi de la 24 la 25. Deci deși am redus o treime din activitate, am mai suplimentat numărul de consilieri de conturi. De ce? Simplu. Pentru că din cei 15 mii de specialiști nu s-a găsit nici un economist care să conducă Curtea de Conturi, a fost pus un jurist și atunci nu mai rămâneau suficienți juriști pentru a forma completele de judecată din Secția jurisdicțională. Și, pentru că așa conducea socoteala aritmetică a mai suplimentat cu o persoană. Sunt 25 de persoane astăzi. Foarte bine. Sunt, de fapt, 24 angajați.

În condițiile în care prin Legea bugetului de stat, ca urmare a constrângerilor bugetare și a ceea ce s-a preluat de către acest guvern, sub formă de datorii neachitate, sub formă de măsuri sociale, mai electorale puțin, luate în noiembrie și decembrie, care se reflectă în bugetul pe acest an, toate instituțiile publice inclusiv autoritățile locale au suportat o anumită reducere a numărului de personal. Ca efect, și la Curtea de Conturi s-a regăsit o reducere de număr de personal. Într-adevăr, maigistrații, respectiv procurorii și judecătorii sunt inamovibili și sunt și independenți. Atunci, însă când există locurile pe care dumnealor să-și desfășoare activitatea aceasta inamovibilă. Nimeni nu contestă acest concept și acest principiu de inamovibilitate. Însă, mai luăm Constituția și ne uităm în altă secțiune a ei, stimați colegi antevorbitori, și vom vedea că tot acolo se spune că nici o cheltuială nu se poate face decât dacă are surse de finanțare prevăzute în buget, buget care este aprobat de către forul suprem al legiuitorului țării, respectiv de către Parlament, Camerele reunite ale Parlamentului.

Deci Parlamentul a spus că la nivel de execuție sunt mai puțini bani și s-a redus un anumit număr de locuri, în jur de 200 și ceva, și atunci trebuia să se păstreze proporția întrre controlori și magistrați, pentru că, altfel, magistrații nu au ce procesa, dacă controlorii financiari nu găsesc deficiențe acolo unde ei își desfășoară activitatea.

Pentru a se putea face acest echilibru între disponibilizările de personal auxiliar, economiști și repsectiv magistrați, în urmă cu câteva zile, deci săptămâna trecută joi, Guvernul a emis o ordonanță de urgență, nu rectificare a bugetului cum spunea Comisia juridică de disciplină și imunități, sigur dumneaei are dreptul să emită judecăți de valoare, dar trebuie emise în concordanță cu conceptele și principiile legilor financiare, ci a emis o ordonanță prin care se poate rectifica nu bugetul Curții de Conturi, ci numărul de personal al Curții de Conturi. Deci dă voie plenului Curții de Conturi să reducă numărul de magistrați, din cauza reducerii prin Legea bugetului a numărului de posturi. Sunt două instituții în Legea Curții de Conturi: instituția revocării care, într-adevăr, este pentru motive de natură sancționatorie și instituția încetării mandatului, să ne uităm bine în Legea nr.94 din 1992 republicată, instituția încetării mandatului care se poate face din diferite motive, inclusiv cel al revocării. Și s-a mai adăugat unul acum. Dacă nu mai sunt bani, respectiv posturi finanțate prin Legea bugetului de stat.

Deci, dacă s-au redus elementele de personal de execuție, controlori și magistrați, dacă a dispărut o activitate din structura inițială a Curții de Conturi. Nu este normal să se adapteze și numărul consilierilor de conturi?

Cei 25, după filiera legislativă pe care v-am menționat-o, devin 18, în propunerea nostră, adică corespunzător unei treimi din activitate, care a fost scoasă din competența Curții de Conturi și se exercită de către Ministerul Finanțelor, respectiv controlul financiar preventiv.

Se mai spune într-o argumentație anterioară că datorită faptului că această Curte de Conturi dobândește noi atribuții pe linie de control al procedurilor de privatizare, nu cum interpretează unii altceva și încă câteva chestiuni, trebuie păstrat numărul de consilieri. Consilierii nu controlează ei efectiv, ei dau descărcare de gestiune și coordonează în mare acțiunile Curții de Conturi. Dar să știți că acum, prin acest proiect de lege, nu se face decât să se reintroducă atribuțiile Curții de Conturi pe probleme de privatizare, pe probleme de debitori rău platnici către bugetele publice și așa mai departe. Deci, practic, Curtea de Conturi a fost dimensionată pe controlul ulterior și pe jurisdicțional, având incluse pentru numărul de consilieri de conturi de 18, cât reveneau acestor două activități, și desfășurarea activităților de control al privatizării, de control la nivelul instituțiilor publice care beneficiază de fonduri bugetare și așa mai departe.

Deci nu este nici o inconsecvență între acțiunea pe care o declanșează inițiatorii proiectului de lege și conținutul activității Curții de Conturi în sine. Și este, din contră, o punere de acord între competențele gândite inițial în 1992 de legiuitor pentru Curtea de Conturi, pentru că au fost repuse controlul privatizării, controlul rău platnicilor, care au fost scoase în 1997 de către actuala opoziție, deci, o corelare între atribuțiile sale și numărul de personal care este dimensionat în prezent la nivelul acestor atribuții.

Vă propun, și comisia a votat în plenul său, ca să se mențină formularea din proiectul de lege, respectiv, consilieri de conturi în număr de 18, pentru că aceasta este consistent atât cu activitatea desfășurată, cât și cu gândirea inițială a acestei instituții, gândire care s-a făcut cu consultanță tehnică din partea Curților de conturi similare din țările Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Da. Poftiți!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Conform Regulamentului Camerei, vă solicit pentru Grupul parlamentar al Partidului România Mare, numai 15 minute pauză de consultări pentru a ne pune de acord cu privire la toate problemele care au apărut.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă așteptăm în sală la 15,20.

- După pauză -

(După pauză, conducerea ședinței a fost preluată domnul Valer Dorneanu)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă așezați puțin ca să săvârșim un gest european.

Este în Camera Deputaților domnul Guido Podesta, vicepreședintele Parlamentului European și dorim să-l salutăm în numele dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am onoarea să vă prezint pe domnul Guido Podesta, vicepreședintele Parlamentului European, un foarte bun prieten al României, a cărui obiectivitate și profunzime ați putut-o analiza și observa vis-a-vis de raportul Baronesei Nicolson și vă asigur că este un foarte bun prieten al românilor și un foarte obiectiv membru al Parlamentului European. (Aplauze.)

(Lucrările ședinței au fost conduse în continuare de domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să începem, stimați colegi.

Cred că aveți legea și raportul pe pupitrele dumneavoastră. Am adoptat titlul legii, am adoptat punctul 1 din raport, pct.1 din art.I. Suntem la pct.2 și s-a propus eliminarea acestui punct. Nici inițiatorul și nici comisia nu sunt de acord cu această propunere, însă fiind o propunere de eliminare, noi o propunem înainte de a vota situația inițială.

ce anume doriți, domnule Rușanu? Păi, aveți amendament respins? Dar nu am văzut la amendamente respinse numele dumneavoastră. Suntem în procedură de urgență, domnule Rușanu. Dacă nu aveți amendament respins, nu se poate. Iar în ceea ce privește durata de timp, ea a expirat demult.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

A fost vorba de precizarea poziției grupurilor parlamentare față de un amendament aflat în discuție. Și, prin urmare, vă rugăm să ne dați voie să ne exprimăm poziția față de acest amendament.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

v-ați exprimat! Sigur! Grupul P.D. s-a exprimat, Grupul liberal s-a exprimat.

Domnul Emil Boc:

Față de poziția pe care domnul ministru Georgescu a prezentat-o aici, dați-ne voie să lămurim aceste lucruri, pentru a nu rămâne în ceață și să putem avea un vot coerent.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ne-am conturat foarte bine poziția. Știm ce trebuie făcut.

Domnul Emil Boc:

Prin urmare, domnul ministru a făcut niște aprecieri care au vizat amendamentele supuse discuției și, prin urmare, dați-ne voie să avem un punct de vedere față de aceste lucruri. Nu putem concepe ca o discuție în Parlamentul României să se limiteze doar la prezentarea fulgerătoare a unei poziții fără a avea un drept la replică. Am fost menționați acolo cei care am guvernat între 1996-2000 și, măcar în virtutea dreptului la replică, dați-ne voie să avem o poziție.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, nu s-a făcut o mențiune, este o opinie generală despre Guvernul anterior.

Domnul Emil Boc:

Dar, fără a invoca o mențiune, a fost vorba de niște principii și, când e vorba de principii, trebuie să ne dați voie să luăm cuvântul, dacă sunteți principial și aveți un respect față de practica parlamentară, să ne oferiți acest drept.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Boc, dacă mergem pe varianta dumneavoastră, înseamnă că în Parlamentul României discuțiile pot fi infinite, am putea discuta săptămâni întregi la un singur articol.

Domnul Emil Boc:

Parlamentul României este forul de dezbatere politică și dacă nu vom avea discuțiile aici, vom avea discuții în altă parte. Or, democrația cere ca aceste discuții să aibă loc aici, în plenul Parlamentului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Le avem în altă parte, pentru că suntem în procedură de urgență.

Domnule Boc, dumneavoastră nu știți Regulamentul? Îl știți foarte bine!

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, cunosc foarte bine prevederile Regulamentului și cunosc foarte bine că grupurile parlamentare pot interveni să-și precizeze punctele de vedere cu privire la amendamentele respinse. Prin urmare, noi cerem o exprimare a unui punct de vedere față de nesusținerea de către domnul ministru, de către domnul președinte al Comisiei de finanțe-bănci, a unui amendament aflat în discuție pentru a-l vota în cunoștință de cauză. Altfel, invocând la infinit această procedură de urgență, va trebui să dizolvăm Parlamentul, să guvernăm prin decrete și am terminat, plecăm acasă. Dacă acest lucru îl doriți, îl putem face. Că văd că invocând motivele legate de bani, ajungem să dizolvăm Parlamentul, să eliminăm din practica parlamentară această instituție fundamentală a statului de drept.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Aveți o viziune apocaliptică care n-are nici o legătură cu realitatea. Suntem la momente vesele, mă scuzați! (Aplauze) Dacă vreți, puteți să vorbiți! Uite! Eu vă dau dreptul să vorbiți deși să știți că Regulamentul nu-mi permite pentru că suntem în procedură de urgență, s-a epuizat timpul de dezbatere asupra acestui articol.

Domnul Emil Boc:

Nu confundați timpul solicitat de Grupul România Mare...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

S-au epuizat de mult timpii de dezbatere ai grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar și-a exprimat poziția, poziția asta s-a exprimat mai bine de 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, or, acum dumneavoastră vreți să dați o replică la o considerație extrem de generală pe care a făcut-o președintele comisiei.

Domnul Emil Boc:

Nu noi am făcut considerațiile generale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, dați această replică!

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Dacă începeam înainte, aș fi epuizat toate celelalte lucruri pe care aș fi vrut să le expun.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Epuizați-le!

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte, și încă ne bucurăm că suntem într-o instituție parlamentară democratică.

Domnul ministru, domnul președinte al Comisiei de finanțe-bănci, pentru care am tot respectul ca finanțist, totuși trebuie să remarc faptul că a făcut câteva confuzii juridice grave pe care eu, personal, ca jurist, nu le pot accepta. În primul rând, a invoca argumente de oportunitate pentru a încălca textul Constituției, repet, acest lucru vine în contradicție cu elementara logică juridică. Nu putem invoca faptul că nu sunt bani și pentru asta limităm drastic numărul judecătorilor de la Curtea de Conturi, mâine limităm numărul judecătorilor de la Curtea Constituțională, poimâine limităm numărul parlamentarilor, după aceea limităm celelalte instituții ale statului.

În primul rând, este vorba de respectarea textului Constituției. În al doilea rând, avem principiul consacrat în art.15 alin.1 din Constituție care spune: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Or, în acest caz, prin introducerea în conținutul legii a unui nou motiv de revocare a mandatului judecătorilor de la Curtea de Conturi, încălcăm în mod flagrant principiul neretroactivității legii. Acest mandat este consacrat de lege și nu poate fi schimbat pe parcursul mandatului. "Numai pentru viitor" așa spune textul Constituției, "Legea se aplică numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Or, aici nu suntem în domeniul legii penale mai favorabile.

Iar în al treilea rând, domnul președinte spunea că orice inițiativă legislativă ar trebui să se bazeze pe locurile și contribuțiile financiare. Dânsul a pus căruța înaintea cailor. Acest lucru a făcut domnul ministru Georgescu. Este vorba de orice inițiativă legislativă care vizează modificări bugetare. Aceste modificări, potrivit Constituției, trebuie să aibă acordul Guvernului cu privire la sursele de finanțare. Or, Guvernul tocmai asta a făcut acum, a încercat să modifice o lege, fără a ține cont de faptul că există, potrivit Constituției, un act normativ care este inamovibil. Nu putem discuta, în contextul actual, de modificarea aceasta flagrantă a conținutului Curții de Conturi, sub aspectul componenței ei, pentru că am politiza la nesfârșit această Curte de Conturi, pentru că am introduce o instabilitate în climatul nostru instituțional și constituțional și am crea un precedent extrem de grav pentru viitorul statului de drept din România.

Să ne amintim că, cu câteva zile în urmă, am adoptat o lege pe care dumneavoastră ați interpretat-o că numărul consilierilor locali nu poate fi modificat și ați susținut la nesfârșit, în administrația locală. Este adevărat. Nu poate fi modificat numărul consilierilor locali. Poate fi discutată incompatibilitatea acestora, dar numărul se conservă până în 2004. Deci, acolo se conservă numărul consilierilor, dar la Curtea de Conturi nu se conservă. Este inadmisibil să avem două fațete cu privire la aceeași problemă.

Prin urmare, domnule președinte, vă rugăm să acceptați amendamentul așa cum a fost discutat și în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Asta nu admit eu, ci plenul Camerei.

Da. Mai dorește cineva? Poftiți! Ca să lungim această procedură de urgență la infinit?!

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Întâi și întâi, sincer să fiu, din citirea notei de fundamentare, n-am văzut caracterul de urgență al legii din ce revenea. Totuși, haideți să vedem. La ceea ce spunea domnul ministru Florin Georgescu, pentru care am o stimă deosebită, eliminarea activității controlului financiar-preventiv determină o reducere a activității Curții cu o treime din activitate, următoarea precizare: la controlul financiar-preventiv lucrau numai 30 de controlori financiari din circa 1000 existenți la Curtea de Conturi. Pentru că, domnilor colegi, controlul financiar-preventiv se exercită numai la ministere și la instituțiile centrale din București, nu în toată țara. Iar raza de activitate a Curții de Conturi, cunoaștem cu toții foarte bine, este întreaga economie.

Reducerea bugetului Curții de Conturi a determinat o reducere de 443 de posturi între care 232 de posturi de control. Pe acest fond, se solicită, prin prezenta lege, o creștere a volumului de activitate a Curții și, concomitent, reducerea numărului de consilieri de conturi de la 25 la 18. Pare un paradox, dar dacă analizăm mai departe, constatăm că și hotărârile Curții de Conturi nu se mai iau cu trei pătrimi din numărul consilierilor prezenți, ca până acum, ci numai cu majoritatea voturilor celor prezenți. Asta înseamnă că un număr de 7 consilieri de conturi va putea să ia orice decizie în plenul Curții de Conturi.

Mergând pe algoritm, domnilor colegi, constatăm că P.D.S.R.-ul are dreptul la minimum 8 consilieri, deci, în plenul Curții de Conturi totodeauna va avea majoritatea simplă și va putea să adopte orice hotărâre va dori.

Domnilor colegi, Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar în stat. Dacă va fi politizată această instituție, va fi controlată în totalitate, prin adoptarea acestei legi în forma prezentată de către inițiatori, va fi controlată în unanimitate de către partidul de guvernământ. P.D.S.R.-ul va reuși prin modificarea acestei legi să aibă întotdeauna majoritatea în plenul Curții de Conturi, mergând pe algoritmul existent la această dată. O singură precizare pentru dumneavoastră: să știți că, în Anglia, președintele Curții de Conturi este ales întotdeauna din partea opoziției pentru a putea controla eficient activitatea Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum trebuie să-i dau cuvântul și domnului Georgescu, vedeți? Poftiți!

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu vreau să prelungesc la nesfârșit acest șir, această succesiune de replici, însă doresc să fac precizări în număr de câteva, pentru ca toți colegii să înțeleagă clar care este conținutul dezbaterii noastre și să eliminăm unele confuzii pe care voit le introduc colegii antevorbitori, față de care și eu am același respect pe care l-au menționat dumnealor anterior, dar care, din păcate, combină un plan al discuției cu altul.

Deci, sunt două chestiuni în discuție: aici, noi vorbim despre atribuțiile și structura Curții de Conturi. Nu are rost acum să mai amestecăm conținutul acestui proiect de lege cu ce s-a întâmplat la buget, cu ordonanța care a dat dreptul pentru a se umbla și la numărul de magistrați de execuție. Curtea de Conturi are două niveluri de organizare: un nivel de execuție, care înseamnă în centrală și în teritoriu și un nivel de reprezentare, demnitarii, cei 25 sau cei 18 pe care vrem să-i votăm acum. Această lege vorbește de nivelul de reprezentare și de competențe. De ce sunt 1400 sau 1500 de oameni, câți or mai fi rămas acum din vreo 1800 câți erau altădată, ne ocupăm la altă lege. la Legea bugetului pe anul 2001, de care ne-am ocupat cu toții aici, n-am auzit... să știți că rețin foarte exact dezbaterile, n-am auzit pe nimeni din opoziția de acum să fi venit la Curtea de Conturi, când a fost vorba de fila respectivă, să pledeze pentru creșterea numărului de personal. A fost o acțiune la care au fost supuse toate instituțiile statului, iar această comparație, asimilare care se face între prevederea din Legea Curții de Conturi și modul cum se procedează în fapt cu bugetul său este, de asemenea, forțată și ușor subiectivă, ca să nu spun altfel.

În legile de organizare ale Senatului și Camerei Deputaților, vă veți convinge, recitindu-le ca și mine, că și acolo scrie: Camera Deputaților își aprobă bugetul care este prevăzut, preluat... ceva de genul ăsta ...în legea bugetului de stat. noi nu aprobăm aici un buget de 1000 de miliarde și când bugetul pune cap la cap toate instituțiile publice, autorități și așa mai departe, vede că nu poate să ne dea decât 800, și noi venim și ne refacem votul în cadrul legii bugetare și, în mod implicit, ne tăiem 200 de miliarde? Este așa, stimați colegi? Păi, dacă Parlamentul procedează așa, o instituție – e adevărat, care este exterioară Guvernului, dar care este sub supravegherea și sub coordonarea și sub controlul Parlamentului, ca și alte autorități independente, nu poate să procedeze și nu este obligată să procedeze la fel? ei își votează un buget cât ar vrea și vedem după aceea cât se poate și, în funcție de cât s-a putut, s-a redus numărul de personal atâta cât s-a redus. Și atunci trebuia făcută o proporționalitate între reducerea controlorilor, cei care furnizează materia primă magistraților independenți și inamovibili, și numărul magistraților inamovibili și independenți care judecă ceea ce fac controlorii. Și această proporție se va păstra. Deci, am terminat cu această discuție privind bugetul, ce a fost acum două luni și așa mai departe.

Acum, toată chestiunea este legată de nivelul reprezentării la palierul demnitarilor. Aici este vorba de 18 persoane, care v-am explicat din ce cauză trebuie redusă activitatea, pentru că ei au fost prevăzuți pe trei tronsoane: control-preventiv, control ulterior și jurisdicțional, iar entitatea – n-are nici o legătură numărul de 30 de persoane invocate aici care se ocupau de preventiv - entitatea de la nivelul reprezentării, al demnitarilor care se ocupa de preventiv avea un vicepreședinte, colegul meu, stimatul domn deputat Horia Neamțu, din banca a doua, care avea funcția de vicepreședinte pentru controlul preventiv și ar fi bine dacă ați putea, domnule președinte, să asigurați să mă asculte și cei care au ridicat această problemă, că altfel iar vin după zece minute aici și iau lucrurile de la capăt. Deci, avea un vicepreședinte cu preventivul, un șef de secție cu preventivul și încă 5 consilieri de conturi care se ocupau de preventiv din cei 25. Deci, 7 consilieri de conturi nu mai au obiectul muncii. Pentru ca să le umple căsuța de activitate a început să împartă diviziile pe acolo și ceea ce coordona înainte un consilier, coordonează doi-trei, ca să existe o echitabilă și egalitaristă repartizare a șanselor și a competențelor. Nu este normal așa ceva!

Este normal ca fiecare să-și desfășoare activitatea așa cum trebuie, cu eficiență și profesionalism, iar legat de faptul că se fluidizează, ca și noi aici, în plenul Parlamentului, am aprobat modalitatea de luare a deciziilor cu o altfel de majoritate decât până acum și cvorumul privind lucrările și adoptarea deciziilor, acolo nu se puteau lua decizii cu trei pătrimi sau cât prevedea legislația actuală. Această supoziție că P.D.S.R.-ul, potrivit algoritmului, algoritm care este dat de votul democratic al cetățenilor, ar controla plenul Curții de Conturi, este o simplă speculație. De ce? Pentru că aici se pornește de la o ipoteză total abstractă și aberantă, aș putea spune. Deci, nici unul dintre consilierii opoziției nu vin la serviciu. Păi, acolo nu e Parlament, stimați colegi! Acolo e instituție unde trebuie să semnezi condica dimineața. Nimeni nu vine la serviciu și dacă nu vine la serviciu și vin numai pedeseriștii, ei reprezintă și majoritatea și pot să ia decizii cum doresc ei. Nu este așa! Noi nu avem decât 47%, nu putem să luăm decizii nici aici, nici în altă parte unde structura instituțională se stabilește, potrivit legii, prin raportare la structura parlamentară, așa încât vă propun să trecem la vot, să clarificăm foarte clar, foarte exact lucrurile, că acum discutăm despre Legea privind atribuțiile și organizarea Curții de Conturi. Am terminat cu cei 1400 de oameni care au fost finanțați potrivit resurselor financiare ale statului, iar în Legea finanțelor publice scrie foarte clar și trebuie cuplat cu prevederea constituțională că nici o cheltuială nu se poate face decât dacă ai bani. Deci, nu poți să finanțezi oameni inamovibili dacă n-ai bani. Au dispărut scaunele, nu poți să fii inamovibil în aer. Ești inamovibil pe un scaun, dar dacă nu mai ai scaun?! Nu mai ești inamovibil.

Trebuie să înțelegem foarte clar lucrurile acestea. Nu ne bucură acest fenomen. Eu cred că în bugetul pe 2001, date fiind importanța Curții de Conturi și necesitatea aprofundării controlului de către această instituție, se va majora numărul de controlori și de magistrați finanțați prin bugetul statului, ceea ce noi vom și susține și vom propune, să se angajeze noi forțe pentru a combate fenomenul evaziunii fiscale, al corupției și a asigura sănătatea și disciplina finanțelor publice, iar ceea ce facem noi aici este să corelăm plenul Curții de Conturi, nivelul demnitarilor cu sarcinile și cu obiectivele pe care legea ni le repartizează. (Vociferări în rândul deputaților din P.N.L.)

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Procedură? Bine, să fie procedură, domnule Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am convingerea că toate grupurile parlamentare au dezbătut foarte amplu această chestiune care este cu adevărat deosebit de importantă. S-au ridicat însă astăzi o serie întreagă de chestiuni care am convingerea, de asemenea, că multe dintre ele, cel puțin nuanțe ale lor, au scăpat probabil unuia sau unora din grupurile parlamentare. Din două motive am să fac o propunere și anume, ca tot ceea ce a spus colegul nostru, domnul deputat Emil Boc, pentru că este evident că se aduce atingere Constituției, și argumentele invocate de domnul Florin Georgescu trebuie puse față în față, cântărite foarte bine încă o dată, motiv pentru care, în numele Grupului P.N.L. solicit o pauză de 30 de minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înțeles aspectul. Nu, dar de ce nu cereți două ore sau cât...Acum este ora 16,00. Cereți 16,30, nu? Ca să nu mai veniți! Este jenant ce se întâmplă. Ce să mai supunem la vot chestia asta?! Suspendăm ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 21 november 2019, 5:48
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro