Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Sittings of the Chamber of Deputies of June 12, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
02-12-2019 (joint)
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 12-06-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 12, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.7 Becsek-Garda Dezideriu Coloman - pledoarie pentru susținerea composesoratelor;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregătește domnul Mircea Ifrim.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La sfârșitul lunii mai 2001, președintele României, domnul Ion Iliescu, a vizitat județele Covasna și Harghita pentru a cunoaște mai bine problemele celor două județe, pentru a se întâlni cu acei oameni care, la alegerile prezidențiale, și-au dat votul lor pentru a-l întări pe fostul președinte al P.D.S.R.-ului în demnitatea cea mai înaltă a țării. Eu nu am putut să fiu prezent la primirea oficială a primului demnitar al țării în județul Harghita datorită lucrărilor Parlamentului.

Însă, spre stupoarea mea, președintele țării, cu ocazia acestei vizite, a vorbit despre limitarea terenurilor retrocedabile composesoratelor care, după părerea domniei sale, nu ar reprezenta o formă de proprietate.

Pentru a fi mai punctual aș cita declarația domniei sale, apărută în ziua de 30 mai 2001 pe paginile revistei "Adevărul Harghitei": "Composesoratele nu erau o formă de proprietate. Pădurile erau în proprietate de stat, proprietatea Coroanei. Ele au fost date în folosință, nu în posesia unor comunități. De aceea s-au născut confuzii, de aceea Legea Lupu comportă anumite precizări, pentru a elimina abordarea deformată și periculoasă pentru soarta unei avuții naționale, foarte importante și pentru exploatarea rațională a acestuia".

Eu înțeleg că președintele țării nu ne iubește și nu vrea ca Legea domnului Lupu să fie aplicată în secuime, însă domnia sa nu are dreptul să-și bată joc de interesele poporului român și a naționalităților conlocuitoare din mediul rural, în special a celor care locuiesc în zonele de deal și de munte.

Cunoașterea datelor istorice nu este obligatorie pentru un președinte, dar dacă face declarații referitoare la trecut, atunci ar trebui să citească și istoria maselor de rând, nu numai istoria tagmei jefuitorilor.

Pentru a veni în ajutorul lărgirii cunoștințelor domniei sale trebuie să vă înștiințez că dreptul de proprietate a obștilor de moșneni și răzeși a fost stabilit în scris cu peste 600 de ani în urmă, fiind reînonit periodic prin hrisoave, ofisuri domnești, deciziuni și sentințe civile.

Nici unul dintre domnitorii autohtoni sau fanarioți nu au fărâmițat aceste comunități, asigurându-le inalienabilitatea perpetuă, bunurile neputând fi sustrase de la destinația lor, neputând fi înstrăinate. Stăpânirea în devălmășie a proprietarilor s-a efectuat după așezăminte, corp de reguli de sine stătătoare, privitoare la drepturi și obligații, conținând și sancțiuni.

Continuitatea și menținerea proprietarilor obștilor s-au realizat printr-o permanentă evoluție istorică, a fost un progres imens ale cărui beneficii nu trebuie să le pierdem nici măcar din vedere.

Composesoratele moderne din Transilvania s-au constituit, conform legislației liberale din secolul al XIX-lea, mai concret, prin legile de delimitare a devălmășiilor din anii 1836 și 1848 și a patentelor imperiale din 1853 – 1854, iar în anul 1871 prin Legea segregării lor.

Nici în vechiul regat, nici în Ardeal nu au fost contestate aceste forme de proprietate. Mai mult chiar, Constituția din anul 1923 și Legea nr. 21 din 1924 a consfințit continuitatea personalității juridice a obștilor și composesoratelor. Această formă de proprietate privată în România a fost desființată de către puterea comunistă în vara și toamna anului 1948.

Denaturarea datelor istorice nu contribuie la reconcilierea româno-maghiară și afectează în special proprietarii de etnie română, care ar trebui să fie reîmproprietăriți cu peste 1 milion de hectare, conform art. 26 a Legii Lupu, față de cele în jur de 200.000 de hectare a comunităților din județele Harghita și Covasna, printre care mai sunt și foarte mulți români.

Eu cred că declarația domnului președinte a fost doar o scăpare necontrolată și sper că P.D.S.R.-ul, ca partid social-democrat, să susțină interesele populației de pe zonele de deal și de munte, indiferent de etnie, care sunt interesate în aplicarea cât mai grabnică a Legii nr. 1 din 2000.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 5 december 2019, 16:57
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro