Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 11-06-2001 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 2001

9. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la interpelări.

Dacă cineva dorește să ia cuvântul, îl poftesc la microfon.

Trecem la răspunsuri la interpelări.

Domnul deputat Ilie Merce va primi răspuns de la doamna Hildegard Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sarcina mea este de a răspunde domnului deputat Ilie Merce la o interpelare adresată primului-ministru și prezentată în ședința Camerei Deputaților din data de 4 iunie.

Răspunsul nostru la întrebarea pe care domnul deputat a pus-o este următorul:

Într-un sistem internațional în care experimentăm vulnerabilități reciproce, dacă nu chiar inegale, deschiderea piețelor și creșterea volumului comerțului internațional și european aduc certe avantaje, dar sensibilizează și granițele în ceea ce privește o arie largă de amenințări transnaționale.

Șocurile economice într-o parte a lumii pot conduce rapid la crize în alte zone, cu implicații profunde pentru securitatea celor mai vulnerabili.

Chiar dacă nu atacă direct integritatea teritorială, impactul lor poate fi resimțit la nivel societal.

Fără îndoială, combinația de teritorialitate și legitimitate oferă încă statului un rol de pivot în structura sistemului global, chiar dacă ireversibilitatea procesului globalizării economiei și societății ridică semne de întrebare asupra structurii viitoare a sistemului internațional și european.

Ultimele decade au impus tot mai mult necesitatea redefinirii conceptului tradițional al securității naționale care privilegia statul și accentua dimensiunea militară către o adaptare a conceptului la evoluțiile contemporane de pe scena relațiilor internaționale și o abordare comprehensivă și sistematică a conceptului.

Multidimensionalitatea a devenit dominantă în discursul asupra securității. Astfel, atingem în prezent dimensiunea securității și prin referire la termeni non-militari – democrație și drepturile omului, aspectele sociale, relațiile economice și problematici legate de protecția mediului.

În acest context, opțiunea României pentru aderarea la Uniunea Europeană are relevanță în planul economic, în privința competitivității, stabilității economice, participării la o piață extinsă, bunăstării economice.

În ceea ce privește dimensiunea securității, România va deveni parte a unui cadru politic caracterizat prin stabilitate și totodată parte a unui sistem de securitate european care ar conta mult în conceperea și aplicarea politicilor de apărare.

Una din prioritățile esențiale ale Guvernului României este îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor României prin relansarea economiei naționale, în contextul globalizării, luând în calcul fluxurile transnaționale.

Relansarea economică și creșterea nivelului de trai sunt esența unor măsuri ferme incluse în programul de guvernare. Aceste măsuri au fost elaborate luând în considerare strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu. Această strategie depusă la Bruxelles în anul 2000 reprezintă rezultatul unei confruntări de opinii libere, aprofundate și constructive între participanții la Comisia de fundamentare, alcătuită din reprezentanți ai Executivului de atunci, experți desemnați de partidele din coalița guvernamentală și din opoziție, de sindicate, patronate, organizații nonguvernamentale și asociații profesionale, alte categorii de specialiști și personalități ale vieții publice, precum și Grupul de evaluare economică al Academiei Române. După cum este știut, obiectivul fundamental al acesteia îl constituie crearea unei economii de piață funcționale, compatibilă cu principiile, normele, mecanismele, instituțiile și politicile Uniunii Europene. Convergența conturată în acest sens se întemeiază pe evaluarea resurselor și posibilităților, a contextului intern și internațional. Ea răspunde dublului imperativ al încheierii tranziției la economia de piață în România și al pregătirii aderării sale la Uniunea Europeană.

Pe un alt plan, cap.III al programului de guvernare stabilește foarte clar măsurile care vor fi luate pentru relansarea economiei naționale. Un rol extrem de important îl are în acest context desfășurarea transparentă și eficientă a procesului de privatizare (pct.3.3.12, cap.III, din programul nostru de guvernare).

În aplicarea strategiei de privatizare, Guvernul pornește de la premisa că acest proces nu reprezintă un scop în sine prin care se schimbă doar proprietarul. Îmbunătățirea funcționării societăților și o schimbare radicală în managementul acestora, prin orientarea activității în strictă concordanță cu principiile economiei de piață, constituie premise pentru relansarea activității productive, cu un impact corespunzător în celelalte sectoare ale vieții.

Toate măsurile legislative în vederea promovării și atragerii investițiilor sunt elaborate după principiul democrației, nediscriminării și concurenței loaiale pe piața liberă.

Investițiile maghiare în Transilvania nu au o pondere semnificativă în comparație cu investițiile provenind din Italia, Grecia și Germania.

Proiectul extinderii Uniunii Europene a fost gândit de Uniunea Europeană pentru a pune capăt unor ideologii naționaliste care puteau provoca conflicte în zona Europei centrale și de est.

Valorile pe care se bazează construcția Uniunii Europene sunt: democrația, economia de piață, statul de drept, respectarea drepturilor omului. Aceste valori sunt incompatibile cu ideea unui spațiu al naționalismelor puternice. Totodată, procesul ireversibil de aderare a României la Uniunea Europeană reprezintă și o opțiune clară de respingere fermă și definitivă a unor astfel de idei.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Tot domnului deputat Merce îi răspunde la o altă interpelare domnul Leonard Cazan.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În interpelarea adresată domnului Adrian Năstase, primul-ministru al Guvernului României, domnul deputat Ilie Merce, din Grupul parlamentar al PRM, abordează în principal problema economiei globale și a consecințelor pe care aceasta le-ar putea avea asupra dezvoltării economiei românești și a independenței țării.

În acest context, am reținut că domnul deputat Ilie Merce manifestă motive de îngrijorare atunci când afirmă că: "Integrarea europeană va schimba estul Europei. În 20 de ani, Europa ar putea deveni un spațiu al naționalismelor, în lipsa unor frontiere puternice a căror importanță va fi decimată de economia globală." "Această situație, arată în continuare domnul deputat Merce, ar însemna o dominație economică a Ungariei în Transilvania, care ar putea dobândi o identitate aparte".

Legat de această îngrijorare a domnului deputat Merce, aș dori să precizez că, într-adevăr, trăim un început de mileniu care conjungă globalizarea cu accelerarea constantă a progresului tehnic și științific. Pe această temă se poartă ample și responsabile discuții la cele mai înalte niveluri.

Există o seamă de divergențe de opinii privind evoluția și efectele globalizării. Toată lumea recunoaște însă că, datorită avantajelor și forțelor care îl propulsează, fenomenul globalizării nu poate fi stopat. Este acum de la sine înțeles că a vedea în procesul de globalizare doar o mare nenorocire constituie o eroare.

Globalizarea economică poate avea efecte benefice prin facilitarea accesului țărilor slab dezvoltate la tehnologii și management performante, asigurând pe ansamblu o eficiență economică sporită, noi oportunități de piață. Indiscutabil, globalizarea economică poate crea unele dificultăți țărilor care nu vor reuși să se alinieze rapid la noile cerințe. În același timp, globalizarea poate fi însoțită de creșterea criminalității fără frontiere, dar, cu toate acestea, nu se poate pune problema de a opri acest proces, ci de a interveni instituțional și legislativ pentru a diminua efectele negative.

Doresc să precizez că programul actualei guvernări, aprobat de Parlament, propune direcții și soluții axate pe realitatea societății românești, fără a eluda însă includerea acelor condiții de integrare demnă și de respect necondiționat pentru statul național român, în construcția globalistă a lumii mileniului în care am pășit.

Din punct de vedere al abordărilor teoretice și pragmatice, se anulează astfel orice interpretare care ar putea conduce la concluzia că globalizarea ar putea aduce atingere granițelor, sistemului nostru economic și interesului național.

Am reținut din interpelare că domnul deputat Ilie Merce, prin formulările la care apelează, lasă loc și unor reticențe și suspiciuni ce și-ar găsi drept suport tocmai în interpătrunderea relațiilor ce le-ar impune globalizarea.

Mă voi referi doar la două aspecte importante în derularea relațiilor intereconomice și interstatale: investițiile de capital străin și exporturile.

Să ne fie, oare, teamă de capitalul străin, când, în perioada 1990 – 2000, în Polonia intrările de investiții directe au fost de 35,5 miliarde de dolari, în Ungaria de 23 de miliarde, în Cehia de 20 de miliarde, iar în România numai de 6,5 miliarde de dolari?!

Și în privința participării la schimbul mondial de valori, România este mult rămasă în urmă. În acest sens, ilustrative sunt doar câteva date comparative cu alte țări vecine. Anul trecut, exporturile Poloniei însumau peste 32 de miliarde de dolari, ale Cehiei aproape 29 de miliarde, ale Ungariei 28 de miliarde, ale Slovaciei 12 de miliarde, iar ale României, cu teritorii și populație mult mai mari, numai 10,3 miliarde de dolari.

Așadar, ce efecte negative s-ar induce asupra intereselor noastre naționale prin atragerile de capital străin, prin dezvoltarea participării noastre la schimburile economice internaționale?!

În privința "avertizărilor" unor pretinși analiști, ale căror nume și autoritate domnul deputat nu le nominalizează, asupra țării noastre, în condițiile globalizării și ale lipsei frontierelor, precum și a pretinsei dominații economice a Ungariei în spațiul Transilvaniei într-o perspectivă de 20 de ani, consider că acestea sunt simple speculații ale unor scenarii absurde care nu merită comentariu.

Independența și suveranitatea națională, hotarele românești nu au fost și nu sunt nici subiect și nici obiect de negociere. În consens cu voința națională, ele sunt sacre și nimeni și nimic nu le poate aduce atingere.

Domnilor colegi,

Reforma economică este pentru actualul Guvern cea mai importantă componentă a tranziției și a schimbării de sistem în care suntem angajați.

După cum se știe, pe termen scurt și mediu România trebuie să realizeze standardele pentru integrarea în structurile internațional-europene și euro-atlantice. Aceasta este problema fundamentală a țării și a poporului.

Pornind de la îngrijorarea față de procesul de globalizare a economiei mondiale, domnul deputat Ilie Merce adresează întrebarea: "Dacă în acest moment strategiile economice și instrumentele juridice de protecție a intereselor economice naționale sunt armonizate rațiunilor supreme de securitate națională, în sensul că independența și suveranitatea națională, precum și integritatea teritorială sunt și vor fi apărate nu declarativ, nu cu proclamații, ci în substanța lor economico-financiară, în independența deciziilor și politicilor de această natură, în libertatea acțiunilor de a dispune de resursele economice vitale și de pârghiile economico-financiare de gestionare a acestora."

Legat de această întrebare, aș dori să precizez că programul Guvernului Adrian Năstase, care vă este cunoscut, are ca prime rezultate o susținere a sa. Principalele obiective sunt: creșterea economică și asigurarea stabilității macro-economice, ce se vor regăsi în investiții, export și în consumul populației, și care constituie singura cale de eradicare a sărăciei și de asigurare a independenței și suveranității României. În primul trimestru producția industrială a crescut cu 13% față de perioada corespunzătoare anului trecut, iar în agricultură, prin măsurile întreprinse, se anticipează producții superioare; p.i.b.-ul a crescut cu 4,8%; investițiile în economie cu 4,7%, iar exporturile cu aproape 20%. Asistăm, la fel, la o privatizare transparentă, în deplin consens cu interesul național. Ca urmare, Agenția de evaluare financiară Standard&Poor's a îmbunătățit toate ratingurile atribuite României.

În concluzie, apreciez că, în condițiile realităților vieții internaționale în acest debut de secol, problemele globalizării necesită o analiză aprofundată nu numai din partea actualei puteri, ci a tuturor forțelor politice.

Se impun, desigur, acțiuni coerente care să asigure unitatea orientărilor politicii noastre externe cu cele legate de reformă, de consolidarea stablității interne și de dezvoltare economică și socială.

Vă asigurăm, domnule deputat Merce, că toate obiectivele strategiei de dezvoltare și ale programului nostru de guvernare au un scop suprem consfințit ca atare de Constituție. Teritoriul țării este inalienabil, iar România este și va fi un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil.

Vă mulțumesc. (Comentarii și aplauze în Grupul PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule Merce, aveți dreptul la un comentariu.

Poftiți.

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să mulțumesc distinșilor miniștri pentru răspunsurile date.

Aș dori tare mult ca realitatea să nu ne contrazică vizavi de aspectele care s-au ridicat și de promisiunile și garanțiile teoretice și aș dori, să adaug, pentru că am înțeles niște nuanțe răutăcioase, din anumite răspunsuri, că niciodată Partidul România Mare nu s-a pronunțat împotriva globalizării, împotriva integrării. Sunt niște procese ireversibile, depinde de noi dacă vom ști să le valorificăm în beneficiul național.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am rugămintea să fim de acord ca domnul ministru Dumitru Pâslaru de la Ministerul Culturii să răspundă la întrebarea domnului Szilágyi Zsolt, la interpelarea domniei sale, pentru că trebuie să plece la Senat.

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule Szilágyi, ca să dezvoltați interpelarea.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles că domnul ministru se grăbește, deci încerc să prezint foarte pe scurt interpelarea.

Interpelarea a fost adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, este semnată de colegul Kovács Zoltán și subsemnatul, și are ca obiect principal politica Guvernului în domeniul restituirii unor bunuri imobile care au aparținut comunităților minorităților naționale.

În ciuda faptului că mai multe acte normative juridice se află în vigoare, ele, din păcate, nu sunt aplicate, ba mai mult decât atât, în interpelare am semnalat cu tristețe și cu revoltă, recunosc, că la recenta vizită a domnului ministru Răzvan Theodorescu, din data de 11 mai 2001, în județul Bihor, domnul ministru a susținut că, indiferent de eventuala decizie a justiției și indiferent de normele juridice în vigoare, ministerul nu va ceda dreptul de folosință a Palatului Episcopiei Romano-Catolice din Oradea.

Vă întrebăm, domnule prim-ministru, de ce tolerați declarațiile și acțiunile anumitor membri ai Executivului privind refuzul de aplicare a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, prin care se distruge credibilitatea Guvernului.

Și întrebarea doi: care este poziția dumneavoastră în politica generală a Guvernului în materie de restituire a imobilelor care au aparținut comunităților minorităților naționale? Cu alte cuvinte, ce măsuri concrete doriți să întreprindeți pentru punerea în aplicare a Hotărârii Guvernului mai sus amintită.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dumitru Pâslaru, secretar de stat Ministerul Culturii și Cultelor.

Am onoarea să răspund la interpelarea domnilor deputați Szilágyi Zsolt și Kovács Zoltán, din partea Grupului parlamentar UDMR.

Muzeul Țării Crișurilor din Oradea este o instituție culturală care își are sediul în Palatul Baroc. Această clădire inclusă în lista monumentelor de arhitectură a județului Bihor s-a ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și împreună cu Catedrala Romano-Catolică, respectiv Șirul Canonicilor din apropiere, formează cel mai mare complex baroc din România, precum și unul din cele mai reprezentative din Europa.

În anul 1963, pe baza unui act de donație, deci nu este vorba de o clădire naționalizată, Protopopiatul Romano-Catolic din Oradea, prin reprezentanții legali de atunci, a cedat dreptul de folosință veșnică în favoarea statului român, dându-și consimțământul ca: "donatorul să-și poată intabula dreptul de folosință veșnică în Cartea funciară", proprietarul rămânând, în continuare, Protopopiatul Romano-Catolic care, în 1990, a redobândit rangul de Episcopie Romano-Catolică de Oradea.

Din anul 1971, s-a inaugurat, în clădirea Palatului Baroc, Muzeul Țării Crișurilor, care funcționează aici până în prezent, având în componență secțiile de istorie, artă, etnografie, științele naturii, relații cu publicul și expoziții. Primele patru dintre acestea oferă publicului câte o expoziție permanentă care ocupă o suprafață de aproape 4.000 metri pătrați, fiind, din această perspectivă, una dintre cele mai mari expoziții pavilionare din România.

De-a lungul celor 30 de ani, de când funcționează în Palatul Baroc, muzeul orădean s-a dezvoltat și afirmat prin munca unor specialiști recunoscuți, în țară și în străinătate, prin valoarea lor profesională, prin organizarea de expoziții temporare de anvergură, unele în colaborare cu muzee românești sau străine itinerante în țară și peste hotare. La aceasta se adaugă efortul constant de cercetare științifică, cu rezultate importante comunicate la numeroase sesiuni științifice.

Tot în acest răstimp, s-au publicat, începând din 1973, anuarele "Cresia", "Biharia", "Nimphea", astăzi ajunse fiecare la câte 26 de apariții, precum și numeroase lucrări de autor, toate împreună introducând în circuitul științific contribuțiile cele mai importante.

Cele expuse sunt suficiente dovezi pentru a putea evalua obiectiv dimensiunea de exprimare și contribuția spirituală a Muzeului Țării Crișurilor, atât în plan național, cât și internațional, rolul acestui așezământ în păstrarea și conservarea elementelor istorice de cultură și civilizație ale societății care s-au afirmat peste timp în acest teritoriu.

Imobilul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, astăzi sediul Muzeului Țării Crișurilor, a intrat în proprietatea statului român, în baza unei donații confirmată printr-un act cu valoare juridică.

Menționăm că regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase sau comunităților minorităților naționale este reglementat potrivit art.8, alin.1 și art.16, alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv. Conform acestei legi, regimul juridic al imobilelor menționate va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări, este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinației acestora.

Menționez că, în prezent, imobilul face obiectul unui proces în instanță.

Vă rog să-mi permiteți, mai departe, să vă citesc câteva fraze din răspunsul la aceeași interpelare, cu aceeași temă, furnizat, expus de domnul ministru Răzvan Theodorescu în Senat. "Într-adevăr, am declarat, declarația este a mea, ea angajează bunul simț, ea nu angajează, în nici un fel, o Hotărâre de Guvern, că în situația în care un muzeu care este proprietate comună a ortodocșilor, catolicilor, protestanților, românilor, maghiarilor, evreilor și germanilor ș.a.m.d., un muzeu de asemenea importanță nu poate fi, după atâtea decenii, dizlocat. Acesta este punctul meu de vedere și el este nestrămutat, este un punct de vedere al unui om de cultură și punctul de vedere al unui ministru al cultelor.

Vă repet: povestea aceasta am discutat-o cu monseniorul Robu, am discutat-o cu nunțiul papal, monseniorul Pelise, știu, din acest punct de vedere și trebuie să vă spun că nu au făcut mare caz de el. Mi se pare că este singura soluție la care putem să ajungem, respectând legea, respectând comunitatea catolică, dar respectând și patrimoniul, pentru că este un monument reprezentativ, că este în interesul nostru, al tuturor".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Interpelatorul are dreptul la o replică.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc frumos.

Cu tristețe, trebuie să vă spun că nu pot să accept răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, și domnului ministru Theodorescu i-aș răspunde că bunul simț începe când și dreptul la proprietate este respectat.

Bineînțeles că patrimoniul ce reprezintă avuția Muzeului Țării Crișurilor reprezintă o valoare adevărată, deci trebuie să găsim în comun o soluție agreată de ambele părți. Însă, să fim sinceri, când s-a redactat acea scrisoare de cedare a dreptului de folosință din partea Episcopiei, știm foarte bine cum s-au făcut aceste lucruri pe vremea comunismului, adică sub amenințarea forței sau a armelor, chiar. Pe de altă parte, dreptul de proprietate și acum aparține bisericii, Episcopatului și Episcopia a declarat că nu vrea, de la o zi la alta, să elibereze, să dea afară muzeul, ci s-a arătat dispusă să negocieze despre un termen rezonabil de tranziție. Or, există, cum v-am spus, o ordonanță guvernamentală care redă și dreptul de folosință bisericii.

Deci eu nu vă cer altceva, numai să punem această ordonanță guvernamentală, acest act normativ în practică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Szilágyi Zsolt, vreau să văspun că domnul ministru Șerban Mihăilescu a fost chemat urgent pentru o problemă, încât vă roagă, și pe dumneavoastră și pe domnul Lucian Bolcaș, să-l scuzați că se amână răspunsul.

Pentru domnul Lucian Bolcaș, răspunde însă domnul ministru Costache Ivanov, la întrebarea adresată Ministerului Justiției.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Domnului deputat Lucian Augustin Bolcaș, îi cerem răgaz, pentru că nu am avut timpul necesar ca să putem să întocmim un răspuns amplu la interpelarea pe care a adresat-o doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiției.

Urmează ca lunea viitoare să vă prezentăm un răspuns documentat, domnule deputat și vă mulțumesc pentru îngăduință.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

O precizare, dacă îngăduiți!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Interpelarea mea nu a fost adresată doamnei ministru, a fost adresată domnului prim-ministru, în numele căruia își asumă răspunderea ministrul justiției să-mi răspundă.

Sunt de acord cu amânarea, urmează ca să fixați termenul normal de două săptămâni, pentru acest răspuns la care țin.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Mogoș, același ministru, domnul Costache Ivanov.

Poftiți.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

La interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiției, referitoare la situația Institutului Național al Magistraturii, vă comunicăm următoarele.

Imobilul situat în Bd.Regina Elisabeta nr.33, sectorul 5, compus din demisol, parter și 7 etaje, a trecut în administrarea Ministerului Justiției, în baza H.G. nr.313/1992. Sediul Institutului Național al Magistraturii se află în imobilul de mai sus, transmis prin Ordinul nr.2876, semnat de domnul Valeriu Stoica, în calitate de ministru al justiției la acea dată.

Prin acest Ordin, s-a partajat folosința imobilului între Institutul Național al Magistraturii, Institutul Național de Expertize Criminalistice, Centrul de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a celuilalt personal auxiliar de specialitate și Ministerul Justiției. Prin această partajare, suprafața cea mai mare a fost atribuită Institutului Național al Magistraturii, acesta fiind numit și administrator principal al imobilului.

La 9 aprilie 2001, prin Ordinul nr.716/C/2001, semnat de doamna Rodica Mihaela Stănoiu, în calitate de ministru al justiției, s-a modificat ordinul anterior, în sensul reducerii suprafeței alocate Institutului Național al Magistraturii cu 322 metri patrați, reprezentând un număr de 8 camere la etajul 4, astfel că, în prezent, aceasta utilizează un număr de 16 camere la etajul 2, 16 camere la etajul 3, o cameră la etajul 4, Laboratorul de Informatică, Amfiteatrul la etajul 1 și Biblioteca la parter.

Din analiza acestor date, rezultă că s-au luat din folosința efectivă a institutului 8 camere la etajul 4 și 4 camere la mezanin care nu au fost niciodată folosite de institut, întrucât nu erau terminate lucrările de reparații, astfel că reducerea spațiului cu 322 de metri patrați la o suprafață inițială de 2.398 metri patrați nu reprezintă, nici pe departe, o reducere dramatică a spațiilor alocate Institutului Național al Magistraturii.

Pentru anul de învățământ 2001 – 2002, institutul va pregăti auditori de justiție aflați în anul II de studiu al seriei 2000 – 2002, în număr de 66 de cursanți, dintre care 37 judecători și 29 de procurori; auditorii de justiție aflați în anul I de studiu al seriei 2001 – 2003, într-un număr preconizat de aproximativ 120 de cursanți, judecători și procurori. Rezultă că institutul trebuie să asigure pentru anul de învățământ care urmează spațiul necesar pentru aproximativ 200 de auditori de justiție.

Având în vedere că institutul beneficiază de un amfiteatru pentru cursuri și conferințe, 6 săli de seminar și 3 laboratoare de informatică, raportat la numărul auditorilor de justiție precizat mai sus, care vor constitui maximum 10 grupe, rezultă că spațiile destinate procesului de învățământ sunt suficiente pentru a crea condițiile necesare studiului teoretic și aplicațiilor practice.

În mod eronat, se arată că institutul ar fi avut amenajate anterior 45 de săli de studiu. În realitate, au fost repartizate 12 săli de studiu, dintre care în prezent se utilizează 9. Ministerului Justiției i-a fost acordată suprafața totală de 1.931 de metri patrați, prin Ordinul nr.2876/C/2000 semnat de domnul Valeriu Stoica, acest spațiu fiind menținut și în prezent.

În privința dezvoltării în viitor a Institutului Național al Magistraturii, se impune refacerea programei de învățământ în acord cu menirea acestei instituții de a pregăti trecerea licențiaților în Drept de la nivelul facultății spre complexitatea profesiei de magistrat, astfel încât să fie atins nivelul de pregătire caracteristic unei instituții de învățământ postuniversitar.

Programa de studii utilizată până prezent la institut și prezentată sub titlul "Programă pedagogică" reprezintă o serie de aspecte nesistematizate ale instituțiilor Dreptului, fără a fi îndeplinite cerințele științifice, criteriile și rigoarea necesară unei curricule universitare. Din această cauză, stagiile practice efectuate s-au desfășurat în condiții arbitrare și aleatorii, fără să existe certitudinea că toți auditorii de justiție și-au însușit cunoștințele specifice fiecărui compartiment al unei instanțe sau Parchet.

În consecință, pentru anul de învățământ 2000 – 2001, o prioritate absolută o reprezintă și reevaluarea planului tematic pentru pregătirea teoretică și întocmirea unui plan pentru activitatea practică ce se va desfășura de către auditorii de justiție în cel de al doilea an de studiu la instanțe și parchete, în perioada 3 septembrie 2001 – 10 noiembrie 2002, precum și stabilirea modalităților de evaluare, astfel încât media finală de absolvire la sfârșitul celor 2 ani de studiu să se stabilească nu numai pe baza verificării cunoștințelor teoretice, ca în timpul studiilor universitare, ci și pe baza activității practice desfășurate în mod unitar în cadrul instanțelor și parchetelor.

În privința relațiilor cu delegația Comisiei europene în România, apreciem că aceasta se desfășoară în mod benefic pentru activitatea Institutului Național al Magistraturii. Astfel, la data de 31 martie 2001, s-a încheiat Programul Phare '97, iar în prezent sunt în derulare procedurile pentru începerea finanțării în cadrul Programului Phare '99.

Precizăm că, la data de 23 mai 2001, la sediul Ministerului Justiției, au avut loc discuții între reprezentanții delegației Comisiei europene și domnișoara conferențiar universitar doctor Elena Simina Tănăsescu, care răspunde de domeniul justiției și al afacerilor interne, și conducerea actuală a Institutului Național al Magistraturii, reprezentată de doamna profesor universitar doctor Marilena Uliescu, director și domnul judecător Constantin Brânzan, director adjunct, stabilindu-se condițiile și modalitățile de începere a derulării Programului Phare '99.

Precizăm că în relațiile dintre delegația Comisiei europene în România și actuala conducere a Institutului Național al Magistraturii nu a intervenit nici un element de natură să afecteze finanțarea și dezvoltarea acestei instituții, ci în cadrul întâlnirilor care au avut loc au fost stabilite măsurile concrete care trebuie luate de conducerea Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Centrului de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a celuilalt personal auxiliar de specialitate, pentru îndeplinirea criteriilor impuse de delegația Comisiei europene, în vederea începerii Programului Phare '99.

Vă rugăm să primiți, domnule deputat, întreaga mea considerație.

Semnează doamna Stănoiu, ministrul justiției.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți de făcut o precizare, domnule Mogoș, da?

Poftiți.

Domnul Ion Mogoș:

Domnule ministru Ivanov,

Cred că nu puneți la îndoială, nici un moment, întreaga mea considerație, cunoscându-vă activitatea de la nenumăratele întâlniri în cadrul Comisiei juridice de la Cameră, numai că răspunsul doamnei ministru nu mă mulțumește. Domnia sa nu a făcut altceva decât să repete lucruri asupra cărora așteptam un răspuns, pentru că prezentarea aici a numărului de săli dezafectate Institutului Național al Magistraturii, pe de o parte, din același corp de clădire, reducându-se substanțial numărul acestora, iar pe de altă parte înlăturarea sau trimiterea în teritoriu, undeva în Moldova, mai exact la Bârlad, a Centrului de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a celuilalt personal de specialitate sunt aspecte care nu justifică, în nici un caz, reducerea, așa cum spuneam, substanțială a numărului de săli afectat Institutului Național al Magistraturii.

Spun acest lucru pentru că independența justiției, diminuarea cazurilor de corupție în rândul celor care împart dreptatea și aplicarea cât mai corectă a legii au fost obiectivele cele mai importante urmărite pe parcursul anilor, când la conducerea ministerului s-a aflat un ministru liberal.

Sprijinul substanțial pe care l-a avut ministerul, prin crearea acestui Institut Național al Magistraturii, prin proiectul de asistență financiară Phare '97, cu o substanțială contribuție financiară de aproape 4 milioane de Euro, sunt aspecte care îndreptățesc crearea unor condiții optime pentru pregătirea profesională de înaltă ținută și de competiție europeană a magistraților din România.

Prezentarea de către dumneavoastră, de către doamna ministru prin vocea dumneavoastră, spuneam că nu mă mulțumește pentru că sunt lapidar și neconvingător trecute câteva aspecte care vor să reprezinte o motivație a reducerii numărului sălilor cursanților acestui institut, iar pe de altă parte nici cu zgârcenia cu care s-a făcut expunerea unor relații cu delegația Uniunii Europeane, pe această temă.

Poate că ne-ar onora, de ce să nu recunosc, dacă un răspuns mult mai concret ne-ar putea veni și în scris.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Metin Cerchez dacă este?

Pentru a-i răspunde la interpelare e domnul Alin Burcea.

Nu este.

Vă rog să-i remiteți răspunsul în scris.

Domnul Eugen Pleșa este?

Poftiți. Domnule Ivanov, răspundeți-i domnului deputat.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Prin interpelarea pe care a făcut-o, domnul deputat Eugen Pleșa a readus în discuție un fapt care s-a petrecut în timp ce la conducerea Parchetului General se găsea domnul Moisescu, care ulterior a decedat.

Faptul constă în aceea că a retras, în peste 1.100 de cauze, recursurile în anulare care au fost declarate de către procurorul general de dinaintea domnului Moisescu, deci de cel care s-a aflat la conducerea Parchetului General anterior venirii în această magistratură a domnului procuror general Moisescu. Prin interpelarea pe care o formulează, domnul Pleșa solicită ca Ministerul de Justiție să repare această nedreptate constând în retragerea celor peste 1.100 de recursuri în anulare și solicită judecarea tuturor acestor pricini de către Curtea Supremă de Justiție.

Trebuie să vă aducem la cunoștință, domnule deputat, că acest lucru nu este posibil pentru că, recursurile în anulare fiind retrase, hotărârile care erau vizate, deci atacate prin aceste recursuri în anulare au devenit definitive și irevocabile, iar termenele în materie civilă, termenul în care poate fi declarat recurs în anulare este, după cum dumneavoastră cunoașteți foarte bine, a fost, mai bine zis, redus, în 1997, de la 1 an de zile la 6 luni. Și, deci, aceste hotărâri intrând în puterea lucrului judecat, în prezent, ele nu mai pot fi atacate. Chiar dacă dumneavoastră aveți dorința aceasta ca ele să fie atacate, să fie, deci, trimise spre rejudecare Curții Supreme, această posibilitate, din punct de vedere strict legal, nu există.

Acesta este răspunsul pe care vi-l putem da.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Eugen Pleșa dorește să facă un comentariu la răspunsul dumneavoastră.

Scurt, de 1 minut, după Regulament.

Domnul Lucian-Eugen Pleșa:

Domnule președinte,

Domnule ministru secretar de stat,

Vreau să vă spun câteva idei legate de solicitarea mea.

Nu sunt absolut de acord cu răspunsul pe care mi l-ați dat. Nu pot să cred că există cauze care pot fi rejudecate și cauze care sunt ieșite din termen, toate având același conținut în derularea lor. Adică pot să contest o sentință judecătorească dată acum 50 de ani, și aceea definitivă, și termene și ce vreți dumneavoastră și nu pot să anulez un act ilegal săvârșit acum un an, doi, trei. Și spun ilegal și îmi asum răspunderea pentru aceasta, de ce? Pentru că citesc, și în Codul de procedură civilă, la art.330, alin.4, acolo, pentru că l-am citit și astăzi, se spune că: "în derularea unui astfel de proces", deci acesta se derula către Curtea Supremă de Justiție, "procurorul general poate retrage motivat".

Domnilor, hai să ne înțelegem, eu nu renunț niciodată la ceea ce scrie acolo. Motivat, trebuie să fie motivat, or, dacă ați văzut vreodată... Iertați-mă!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vreau să comentăm puțin ce spuneți dumneavoastră.

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Nu, atâta doar, să vă spun că formularul respectiv...Retragerea..., domnule președinte,...

Domnul Valer Dorneanu:

Este una, dar acuma dumneavoastră cereți să refacă.

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Nu, eu cer să se motiveze pe fiecare, pentru că, stimate domnule președinte, stimate domnule ministru, toate sunt cauze diferite, nu seamănă una cu alta. Facem dovada în o mie o sută de cazuri. Vă mai spun ceva. Nu se consideră motivat când fac o foaie A4, un formular în care spune .... în care se completează doar numărul de dosar și numele solicitantului, la care există două rânduri și jumătate. Am reclamat aceasta pe peste tot. Dacă nici în Parlament nu se face..., înseamnă că în România nu se mai poate ajunge la adevăr niciodată. Acolo se scrie: "consider că nu au fost încălcate prevederile art.330...". Nu se poate! Moisescu este sub pământ, să-l odihnească Dumnezeu! dar el a fost trimis să facă niște rele, iar noi ăștia care suntem aici, în viață, nu suntem în stare să îndreptăm, să reparăm prostiile pe care le-a făcut. Eu nu pot să accept asta în rupul capului și poți să fii de orice profesie; agricultor, croitor, orice. Nu poți să consideri motivat retragerea în două rânduri jumate: "consider că..." atunci când actul de lansare a recursului în anulare înseamnă o scriere de cel puțin o pagină jumate, în care se aduc trimiteri către ăia și ăia... Nu se poate! Asta este a ne prostitua în fața abuzului, domnule președinte.

Deci, nu pot fi de acord. Îmi spuneți de termen. Păi, să vă spun eu că toate aceste recursuri în anulare care trebuiau judecate au fost, nu temporizate, sabotate. Ele se trimiteau la Curtea Constituțională, fără nici un fel de motivație, fără nici un fel de...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Pleșa, cu tot respectul față de cei pe care dumneavoastră vreți să-i apărați, dar dacă vreți să-i apărați, apărați-i constructiv, oferind niște soluții Ministerului Justiției, nu criticând ceea ce a murit. Deci, spuneți acum ce temeiuri ar avea Ministerul Justiției ca să facă recurs în anulare. Noi nu discutăm acum ce a făcut președintele...

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Ce temei are? Temeiul că...

Domnul Valer Dorneanu:

Poate discutați cu colegii dumneavoastră juriști, că aveți juriști eminenți acolo, nu vă referiți la ce a fost. Dacă vreți să apărați, nu prin retorică și prin ton, pe cei pe care-i reprezentați, pe chiriași, dați o soluție constructivă, că este ușor de criticat.

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Nu, nu, nu, domnule președinte, eu nu critic... Nu sunt Gică contra care nu îmi convine și ... vreau să mă înțelegeți. Atâta timp cât un demers, retragerea s-a săvârșit în afara prevederilor prevăzute în lege... Adică este clar, indiferent de ce profesie ai. Spunea unul, Răsvan Dobrescu, un fost nu știu ce era... la un moment dat, zice: domnule, ce meserie ai?

Domnilor, legile sunt publice, sunt scrise în limba română. Să ne înțelegem, legile sunt făcute de români pentru români. Deci, ele trebuiesc aplicate așa cum sunt ele în spiritul și litera lor. Nu ne prostește nimeni. Deci, dacă manopera incipientă s-a săvârșit greșit, noi nu putem să constatăm că aia s-a făcut greșit? Dacă vrea să le mențină valabilitatea retragerii, să pună unul mâna pe creion și să facă motivație pentru toate astea, așa cum scrie la carte, domnule președinte. Deci, nu pot să accept, o superficialitate. Consider că ăla a plecat și pe urmă a mai și murit. Nu se poate! Vreau să mă înțelegeți. Acel om, Sorin Moisescu, fie-i țărâna ușoară! înainte de a se înscăuna procuror general, a făcut declarație publică, am dovada în Jurnalul Național, pe 28-29 august, el a spus: "Voi ajunge procuror general și voi retrage toate recursurile în anulare". Păi, chiar așa proști am rămas în lumea asta pe pământ încât nu ne sesizăm de acte care nu au ce căuta în domeniul, eu știu, a funcțiilor înalte din justiție?!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, mâine este o zi de intervenții politice, acolo puteți să vorbiți oricum. Aici era o interpelare la care vi s-a dat un răspuns pertinent și la obiect, iar dumneavoastră, în loc să-l combateți în mod corect, să oferiți alte soluții legale pentru promovarea recursurilor extraordinare, nu pentru criticarea celor care s-au anulat, veniți și faceți o retorică goală cu care nu sprijiniți nimic cauza chiriașilor. Nu vă supărați, dar toate lucrurile trebuie spuse totuși pe niște criterii profesioniste și constructive, nu vorbe goale.

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Da, o frază, domnule președinte, ca să mă înscriu în ideile dumneavoastră pe care le respect și sunt, într-adevăr, cele mai adevărate, cred că, la sesizarea pe care am făcut-o în Ministerul Justiției, exista măcar o persoană care să traducă în realitate solicitarea făcută de mine în numele chiriașilor. Nu trebuie să dau eu soluție când cineva a procedat ilegal și a afectat viața și condiția social elementară a unor oameni. Nu eu spun calea. De aia se face facultate de drept, că acolo, de fapt, se studiază căile de atac.

Când cineva, la o instanță, procedează altfel decât trebuie să respecte legea, nu eu trebuie să-i spun cum trebuie să revină la aceasta. Iertați-mă! credeam că Ministerul Justiției, de aceea m-am adresat, doresc ca Ministerul Justiției să găsească soluția pentru a se face o judecată corectă, domnule președinte, atât vreau.

Deci, s-a lansat recurs în anulare, ori se judecă, ori se retrage cu motivare. Ce trebuie să spun eu acuma? căile prin care sunt prevăzute în justiția română, în dreptul român.

Eu vă mulțumesc foarte mult și aștept rezolvarea acestei probleme.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, cu tot respectul pentru cei care urmează, să încercăm să ne înscriem în litera regulamentului cu privire la comentariile pe care le putem face la un răspuns, la o interpelare.

Domnului deputat Ștefan Baban este? da, îi răspunde tot domnul ministru Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la organizarea și desfășurarea activității executorilor judecătorești, vă comunicăm că, din verificarea problemelor expuse, în raport cu dispozițiile legale referitoare la desfășurarea activității executorilor judecătorești, apreciem că susținerile dumneavoastră nu se confirmă. Prin Ordinul nr.897 din 7 mai 2001, emis de ministrul justiției, având în vedere dispozițiile art.33, lit.c) din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești, lege care a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.18/2001 au fost aprobate onorariile minimale pentru serviciile prestate de către executorii judecătorești, începând cu data de 10 mai 2001.

De asemenea, Comisia juridică din Senat a adoptat, la data de 17 mai 2001, amendamente la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64 din 3 mai 2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești. Printre acestea se regăsește și modificarea propusă pentru art.33 lit.c) în sensul stabilirii onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești. Susținerile dumneavoastră referitoare la îndoielile asupra independenței executorilor în aplicarea hotărârilor judecătorești, cât și aprecierea că avocații pierd din onorarii în noul sistem de organizare și desfășurare a acestei activități nu pot fi deocamdată verificate, iar celelalte aspecte urmează să fie avute în vedere la modificarea și completarea Legii 188/2000 privind executorii judecătorești.

Vă rugăm să primiți asigurarea întregii noastre considerații. Semnează doamna Rodica Stănoiu, ministrul Justiției.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să comentați? Nu. Domnul Popescu Tăriceanu este? Nu este. Deci, la această întrebare nu răspunde domnul Iacob Zelenco. Domnul Paul Magheru? Este aici. Domnule Zelenco, vă rog să-i răspundeți domnului deputat Paul Magheru.

Domnul Iacob Zelenco:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, vă precizez următoarele: la data de 1 februarie 2001, Departamentul de control al Guvernului, cu adresa 7/123/2001 a adresat Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului o scrisoare aparținând doamnei Szabo Iolanda. În această scrisoare se fac referiri la situația celor 97 de salariați ai Societății Comerciale Helios Aleșd, disponibilizați în anul 1999. Instituția noastră a analizat aspectele sesizate de petentă în strânsă corelație cu nota de control a Guvernului nr.7 din 22.X.1999.

Facem mențiunea că la APAPS nu a fost înregistrat memoriul domnului Florin Sala, care este menționat în interpelarea dumneavoastră. În aceste condiții, considerațiile dumneavoastră referitoare la o asimilare "abilă" de către APAPS a răspunsului la scrisoarea doamnei Iolanda Szabo cu problemele sesizate de către domnul Florian Sala nu au obiect, cu atât mai mult cu cât documentele invocate de către dumneavoastră au fost transmise Camerei Deputaților, domnului deputat Lucian Augustin Bolcaș, de către Corpul de Control al primului-ministru cu adresa 7/781 din 23.III.2001.

Cu privire la privatizarea Societății Comerciale Helios S.A. Aleșd, menționăm că din nota de control a Guvernului rezultă că nu au fost încălcate prevederile legale privind privatizarea acesteia.

Referitor la sesizarea conform căreia, în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.746 din 4 noiembrie 1998, încheiat între Fondul Proprietății de Stat, actuala APAPS și Societatea Comercială Profilmet S.A., conform afirmației că nu au fost introduse clauze referitoare la situația personalului și la menținerea sau disponibilizarea acestuia, încălcându-se prevederile art.6 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.48 din 1997 privind protecția socială, menționăm că, în contract, la cap.VIII, sunt prevăzute următoarele clauze pe care vi le citez: "Cumpărătorul, în calitate de acționar al societății, se obligă să preia drepturile și obligațiile existente în momentul transferului dreptului de proprietate cu privire la: contractul colectiv de muncă și/sau alte acorduri sau înțelegeri existente între sindicat și patronatul societății, contractele individuale de muncă, dispozițiile legale referitoare la condițiile de muncă, salarizare, menținere sau disponibilizare cu despăgubiri în caz de concedieri colective și plăți compensatorii".

La pct.8.6 din contract se prevăd următoarele: "cumpărătorul se obligă, de asemenea, să asigure aplicarea legislației în vigoare în domeniul protecției sociale".

În ceea ce privește programul de restructurare a Societății Comerciale Helios Aleșd, în care se prevedea și disponibilizarea a 97 de salariați, acesta a fost aprobat în ședința AGA din 30.VI.1999, dată ulterioară privatizării societății.

În aceste condiții, în care fostul F.P.S. nu mai deține acțiuni la Societatea Comercială Helios Aleșd, statul, prin reprezentanții săi, nu mai poate influența hotărârile AGA la această societate comercială. Drept consecință, neefectuarea formalităților cerute de Legea nr.31 din 90, art.130 alin.4 și 5, respectiv neîndeplinirea demersurilor de transmitere a Hotărârii nr.2 a AGA din 30.VI.1999 la Oficiul Registrului Comerțului spre a fi menționat în registru și publicat în Monitorul Oficial nu este imputabilă fostului F.P.S.

Deși APAPS nu mai deține nici o acțiune la societatea comercială în cauză, în încercarea soluționării acestei probleme, am întreprins o acțiune de verificare, în urma căreia s-au constatat următoarele: la data de 30.VI.1999 s-a ținut o AGA prin care s-a aprobat un program de restructurare, potrivit căruia urmau să fie disponibilizați 100 de salariați, în condițiile acordării de plăți compensatorii în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr.9/1997 care, la data ținerii AGA respective, fusese deja abrogată, deci, era un viciu de procedură.

În această situație, s-a încheiat un proces-verbal în data de 14 iulie 1999 între patronat și sindicat, prin care s-a stipulat acordarea unor plăți compensatorii la nivelul unui salariu a lunii precedente fără sporuri.

În plus, menționăm că Ordonanța nr.9/1997 s-a aplicat numai societăților comerciale la care statul deținea cel puțin o treime din capitalul social, condiție care de fapt nu era îndeplinită de societatea respectivă, la data ținerii adunării generale. Ulterior, Ordonanța de urgență nr.98/1999 prevede posibilitatea acordării de plăți compensatorii și societăților comerciale cu capital integral privat, dar numai în situația în care acestea înregistrau pierderi sau arierate, timp de 12 luni consecutiv, ceea ce nu era cazul și nu este cazul Societății comerciale Helios S.A. care a avut un profit de 3,5 miliarde lei la sfârșitul semestrului I/1999. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți domnule Magheru dacă vreți să comentați.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Răspunsul pe care l-am primit la interpelarea pe care am făcut-o de două ori, din păcate, contrazice sinteza corpului de control, mai bine zis a două controale care au fost din partea Guvernului. În această situație destul de complicată, doresc și desigur că voi intra în posesia răspunsului scris pentru a-l înainta petiționarului Sala Florin și nu lui Szabo Iolanda, care niciodată nu a acționat prin noi și prin instanța Parlamentului, pentru că ei sunt hotărâți, după ce vor avea o discuție prealabilă cu expertul Comisiei pentru abuzuri din Camera Deputaților, să se adreseze, dacă va fi cazul, așa cum spuneam de altfel chiar la interpelarea mea precedentă, Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Vă mulțumesc și o să vă rog să-mi dați răspunsul scris sau stenograma am să o iau eu, ca să o înaintez petiționarului. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul Adrian Moisoiu este? Da, poftiți. Aveți cuvântul, domnule Zelenco. Vă rog să-i răspundeți domnului deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Iacob Zelenco:

Stimate domnule deputat, dumneavoastră ați adresat de fapt trei întrebări domnului ministru Ovidiu Mușetescu și am să caut să răspund pe rând la ele, nu le mai repet acum pentru economie de timp.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră dacă Autoritatea pentru Privatizare, pentru a menține profilul stațiunii, verifică cumpărătorii pachetelor de acțiuni. Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului verifică cumpărătorii pachetelor de acțiuni, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească. Și aș exemplifica mai departe exact pe societatea respectivă ceea ce s-a întreprins. În acest caz, în cazul privatizării societății în cauză, au fost admiși la negociere numai acei ofertanți care, la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere, respectiv data de 20 decembrie 2000, au prezentat toate documentele obligatorii, conform art.3.2.2 coroborat cu pct.3.28 din Hotărârea Guvernului nr.450 și aceștia au fost următorii: Societatea Comercială Salina Invest S.A. Târgu Mureș, Societatea Comercială EXIMTUR Cluj-Napoca care a fost admisă doar sub condiția prezentării până la selecția ofertelor, respectiv data de 17 mai 2001, ora 14.00 a unei noi scrisori de garanție bancară pentru suma de 4 miliarde 814 milioane lei, cu termen valabil până la data expirării ofertei de vânzare APAPS. Scrisoarea de garanție bancară depusă la data de 20.XI.2000 a fost emisă cu termen de valabilitate de 60 de zile, la data de 17 mai 2001, având termenul de valabilitate depășit. Excluderea din negocieri a S.C.Turism Nord S.R.L. București, deoarece la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere, respectiv data de 20 decembrie 2000, nu a prezentat toate documentele obligatorii, conform art.3.22, coroborat cu pct.3.28 din Hotărârea nr.450/1999, respectiv nu a prezentat copie după actul constitutiv, inclusiv toate actele adiționale relevante; Societatea comercială Profitex SRL Târgu Mureș, deoarece la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere nu a prezentat toate documentele obligatorii conform art.33.22 coroborat cu 3.28 din Hotărârea nr.450, respectiv nu a prezentat copie după actul constitutiv, inclusiv toate actele adiționale relevante, copie după certificatul de înregistrare fiscală.

În data de 17.V.2001, ora 14.00, comisia de negociere s-a întrunit în vederea deschiderii plicurilor sigilate conținând oferta tehnică și financiară. Societatea comercială EXIMTUR S.A. Cluj-Napoca nu s-a prezentat la negociere, nu a răspuns la invitațiile transmise și nici nu a transmis o nouă scrisoare de garanție bancară valabilă la data negocierii sau un ordin de plată pentru suma aferentă garanției bancare.

Având în vedere aceste considerente, comisia de negociere a hotărât neacceptarea Societății comerciale EXIMTUR Cluj-Napoca la negociere și returnarea scrisorii de garanție.

Am dat aceste exemple pentru a vedea că de fapt se face o selecție riguroasă pe anumite criterii a investitorilor încă din faza în care ei își manifestă dorința de a participa la licitație și, mai mult decât atâta, în contractele care se încheie, sunt prevăzute aproape în cvasiunanimitatea contractelor respective clauze cu privire la păstrarea profilului și obiectului de activitate al societății.

O altă întrebare se referea la următorul aspect: Care este atitudinea dumneavoastră personală față de subordonații care sfidează legea și atrag Autoritatea pentru Privatizare în zeci de procese? Răspundem că subordonații care sfidează sau încalcă legea răspund administrativ sau penal, după caz, în urma anchetelor organelor abilitate ale statului. Personal, când se constată ilegalități săvârșite de subordonați, se iau măsuri în consecință, disciplinare sau acționări în instanță. De fapt, unii colegi chiar sunt deocamdată în cercetare și dumneavoastră știți acest lucru.

Întrebare: Managerii societăților din Sovata, ca urmare a existenței unui Protocol PDSR-UDMR trebuie să se teamă de o hotărâre politică a Curții Supreme care va infirma hotărârile instanțelor judecătorești inferioare?

Răspundem scurt la această întrebare în sensul că puterea judecătorească este independentă în statul de drept, România fiind un stat de drept, puterea politică nu poate influența deciziile Curții Supreme. Teama managerilor societăților din Sovata nu este justificată și trebuie să lăsăm instanțele superioare să judece și să soluționeze cauzele în conformitate cu prevederile legale.

Vă mulțumesc pentru atenție, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, poftiți și comentați.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

La prima întrebare era și o altă referire și anume dacă Societatea Salina, cea care a fost câștigătoarea acestei licitații, a fost declarată licitație în luna mai, are în profil și turism, ceea ce, după cunoștințele noastre, este că nu are profilul de turism.

Doi. În legătură cu răspunsul cu plicurile și cu eliminarea din licitație a unor societăți, cum au fost cele amintite, aș dori să atrag atenția că, de fapt, plicul a fost deschis în luna decembrie și atunci, dacă în luna decembrie, plicul s-a deschis și se știa că nu se va putea face licitația, nu este logic ca atunci să se fi restituit imediat situația și să fi spus: domnule, nu aveți bază ca să vă prezentați la licitație. Așa, din luna decembrie până în luna mai, s-a creat suspiciunea și vă spun, cred că o știți și dumneavoastră, că lor le-a dispărut din dosar, din plic, statutul de societate care le dovedește activitatea.

În legătură cu cea de a doua întrebare, este vorba de o treabă foarte clară: Ordonanța nr.32 spune următorul lucru și anume că cei care au luat patrimoniu în locație de gestiune pot să-l ia în continuare în locație de leasing. În aceste condiții, dacă acești oameni au făcut solicitarea ca să ia în locație de leasing, în acest caz este clar că, de fapt, licitația nu își mai avea obiect, pentru că principalele hoteluri din Sovata ar fi fost luate de către managerii care, în clipa de față, administrează aceste hoteluri la care se fac procesele în continuare, se duc procese în continuare fără însă ca să li se dea voie ca ei să cumpere, să ia în locație de leasing și în continuare să cumpere. Acesta este obiectul, de fapt, aici este indisciplina la care mă refeream eu că funcționarii respectivi din subordinea domnului ministru Mușetescu nu sunt corecți. Deci, sub acest aspect și acesta a atras după sine un val de procese care, în clipa de față, sunt la diversele instanțe, unele sunt la judecătorie, alții au ajuns la tribunal și altele au ajuns chiar la Curtea Supremă. și acuma vine această referire la Curtea Supremă, cea de a treia întrebare la care făceam și eu referire și l-am rugat adineauri, în bancă fiind, pe domnul ministru Ivanov, să mai rămână o clipă, pentru că, în discuția purtată la APAPS, deci, la dumneavoastră, cu domnul director Pașca, dânsul mi-a spus următorul lucru și anume, că în această licitație câștigată de S.C.Salina și care, probabil că nu a fost corect câștigată, eu așa zic, nu vreau să fiu absolut în ceea ce afirm din acest punct de vedere, la întrebarea aceasta, cică, domnul ministru Mușetescu i-ar fi spus domnului Pașca: dragă, n-am ce să fac, fiindcă sunt influențe politice de sus. influențe politice de sus, mai sus decât domnul ministru Mușetescu, eu nu mai cunosc, iar cum aceasta urmează să se discute la Curtea Supremă, deci, în 4 iulie este termenul acesta, normal că și managerii respectivi și respectiv și întrebarea mea să se refere la o situație de acest fel.

V-aș ruga, domnule ministru, acuma după ce am lărgit, să zic, această întrebare și cu explicațiile respective, poate că, cu altă ocazie, dacă domnul președinte Dorneanu ne permite, să completăm, pentru că este de o deosebită importanță ceea ce v-am spus eu. Cred că m-ați înțeles și eu am încredere în corectitudine și în dumneavoastră, de altfel. Vă mulțumesc.

Domnul Iacob Zelenco (din loja ministerială):

Poate amănunte care, într-adevăr, fac mai precisă întrebarea pe care mi-ați pus-o și acest răspuns a plecat, dar vă vom trimite altul cu referire strict la nuanțele care le-am adus în discuție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul Marian Ionescu. Domnul Paul Magheru pentru Corpul de Control al primului ministru. Este cineva din partea Corpului de Control? Din partea Corpului de Control al primului ministru pentru domnul Paul Magheru. Pentru Dumitru Pâslaru s-a răspuns. Pentru domnul Ludovic Mardari, domnul Romulus Moucha. Aveți cuvântul. Poftiți!

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte. Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Domnule prim-ministru, zilele trecute am apreciat criticile pe care le-ați formulat în legătură cu modul în care s-a făcut privatizarea Romtelecom. Efectul negativ al acestei privatizări se resimte atât asupra bugetului de stat cât și asupra populației. Am citit ulterior Hotărârea nr.455 din 23 mai 2001 privind aprobarea planului de acțiune al programului de guvernare pe perioada 2001-2004 care poartă semnătura dumneavoastră. Am constatat, printre altele, că până în anul 2004, Guvernul pe care îl conduceți intenționează să privatizeze sectorul de electricitate și anume: partea de producere și cea de distribuție. Întâmplarea a făcut ca, după citirea acestei hotărâri de guvern, să fiu contactat de reprezentanți ai Federației Naționale a Sindicatelor din electricitate Univers.

În urma discuțiilor avute, am ajuns la concluzia că privatizarea sectorului energetic, pe care v-ați propus-o, ar putea fi o greșeală de proporții mult mai mare decât cea a ROMTELECOM. Nu trebuie uitat că programul de restructurare a sectorului energetic, având ca finalitate privatizarea, a fost inițiat de guvernul anterior. Nu v-ați pus problema că această privatizare ar putea fi o capcană destinată dumneavoastră și partidului pe care-l conduceți?

Iată câteva din argumentele împotriva privatizării susținute de către sindicaliști: transformarea unui monopol național reglementat în monopoluri private locale nereglementate va avea consecințe negative asupra consumatorilor, conducând la probleme sociale; posibilul import de energie electrică din țările vecine la prețuri mai mici decât cele interne va influența negativ supraviețuirea producției de energie electrică autohtonă, falimentând-o, conducând România repede și sigur spre o dependență energetică ireversibilă. Viitorii patroni nu vor fi interesați în asigurarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor din zone izolate sau greu accesibile din cauza costurilor ridicate. Prețurile pentru consumatorii casnici vor crește la niveluri insuportabile. Vor fi introduse noi taxe și impozite suportate de populație pentru reabilitarea instalațiilor de către stat, după ce viitorii proprietari vor distruge sectorul energetic național. Privatizarea făcută pe zone geografice va crea premise periculoase în ceea ce privește federalizarea României.

Partidul România Mare a declarat în repetate rânduri că nu se opune privatizării. Sectorul energetic necesită însă un plus de atenție. Este suficient în acest sens să ne punem întrebări ca acestea: de ce Franța și Italia mențin companii naționale de electricitate în sistem de stat? De ce în Mexic, Australia, Pakistan sau în Spania, privatizarea sectoarelor energetice a reprezentat adevărate eșecuri? Nu este de preferat ca bugetul țării să fie influențat pozitiv de aportul sectorului energetic neprivatizat, sector care poate activa fără pierderi prin relansarea economiei naționale prin înlăturarea blocajului financiar și printr-un mai bun management?

În ceea ce privește poziția Uniunii Europene, aceasta nu impune nici un model de organizare sectoarelor de electricitate ale diferitelor țări și, cu atât mai puțin, privatizării acestora.

Închei această interpelare cu întrebarea: domnule prim-ministru, nu considerați că o consultare cu specialiști în domeniu, atât români, cât și străini, precum și cu sindicatele, ar fi totuși binevenită înainte de a pune în aplicare privatizarea unui sector atât de important pentru țară?

Exprim întreaga gratitudine și rog ca răspunsul la interpelare să se comunice în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul.

Domnul Romulus-Ion Mouha:

Domnule președinte,

Domnule deputat Mardari,

În legătură cu cele afirmate de dumneavoastră, aș dori să subliniez faptul că la începutul acestui an, în cadrul Ministerului Industriei și Resurselor, a fost elaborată Strategia națională de dezvoltare energetică pe termen mediu, cu sprijinul unui larg colectiv de specialiști din sector, din cadre universitare și beneficiind de consultarea – subliniez – periodică a sindicatelor din domeniu.

Privatizarea în domeniul energetic este un punct cheie al acestei lucrări care a fost înaintată Guvernului spre aprobare.

V-aș ruga, deci, domnule deputat, să aveți în primul rând amabilitatea de a reține faptul că privatizarea este un punct din această strategie națională de dezvoltare energetică.

Aș dori, de asemenea, să vă informez că cerințele de finanțare a investițiilor sectorului energetic, evaluate la circa 4 miliarde de dolari, după o estimare vizând inclusiv anul 2010 și realizarea capabilității concurențiale într-o piață de nivelul Uniunii Europene, fac necesară accelerarea totuși a privatizării activităților de distribuție și în unele cazuri de producere a energiei electrice.

Ritmul și metodele de privatizare vor avea în vedere realizarea unui preț de vânzare acceptabil pentru obiectivele energetice alese, consolidarea siguranței energetice și îndeplinirea obiectivelor de postprivatizare, respectiv competitivitatea, modernizarea infrastructurii, întărirea viabilității financiare și a capabilității concurențiale pe piața agenților economici. De asemenea, nu uităm nici protecția socială.

În realizarea obiectivului, se are în vedere atragerea la privatizare a unor companii reprezentative și puternice, în primul rând, de pe piața Uniunii Europene, de preferință din rândul marilor firme care vor domina piața U.E., în special, și care, în prezent, se consolidează prin achiziții și fuziuni.

Este încurajator în acest sens faptul că nume mari din sectorul energetic deja și-au exprimat interesul pentru demararea procesului de privatizare, sens în care voi cita ABB, RWE, EON, Union Fenosa, Verbund, ENRON și altele.

Este esențial ca sumele obținute din privatizare să fie reinvestite cu prioritate în sectorul energetic pentru promovarea tehnologiilor eficiente de producere a enegiei.

De asemenea, avem în vedere ca procesul de privatizare să nu neglijeze contribuția posibilă a capitalului autohton, precum și interesele comunității locale, cât și ale salariaților.

Metodele de privatizare și ritmul acesteia vor fi variate, adoptate la specificul fiecărui subsector.

În domeniul producerii de energie electrică și termică, pe baza unor analize financiare a rezultatelor centrelor de cost, se vor externaliza doar acele activități care induc pierderi și care nu prezintă perspectiva unei viitoare redresări.

Investitorii români și străini vor fi atrași în vederea realizării, în comun cu producătorii de energie electrică în termo și hidrocentrale, de societăți mixte. Unele centrale electrice de termoficare, sau centrale termice, vor fi transferate în administrarea unităților locale sau vor fi transformate în societăți comerciale la care S.C. TERMOELECTRICA să poată deține acțiuni.

De asemenea, subliniez faptul că o parte din centralele hidroelectrice în curs de execuție și, după cum știți foarte bine, la multe din ele practic lucrările s-au sistat în special după anul ’96, vor fi concesionate în sistemul B.O.T. (Built-Operate Transfer). Va fi analizată și posibilitatea modificării legislației care să faciliteze folosirea capitalului privat local și extern pentru finalizarea hidrocentralelor în curs de execuție.

Rețeaua de transport a energiei electrice rămâne – subliniez – în proprietatea publică a statului român. În domeniul distribuției de energie electrică va avea loc reorganizarea S.C. ELECTRICA în 8 sucursale regionale și o sucursală rezultată din externalizarea activităților suport, deci conexe.

După consolidare și viabilizarea celor 8 sucursale ale S.C. ELECTRICA S.A. va fi realizată și separarea a doua două dintre acestea și transformarea lor în companii regionale de distribuție a energiei electrice independente, pentru care vor fi demarate procedurile de inițiere a acestui program de privatizare.

Domnule deputat, aș dori să mai adaug față de cele ce v-am spus că în jurul nostru, practic, energie electrică ieftină și, desigur, dumneavoastră cunoașteți acest lucru, dar doresc să se sublinieze acest fapt, practic este potențial furnizor doar Ucraina, dar calitatea acestei energii electrice este deficitară în primul rând din punct de vedere al fluctuației frecvenței și, în unele cazuri, chiar a tensiunii, ceea ce face practic imposibiliă utilizarea ei în ansamblul României, numai prin insularizare se poate folosi, și ceea ce nouă, ca țară, ne creează dificultăți în conectarea la sistemul internațional U.C.T.A., cu care suntem la ora actuală în probe, probe soldate cu foarte bune rezultate, după cum, desigur, cunoașteți.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doriți să comentați răspunsul?

Domnul Ludovic Mardari:

Vreau să mai pun o întrebare, pentru că răspunsul nu este complet.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am pus, printre altele, și întrebarea: de ce unele țări din Europa, printre care și Franța și Italia, preferă să mențină sectorul de stat?

Dar, desigur, Guvernul, dacă dorește să facă privatizarea sectorului energetic, poate s-o facă. Rămâne de văzut dacă rezultatele sunt cele pe care mizează.

Eu rămân la punctul meu de vedere că vor fi probleme deosebite atât de natură socială, cât și de altă natură mult mai complexă. Mă refer în special la afectarea diverselor sectoare economice.

Domnul reprezentant al primului-ministru n-a făcut referire la faptul că sistemul energetic se va împărți în 8 zone, unde vor fi proprietari, patroni care vor stabili prețul energiei electrice, așa cum doresc domniile lor, pentru a obține un profit cât mai mare. Nu se vor mulțumi doar cu un profit de 1%, așa cum a fost până acum în sistemul de stat și consecințele se vor vedea.

Atât doar aș vrea să se rețină că Partidul România Mare a întins o mână PDSR-ului în ceasul al 12-lea și PDSR-ul n-a vrut s-o primească.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doriți, poftiți. Dar să fie comentariul scurt, că altminteri, politica în materie de privatizare …

Domnul Romulus-Ion Mouha:

Da, bineînțeles, domnule președinte.

Domnule deputat, doresc să subliniez faptul, de altfel am și citit în expunerea, prima oară, pe care am făcut-o, că se împarte în 8 zone, dar se are în vedere privatizarea a doar două. Deci, nu vor fi 8 patroni și că fiecare își va face prețul lui.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Valentin Vasilescu este?

Poftiți. Domnul secretar de stat Tudor Florescu. Aveți cuvântul.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și locuinței.

Stimate domnule deputat,

Principiile care stau la baza condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească un aerodrom în vederea derulării în siguranță a traficului aerian sunt cuprinse în Anexa nr.14 la Convenția de la Chicago privind aviața civilă internațională, la care România a aderat încă din anul 1965.

În conformitate cu prevederile Anexei nr.14, în jurul aerodromurilor, se instituie un sistem complex de suprafețe, delimitarea straturilor, protecția acestor suprafețe pe teren reprezentând zone supuse servituților aeronauticii.

În aceste zone se impun restricții privind înălțimea obstacolelor, materialele utilizate la construcție, până la interzicerea totală a existenței oricărui fel de denivelare.

Recomandările cuprinse în acestă anexă, cât și implicațiile ce decurg din aceasta sunt transpuse în legislația națională prin numeroase acte normative, din care enumăr: Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, Decretul nr.95/1979 privind condițiile de stabilire a terenurilor de aeronautică, Normele tehnice M.34.80 privind limitarea zonelor de siguranță a terenurilor de aeronautică, Decizia directorului general a autorității privind conținutul dosarului de autorizare, Ordinul Ministerului Transporturilor nr.158/1997 privind emiterea acordului Ministerului Transporturilor la documentațiile tehnice - economice ale investițiilor, Ordinul Ministerului nr.154/1997 privind aprobarea reglementărilor de aeronautică civilă și altele.

Emiterea avizelor pentru construcțiile aflate în zone asupra suprafețelor servituților aeronautice se face de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Regia Autonomă, aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței, în conformitate cu prevederile H.G. nr.405/1993 și H.G.nr.33/1994 privind tarifele pentru serviciile prestate.

În ceea ce privește lucrările de dezvoltare și sistematizare a aeroporturilor este necesar și avizul ministerului.

Autoritatea Aeronautică a colaborat cu autoritățile administrației publice locale la stabilirea zonelor supuse servituților aeronautice, limite, caracteristici, cerințe, condiții și altele și la actualizarea documentațiilor de urbanism privind acordarea de consultanță tehnică de specialitate.

Prin intermediul avizelor emise la documentațiile tehnice specifice obiectivelor din această zonă, Autoritatea Aeronautică asigură conformitatea cu prevederile reglementărilor aeronauticii aplicabile.

Avizele autorității Aeronautice nu se substituie altor avize, acorduri sau autorizații solicitate de prevederile legislației în vigoare.

În legătură cu construcțiile efectuate în zona diverselor aeroporturi, țin să vă informez, stimate domnule deputat, că în zona de restricție a Aeroportului Otopeni s-au executat 27 de locuințe cu autorizație de construcție, emisă de Consiliul local Otopeni, dintre care 7 cu avizul Autorității Aeronautice și 20 fără acest aviz.

Consiliul județean Ilfov a emis autorizații de construcții pentru 48 de construcții, altele decât locuințe unifamiliale, dintre care 43 cu acordul autorității și 5 fără aviz.

În orașul Otopeni, în anul 2000, au fost începute două locuințe fără autorizație de construcție, ambele fiind sancționate contravențional de către Consiliul local Otopeni și respectiv de către Inspectoratul de Construcții cu amendă de 7 milioane, respectiv 20 de milioane, conform Legii nr.50/1991 republicată. O dată cu sancționarea, a fost dispusă și oprirea lucrărilor, precum și intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de construcție.

În zona Aeroportului Băneasa, spre Pădurea Băneasa, sunt edificate numai locuințe de construire, începând cu anul 1997, după retrocedarea terenurilor foștilor proprietari.

În urma controlului efectuat de către Inspectoratul în construcții, în perioada 1997-2000 au fost executate 74 de locuințe cu autorizație emisă de Consiliul Local Voluntari, dintre care 44 au avizul Autorității Aeronautice. În zona Aeroportului Băneasa, au mai fost emise, în perioada 1991-2000, 50 de autorizații ….

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, îmi cer scuze, dar mai sunt încă 6 colegi de-ai dumneavoastră care trebuie să dea răspunsuri, din Executiv. Deci, vă rog să sintetizați, că am senzația că faceți un raport foarte detaliat.

Domnul Tudor Florescu:

Îmi cer scuze, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, și eu, nu vă supărați că v-ați pregătit cu asiduitate. Vreți să fiți cât mai exhaustiv, dar gândiți-vă că mai sunt încă 6 colegi de-ai dumneavoastră.

Deci, încercați să sintetizați și oferiți răspunsul scris domnului deputat. Uite, dânsul este de acord.

Domnul Tudor Florescu:

Domnule președinte, finalul răspunsului către domnul deputat: legislația este respectată, iar acolo unde nu este, se aplică corecțiile de rigoare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere și dumneavoastră și domnului deputat, care acceptă răspunsul scris.

Domnul deputat Iulian Mincu are trei întrebări și-l rugăm să încerce să fie foarte sintetic, pentru că are de primit trei răspunsuri de la trei miniștri diferiți. Să se gândească la vremea când era ministru și voia să primească întrebări mai scurte.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi, care ați mai rămas în sală.

În interpelarea mea de data trecută, de pe 4 iunie, m-am adresat la trei ministere, practic, care răspund de starea de sănătate a națiunii: Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Ministerului Agriculturii.

Punctul meu de plecare pentru aceste întrebări a fost crearea, la 24 mai 2001, de către premierul Năstase, a "Comisiei antisărăcie" și promovarea incluziunii sociale.

În primul rând, de la început vreau să spun că este o aberație. Sărăcia este o stare de fapt, o abstracțiune, un efect al unei extrem de largi cauze profunde. Sărăcia este acea lipsă de mijloace materiale, care nu poate fi combătută printr-o structură organizatorică. Guvernul trece unei comisii, așa-numita "Comisie antisărăcie" responsabilitatea pe care și-a asumat-o. Guvernul este, de fapt, incapabil să realizeze ceva pentru ameliorarea sărăciei. Această comisie nu va avea bani pentru: milionul de dat în agricultură, ajutorul șomerilor, ajutorul vârstei a treia pentru starea de sănătate, pentru susținerea spitalelor și așa mai departe.

De ce am abordat această problemă care este, consider eu, extrem de importantă și de acută.

În primul rând, în momentul de față, după mărirea așa-numitului salariu, am ajuns la o medie a salariului de 105 dolari pe lună. Vreau să vă spun că Ungaria are 314 dolari, Cehia – 364, Polonia – 375 și așa mai departe. Dar nu acesta a fost motivul. Și am să vă arăt mai departe care este situația din punct de vedere al nutriției în țara noastră și rezultatele asupra sărăciei, asupra populației.

Vreau să vă spun că, pornind de la reversul celălalt, în Comunitatea Europeană, Președintele Franței a ținut pe data de 13 decembrie 2000 o ședință specială în fața Comunității Europene, ca Președinte al Comunității Europene de drept la acea dată, problema legată de nutriție în combaterea stării de patologie care există în Occident și această stare a patologiei – consideră Chiraque – trebuie neapărat combătută prin măsuri de stat.

Pe data de 14 decembrie 2000, toate țările din Comunitatea Europeană au semnat un Program de nutriție și sănătate, iar pe data de 31 ianuarie 2001, în Franța a apărut Programul de nutriție și sănătate al Franței.

Problema care se pune la noi în România este: cum combatem starea atât de gravă care există în momentul de față? Avem cea mai mare mortalitate din Europa – 12%, cea mai mare mortalitate la copii – 18%, avem cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare în anul 2000 – 710 la 100 de mii; avem cea mai mare morbiditate prin tuberculoză, ca să nu mai vorbesc că avem cel mai mare număr de copii SIDA și care, din păcate, 5.600 de copii nu sunt tratați decât în proporție de 30%.

Iertați-mă, este foarte grav când pe anchetele pe care le-am făcut demonstrez – și anchetele au fost făcute recent de către specialiștii în nutriție, cu care lucrez -, pe anchetele pe care lucrez 51% din populația țării mele nu mănâncă dejunul de dimineață, 74% mănâncă numai seara și respectiv două mese pe zi iau numai 36%. Vreau să vă spun că patru cincimi dintre pensionarii țării mele – și sunt 6 sute de mii de pensionari – nu mănâncă decât o dată pe zi. Vreau să vă spun că majoritatea pensionarilor, cinci șesimi din pensionari, adică unul din șase care mănâncă carne o dată pe lună. Vreau să vă spun că dintre copiii țării mele care se duc la școală dimineața, între copiii care se duc la școală până la 15 ani, 31,45% se duc la școală nemâncați. Vreți să vă spun din ce constă alimentația, mai ales în mediul rural? Vă spun clar. Constă din leguminoase, din mămăligă, constă din varză călită și, în cel mai bun caz, atunci când este posibil, untură, cârnați și ouă. Aceasta este situația pe care trebuie să o combatem noi.

Franța are cea mai mică mortalitate prin boli cardiovasculare. Are 191 la suta de mii. America a scăzut la mortalitate în mai puțin de 30 de ani la mortalitatea generală, dar mai ales la mortalitatea cardiovasculară cu 54%.

Acestea sunt problemele care ne frământă și cu aceste lucruri trebuie să venim. Nu acuză nimeni Guvernul Năstase că este la originea acestor probleme. De fapt, eu lansez foarte curând o carte în care arăt pe larg cine se găsește la originea acestei situații dezastruoase. Alta este problema pe care vreau s-o ridic. Nu poți, cu o "Comisie antisărăcie" să treci toată responsabilitatea Guvernului pe umerii unor oameni care nu au cu ce să combată această deosebit de gravă situație.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Giurăscu, doamna Luminița Georghiu și domnul Gheorghe Predilă. V-aș ruga să vă corelați între dumneavoastră și să fiți cât mai succinți.

Eventual să-i oferim domnului profesor răspunsurile scrise.

Doamna Luminița Gheorghiu. Domnul Giurăscu, cavaler întotdeauna, vă lasă pe dumneavoastră ca să prindeți tramvaiul, să vă duceți acasă.

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Sărăcia nu este o abstracție, așa cum spuneți dumneavoastră, domnule deputat Iulian Mincu. Este o realitate.

Comisia antisărăcie, creată, realizată la nivelul Guvernului, este o dovadă a preocupării Guvernului României pentru starea cetățenilor. Măsurile luate de Guvernul condus de domnul Adrian Năstase sunt reale. Se văd în comparație cu cele ale guvernelor ultimilor 4 ani care au guvernat România.

Mă așteptam ca dumneavoastră să ne fi relatat câteva din măsurile pe care le-ați luat cât ați fost ministru al sănătății. Acuzațiile la starea sănătății nu sunt reale. Sunt subiective. Programele și actele normative adoptate în ultimele 5 luni de către Guvernul Adrian Năstase certifică faptul că se face realmente ceva. Numai un rău-voitor nu vrea să recunoască acțiunile Guvernului condus de domnul profesor universitar Adrian Năstase.

Problemele ridicate de dumneavoastră se regăsesc în studiile realizate de către laboratorul de igienă a alimentației din cadrul Institutului de Sănătate Publică București din perioada 1996-2000.

Voiam să vă relatez faptul că Ministerul Sănătății și Familiei, din ianuarie încoace, se preocupă, împreună cu celelalte instituții abilitate, de îmbunătățirea asistenței medicale din România și pune un accent deosebit pe activitățile de prevenție.

O dovadă în acest sens o constituie fondurile acordate programelor de profilaxie aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății și Familiei, prin care un rol prioritar se acordă educației nutriționale a populației.

În acest sens, la nivelul Ministerului Sănătății și Familiei se derulează Programul nr.19, Programul de prevenție și control în diabetologie și alte boli de nutriție, adulți și copii.

Astfel, programul are o dublă finanțare – partea de prevenție din fondurile bugetului de stat de la Ministerul Sănătății și Familiei și partea de tratament din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, Casa Națională de asigurări de sănătate.

Pentru anul 2001, s-a alocat o sumă de 655 de miliarde de lei. Dintre acestea, 50 de miliarde de la bugetul de stat, deci Ministerul Sănătății și Familiei, s-au alocat instituțiilor cu responsabilitate în realizarea programului. Respectiv partea de prevenție de către Centrul de Diabet București, Institutul de Boli de Nutriție și Boli Metabolice prof.dr.Paulescu, direcțiile de sănătate publică prin centrele județene sau clinicile de diabet.

Obiectivele programului de prevenție urmăresc identificarea pacienților cu risc și depistarea precoce a complicațiilor, cu monitorizarea acestora în vederea evaluării. Se urmărește preluarea unui număr crescut de pacienți în vederea identificării și scăderea cu 10% a pacienților cu complicații. Restul de 605 miliarde de lei, acordat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate reprezintă fondurile pentru tratament.

Realizarea obiectivelor majore ale Programului PDSR, transpuse în practică de către Guvernul condus de domnul Adrian Năstase, cu privire la relansarea economică a țării noastre, va permite, cel puțin în parte și în scurt timp, realizarea acelei bogății necesare în vederea asigurării unei asistențe medicale corespunzătoare.

Să fiți convinși de buna credință a Guvernului Adrian Năstase și vă rugăm ca și dumneavoastră să fiți alături și să sprijiniți acest guvern pentru că prin măsurile pe care le luăm, să fiți convinși că dorim același lucru ca și dumneavoastră: bunăstarea cetățenilor acestei țări.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Giurăscu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea adresată de către domnul deputat Iulian Mincu Ministerului Muncii și Solidarității Sociale privind măsurile care vizează stoparea scăderii nivelului de trai precizăm: în Programul de guvernare 2001-2004, familia este pusă în centrul preocupărilor de natură socială, acestea fiind ținta tuturor programelor de asistență socială.

În acest sens, se urmărește ca familia să beneficieze în perioada următoare de două tipuri de prestații sociale: alocațiile pentru subzistență și alocațiile pentru dezvoltarea familiară. Alocațiile pentru subzistență vor urmări și contribui la combaterea sărăciei extreme, principalele direcții de acțiune fiind următoarele: alocare prin programul venitului minim garantat a cel puțin 0,4% din p.i.b. pentru combaterea sărăciei extreme. Această acțiune va fi realizată începând cu 1 ianuarie 2002, când va intra în vigoare proiectul Legii privind venitul minim garantat, proiect care în prezent se află în dezbatere la Camera Deputaților. Proiectul de lege are în vedere în principal: stabilirea de niveluri lunare pentru venitul minim garantat în funcție de structura familiei, superioară celor actuale care conduc la majorarea cuantumului ajutorurilor sociale acordate; instituirea unui sistem de stimulare pentru angajare în muncă prin majorarea cu 15% a cuantumului ajutorului social în situația în care cel puțin un membru de familie face dovada că lucrează; instituirea și acordarea altor ajutoare cum ar fi: alocația pentru copiii nou născuți – 1 400 000 de lei, ajutor pentru soțiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu – 1 400 000 lei, ajutor pentru încălzire prin majorarea nivelurilor prevăzute de lege pentru nivelul minim garantat pe perioada sezonului rece în raport de sistemul de încălzire utilizat, ajutorul de urgență pentru situații de necesitate, ajutor pentru acoperirea unor părți din cheltuieli pentru înmormântare, asigurarea pentru familii cu venituri reduse a necesarului de pregătire a copiilor pentru începutul anului școlar. În acest sens, Ministerul Muncii a elaborat un proiect de ordonanță prin care s-a prevăzut ca beneficiari ai alocației pentru începutul anului școlar 2001-2004 să fie elevii defavorizați proveniți din familii cu venituri mici, iar cuantumul alocației să fie diferențiat în funcție de nivelul de învățământ. Această alocație va fi acordată sub formă de rechizite școlare de către primăriile în zona cărora își au sediul școlile din care provin elevii eligibili.

Mărirea treptată a alocației de stat pentru copii, astfel încât în anul 2004 aceasta să ajungă la nivelul de 10% din salariul mediu pe economie. Măsurile de asistență socială prezentate au în vedere asigurarea pe cât posibil a unor resurse apte să susțină financiar o familie aflată în dificultate. Astfel, beneficiind de mai multe tipuri de ajutoare financiare, chiar dacă sunt orientate spre situații concrete, membrii unei familii pot dispune de un venit cumulat care prezintă un real sprijin pentru asigurarea unui minim de condiții de viață.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Predilă, agricultura și sănătatea.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

După cum vă este cunoscut, la preluarea guvernării la începutul acestui an, o problemă deosebită a constituit-o relansarea agriculturii și cu această ocazie asigurarea hranei necesare populației. Vă este cunoscut, totodată, că 38% din populația activă a României locuiește la sate. Populația totală care locuiește la sate a crescut datorită unor mutații care au avut loc la aproape 54%. Noi avem în țară posibilități și dispunem de condiții să asigurăm nu numai hrană îndestulătoare pentru populație, ci și un excedent de produse, numai că în momentul de față trebuie să construim acel sistem care să permită să pună în valoare aceste condiții.

Dintre obiectivele prioritare ale politicii agrare în România este și acela de a asigura surse de materii prime agricole pentru toate produsele agro-alimentare și în primul rând de a asigura securitatea alimentară națională. Aceasta presupune nu numai crearea unor stocuri suficient de mari la nivel național, dar să asigure și alimentele în sortimentele necesare pentru o hrană echilibrată.

Programul național de redresare și dezvoltare a agriculturii, a industriei alimentare care a fost întocmit de Ministerul Agriculturii și aprobat de Guvern și de Parlament a prevăzut și o serie de măsuri care sunt menite să valorifice mai bine potențialul existent al României. Am să punctez pe cele care au susținut producția agricolă cu acel milion pe hectar, subvenția la semințe, care a fost acordată, un ordin care a sprijinit producătorii agricoli și să se asigure mai multe mașini și alte utilaje tehnologice.

După cum vedeți, recolta, în momentul de față, este destul de bună, este promițătoare, în același timp. Recent, în prezența primului ministru, a fost aprobat programul național de relansare a zootehniei și eu aș vrea să vă spun dumneavoastră că în momentul de față noi avem produse zootehnice la unele specii suficiente. Dacă urmărim cu statistica producției de lapte, o să vedeți că în România acum asigurăm fizic 300 de litri de lapte pe locuitor. Sistemul de preluare este deficitar, pe care trebuie să-l punem rapid la punct, pentru că foarte mari cantități de lapte care se produc în mediul rural nu ajung să fie valorificate nici ca atare, ca produs în stare proaspătă, dar nici prelucrate, datorită acestui sistem deficitar care există în preluarea produselor.

După cum știți, se fac eforturi deosebite pentru a atrage surse financiare ca să susțină aceste programe. Și aș aminti programul SAPARD care în următorii ani aduce un supliment de finanțare de 1056 de milioane de euro, avem programe de finanțare de la Banca Mondială, de unde în luna iulie vor intra primele 87 de milioane de dolari care vor merge pentru dezvoltarea unor activități în sistemul rural.

Problema asigurării unei alimentații suficiente și echilibrate, domnule deputat, eu consider și, noi considerăm, Ministerul Agriculturii, că nu este numai o responsabilitate a acestui minister. Producția noastră agricolă este influențată și de cantitatea, calitatea și de prețurile imputurilor pe care noi le asigurăm pentru dezvoltarea producției agricole. Deci securitatea alimentară trebuie să fie un efort național și nu numai apanajul Ministerului Agriculturii. Noi trebuie să asigurăm și cantitativ, dar și calitativ și la prețuri accesibile hrana. Pentru asta ar trebui să ne punem foarte bine de acord cu toate ministerele în așa fel încât să avem și noi acces la imputuri care pot fi mai ușor suportate. Să știți că cea mai grea misiune a noastră, în momentul de față, și a dumneavoastră ca parlamentari, că suntem români, este să facem tot ce e posibil să recucerim piața României, că noi ne-am pierdut propria piață. În momentul de față suntem invadați de produse și unele de foarte slabă calitate și atunci nu putem vorbi de o hrană echilibrată cât noi nu știm ce se găsește sub aceste ambalaje. Oricum, eu vă asigur că Ministerul Agriculturii și Alimentației și mai ales Guvernul României este preocupat ca să asigure hrana populației și probabil că din această vară se va simți și această îmbunătățire. Sigur că nu putem să spunem că ne vom situa imediat la nivelul consumului specific din țările cu agricultură dezvoltată. Am avut o perioadă de declin, trebuie să revenim ca să ajungem în câțiva ani unde am fost și de acolo încolo să creștem consumul alimentar. Este o muncă grea, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule profesor Mincu. Aveți milă de noi.

Domnul Iulian Mincu:

În primul rând, doamnei secretar de stat, numele nu i-l cunosc, vreau să-i spun că sărăcia în 1996 cuprindea numai 19,9% din populația țării, iar în anul 2000 cuprinde 44% din populația țării, de fapt 50% din populația țării.

Vreau să-i mai spun doamnei secretar de stat că Ministerul Sănătății și Familiei atunci avea nutriționiști și fixase 9 programe de sănătate, de conducere a sănătății. Vreau să i le reamintesc, dacă nu le știe, dacă nu, să întrebe de la cei care sunt specialiști. Creșterea consumului de fructe, creșterea consumului de calciu, reducerea aportului de grăsimi sub 35%, că la noi se mănâncă peste 45%, scăderea aportului de glucide de la 65-70% sub 55%, reducerea consumului de alcool, și vreau să-i spun doamnei secretar de stat că, în prezent, consumul de alcool în România depășește în Câmpia Munteniei cu aproape 73% normalul, care e considerat până la 20 grame alcool pur, iar la Brașov cu 65%, ca să numai vorbesc la Vrancea că se apropie de aceeași sumă, că reducerea consumului de alcool fiind de fapt reducerea patologiei cardiovasculare. Ne propusesem reducerea colesterolului mediu cu 5%, reducerea tensiunii arteriale cu o medie de 10 mm mercur, reducerea cu 20% a prevalenței supragreutății, v-am citat și creșterea , bineînțeles a activității fizice, v-am citat din programul, pe care îl găsiți, de fapt, tipărit în cartea mea din 1977, doamnă. Însă ceea ce vreau să vă spun este că progamele de sănătate la noi vin și trec o dată cu guvernele respective. Noi nu acuzăm Guvernul, noi acuzăm sistemul de abordare.

În ceea ce privește alimentația aș vrea să vă spun, domnule ministru al agriculturii, că nimeni n-a spus că există 38% populație în mediul rural, există 45% populație în mediul rural. Am spus că 38% ia o singură masă pe zi. Vreți să vă spun din ce este compusă aceasă masă? Nu e nevoie să v-o spun, o cunoașteți și dumneavoastră. Dar, vreau să vă spun un lucru care ne privește pe noi toți. Faptul că în cheltuielile de consum se găsesc 80,6% din producția individului, a familiei și respectiv în mediul rural, fiind 82%, iar în mediul urban 78%. Iar la această adăugați impozitele de 10% per total pe țară, dintre care 14,8% în mediul urban și 5,1% în mediul rural. Vedeți ce mai rămâne pentru investiții?

Vreau să vă spun că, în momentul de față, tensiunea arterială depășește 32% în medie la bărbați și 18% la femei. Vreau să vă mai spun, domnule ministru al agriculturii, regret pentru țara mea că nu are cei 300 de cm3 de lapte pe zi să-i mănânce, media de lapte care a ieșit consumat și pe cifrele statistice nu depășește media de lapte care a ieșit, consumată și pe cifrele statistice, nu depășește 180 cm3 de lapte pe zi.

Dar, vreau să vă dau o statistică care este publicată în statisticile noastre, comparația pornind din 1933 până în anul 2000 la câteva alimente. Vreau să vă dau un exemplu la carne care interesează în mod deosebit și publicația este făcută de România liberă în 1993 când acuza pe ministru sănătății și Guvernul Văcăroiu de atunci. Spunea că în 1933 se mâncau 250 de grame de carne pe locuitori pezi, în 1982 se mâncau 165, în 1992 125 de grame. Aici se oprește România liberă, mai departe merge statistica pe care am preluat-o din comunicatele noastre și avem 130 de grame între 1993-1996, 101 de grame în 1998 și 88 de grame în anul 2000. Vom vedea cât va fi în anul 2001. Să spărem că va fi la fel.

Vă mai dau numai un lucru deosebit de grav și de serios. E că noi mâncăm în mediul rural 106 grame ouă pe zi. Se mănâncă, de fapt, 3-4 ouă în medie pe zi, adică pornește de la 1-2 ouă până la 8-10 ouă pe zi în unele locuri ca singurul loc de a avea proteinele necesare, fiindcă nu se mănâncă fructe, nu se mănâncă legume...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, vă propun să ne dați la fiecare câte o carte a dv...

Domnul Iulian Mincu:

Gata am și terminat, domnule ministru.

Vreau să vă spun, domnule președinte, am și terminat, vreau să vă spun că problema este foarte serioasă și că atinge din punct de vedere biologic națiunea.

Vreau să mai termin cu o singură problemă care este deosebit de gravă și serioasă. Că la aceasta se adaugă alcoolismul și la alcoolism se adaugă mortalitatea, pentru că totdeauna sărăcia este împreună cu alcoolismul și, în timp ce în America asistăm cu o scădere cu 54% a mortalității în decrus de 30 de ani, la noi asistăm la o creștere cu de 4 ori a mortalității în același decurs de timp.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, doamna Gheorghiu.

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Îmi pare rău, dar toate datele pe care dumneavoastră le-ați preluat se referă la România anilor 1996-2000.

Din ceea ce cele 3 ministere au relatat în fața domniilor voastre, rezultă cu prisosință grija Guvernului Adrian Năstase pentru ființa umană, pentru cetățeanul României de astăzi. Deci programe, fonduri alocate tocmai pentru a asigura o stare bună cetățeanului. Ultimele 5 luni au relevat cu prisosință acest fapt. Și, v-am spus, trebuie să fiți siguri de buna credință a acestui guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Domnul Iulian Mincu:

Nu neg și nu am negat acest lucru, doamnă ministru, însă este o problemă de fapt de la care am plecat. Nu fac un comitet de combatare a sărăciei într-o perioadă când Guvernul își asumă o astfel de răspundere, pentru că nu dai comitetului această răspundere. Comitetul nu are ce face.

Domnul Valer Dorneanu:

Deși ați rămas puțin, eu am rugămintea să respectați colegialitatea, să nu abuzăm unii de ceilalți.

Există un regulament care se referă la un timp de expunere la un timp de dezbatere și cu obstinență îl cam depășiți. Eu tot vă rog, dumneavoastră abuzați de bunătatea mea și nu-i corect, că uite loviți și în colegii dumneavoastră, pe care îi obligăm să stea până la 20,30.

Cu aceasta declar ședința închisă.

Lucrările s-au încheiat la ora 20,10.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 6:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro