Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 19, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 19-06-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 19, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Radu Stroe, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața. Vă propun să începem prima parte a ședinței de astăzi.

 
  Ștefan Baban - intervenție intitulată Blocajul financiar, cancerul economiei românești;

Am să-i dau cuvântul domnului Baban Ștefan și se va pregăti domnul deputat Antal Istvan.

   

Domnul Ștefan Baban:

Bună dimineața.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi poartă titlul sugestiv: "Blocajul financiar, cancerul economiei românești".

Blocajul financiar a ajuns la un nivel care împiedică funcționarea normală a sistemului economic al țării. Prin măsurile aplicate până acum, prin compensări, reeșalonări și anularea unor penalități sunt soluționate probleme punctuale, acute, ale unor întreprinderi, dar nu se elimină criza. Fără măsuri cuprinzătoare, dar, mai ales, fără măsuri de însoțire, care să împiedice formarea de noi arierate, mediul economic va continua să fie ostil, iar întreprinderile, mari sau mici, de stat sau private, vor rămâne în continuare incapabile să-și reia ciclurile normale de producție și vor îngroșa rândul celor neviabile.

În starea în care s-a ajuns, reducerea semnificativă sau eliminarea blocajului generalizat pot fi obținute numai prin măsuri de excepție la scara întregii economii. Este vorba, în primul rând, de asanarea unor datorii și penalități istorice, acumulate timp îndelungat, a unor influențe care nu provin din propria activitate a întreprinderilor și nici nu au stat sub controlul lor.

Cauzele fundamentale care au determinat apariția și adâncirea acestui fenomen sunt: 1. rambursarea nejustificată în 1990 a părților sociale deținute de salariați, care reprezentau 40% din capitalul social deținut și care au provocat decapitalizarea masivă a întreprinderilor; 2. practicarea unor dobânzi excesive la credite acordate în această perioadă, care au ajuns să depășească cu mult nivelul inflației și uzanțele bancare internaționale, ele au adâncit decapitalizarea și au subminat capacitatea operațională și de plată a întreprinderilor; 3. practicarea pe o perioadă îndelungată a unor prețuri administrative impuse prin reglementări guvernamentale, care nu au ținut seamă nici de realitățile din economie și nici de regulile economiei de piață; 4. adoptarea cu mari întârzieri, ani al rând, a bugetului de stat, precum și insuficiența fondurilor prevăzute, fapte ce au făcut ca decontările dintre bugetul statului și întreprinderile prestatoare să se facă cu o întârziere de 6-12 luni; 5. procedurile judiciare în vigoare, taxele mari percepute pentru acțiunile de recuperare a datoriilor și duratele lungi până la pronunțarea soluțiilor definitive îi descurajează pe creditori și îi încurajează pe debitori, datornicii apelând la tot felul de subterfugii procesuale pentru a se sustrage de la plata datoriilor și pentru a întârzia pronunțarea sentinței; 6. practicarea unor politici excesiv monetariste, a unor politici financiare, monetare, valutare, fiscale fără legătură cu situația reală din economie și cu nevoile ei, în loc să fie stimulate activitățile din economia reală: producția, investițiile, exportul, masa monetară pusă la dispoziția economiei în anul 2000 a fost cu 19% mai mică decât cea din 1996; 7. degradarea activității economiei în general s-a produs pe fondul unor manifestări perverse ale procesului de privatizare; conceput ca un proces care să contribuie la recapitalizarea, modernizarea și eficientizarea economiei, privatizarea nu a dus la rezultatele așteptate, contractele de privatizare nu au fost acoperite de garanții suficiente de realizare, procesul de privatizare nu a fost însoțit de injecția de capital, nici de modernizarea, nici de creșterea de piață, ceea ce a alimentat blocajul financiar.

Reducerea blocajului financiar existent și readucerea economiei într-un regim sistemic de funcționare pot fi înfăptuite numai cu măsuri de excepție și cu intervenții de acompaniament ferm pe toată durata de aplicare: 1. identificarea și cuantificarea pe baza unor analize reale și responsabile a datoriilor provenite din cauze independente de activitatea și controlul întreprinderii, în urma acestor analize să fie anulate toate datoriile care provin din cauze independente de activitatea proprie a întreprinderilor; 2. întreprinderea sau părți ale acesteia care nu sunt sau nu pot deveni viabile nici după aceste anulări să fie supuse, prin proceduri simplificate, privatizării, lichidării sau falimentării; 3. aplicarea în continuare ca măsuri de susținere tranzitorie a procedurilor existente pentru recuperarea creanțelor; 4. revizuirea și îmbunătățirea sistemului de politici și de reglementări financiare, monetare, fiscale, valutare și de credit, parametrii acestora trebuie să fie stabiliți pe baza cerințelor și realităților din eeconomie, stimularea producției, a investițiilor și a exporturilor, nivelul rezonabil al dobânzilor, înlăturarea carecterului opresiv al fiscalității, asigurarea coerenței și stabilității reglementărilor legislative; 5. elaborarea și aprobara bugetului de stat trebuie să aibă loc cel mai târziu până în luna noiembrie a anului anterior; 6. îmbunătățirea procedurilor judiciare și reglementarea taxelor percepute pentru acțiuni de recuperare a datoriilor din justiție, determinând astfel încurajarea creditorului și descurajarea debitoului rău-platnic; 7. îmbunătățirea reglementărilor în domeniul privatizării, astfel încât să se acopere cu garanții ferme obligațiile de realizare a investițiilor și modernizărilor, angajamentele privind extinderea pieței, atingerea performanțelor stipulate în planul de afaceri.

A sosit demult timpul ca blocajului financiar, acest cancer al economiei românești, să i se pună capăt. Altfel, mulțimea de strategii elaborate nu va servi la nimic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

Am rugămintea la toți colegii înscriși să încerce să se încadreze în cele 3 minute, pentru a da posibilitatea ca toți să-și exprime punctul de vedere, deoarece la 9,30 vom începe ședința comună.

 
  Antal Istvan - prezentarea situației edificiului construit pentru copiii cu handicap din Municipiul Odorheiu Secuiesc;

Are cuvântul domnul Antal Istvan și se pregătește domnul deputat Simedru Dan Coriolan.

   

Domnul Ántal Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În prima parte a lunii iunie, domnul președinte Ion Iliescu, în timpul vizitei în județul Harghita, la Odorheiu Secuiesc, pe neașteptate a făcut o vizită și în mult discutatul edificiu de pe Dealul Cserehát. În urma evenimentului, în presa scrisă au apărut mai multe comentarii, mai mult sau mai puțin răutăcioase, dezinformând opinia publică cu privire la starea de fapt din municipiu. Cel mai amplu reportaj este prezentat în articolul din Curierul Național, pe data de 12 iunie, cu titlul: "Cine și de ce dezgropă securea războiului în cazul Cserehát și cu subtitlul: "Minciuna are picioare scurte".

În urma celor prezentate în acest articol, ca deputat de Harghita, este de datoria mea să vă informez și să informez opinia publică în mod corect, așa cum am mai procedat de câte ori era nevoie și în legislatura trecută, despre starea de fapt din municipiu.

Într-adevăr, există acest caz și va mai exista până când un edificiu construit pe banii unei fundații din Elveția pentru copiii handicapați din Odorheiu Secuiesc și din zonă nu va fi utilizat pentru acest scop. Iar în momentul de față situația se prezintă astfel: din 1992, în urma demersurilor făcute la Prefectura din județul Harghita de către reprezentantul Fundației Basel-Hilfe, domnul Bürger, s-au făcut formalitățile necesare construirii unei școli ajutătoare pentru copiii handicapați din Odorheiu Secuiesc, hotărâre adoptată și de consiliul local din municipiu. La 3 ani după începerea lucrărilor, din motive neelucidate nici până astăzi, clădirea, în loc să fie dată în administrarea unei fundații sociale înregistrate în această situație în oraș, a fost donată, cu sprijinul domnului amintit, Congregației greco-catolice "Inimi neprihănite" din București, înregistrată ca persoană juridică după primirea donației. După finalizare, edificiul a fost transformat în orfelinat și, de aici, conflictul dintre consiliul local, reprezentant al comunității locale, și congregația amintită.

Adevărul este, deci, cu totul altul decât cel prezentat în articolul incriminat. În oraș sunt 215 familii care așteaptă de ani de zile ca, după finalizarea clădirii, 120 de copii cu handicap, încadrați în grade de invaliditate de către comisia de diagnostic și triere din județ, să fie tratați în edificiul respectiv. Iar actualmente, în locul lor, în urma schimbării destinației edificiului, trăiesc în clădire în condiții luxoase 10-12 călugărițe din București și 60 de copii orfani, dintre care nici unul din oraș sau din zonă.

Deci, un contract încheiat între consiliul local și o fundație din Elveția nu a fost respectat. O clădire, în loc să fie utilizată de cei pentru care a fost construită - copiii handicapați din localitate - este transformată în mănăstire și internat, cu concursul directorului fundației. Atât despre realitate.

Este adevărată aprecierea făcută de domnul președinte, relatată și în articolul cu pricina, cum că: "În jurul edificiului s-a creat o situație dezavantajoasă și acest lucru nu este bine deloc. Nu este bine nici pentru edificiu, nici pentru comunitate, nicidecum pentru un asemenea municipiu civilizat, cum este Odorheiu Secuiesc". Subscriu la această apreciere și consider că comunitatea din oraș are drepturi și merite să i se facă dreptate. Clădirea să fie transformată pentru scopul inițial pentru care s-a construit.

Am venit la acest microfon să vă transmit că, într-adevăr, și eu cred că minciuna are picioare scurte, pentru că evenimentele din ultimele zile confirmă cele știute de cei din zonă, cum că în jurul acestei donații este ceva putred. Aflăm din știrile Mediafax că procurorii îl cercetează pe președintele fundației Basel Helfe, domnul Bürgen, despre care am mai vorbit, care a construit edificiul pentru copiii handicapați din Odorheiu Secuiesc și că, în urma audierii, procurorii Parchetului Curții de Apel din București au emis o ordonanță de interdicție a lui Cirzl Bürger de a părăsi România pentru o perioadă de 30 de ani?. Deci, există posibilitatea să se facă lumină, în sfârșit, în acest caz, cu ajutorul organelor abilitate.

În încheiere, doresc să lansez un apel către reprezentanții mass-media, care doresc să informeze în mod corec opinia publică, să fie echidistanți și când relatează evenimente dintr-o localitate să prezinte și opinia comunității în sânul căreia evenimentul respectiv are loc sau s-a petrecut și nu numai impresiile lor subiective. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Coriolan Simedru - comentariu pe marginea unui caz de incompatibilitate cu privire la exercitarea mandatului de deputat;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Simedru Dan Coriolan, se pregătește domnul deputat Wittstock.

   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În una din primele ședințe ale Comisiei pentru agricultură, colegul nostru, domnul deputat Filip Georgescu, spunea că într-un viitor apropiat se va decide la care dintre cele două funcției, de deputat sau de director la Regia națională a pădurilor, va renunța. Chiar dacă viitorul nu a fost atât de apropiat, domnul deputat-director s-a decis: nu va renunța la nici una. În acest sens, a depus o cerere la conducerea Camerei Deputaților pentru a i se aproba cumulul de funcții, făcând abstrație de lege și chiar de faptul că a recunoscut în ședința comisiei că cele două funcții sunt incompatibile.

Prevederile art. 68 din Constituția României reglementează cazurile de incompatibilitate cu privire la exercitarea mandatului de deputat. Astfel, alin. 1 al acestui articol prevede o primă incompatibilitate între funcția de deputat și cea de senator. De asemenea, în temeiul art. 84 din Constituție, funcția de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcția de Președinte al României.

O altă categorie de incompatibilități este prevăzută la alin. 2 al art. 68 din Constituție, prin care se interzice unui deputat să exercite orice funcție publică de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului. Se interzice, de asemenea, cumularea mandatului de parlamentar cu exercitarea unei funcții de autoritate, inclusiv în cadrul administrației publice locale. De la această regulă există o excepție doar, în virtutea căreia deputatul poate fi și membru al Guvernului.

Incompatibilitățile funcției de parlamentar cu alte funcții publice de autoritate sunt cunoscute în literatura juridică ca măsuri de protecție a mandatului parlamentar. Este unanim recunoscută de tehnicienii dreptului ideea că realizarea eficientă a mandatului parlamentar implică independența parlamentarului contra oricăror presiuni exterioare, de orice natură.

De aceea, starea de abuz de putere din acest caz trebuie să înceteze și Biroul Permanent al Camerei Deputaților să se pronunțe și în cazul domnului deputat Filip Georgescu, caz încă rămas în pronunțare, față de ceilalți colegi care au cerut cumul de funcții. Sper ca morala politică să fie mai puternică decât clientelismul în interes personal și cineva va renunța la una dintre cele două demnități. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, inclusiv pentru concizie.

 
  Eberhard-Wolfgang Wittstock - rememorarea unui capitol din cele mai grave a încălcării dreptului omului în epoca comunistă - deportarea în Bărăgan;

Are cuvântul domnul deputat Wittstock, se pregătește domnul Leonăchescu.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Intervenția mea intenționează să rememoreze unul din capitolele cele mai grele din lungul șir al gravelor încălcări ale drepturilor omului săvârșite în epoca comunistă. Este vorba despre deportarea în Bărăgan a zeci de mii de cetățeni români domiciliați până atunci în sud-vestul țării. De la declanșarea acelei tragedii, se împlinesc în aceste zile exact 50 de ani.

Ziua de 17 iunie 1951 a fost o zi de duminică, Duminica Rusaliilor din calendarul ortodox. În aceeași zi, în școli avuseseră loc serbările de sfârșit de an școlar. Nimic sau aproape nimic nu prevestea cele ce se vor întâmpla peste câteva ore. Dar, în cursul nopții și în zorii zilei de 18 iunie, în 190 de localități din Banat și în 107 localități din sud-vestul Olteniei se puteau auzi bătăi brutale în porțile caselor. Persoane înarmate, fie îmbrăcate în uniforme ale Ministerului de Interne, fie milițieni, precum și civili, intrau în casele oamenilor și le comandau acestora să-și strângă lucrurile în vederea deportării.

Oamenii, inclusiv femei gravide, bătrâni, bolnavi, copii mici, au fost îmbarcați în vagoane de vite și duși în Câmpia Bărăganului. Debarcați pe câmpul liber, departe de orice altă așezare omenească, li s-a ordonat să-și ridice case. Astfel, în vara și toamna anului 1951, în regiunile Ialomița și Galați, au luat ființă 18 localități noi, cum ar fi: Dâlga Nouă, Însurățeii Noi, Vădenii Noi sau Frumușița Nouă.

În mod cert, factorul declanșator al deportării l-a constituit conflictul Uniunii Sovietice și al vasalilor săi cu Iugoslavia titoistă, pentru că deportările din iunie 1951 s-au efectuat doar din localități aflate pe fâșia graniței cu Iugoslavia, având o lățime de 25 de km. Cu acest prilej, autoritățile comuniste au urmărit distrugerea tuturor elementelor posibil dușmănoase, cum ar fi, de exemplu, țăranii înstăriți.

În total, au fost deportate aproximativ 12.800 de familii, însumând 40.320 de persoane: români, sârbi, germani, maghiari, bulgari. Numărul etnicilor germani deportați s-a ridicat la cifra de 9.413. Mulți dintre ei abia se întorseseră dintr-o altă deportare, din Uniunea Sovietică.

Pentru cei mai mulți, calvarul din Bărăgan a durat aproximativ 5 ani. Un HCM din 7 decembrie 1955 a dispus eliberarea și întoarcerea deportaților. Se presupune că acest lucru s-ar fi datorat primirii României în ONU, România, mai bine zis "Republica Populară Română", fiind astfel obligată să respecte, cel puțin formal, drepturile omului.

Cei mai mulți deportați s-au întors în Banat în cursul anului 1956. Reintegrarea în viața economică și socială a fost, desigur, o problemă complicată pentru acești oropsiți ai sorții.

În perioada comunistă, atât deportarea etnicilor germani în URSS, cât și cea a bănățenilor în Bărăgan, au fost tabuizate cu strictețe de către autorități. Abia după decembrie 1989 s-a putut constitui Asociația foștilor deportați în Bărăgan, iar Decretul-lege nr. 118/1990 a dispus unele măsuri reparatorii și pentru foștii deportați.

Atât în țară cât și în străinătate a apărut o bogată literatură documentară despre acest eveniment. De exemplu, Asociația șvabilor bănățeni din Germania a editat cu 3 ani în urmă, la Munchen, o carte foarte interesantă, dedicată deportării în Bărăgan, intitulată: "Und uber uns der blaue endlose Himmel" ("Iar deasupra noastră, cerul albastru nemărginit"), care cuprinde documente de arhivă, relatări ale unor martori, fotografii etc.

Ar fi de dorit ca această literatură să fie cât mai accesibilă cititorilor, pentru că doar dacă ne cunoaștem trecutul, așa cum a fost, vom fi în stare să ne clădim un viitor în care evenimente tragice, cum a fost deportarea în Bărăgan – evident, o crimă împotriva umanității – să nu se mai poată repeta. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Leonăchescu - despre decizii arbitrare și abuzuri ale administrației centrale și locale;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Leonăchescu, se pregătește domnul deputat Tăriceanu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

Ne este dat să trecem săptămânal prin satele noastre, spre a cunoaște realitățile și a asigura fluența vieții parlamentare. Preluăm mesaje de la alegătorii noștri și încercăm să găsim soluții la problemele cu care se confruntă.

De fiecare dată constatăm incapacitatea administrațiilor centrale și locale de a evidenția limitele și identitatea satelor noastre. Tăblițele indicatoare lipsesc și chiar dacă ai în mână o hartă identificarea localităților este delicată. La intersecții, panourile cu informații utile sunt deteriorate, sunt incomplete sau lipsesc.

În același timp, reforma administrativ-teritorială din 1968 a permis unor administrații neperformante să ia decizii arbitrare privind limitele satelor și să le afecteze acestora patrimoniul. Multe sate au fost furate ca în codru de terenuri agricole, de izlazuri, cumpărate de la stat cu prețul unor substanțiale sacrificii, de perimetre silvice etc., de care primarii abuzivi și colaboratorii lor au dispus în interes personal.

Rămășițele ideologiilor comunitare nivelatoare sunt folosite ca o justificare a deposedării și, din această cauză, lumea este nemulțumită. De ce oare terenurile folosite ca izlaz, proprietatea unor sate, sunt date altor sate și chiar unor persoane particulare?

Locuitorii satului Gliganu de Sus, comuna Rociu, din județul Argeș, au cumpărat un izlaz de 170 ha, pe care l-au folosit până în 1968. După Revoluția din decembrie 1989, primarul comunei Rociu a luat 70 ha din acest izlaz și l-a dat locuitorilor satului Șerbănești, iar 40 ha din respectivul izlaz au fost împărțite la persoane fizice, salariați ai primăriei, rude și prieteni de-ai lor.

Izlazul, cumpărat înainte de cel de al doilea război mondial, de locuitori din sate ca Gliganu de Sus, Stroești – Argeș etc., le-a fost luat oamenilor prin abuz și nimeni nu dorește să rezolve această problemă.

Avem, oare, aici, expresia complicității la furtul oficializat, bine organizat, patronat de unele organe ale administrației locale? Există în asta acordul tacit al administrației centrale, care nu mai răspunde la memoriile celor deposedați abuziv de drepturile lor?

Eu cred că această problemă are soluție. Constat, însă, că activiștii de altădată ai Partidului Comunist, care s-au bucurat de privilegii deosebite, se comportă abuziv, în noile condiții, din obișnuință. În plus, au acceptul tacit al celor care-i promovează și cu care fac o redutabilă echipă de frânari în calea progresului țării și a instaurării unor relații democratice, normale, între oameni. Până când?! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Călin Popescu-Tăriceanu - declarație, în numele Grupului parlamentar al PNL, legată de angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie;

Îl invit la microfon pe domnul Popescu Tăriceanu, se pregătește domnul Becsek Garda Dezideriu.

   

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ceea ce urmează este o declarație politică, în numele Grupului parlamentar PNL, legată de solicitarea Executivului de angajare a răspunderii în fața Parlamentului asupra Proiectului de Lege privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, așa cum este intitulat proiectul.

Se pare că primul ministru Adrian Năstase, în virtutea unei promisiuni, la început de mandat, de a se cere un vot de încredere după primele 6 luni, vrea să facă un exercițiu politic cu actualul Parlament, după cum declara dânsul astăzi, la radio, încercând să vadă dacă încrederea pe care i-a acordat-o electoratul, în urma căreia a constituit un Guvern minoritar, mai este valabilă astăzi, și, de aceea, vrea să vadă dacă în Parlament se va depune o moțiune de cenzură împotriva actualului Executiv sau nu.

Pe de altă parte, având în vedere dezastrul din domeniul investițiilor directe, în general, și ale celor străine, în special (primele 6 luni arătând că nu s-au investit în România nici 50 de milioane de dolari), după promisiuni de stabilizare a legislației din domeniul mediului economic, Guvernul Năstase este strâns cu ușa în disperarea sa de a da un semnal pozitiv capitalului străin.

Întrucât există, însă, un consens național în ceea ce privește legislația stimulativă a investițiilor directe, angajarea răspunderii în fața Parlamentului, dincolo de un gest de disperare, este pur demagogică și formală. O astfel de lege era așteptată de toți. Or, a ridica-o la acest rang, de asumare a răspunderii, când discutăm de fapt de nornmalitate, ni se pare un atac la buna credință și la bunul simț al tuturor parlamentarilor.

Prin reglementările prevăzute de lege, extrem de subțiri, cu multă discriminare pozitivă, dar în limite, pe de altă parte, restrictive și utilizând criterii confuze de deparatare, în care subiectivismul politic al instituțiilor prevalează, legea propusă este formală și nu credem că va avea efecte în plan economic. Mai mult, aplicarea acestei legi, probabil, va genera obișnuitele norme, prin care Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării și Prognozei vor reinterpreta prevederile legii, în tradiționala barieră birocratică și restrictivă, mergând, probabil, până la anularea stimulentelor acordate investitorilor.

România avea nevoie de o lege prin care întreg procesul investițional să fi fost stimulat, în mod egal, față de întreprinzătorii naționali și străini și cu impact echilibrat în teritoriu. La o astfel de lege ne-am și fi așteptat și, de aceea, PNL își rezervă dreptul să depună un proiect în acest sens.

Angajarea răspunderii cu o astfel de lege, dincolo de demagogie și formalism, se înscrie și în tendința, bine cunoscută, de propagandă facilă, exagerată și creare de imagine pe forme lipsite de conținut, care caracterizează discursul politic al actualului Executiv. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - intervenție în sprijinul rezolvării unor probleme cu care se confruntă Asociația Proprietarilor de Păduri din România;

Are cuvântul domnul deputat Becsek Garda Dezideriu și se pregătește domnul deputat Sali Negiat.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Asociația Proprietarilor de Păduri din România, care înglobează instituții de interes public cum ar fi Academia Română, fonduri bisericești, școli, precum și 7.128 de obști de moșneni și răzeși, composesorate, se adresează Parlamentului României pentru a sensibiliza forul legiuitor al țării în următoarele probleme:

Necesitatea organizării structurii Departamentului pădurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pe baza naturii proprietății, având în componență o direcția a pădurilor particulare. Direcția pentru controlul regimului silvic și cinegetic, ce are în subordine inspectoratele teritoriale de regim silvic și cinegetic reprezintă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Această direcție, fiind ierarhic superioară, va urmări și controla în egală măsură respectarea regimului silvic și cinegetic de către unitățile aflate în subordinea celor două direcții menționate mai sus: Regia națională a pădurilor și, respectiv, structurile silvice proprii, reprezentate de proprietari.

Susținerea cererii de organizare de către minister a unei direcții operative pentru proprietarii de păduri, alții decât statul, având la bază natura proprietății, este motivată de îndeplinirea condițiilor necesare pe piața produselor și serviciilor oferite de gospodărirea pădurilor. Dacă se va ajunge la modificarea Legii nr. 1/2000, să se aibă în vedere anularea Ordinului nr. 668/2000, cu o hotărâre a Ministerului Apelor, Protecției Mediului și Pădurilor privind identificarea terenurilor forestiere exceptate de la retrocedarea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, ordin care blochează aplicarea Legii nr. 1/2000 la nivelul comisiilor locale, respectiv, județene; modificarea Anexei nr. 53, care să aibă conținutul Anexei nr. 51 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 1/2000; eliminarea din obligațiilor comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar de a stabili tabelele cu membrii componenți ale persoanelor juridice, acestea fiind deja stabilite prin statutele aprobate de către instanțele de judecată de la înființare.

Se cere modificarea Codului Silvic, Legea nr.26 din 1996, care să fie în concordanță cu prevederile Legii nr.1 din 2000, și discutarea propunerilor APPR-ului în cadrul comisiilor de dialog social din cadrul ministerului de resort.

Se cere anularea ordinului ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin care se reduce numărul de personal al inspectoratelor teritoriale de regim silvic și cinegetic.

Adunarea Generală a Asociației Proprietarilor de Păduri din România, luând cunoștință în timpul dezbaterilor sale de faptul că în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor s-a emis un ordin al ministrului prin care s-a dispus reducerea numărului de angajați ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic și cinegetic, a cerut în unanimitate anularea acestei hotărâri.

Se mai cere din partea Asociației Proprietarilor de Păduri să nu se limiteze teritoriul retrocedabil composesoratelor.

Membrii Asociației Proprietarilor de Păduri protestează împotriva încercărilor de a prezenta denaturat istoria comunităților de averi din România, precum și împotriva limitării terenurilor cu vegetație forestieră din România retrocedabilă devălmășiilor.

În caz că se va încerca modificarea Legii nr.1 din 2000 în defavoarea composesoratelor, ei au pus în vedere că se vor adresa Consiliului Europei și vor cere monitorizarea României pentru atitudinea țării noastre în problema proprietății.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Negiat Sali - atenționare în privința situației în care se găsește la ora actuală Seminarul musulman din Medgidia;

Dau cuvântul domnului deputat Sali Negiat. Se pregătește domnul Sandache Cristian.

   

Domnul Negiat Sali:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fac o intervenție în legătură cu starea actuală a complexului de clădiri ale fostului seminar musulman din Medgidia.

Această instituție de învățământ prestigioasă a funcționat secole de-a rândul la Babadag, ca urmare a înființării acestui focar de cultură a populației turo-tătare musulmane din acea vreme din Dobrogea de către Gazi Ali Pașa, care a înființat o fundație în acest sens. În 1901, prin grija statutul român, această instituție de învățământ, seminarul musulman, se mută la Medgidia și funcționează ani întregi, devenind un focar de cultură pentru această regiune a țării, cât și pentru zona Balcanilor.

Din păcate, după instaurarea regimului comunist, prin anii ’60, această prestigioasă instituție de învățământ este desființată, ca și alte instituții de învățământ ale minorităților naționale, cu toate că ani de-a rândul generații întregi de oameni de cultură au trecut prin acest loc. Vreau să reamintesc numai un singur nume: profesor doctor docent, mare istoric și politolog, Kemal Karpat, care a fost și consilier pe probleme ale Sud-estului Europei și Asiei Centrale al foștilor președinți ai Americii, Jimmy Carter și Ronald Reagan. Chiar în anii regimului comunist, a sprijinit legăturile României cu Statele Unite ale Americii și a acționat pentru obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate României la acea dată.

La ora actuală, după ce ani întregi în timpul regimului comunist clădirile acestei instituții au fost folosite ca spălătorie chimică, acum se află într-o stare de ruină care periclitează chiar sănătatea orașului Medgidia.

După 1990, seminarul musulman din România se reînființează sub numele de "Liceul pedagogic și teologic Mustafa Kemal Ataturk", liceu inaugurat cu contribuția directă a președintelui țării, la acea vreme, domnul Ion Iliescu, care împreună cu domnul Suleiman Demirel, președintele Turciei, la acea dată, întăresc și mai mult relațiile excelente existente între România și Turcia, atât la acea vreme, cât și la ora actuală.

După această dată, între România și Turcia se semnează un protocol pentru reconstrucția complexului de clădiri ale fostului seminar musulman din Medgidia, prin care partea turcă se angajează să finanțeze complet această construcție, sumă care se ridică la aproximativ 400 de mii de dolari, dar, din păcate, conducerea fostului Minister al Culturii, care trebuia să asigure proiectul de reconstrucție, nu a acționat cum trebuie și în mod necesar. Cu toate că au venit propuneri din partea comunității tătarilor turco-musulmani pentru a asigura finanțarea și a acestei părți de proiect de reconstrucție, facem apel către actuala conducere a Ministerului Culturii și Cultelor pentru a rezolva acest lucru.

Prin reconstrucția acestui complex de clădiri ale fostului seminar musulman din Medgidia se vor realiza cel puțin două lucruri: asigurarea clădirilor necesare pentru funcționarea actualului colegiu pedagogic "Mustafa Kemal Ataturk" din Medgidia, care funcționează actualmente la Constanța în mod provizoriu, cât și asanarea centrului civil al municipiului Medgidia, care actualmente arată în mod destul de incompatibil cu nivelul pe care trebuie să-l aibă un municipiu.

În luna iulie va avea loc centenarul mutării și funcționării seminarului musulman în 1901 la Medgidia, și este un prilej pentru a arăta lumii întregi că în România avem condiții de a funcționa în mod civilizat și de a avea respect față de tot ce este cultură în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Cristian Sandache - apel la memoria istoriei - pogromul de la Iași din 28 iunie 1941;

Are cuvântul domnul Sandache Cristian. Se pregătește domnul deputat Valeriu Stoica.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se împlinesc, pe 28 iunie, șase decenii de când a avut loc pogromul de la Iași, episod nefericit, dar imposibil de trecut cu vederea, episod care aparține, din păcate, istoriei contemporane a României.

Datoria oamenilor raționali și mai ales obiectivi, datoria oamenilor politici cu adevărat democrați în chip structural, și nu prin declarații conjuncturale, este aceea de a veghea pentru ca astfel de fenomene cumplite să nu se mai întâmple niciodată.

Nu trebuie să ne simțim mai puțini români dacă avem tăria de a ne scruta conștiința colectivă și de a ne analiza trecutul, cu luminile și umbrele sale.

Antisemitismul a fost străin de fibra organică a neamului românesc. În același timp însă, manifestări de acest gen au existat, și ele nu trebuie nici omise din pudoare, nici bagatelizate. Păstrând, evident, proporțiile, să ne gândim, de pildă, că victimele de la Buhenvald, Dahau, Maidanik, Aushwitz, Sobiborg, poate n-ar fi existat, deși istoria nu operează cu probabilități, dacă nu ar fi apărut Main Kampf.

Un om politic neevreu numea antisemitismul drept "socialism al proștilor". El apare adesea acolo unde dezinformarea, ignoranța, frustrările și sărăcia sunt suverane. Descoperim, din păcate, și astăzi astfel de manifestări aflate cel mai adesea sub semnul întunecat al scenariilor catastrofice cu iz ocult. Când un singur om se face vinovat de umilirea sau uciderea unui seamăn al său, indiferent de origine etnică sau confesiune religioasă, înseamnă că, undeva, răul nu a fost încă anihilat, că toate discursurile triumfaliste, senine sau liniștitoare, ale politicienilor nu sunt decât niște baloane de săpun.

"Nici un om nu este o insulă doar el însuși", scria cândva poetul englez Jhon Down. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne manifestăm niciodată nepăsători față de semenii noștri persecutați sau nedreptățiți.

Fie veșnică amintirea luminoasă a celor asasinați în urmă cu șase decenii în numele unei ideologii a barbariei și a urii.

Fie ca rațiunea să fie singurul nostru argument unanim acceptat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Valeriu Stoica - evocarea personalității lui Mihail Kogălniceanu, la 110 ani de la moarte;

Dau cuvântul domnului deputat Valeriu Stoica. Se pregătește domnul Damian Brudașca.

   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mâine se împlinesc 110 ani de la trecerea în neființă a marelui om de stat român, fruntaș de seamă al Partidului Național Liberal, Mihail Kogălniceanu.

Cred că în fața memoriei unei asemenea personalități suntem cu toții datori să ne oprim pentru un moment, să ne reculegem și să ne inspirăm din faptele sale.

Acum, când vorbim despre recuperarea ideii naționale, confiscată în ultimii ani de partidele extremiste, și despre folosirea trecutului istoric drept ghid al acțiunilor noastre de astăzi, ar fi nedrept să-l uităm pe cel care ar trebui să constituie exemplul cel mai elocvent atât pentru oamenii politici, cât și pentru guvernele României post-decembriste.

Prin tot ce a făcut, Mihail Kogălniceanu s-a afirmat permanent ca un apărător de seamă al valorilor naționale. Participant la toate evenimentele care au condus la construirea României moderne, Kogălniceanu și-a adus o contribuție esențială la organizarea Revoluției de la 1848. Atunci el a redactat faimosul program revoluționar intitulat "Dorințele Partidei Naționale" în care pleda pentru unitatea politică a tuturor provinciilor românești, idee esențială a modernității noastre. Din acel moment, ideea națională promovată de el, ca și de ceilalți revoluționari români de la 1848, a devenit parte integrantă din programele și din numele partidului printre ai cărui fondatori s-a numărat și Kogălniceanu – Partidul Național Liberal.

După momentul 1848, scopul politic principal al lui Mihail Kogălniceanu a devenit unirea Moldovei cu Țara Românească. El a fost cel care a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza la tronul Moldovei, devenind apoi cel mai apropiat sfetnic al primului domn al României unite.

Ca prim-ministru, între octombrie 1863 și ianuarie 1965, Kogălniceanu a avut o contribuție esențială la cele mai de seamă reforme ale lui Cuza, în primul rând la reforma agrară.

Prin activitatea marelui prim-ministru liberal, care a continuat programele Revoluției de la 1848, s-a afirmat pentru prima dată vocația socială a liberalismului. Aceasta a fost împlinită de guvernele liberale, prin împroprietăririle succesive ale țăranilor și prin grija constantă față de mica proprietate.

Pe plan politic, lărgirea dreptului de vot a dus la extinderea corpului politic, prin integrarea păturilor sociale defavorizate.

După adoptarea Constituției liberale de la 1866, Mihail Kogălniceanu continuă să se afirme ca unul dintre cei mai importanți exponenți politici ai liberalismului românesc. La 24 mai 1875, el participă direct la fondarea Partidului Național Liberal, rezultat al unificării grupurilor politice liberale conduse de foștii revoluționari de la 1848.

În timpul războiului de Independență, Mihail Kogălniceanu a colaborat strâns cu domnitorul Carol I și cu Ion I.C. Brătianu, președintele partidului și prim-ministru. În calitate de ministru de Externe, Kogălniceanu a dirijat cu o competență deosebită politica țării în momente de o complexitate extremă, când trebuia obținută recunoașterea independenței de stat. Mihail Kogălniceanu a înțeles importanța mandatului său politic, canalizându-și toate eforturile pentru transformarea României într-un stat independent, de sine stătător.

Vocația lui Kogălniceanu de animator al proiectului național românesc se regăsește apoi în activitatea de ministru de Interne, când a promovat organizarea administrativă a Dobrogei, devenită o provincie a României în urma războiului de Independență. Afecțiunea desebită purtată de Kogălniceanu pământului dintre Dunăre și Mare, l-a determinat ca în ultima parte a vieții sale să se preocupe în mod deosebit de acest spațiu, contribuind la dezvoltarea sa economică și politică.

Alături de frații Brătianu, Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, frații Golescu, Ion Ghica sau Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu are un loc de frunte printre cei care au creat statul român modern.

În momentul deplinei sale maturități politice, el a înțeles să se integreze într-un mare partid politic, singurul apt să asigure suportul social necesar pentru o politică ambițioasă de modernizare a societății, Partidul Național Liberal. Astfel, Kogălniceanu a făcut dovada capacității sale politice, atribuind rolul de frunte în politica românească marii echipe formată din fruntașii liberali afirmați la 1848. Folosind termeni moderni, putem spune că ceea ce este cunoscut în istorie ca "generația de la 1848" de fapt este cea mai fecundă echipă politică care a condus în secolul al XIX-lea destinele României.

Exemplul istoric ne îndeamnă să credem că în acest moment eforturile României de modernizare pot fi cel mai bine reprezentate de o mare echipă politică în care personalitățile să servească scopului național, și nu intereselor personale de moment.

Privind la marii noștri înaintași, fondatorii Partidului Național Liberal, vedem din ce în ce mai clar faptul că, în momentele decisive ale istoriei, succesul României a depins de aplicarea programului liberal, condiție pentru succesul oricărei acțiuni guvernamentale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - reacții și comentarii pe marginea Legii privind statutul maghiarilor de pretutindeni, ce a fost votată în Parlamentul de la Budapesta;

Are cuvântul domnul Damian Brudașca. Se pregătește domnul deputat Mirciov.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, în Parlamentul de la Budapesta, are loc votul final la Legea privind statutul maghiarilor de pretutindeni. De câteva luni, chestiunea a fost destul de amplu mediatizată, subliniindu-se uneori inclusiv caracterul ei reacționar.

Legea se vrea în realitate o formă de intervenție directă și brutală a autorităților revizioniste de la Budapesta în treburile interne ale statelor vecine.

Este, de altfel, contrar uzanțelor internaționale – prima și singura lege la nivel european a unei țări, dar care produce efecte juridice pe teritoriile altor țări, ale unor țări independente, nu colonii ale Ungariei.

Prin această lege, grupările reacționare ale vieții politice ungurești, susținute de cozi de topor din țările vecine, doresc să refacă, lingvistic deocamdată, dar și administrativ, după alte acțiuni concrete în acest scop, Ungaria mare, acea închisoare a spiritului popoarelor cental și sud-est europene.

Autoritățile de la București au avut și au reacții stranii și contradictorii. Ele se lasă șantajate de promisul sprijin al socialiștilor ungari pentru primirea PSD în Internaționala Socialistă. Ca de atâtea alte ori, partenerii lui Iliescu și Năstase sacrifică interesele naționale intereselor lor mărunte și conjuncturale de partid. Ei nu au reușit să priceapă că la preluarea puterii și-au asumat răspunderea în fața poporului român și nicidecum a Internaționalei Socialiste.

Într-o declarație recentă, ministrul Mircea Geoană sublinia pe de o parte totala lipsă de eleganță a autorităților maghiare, care nici măcar nu s-au sinchisit să consulte guvernele țărilor vizate, iar pe de altă parte faptul că, în final, această lege odioasă va afecta doar România.

Dau întru totul dreptate diplomatului român, dar ce mă miră este faptul că nici el nu a făcut prea multe spre a nu se ajunge aici.

Ce trist și revoltător ca românii să fie trădați de chiar cei pe care și i-au ales drept conducători!

În vreme ce la capitolul "politică externă" avem parte de asemenea performanțe, pe plan intern continuă abuzurile și ilegalitățile Puterii. Grăitoare în acest sens sunt hărțuielile îndreptate împotriva secretarului general al Partidului România Mare, domnul Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj Napoca, dar și democrația originală demonstrată de PSD la recentele alegeri de primar din unele localități ale țării. Voi da curând publicității câteva exemple concludente din județul Cluj.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Sunt nevoit să suspend această ședință consacrată declarațiilor politice. După ședința comună, cei patru deputați, printre care și cel care vă vorbește, vor putea să-și prezinte declarația politică.

Vă mulțumesc.

După ședința comună, plenul Camerei Deputaților și-a reluat lucrările la ora 10,00.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu permisiunea dumneavoastră, dorim să continuăm declarațiile politice pe care le-am întrerupt pentru a se desfășura ședința comună.

 
  Petru Mirciov - apel la memoria istoriei -tremurătoarele deportări în Bărăgan din 1951;

Îl rog pe domnul deputat Mirciov să-și prezinte declarația.

Se pregătește domnul deputat Tunaru.

   

Domnul Petru Mirciov:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum a evocat deja domnul deputat Wittstock, doresc și eu să fac referire la deportările în Bărăgan din vara anului 1951.

Acum 50 de ani, în noaptea de 18 – 19 iunie 1951, a doua zi de Rusalii, a început unul din cele mai tragice evenimente din istoria postbelică a României: deportarea unei însemnate părți a populației bănățene de la granița cu Iugoslavia în Bărăgan.

Încă de la ocuparea României de către sovietici, în scopul impunerii regimului comunist totalitar, a început un șir nesfârșit de abuzuri, arestări, asasinate politice, deportări. În acest lung șir, deportările din iunie 1951 se detașează prin amploarea și consecințele lor nefaste asupra satului românesc.

În acea noapte, cu sprijinul a peste 12.000 de militari, au fost ridicate 12.791 de familii formate din 40.320 de persoane, din 172 de comune din actualele județe Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți. Deportarea a cuprins o fâșie lată de 25 de kilometri de-a lungul graniței cu Iugoslavia.

Români, germani, sârbi, bulgari, unguri, basarabeni, macedoneni și bucovineni au fost îmbarcați în vagoane de marfă și transportați în Câmpia Bărăganului, unde au fost lăsați sub cerul liber. Singurul lor reper era un țăruș care urma să constitui gospodăria lor. Au fost obligați să-și construiască case din chirpici și pământ bătut, constituind astfel 11 noi localități în Câmpia Bărăganului.

În acțiunea de deportare, care a avut loc conform HCM 200/1950, au fost cuprinși 19.034 chiaburi și oameni înstăriți, 8.477 de basarabeni, 3.377 macedoneni, 2.344 foști colaboratori ai armatei germane, 1.330 de cetățeni străini.

Deportarea a luat sfârșit în anul 1956, în contextul destinderii urmate morții lui Stalin și a venirii lui Hrușciov la putere, în fosta Uniune Sovietică.

Deportarea a fost un adevărat cutremur în satele bănățene. În primul rând, cei mai gospodari și harnici dintre ei au fost smulși de la casele lor, în al doilea rând, aceasta era o bună propagandă pentru comuniști, pentru că cei rămași acasă erau amenințați că oricând pot să-i urmeze pe cei plecați. Scopul: colectivizarea satelor. Iar pentru cei deportați tragedia era și mai mare: sub cerul liber, legați de un țăruș, unde urma fiecare să-și construiască casa, li s-a impus domiciliul obligatoriu, ei neavând voie să se deplaseze mai mult decât câțiva kilometri în jurul satului. Și desigur era greu de suportat de către țăranii legați de pământul lor și pentru care satul era întregul univers, tot așa cum pentru basarabeni, macedoneni, bucovineni era o nouă etapă în drumul început în 1940, când au fugit din calea trupelor sovietice.

De aceea, consider că este necesar să nu uităm cele întâmplate cu 50 de ani în urmă. Timp de peste 40 de ani, nu s-a spus nimic despre aceste deportări, s-a încercat chiar înlăturarea lor. Abia după 1990 s-a putut vorbi liber despre această tragedie.

Este datoria noastră să acordăm dreptul la memorie acestor martiri anonimi, să nu uităm ce s-a întâmplat, să conștientizăm toată grozăvia celor întâmplate și să facem ca astfel de întâmplări să nu mai fie posibile niciodată.

Amintesc că, în acest scop, Asociația foștilor deportați în Bărăgan a editat mai multe cărți dedicate acestor evenimente, iar în zilele de 16, 17 iunie anul acesta s-au comemorat 50 de ani de la debutul deportărilor, prilej cu care a fost editată cartea "Deportații în Bărăgan – 1951", care cuprinde numele tuturor deportaților în Bărăgan.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alexandru Raj Tunaru - semnalarea unor cazuri de privatizări frauduloase.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Alexandru Tunaru.

Se pregătește domnul Ráduly Róbert, dacă va veni în timp util, dacă nu, cu voia dumneavoastră, o să-i dau cuvântul domnului Corneliu Ciontu.

   

Domnul Alexandru Raj Tunaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trag un semnal de alarmă și vă aduc la cunoștință o serie de privatizări frauduloase și alte metode prin care s-a pus și se încearcă să se pună, în continuare, mâna pe societăți comerciale, cu sume derizorii, cu care astăzi nu se mai poate cumpăra nici măcar un apartament, sau chiar fără nici un bănuț, ci doar cu ajutorul justiției din fosta guvernare și a unor funcționari corupți care, în loc să apere avuția națională, s-au asociat cu infractorii și escrocii, făcând abuz în serviciu, fals și uz de fals și, cu toate acestea, unii dintre ei sunt în libertate.

Câteva exemple. SC "Florica '95" SA din Venus, compusă din 2 hoteluri, un restaurant și 20.000 de metri pătrați de teren pe malul mării, a fost vândută cu "fabuloasa" sumă de 300 milioane lei. Incredibil, dar adevărat!

Acest lucru s-a realizat prin sentința Curții Supreme de Justiție, cu concursul doamnei juriste șefe a FPS-ului central, condus de Radu Sârbu, care pe o parte reprezenta statul în acel proces, iar pe de altă parte această juristă făcea parte din P.A.S. - ul "Florica '95" SA, care a cumpărat cu suma de 300 de milioane o societate ce valorează astăzi 100 miliarde lei. Adică nu s-a plătit nici măcar 0,3% din valoarea ei contabilă.

Un alt caz este al Societății "Anca Irina" SA, unde, printr-o mascaradă judiciară petrecută la Giurgiu, un fost pușcăriaș condamnat la 5 ani de pușcărie pentru delapidare, a reușit prin fals și uz de fals, cu ajutorul unei experte false, să câștige suma de 25 de miliarde de lei, chipurile spunând că acești bani sunt investițiile dumnealui în turism și a pus la expertiză niște chitanțe "Caritas", rețineți: chitanțe "Caritas"!

Deși directorul Societății "Anca Irina" SA le-a făcut denunț penal la amândoi, Poliția județului Constanța plimbă dosarele de la o secție la alta și, după aproape 9 luni de zile, nu a dat nici o soluție.

Deși aceste cazuri au fost aduse la cunoștința ministrului justiției, Parchetului General, ministrului turismului ș.a.m.d., se pare că nici în al doisprezecelea ceas nu se ia nici o măsură asupra acestor jafuri fără precedent în turismul românesc.

Mă adresez Guvernului și primului-ministru și solicit să trimită urgent Corpul de Control la Venus, pentru stoparea acestui jaf, până nu este prea târziu.

Mă adresez, de asemenea, procurorului general și ministrului justiției să ia măsuri urgente, să anuleze toate privatizările de acest gen, mă refer la cele care s-au plătit cu aproape 1% din valoarea lor, să promoveze recurs în anulare sau să-i pună pe actualii proprietari să plătească diferența măcar până la valoarea activelor contabile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică, întrucât domnul Róbert văd că încă nu a apărut.

 
  Corneliu Ciontu - marcarea jubileului Partidului România Mare;

Doamnelor și domnilor deputați,

Precum în Geneza biblică, la temelia partidului nostru a stat cuvântul. La început a fost cuvântul drept, onest, necruțător, cuvântul născut în mijlocul oamenilor, din suferințele și nevoile lor.

România Mare este un partid crescut dintr-o revistă, adică din capacitatea de a-i asculta pe oameni și de a răspunde, din disponibilitatea și dorința comunicării cu ei.

Pentru cunoscătorii politici, e un fapt comun ca un partid să apară de sus în jos, adică dintre mai marii zilei care doresc să-și protejeze interesele, înspre oamenii simpli, de voturile cărora au nevoie. Tocmai de aceea, Partidul România Mare e un miracol. El s-a construit de jos în sus, dinspre realitățile dure ale vieții cotidiene înspre dorința de a face bine, prin intermediul vieții politice.

Tocmai pentru că a ales acest mod de a spune adevărul, prin intermediul cuvântului ferm și capabil de adevăr, Partidul România Mare a deranjat pe mulți dintre cei care, precum înainte de Decembrie '89, se temeau tocmai de puterea cuvântului.

Pe vremea când era doar o revistă cu un tiraj ce atinsese sute de mii de exemplare, "România Mare" a avut curajul să spună lucruri pe care astăzi le-am înțeles cu toții, dar care atunci erau de nerostit. A avut curajul să afirme că nu tot ceea ce însemna trecut trebuia condamnat, așa cum nu tot ceea ce se face în prezent merită lăudat. A avut puterea să arate faptul că drumul pe care România a mers după Revoluție nu era nici pe departe cel promis oamenilor. Și-a asumat riscul de a crede că un popor nu poate reuși, înainte de toate, decât prin propriile puteri și acest curaj i-a speriat pe mulți.

Am luat, atunci, contact, pentru întâia dată, cu toată murdăria vieții politice românești, murdărie pe care orice om cu simț moral ar fi fericit să o evite, dar pentru că fenomenul pe care-l născuse revista "România Mare" nu putea fi lăsat să lupte cu arme inegale, împotriva ostilității posesorilor puterii, a apărut ideea unui partid, a unei mișcări de masă care să reprezinte, în dezordinea ideologică a momentului, reperul ordonator al doctrinei naționale.

Nici unui partid românesc nu i-a fost hărăzit un moment de început mai dificil. Partidul nostru s-a născut fără fonduri, pentru că nici un potentat nu dorește să investească în binele celor mulți. Partidul nostru s-a născut fără prieteni politici, pentru că, încă de la început, a fost receptat ca o amenințare la adresa politicianismului. Partidul România Mare nu fusese încă înființat și adversarii noștri politici ne acuzau deja de lucruri pe care nu avusesem timp pentru a le înfăptui. Încă de atunci au apărut falsele etichete de extremism, xenofobie, neocomunism, antioccidentalism etc.

Din acest motiv, a fost nevoie de timp pentru a strânge rândurile și pentru a-i convinge pe oameni de justețea cauzei noastre. Dar momentele dificile prin care am trecut nu au avut decât rolul de a ne sedimenta convingerile, de a forma un organism unitar și coerent.

Datorită acestei geneze speciale, Partidul România Mare s-a individualizat puternic în rândul celorlalte formațiuni politice. Ne-am solidarizat cu oamenii de rând, cei care constituie esența acestui popor. Ne-am asumat o luptă politică dificilă, pentru că, prin poziția noastră vădit românească, deci națională și justițiară, făceam notă discordantă cu o putere politică mai mereu nereceptivă la nevoile imediate ale populației.

Partidul România Mare a ales interesul național în schimbul unor interese politice conjuncturale. Această atitudine a fost catalogată în mod meschin drept demagogie. Refuzul argo-ului politic, refuzul frazelor diplomatice nu reprezintă un act de demagogie, ci este o dovadă de sinceritate, de autenticitate.

Se spune că nu ne supunem tiparelor politice conjuncturale. Da, este adevărat: suntem un partid născut dintr-o revistă, nu un partid care fabrică reviste. Suntem un partid pe care se sprijină electoratul, nu unul care se sprijină de electorat. Suntem un partid care câștigă de 5 ori mai mulți alegători într-un stagiu electoral, nu unul care, în cazuri nefericite, se chinuie să treacă pragul electoral. Suntem un partid care, timp de 10 ani, și-a păstrat verticalitatea, fiind consecvenți cu principiile ce au stat la baza formării sale.

Acestea sunt doar câteva din argumentele datorită cărora am reușit.

Ceea ce a fost la început doar o idee nobilă s-a transformat într-o realitate puternică, într-o mișcare cu sute de mii de membri și cu milioane de simpatizanți. Cea mai mare reușită este însă alta: faptul că oamenii ne-au acordat încrederea lor, încredere pe care, respectând-o prea mult, nu putem s-o dezamăgim. Din acest motiv, alegerile din toamna anului 2000 nu reprezintă pentru Partidul România Mare un apogeu, ci doar un moment din traiectoria sa ascendentă.

Împlinim 10 ani de existență. Partidul România Mare poate să pară un partid tânăr, dar tocmai prin aceasta și prin trăinicia de care a dat dovadă, el este un partid al viitorului.

Îmi permit, cu această ocazie, să invit pe toți colegii sâmbătă, 23 iunie, la Sala Palatului, la orele 11, unde, cu ocazia acestui jubileu, Partidul România Mare organizează un spectacol de suflet.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Grupului PRM.)

  Raduly Robert-Kalman - solicitarea unor clarificări legate de afirmațiile domnului profesor Lucian Mihai.

Și ultimul vorbitor: domnul deputat Ráduly Róbert.

   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am promis, voi fi deosebit de scurt, să intrăm în programul normal de activitate.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe data de 7 iulie 1998, în "Monitorul Oficial al României", a apărut Decretul prezidențial semnat de domnul președinte al României din vremea respectivă, Emil Constantinescu, prin care domnul Lucian Mihai era numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Astfel, domnul Lucian Mihai a ajuns să dețină, să ocupe cea mai importantă funcție juridică din România și a cincea demnitate din statul nostru.

Așa cum știm, cu puține zile în urmă, distinsul fost coleg al nostru, secretar general al Camerei Deputaților, și-a înaintat demisia, motivând: "Am demisionat din proprie inițiativă. Gestul se datorează unor probleme de ordin profesional și mai ales personal. Indiferent de ce zvonuri se vor lansa, declar cu toată răspunderea că nu s-au făcut presiuni asupra mea pentru a demisiona".

Eu îl cred pe domnul profesor Lucian Mihai în afirmația pe care a făcut-o. Nu am nici un motiv să mă îndoiesc, însă, în aceeași conferință de presă în care și-a anunțat decizia, a mai făcut o afirmație: "Am observat, și sper că această chestiune va fi rezolvată în timp, că alte instituții importante ale statului manifestă multă aroganță în raporturile lor cu Curtea Constituțională. Acest lucru dăunează atât țării, cât și respectivelor autorități". Îl cred și de această dată pe domnul profesor Lucian Mihai, dar îl rog, de la tribuna Parlamentului, ca să precizeze care sunt aceste alte instituții importante ale statului care ar manifesta multă aroganță în raporturile lor cu Curtea Constituțională.

Cred că un om politic responsabil, cum sper că a rămas, pentru că a fost domnul profesor Lucian Mihai, când face o asemenea afirmație, trebuie să ne spună și exemple foarte clare și concrete, vizavi de afirmația făcută, pentru a o susține.

Domnul Lucian Mihai s-a întors la catedră, a redevenit profesor la Facultatea de Drept a Universității din București.

Eu îi urez succes în activitatea profesională, dar sper ca, înainte să-și reia această activitate în mod deplin, să încheie cu cea politică, dându-ne explicațiile care se cuvin pentru afirmația pe care a făcut-o. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Să dea și casele înapoi!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Cu aceasta am încheiat prima parte a ședinței de astăzi. Peste câteva minute vom reîncepe lucrările.

 
Dezbateri asupra raportului comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor (Adoptat).  

Lucrările au fost conduse în continuare de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul Constantin Niță, secretar.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

V-aș ruga să-mi permiteți să declar deschise oficial lucrările ședinței de astăzi. Până acum am avut ședință comună și intervenții politice. Să vă anunț că și-au înregistrat prezența un număr de 273 de colegi, sunt absenți 72 din care, 24 participă la alte acțiuni parlamentare.

Reluăm ordinea de zi din punctul în care am rămas aseară, nu înainte însă de a vă ruga să aveți în vedere o rectificare la un proiect de lege care a fost transmis comisiilor permanente, vi l-am anunțat ieri, respectiv proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. Am anunțat că ar fi fost sesizate în fond, cu acest proiect, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. În realitate, în Biroul permanent, am decis să fie sesizată doar o comisie, potrivit regulii pe care noi am instituit-o, și aceea este Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de înaintare a raportului rămâne același, 22 iunie, în procedură de urgență.

Cum știți, ieri am cerut amânarea discutării Raportului de mediere cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, pentru că ne-am împotmolit în câteva texte și nu era șeful acestei instituții, domnul președinte Blănculescu. Este prezent în sală acum și vă propun să parcurgem textele de la pct.20. Domnia sa însă, mi-a cerut permisiunea de a vă adresa un cuvânt cu privire la unul din textele care noi le-am votat deja. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ionel Blănculescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Referitor la art.5, alin.3, textul adoptat de Senat: "Președintele este ordonator principal de credite pentru sumele alocate de la bugetul de stat" și textul adoptat de dumneavoastră: "Secretarul de stat este ordonator principal de credite", aș dori să subliniez că varianta adoptată de Senat, într-adevăr, se încadrează într-un element de tautologie, dar urmărește îndeosebi crearea condițiilor ca președintele instituției să fie ordonator de credite numai pentru acele sume care sunt alocate de la bugetul de stat și nu pentru alte sume, în special sumele obținute din recuperarea creanțelor bancare care au o destinație foarte precisă dată de către legislația în vigoare. Din acest motiv s-a accentuat, chiar dacă am intrat în acest element de tautologie, s-a accentuat acest element legat de capacitatea președintelui de a fi ordonator principal de credite.

Am să subliniez și un al doilea element, al doilea element fiind legat de art.13, alin.2: "Firmele de specialitate vor fi selectate pe baza unor proceduri publice, organizate de AVAB, reglementate prin regulamente proprii". Textul adoptat de Camera Deputaților preciza că "firmele de specialitate vor fi selectate de către Oficiu, conform reglementărilor privind achizițiile publice".

Aș dori să explic ce a stat la baza textului adoptat de Senat. La art.219 din lege se precizează că "asigurarea serviciilor necesare îndeplinirii atribuțiilor specifice se realizează pe baza unui regulament propriu, aprobat de către Consiliul de supraveghere și îndrumare". Consiliul de supraveghere și îndrumare are o componență formată din Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Corpul de Control al primului-ministru, Ministerul Prognozei și Banca Națională a României, președinte fiind desemnat reprezentantul Ministerului Finanțelor. Datorită greutăților pe care le-am întâmpinat în cei doi ani de activitate, am ajuns la concluzia că este nevoie de un regulament propriu privind achizițiile de servicii specializate în vederea recuperării activelor bancare. Din acest motiv, s-a propus și Senatul a adoptat ca aceste servicii să facă obiectul unui regulament, aprobat nu de către factorii interni ai instituției, ci de către Consiliul de supraveghere, condus de către Ministerul Finanțelor. Am întâmpinat nenumărate greutăți datorită timpului îndelungat pe care procedura de achiziții publice de servicii ni l-a acordat în rezolvarea problemelor operative. Din acest motiv, considerăm că regulamentul propriu, aprobat de către acest consiliu, poate fi considerat o metodă optimă pentru accelerarea valorificării activelor bancare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, domnule director.

Stimați colegi,

Domnul președinte Blănculescu a pus două probleme: în primul rând, ne-a oferit niște explicații suplimentare cu privire la ceea ce am votat noi la pct.9, respectiv acea dispoziție cu privire la art.5, alin.3, acea dispoziție discutabilă dintre Cameră și Senat, potrivit căreia, "secretarul de stat este ordonator principal de credite pentru sumele alocate de la bugetul de stat".

Noi am votat ieri textul Camerei Deputaților, plecând de la două premise; că președintele este ordonator pentru tot ce este resursă în această instituție, precum și că ar fi o exprimare tautologică. Domnul Blănculescu v-a explicat de ce Senatul a ajuns la concluzia pe care au votat-o și care ne-o propune și textul Senatului, anume pentru a evita situația ca președintele AVAB-ului să poată dispune de resursele obținute din privatizare și din acest motiv, domnia sa, ne propune să revenim totuși asupra votului și pentru a evita o divergență cu Senatul, care ne-ar duce practic la imposibilitatea de a adopta această lege strict necesară pentru bunul mers al acestei instituții care, deocamdată, este racordată la vreo trei acte normative, trei ordonanțe neaprobate și unele modificate de Senat, altele de Cameră.

Cu aceste explicații, eu v-aș propune să fiți de acord ca să revenim asupra votului și să revenim asupra discuției cu privire la faptul dacă "secretarul de stat este ordonator principal de credite pentru sumele alocate de la bugetul de stat".

Pofitiți, domnule deputat. Dați-i voie domnului deputat Dan Rușanu să intervină, pentru că dânsul a ridicat obiecțiunea.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Cum poate președintele AVAB-ului, că îi spune secretar de stat sau președinte, cum poate să fie ordonator principal de credite numai pentru sume alocate de la bugetul de stat și pentru celelalte sume nu?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

v-a explicat că asupra celorlalte rezultate din privatizare nu poate dispune, ci dispune legea să se ducă acolo unde știți prea bine, că sunteți specialist, la buget.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Dar cine semnează pentru el? (Se consultă cu domnul deputat Florin Georgescu și cu domnul Ionel Blănculescu.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O clipă, pentru o discuție între specialiști.

Stimați colegi,

În privința pct.9 rămâne votul exprimat de către dumneavoastră, deci, varianta Camerei Deputaților.

Trecem la pct.20. Vă reamintesc că în privința art.13 alin.1, s-a votat în unanimitate pentru varianta Senatului, nefiind obiecțiuni. La alin.2 a existat obiecțiunea din partea domnului deputat Dan Rușanu și domnul președinte Blănculescu v-a explicat de ce este mai avantajoasă varianta Senatului care deblochează posibilitatea... (Consultări cu domnul deputat Florin Georgescu.)

Stimați colegi,

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Florin Georgescu ne semnalează o inadvertență pe care am votat-o noi la pct.9, adoptând textul Camerei Deputaților, acesta se referă la funcția de secretar de stat, or, noi, în tot cuprinsul ordonanței am înlocuit, potrivit noilor reglementări, această funcție cu președinte. Deci, potrivit normelor de tehnici legislative, textul Camerei Deputaților este votat cu înlocuirea denumirii de secretar de stat, a funcției de "secretar de stat" cu aceea de "președintele". Venind după alin.2, este clar că este vorba de președintele AVAB. Vă rog să rețineți exact în stenogramă și staff-ul tehnic să aibă în vedere acest lucru.

Revenind la alin.2 al art.13, supun votului dumneavoastră varianta Senatului, având în vedere explicațiile care v-au fost date.

Cine este pentru varianta Senatului la pct.20 alin.2? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere, domnul deputat Sassu.

Cu o abținere a fost adoptat punctul de vedere al Senatului.

Tot la pct.20, vă rog să urmăriți alin.3, dacă aveți obiecțiuni? Aici tot textul Senatului este propus. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La alin.4 ni se propune, de asemenea, textul Senatului, respectiv eliminarea acestuia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Alin.5 de la pct.20, ni se propune de asemenea, textul Senatului care, în numerotarea lor, devine 4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.21 ni se propune textul Senatului pentru art.15 de la pct.I. Îl aveți desfășurat, pag.21, 22. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.22 ni se propune de asemenea, pentru cap.III1, nou introdus, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Cu privire la articolul nou introdus 181. Dacă aveți obiecțiuni, fiind vorba de textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art.182 tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art.183, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art.184 dacă aveți obiecțiuni? Tot textul Senatului. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art.185, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.23, comisia ne propune tot textul Senatului în unanimitate. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.24 care privește art.25 și titlul capitolului, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.191, nou introdus, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.192, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.193, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.194. Dacă aveți obiecțiuni? Textul Senatului. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.195. Dacă aveți obiecțiuni? Textul Senatului. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.196, aici este vorba de un text comun, în unanimitate. Dacă aveți obiecțiuni asupra textului comun propus de Comisia de mediere? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.197, text Senat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.191 Cameră, 198 Senat, comisia ne propune textul Senatului.

Cine este pentru art.198? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.199, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.1910 dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1911, tot textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1912, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1913, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art.1914, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.1915 tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru titlul cap.IV3, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.1916, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1917, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1918, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1919, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1920. Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1921, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1922, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1923, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art.1923, Comisia de mediere pentru acest articol, alin.2 ne propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni la textul comun? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul cap.IV5, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Contra?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1924, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1925, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1926, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1927, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1928. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1929, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1930, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1931, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1932. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1933. Dacă aveți obiecțiuni? Textul Senatului. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1934. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1935, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1936. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1937 care se întinde pe pag.70, 71, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1938, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1939. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1940, text Senat în unanimitate. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1941. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1942, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1943, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1944. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1945, pag.75, 76. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1946, pag.77, 78. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1947, text Senat, întins pe pag.78, 79 și 80, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1948, text Senat care se întinde pe pag.80, 81, 82, 83 și 84. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1949, text Senat care se întinde pe pag.84, 85. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.25 din Raportul de mediere, cap. IV6 –, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1950. Dacă aveți obiecțiuni? Textul Senatului se întinde de la pag.86 până la pag.87. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1951, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1952. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți obiecțiuni la textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.26 din Raportul de mediere, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Pct.27 dacă aveți obiecțiuni, varianta Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Pct.28, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Pct.29, textul Senatului Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Aici să votăm separat și art.212, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.213 tot textul Senatului, urmăriți-l la pag.90, 91. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.214, tot text Senat. Se întinde pe pag.91, 92. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.215 text Senat în unanimitate. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.216, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.217, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.218, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.219, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.2110, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.2111, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.2112, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.2113. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.2114. Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.30 din raportul de mediere, cu privire la art.2, nou introdus, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.31.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Ne-am consultat cu privire la faptul că legea de aprobare a ordonanței se sfârșește fără un text care să dispună republicarea acestei ordonanțe cu atâtea modificări și completări. Nu putem însă repara această omisiune acum, în cadrul raportului de mediere, ci atunci când vom discuta în cele două Camere în divergență, încât, vă rog să constatați că am parcurs dezbaterea și votul pe textele raportului comisiei de mediere. Vă informez că suntem în prezența unei legi cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorității simple dintre cei prezenți.

În consecință, supun votului dumneavoastră final raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitatea celor prezenți s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Vă mulțumesc pentru răbdare și domnului președinte pentru că a fost prezent.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România.  

Trecem la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul refugiaților.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să facă o scurtă prezentare?

Domnule ministru Gaspar, prezintă cineva ordonanța?

Poftiți, domnule ministru. Însă v-aș ruga foarte mult să fiți succint, pentru că este un act normativ necesar procesului de integrare și armonizare și toate forțele politice sunt de acord cu el.

Poftiți.

   

Domnul Alexandru Farkas (secretar de stat, Ministerul de Interne):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorată Cameră a Deputaților,

În fața dumneavoastră ne prezentăm cu Proiectul Legii de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 102, care a fost reeexaminat.

Inițiatorul susține în fața dumneavoastră textul care a fost aprobat de Senat, respectiv modificări la art.20 alin.5 și art.21 alin.6.

Aceste modificări au fost, de asemenea, susținute în cadrul comisiilor Camerei Deputaților.

Cu aceste precizări, vă rugăm să acordați votul favorabil textului așa cum este prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Comisia de apărare. Este cineva din partea comisiei de apărare? Nu.

Să presupunem, Comisia de apărare are o ședință pentru analizarea unui proiect. Vă rog să urmăriți raportul, care ne propune adoptarea în forma adoptată de către Senat.

Dacă mai dorește cineva să mai intervină la discuții, la dezbateri generale? Nu.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea legii și a ordonanței. Vă rog să urmăriți cele două texte.

Asupra titlului proiectului de lege, astfel cum a fost votat de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, care cuprinde cele trei puncte cu privire la modificarea unor articole din ordonanță, respectivă art.20, alin.5, 6, și art.21, alin.6, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

În consecință, textul articolului unic al proiectului de lege este adoptat în unanimitate.

Urmăriți în continuare, vă rog, textul ordonanței.

Stimați colegi, eram într-o ușoară eroare. De fapt, noi discutăm cererea de reexaminare formulată de președinte.

Noi am aprobat o dată Ordonanța nr. 102 și, în consecință, acum suntem chemați să votăm doar cele trei puncte ale legii care au făcut obiectul cererii de reexaminare.

În consecință, vă rog să vă exprimați cu privire la pct.1 al articolului unic, cel care prevede modificarea alin.5, în sensul că hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se votează pct.1 în unanimitate.

La pct.2 se propune abrogarea alin.6 al art.20.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.3, se propune modificarea alin.6 al art.21, în sensul că "În cazul prevăzut la alin.5, lit.a), hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă".

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Supun, în consecință, legea în ansamblu.

Vă precizez că este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorității simple dintre cei prezenți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitatea celor prezenți, s-a adoptat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 102/2000.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României (amânarea votului final).  

Continuăm, stimați colegi, cu dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Continuăm de la pct.2 al raportului de mediere.

Deci, pct.1 a fost aprobat.

Aș ruga președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să ne reamintească cât a fost timpul total de dezbatere și cât am consumat înainte de această fază din timpul destinat dezbaterii.

   

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Camera Deputaților a aprobat un timp de dezbatere total pentru acest proiect de lege de două ore. În cursul dezbaterilor precedente s-au consumat 30 de minute și, în concluzie, ar mai fi la dispoziție o oră și jumătate pentru a finaliza, potrivit aprobării noastre, acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Durata fiecărei intervenții? Vă rog s-o reamintiți.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Am propus atunci și Camera Deputaților a aprobat, ca durata intervențiilor să se încadreze în trei minute la fiecare luare de poziție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Cu aceste precizări, trecem la pct.2 din raportul comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei?

Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La amendamentul de la alin.2 există o eroare materială. Trebuia ca după "iar la municipiul București" să se introducă sintagma "conducerea este asigurată de un director". Pentru că textul astfel cum este redactat ar reieși: "…iar la municipiul București este director".

Deci: "conducerea este asigurată de un director". Trebuie introdusă sintagma "asigurată" după "București".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai citiți o dată exact, că n-am reușit să vă urmăresc.

Deci, la alin.2, după "iar".

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.2, după "iar la municipiul București", trebuie introdusă sintagma "conducerea", pentru că a fost sărită la dactilografiere; "conducerea este asigurată de un director și un director adjunct".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți exact această corectură de redactare de la alin.2: "…iar la municipiul București conducerea este asigurată de…"

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.2 cu această intervenție terminologică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.3, vă reamintesc, face parte din amendamentul nr.2 și, în consecință, a fost votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriți și legea și raportul.

Am ajuns, pe lege, la art.13, unde asupra alin.1 și 2 l-am votat la amendamentul nr.2. Vă amintesc că s-a introdus și alin.3. În continuare, la pct.6 din ordonanță, cel cu privire la art.15, nu au existat amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.7 din proiectul de lege, vă rog să urmăriți amendamentul nr.5 de la pag.2, cel cu privire la lit.h) și i) ale art.17.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.5 al comisiei de fond? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, pct.7 l-am votat împreună cu amendamentul nr.5.

Ne întoarcem la pct.8 și v-aș ruga să vedeți amendamentul nr.6 de la pag.2. Amendamentul nr.6 reformulează lit.c), d) și e).

Dacă la amendamentul nr.6, cel cu privire la introducerea lit.c), d) și e), după art.19, aveți vreo obiecțiune.

Da. Există una chiar din partea comisiei. Vă așteptăm, domnule președinte Florin Georgescu.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Să supună inițiatorul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Propunem, din partea inițiatorilor, ca la art.19, lit.c) să fie eliminată. Reglementarea urmează să se regăsească într-un alt text și renumerotăm.

Deci, actualul d) devine c) și actualul e) devine d).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al comisiei. Vă rog să vă pronunțați cu privire la această propunere a domnului deputat Gaspar.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Da, suntem de acord, domnule președinte cu această propunere, cu atât mai mult cu cât în legea de bază, cea care constituie obiectul amendamentelor noastre de astăzi, se precizează în mod explicit că sunt supuse controlului financiar al Curții de Conturi, la art.18, "persoanele juridice de drept public …" și așa mai departe … "cum ar fi: societățile comerciale la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social". Deci se merge în control acolo unde statul este acționar integral sau acționat în proporție de peste 50%. Deci acționar majoritar. Unde nu este, stabilesc strategiile acționarii care dețin majoritatea și statul, așa cum este și normal, caută să se retragă, să-și vândă partea aceea, pentru a lăsa proprietatea privată să administreze patrimoniul respectiv, bineînțeles, cu vânzarea în mod transparent a acțiunilor pe care le mai deține acolo.

Deci, avem acoperire pentru ca, acolo unde statul este încă acționar, din partea proprietarului contribuabil, Curtea de Conturi să meargă să vadă cum este gestionat patrimoniul. Acolo unde este minoritar, hotărăsc cei care sunt acționari, statului rămânându-i varianta de a se retrage cât mai repede de acolo, pentru a-i lăsa pe cei care și-au luat riscul cu inițiativa privată să gestioneze lucrurile cum cred mai bine de cuviință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

La acest pct.8, noi propusesem inițial eliminarea articolelor care se doreau introduse - c), d) și e).

În urma intervenției inițiatorului și a plenului Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, considerăm că lit.c), în formula propusă astăzi, satisface în cea mai mare parte dorința noastră și credem că în felul acesta s-a dat și un plus de rigurozitate legii, că s-a corelat acest articol cu art.18 din legea de bază.

În același timp, pentru că suntem la acest punct, ne menținem punctul de vedere care este trecut la amendamente respinse, ca pct.d) să fie scos, să fie eliminat, pentru că, așa cum am motivat în intervenția noastră în comisie, se face o suprapunere de organe de control la același agent economic; pe de o parte. Pe de altă parte, reprezentanții Curții de Conturi vin, alături de organele fiscale, și fac un control agentului economic, iar procesul-verbal de control și valorificarea lui rămân tot în atribuțiile organului fiscal.

În această situație, organul de control al Curții de Conturi vine pe deasupra ca un fel de supercontrol și care, de fapt, este un băgător de seamă. Cred că bagatelizăm de fapt importanța controlorilor financiari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Florin Georgescu. Vă rog să vă pronunțați cu privire la situația lit.c) propusă de dumneavoastră, comisia, și obiectată, sau explicată de domnul deputat, și cu privire la propunerea domniei sale de a se elimina lit.d).

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte, comisia este de acord cu propunerea domnului ministru Acsinte Gaspar privind eliminarea prevederilor de la pct.c). Nu este de acord, însă, cu eliminarea prevederilor de la pct.e), pentru că aceste prevederi au fost conținute în legea inițială a Curții de Conturi și nu reprezintă decât o acțiune în consens cu prevederile constituționale și legale ale Curții de Conturi.

În Constituție se spune că această instituție - Curtea de Conturi - are ca atribute principale verificarea modului de formare, administrare, utilizare a resurselor statului.

Ce înseamnă "formarea resurselor statului"? Colectarea, mobilizarea la dispoziția statului a resurselor necesare realizării funcțiilor acestuia, de furnizor de bunuri și servicii publice. Cine face colectarea acestor funcții? Cine participă la formarea resurselor statului? Instituțiile publice - Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, pentru bugetul asigurărilor sociale, Casa Asigurărilor de Sănătate pentru fondul de sănătate, alte entități guvernamentale care sunt împuternicite prin legi speciale pentru a colecta fonduri cu diferite destinații publice. Este normal, acesta este și rolul Curții de Conturi. Curtea de Conturi este un control extern față de Guvern, este controlul din partea Parlamentului, din partea cetățenilor - noi suntem reprezentanții cetățenilor -, pentru ca să se raporteze nouă, și prin noi opiniei publice, cum Executivul, indiferent de culoarea lui politică, și-a îndeplinit sarcinile privind formarea – suntem la acest punct -, privind formarea resurselor publice. Și se constată numeroase …

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, propunerea cu două minute este valabilă și pentru comisie?

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Este valabilă că mai am o jumătate de minut, după ceasul meu, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Da. Într-o jumătate de minut termin.

În aceste condiții, deci, prevederea ca instituția Curții de Conturi să verifice agenții economici, indiferent de forma de proprietate, care au debite restante către bugetele publice este foarte corectă, pentru că se constată numeroase situații în care, din diferite motive – subiective și arbitrare –, instituțiile statului nu se duc, în mod intenționat, mai ales în anumite zone ale țării, la anumiți agenți economici. Și atunci, trebuie să vină o altă instituție care, văzând că diferite organe s-au dus de 10 ori la un agent economic care are debite de 5 unități, să spunem, și nu s-a dis nici o dată la un agent economic care are debite de 200 de unități, trebuie să meargă ea însăși, de mână cu operatorul instituției publice respective, pentru a verifica la fața locului care este situația și de ce acel agent economic nu plătește obligațiile către bugetele publice.

Această situație, acest fenomen s-a generalizat în ultimii patru ani, în care unii nu și-au plătit datoriile și au primit un fel de subvenție bugetară implicită, pentru că a nu-ți plăti datoria este echivalent cu un credit fiscal și tot așa, unii s-au tot extins făcând investiții de fapt pe banii publici. Nu primim bani de la stat, ci neplătindu-și banii la stat. Eu știu că deranjează pe unii din partea dreaptă a mea acum, cum mă uit la sală, dar, sigur că da, toată lumea trebuie să fie egală în fața legii.

Deci suntem pentru păstrarea prevederilor de la pct.d) și pentru eliminarea prevederilor de la pct.c), pentru a nu agresa capitalul privat acolo unde este majoritar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Va trebui să ne punem, însă, ceasurile de acord.

Stimați colegi,

În legătură cu amendamentul de la pct.6, după regulament, voi proceda în felul următor: aveți amendamentul de la pct.6, lit.c). S-a propus eliminarea acestuia de către domnul deputat Gaspar și v-a explicat și domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Florin Georgescu, că este bine să fie eliminat.

Eu vă propun întâi votului amendamentul așa cum a fost făcut și dacă amendamentul cade, atunci supun la vot eliminarea acestuia.

Deci, cine este pentru amendamentul de la lit.c)?

Cine este, atunci, pentru eliminarea acestui amendament? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

În unanimitate, s-a eliminat pct.c) din amendamentul nr.6.

Cu privire la lit.d), este amendamentul comisiei.

Domnul deputat de la Grupul liberal a propus eliminarea acestuia.

Tot după regulament, trebuie să supun întâi votului dumneavoastră amendamentul. Dacă acesta este votat, pică propunerea de eliminare făcută de domnul deputat.

Cine este, deci, pentru amendamentul de la pct.6, lit.d), cu explicațiile care vi s-au dat? Cine este pentru?

Deci, stimați colegi, încă o dată: există lit.d) propusă în amendamentul nr.6, din partea comisiei. Există și propunerea de eliminare a acestui amendament.

După regulament, eu trebuie să supun întâi votului formula propusă de către comisie, care vă propune în amendament menținerea și v-a explicat și în plen domnul președinte Florin Georgescu de ce trebuie să fie menținut. Este clar, deci, ce votăm.

Cine este pentru amendamentul nr.6, lit.d)? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Domnilor deputați, se votează o singură dată, nu în etape. Nu există în regulament votul în etape.

Scorul este aproximativ. Deci, dați-mi voie să repet votul pentru.

Încă o dată: stimați colegi, n-am numărat voturile pentru păstrarea amendamentului de la lit.d), pentru că am crezut că celelalte voturi sunt mult mai puține.

Ca atare, vă rog să vă exprimați clar votul pentru amendamentul comisiei, cel de la lit.d).

Vă rog să urmăriți exact raportul și să fiți atenți și la lucrări.

Cine este pentru lit.d) din amendamentul nr.6? (Rumoare)

Nu faceți propagandă electorală în timpul votului!

62 de voturi pentru, 34 de voturi contra.

Abțineri? 9 abțineri.

Deci, cu 62 de voturi pentru, 34 contra și 9 abțineri, amendamentul comisiei, de la pct.6, lit.d) a fost adoptat.

Cu privire la lit.e), dacă există obiecțiuni?

Da, poftiți, domnule deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La lit.e) partea finală a textului a fost transcrisă greșit față de ceea ce s-a hotărât în comisie. În comisia s-a hotărât în felul următor: "verificările urmând a se efectua asupra legalității utilizării acestor fonduri..." și nu în felul în care s-a transcris aici în raport....

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci nu "privind", ci "asupra".

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, "verificările urmând a se efectua asupra legalității utilizării acestor fonduri". Așa a fost hotărât în comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, utilizare și folosire nu-i cam la fel?

Stimați colegi,

Nu e vorba doar de simple opțiuni de redactare, ci e vorba că așa s-a hotărât în comisie. Vă rog să urmăriți: "Verificările urmând a se efectua asupra..." nu "privind", "legalității utilizării acestor fonduri".

Încă o dată, textul sună așa: "verificările urmând a se efectua asupra legalității utilizării acestor fonduri".

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Cred că mai exact ar fi să spunem" în legătură cu" și nu "asupra".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, acum, "în legătură", "privind", "asupra" - vă rog să concedeți cu mine că are aceeași semnificație.

Cine este inițiator aici la această lege? Vă rog să vă pronunțați, dumneavoastră. Deci, cum va propune domnul Brudașca.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Sunt de acord cu observația pe care a făcut-o colegul de la PRM, să spunem atunci:"verificările urmând a se efectua în legătură cu legalitatea utilizării acestor fonduri".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. E mai corect cum spuneți dumneavoastră, dar eu am pornit de la cum a propus comisia în amendament. Deci, de acord.

Stimați colegi,

Nu se fac modificări de fond, ci doar de rigoare de exprimare și de preluare exactă a amendamentului din comisie. Repet, sintagma care urmează a fi votată: "verificările urmând a se efectua în legătură cu legalitatea utilizării acestor fonduri".

Cine este pentru acest amendament în formularea pe care v-am prezentat-o? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 3 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat amendamentul de la lit.e) pct.6 în formularea pe care v-am prezentat-o.

Vă rog să observați, după lit.e), comisia ne propune, reveniți la raport, la pag.2, comisia ne propune la pct.3 și 4 introducerea Capitolului nou III – "Atribuții de control și audit financiar". Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? La amendamentul nr.3 care vine după lit.e). Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De asemenea, comisia ne propune prin amendamentul nr.4, la pct.7, art.161 să se modifice și să aibă cuprinsul prezentat la amendamentul de la pct.1. De asemenea, aici aveți și alin.2 și alin.3 al art.16. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.4? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Iertați-mă, domnule Nicolaescu că nu v-am văzut, am crezut că votați numai cu mâna dreaptă și ați votat cu mâna stângă.

La pct.9 al proiectului de lege, urmăriți, vă rog, amendamentul nr.7 din raport de la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Horia Ion Neamțu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

În legătură cu amendamentul de la pct.7, avem art.20 alin.1, iar la pct.13 se spune: "Alin.2 al art.20 se abrogă". Aici este necesar să precizăm că el se abrogă și din Legea nr.94 republicată, fiindcă altfel ar rămâne acolo și și-ar produce efectele în continuare. Deci este vorba de faptul că instituția Curții de Conturi controlează execuția bugetelor Camerei și Senatului, acum nu numai la cererea biroului, așa cum e formulată în Legea nr.94 republicată, și, de aceea, trebuie ca alin. 2 al art.20 să fie abrogat și din Legea nr.94 republicată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu e nevoie, stimate coleg.

Art.20 este articolul actual. Orice referire la un text de lege se referă la textul ei actual. Ceea ce înseamnă ultima republicare.

Da, domnul Florin Georgescu, poftiți.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Stimați colegi,

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați un pic, domnule președinte.

Domnule ministru Gaspar, ascultați-l și pe domnul Florin Georgescu și pe urmă.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

S-a stabilit împreună și în comisie, amendamentul meu, acesta, și este corect ca toate instituțiile publice să fie egale în fața legii. Nu cum le-a făcut fosta guvernare ca Senatul și Camera Deputaților să fie deasupra legii și să-și controleze bugetele numai dacă vor ele însele. Adică la grădiniță controlăm banul public, dar unde se cheltuiesc mii de miliarde, numai dacă vrem noi chemăm Curtea de Conturi să ne controleze. Asta se spune prin ceea ce s-a întâmplat în legea existentă și, dacă nu facem acest amendament, se perpetuează mai departe. Deci vrem lege pentru căței, nu și pentru lei care trebuie să sară peste baricade. Deci dumneavoastră nu ați vrut să fiți controlați 4 ani de zile cum cheltuiți banii în această clădire și prin altele ale Parlamentului.

Și, atunci, pentru unitatea de concepție și de tratament, venim la art.21 și ce spunem? Controlul execuției Camerei, Senatului.... se face exclusiv de Curtea de Conturi. Dacă nu spunem mai departe că abrogăm alin.2 din Legea nr.94 din 1992 republicată, care introduce excepții, o restrângere, după ce spune la alineatul 1 că toți sunt controlați de Curtea de Conturi, spune că Senatul și Camera Deputaților sunt controlate numai dacă cer ele însele în Biroul permanent. Să se abroge acea prevedere și atunci rămâne: art.20 alin.1 în care toți cei menționați de aici sunt egali în fața legii și sunt controlați de Curtea de Conturi și rămâne din legea actuală art. 20 alin.3, care devine art.20 alin.2 și care îți spune Curtea de Conturi de cine e controlată. Curtea de Conturi nu trebuie să fie și ea verificată de cineva? Și spune: "Bugetul Curții de Conturi se verifică de către o comisie numită de către Parlament". Deci trebuie eliminat alin.2, atât din propunerea legislativă, cât și din Legea nr.94 din 1992. Pentru ca și Parlamentul României, prin cele două Camere ale sale, să fie în mod automat și nu numai la cerere, în mod subiectiv și arbitrar, când vor ele, dacă vor ele, să fie controlate și să spună populației cum au cheltuit banii publici în conformitate cu legea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, am o rugăminte la dumneavoastră. Eu am o neclaritate aici. Deci la amendamentul nr.7, articolul inițial se referă la pct.9, da? Dumneavoastră în amendament spuneți pct.12, deci, eu nu știu cum să supun la vot, cum rămâne, asta e. Vă rog, împreună cu domnul Gaspar, să-mi explicați treaba asta. Eram la pct.9.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați: era pct.9, în numerotarea articolelor din lege, pentru faptul că s-au introdus amendamente noi peste texte, acesta a devenit pct.12, din cauza aceasta. Deci dumneavoastră mergeți pe coloana din mijloc, pe coloana comisiei. Ați supus la vot art.20 alin.1, care era pct.12. Și acum, la pct.13, alin.2 la art.20 se abrogă. Nu este nevoie de completarea pe care o spune domnul Horia Neamțu, întrucât noi modificăm și completăm Legea nr.94 în forma republicată și cu modificările ulterioare. Deci textul este corect, așa cum este el redat aici, că se abrogă și bineînțeles că, în momentul în care vom republica legea, acest 20 alin.2 nu mai apare, iar actualul alin.3, care se referă la controlul Curții de Conturi de către Parlament, va deveni alin. 2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

La amendamentul nr.7, supunem întâi votului art.20 alin.1, așa cum l-a propus comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.13, comisia propune abrogarea alin.2 al art.20. Ați auzit explicațiile președintelui comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 2 voturi împotrivă și 3 abțineri s-a adoptat amendamentul comisiei, respectiv abrogarea alin.2 al art.20.

Am rugămintea să nu produceți discuții care pot provoca incidente procedurale.

La pct.9, deci, art.20 s-a votat cum v-am spus. Urmăriți după pct.9 la pag. 3 și 4, pct.8, 9 și 10 din raport. Deci dacă aveți obiecții la pct.8 din raport, cel cu privire la pct.12? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.9 care se referă, potrivit raportului comisiei, la amendamentul nr.9, cu privire la pct.15 lit.f) a art.25. Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.9 de la pag.4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la amendamentul nr.10 care prevede, după comisia noastră, abrogarea lit.b) a art.26. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem în continuare la pct.10 al proiectului de lege. Urmăriți, vă rog amendamentul referitor la art.27 alin.2.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament nr.11.

Poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Față de raportul comisiei, la art.27 alin.2, pe amendamente respinse, o să vedeți că noi am introdus o frază și anume la acest "control al Curții de Conturi referitor la respectarea metodelor și procedurilor de privatizare etc." să se bage sintagma "privind virarea la termen a sumelor datorate vânzătorului și altor instituții de stat".

Credem că în felul acesta nu excedem cadrul prin care să se urmărească modul în care s-au făcut privatizările și, în această situație, Curtea de Conturi are obligația să preseze Autoritatea pentru Privatizare să respecte clauzele contractuale, dar mai ales din perspectiva sumelor care se virează în urma privatizărilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnule președinte al comisiei de buget, vă rog să vă pronunțați asupra amendamentului colegului Nicolaescu, pe care dumneavoastră l-ați respins în comisie.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Da, și ne menținem poziția, pentru că trebuie verificat la Autoritatea de Privatizare nu numai pura virare tehnică la termen, ci și respectarea tuturor clauzelor contractuale, pentru că, vedeți dumneavoastră, acum se operează în procesul de privatizare cu o nouă noțiune. Nu se mai spune "prețul de vânzare al fabricii", se spune "valoarea tranzacției", pentru a o învălui într-un mister mai puțin accesibil oamenilor care nu sunt direct specializați în acest domeniu. Ce înseamnă acest domeniu? Ce înseamnă valoarea tranzacției? Că se plătește prețul de un milion și că se mai angajează să facă investiții de 10 milioane și pe urmă zice, domnule, am vândut fabrica cu 11 milioane. Nu, românii au încasat numai un milion și pentru a vedea dacă cele 10 milioane vin ulterior și dacă se respectă prevederea privind angajarea de forță de muncă și alte clauze pentru care eu îi dau fabrica mai ieftin acum, trebuie ca această Curte de Conturi, în numele tuturor cetățenilor proprietari care au participat la construirea acelor fabrici, pe care unii vor să le ia pe nimic acum, să se ducă și să vadă dacă cei care s-au angajat că plătesc puțin la încheierea tranzacției și investesc mult ulterior și mai au și alte măsuri, cu poluarea mediului, pentru evitarea acesteia și altele, și-au îndeplinit atribuțiile. Cui îi e frică de transparență? Păi, cine a fost înainte la microfon aici. Deci se respinge acest amendament pentru că el învăluie în lipsă de transparență procesul de privatizare, așa cum a fost în ultimii 4 ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolaescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

N-o să încerc să-i dau răspuns domnului Florin Georgescu asupra, să spunem, jignirii pe care a făcut-o și eu bănuiesc că nu la adresa mea, ci la adresa vechii guvernări, că este o metodă asta și se practică, dar eu cred că, din punct de vedere tehnic, așa cum este textul legii, acoperă exact ce spune dumnealui, iar fraza noastră vine, de fapt, să întărească că prin controlul Curții de Conturi se urmărește, de fapt, lucrul cel mai important, să se încheie tranzacția prin virarea banilor. Pentru că ce a încercat dumnealui să facă mai devreme este o diversiune, pentru că ce scrie mai înainte în text, exact asta rezolvă, deci exact transparența. Se referă la metode, la proceduri, la clauze contractuale, ceea ce se vrea de fapt și este corect să fie așa. Deci nu am zis că nu suntem de acord, dar să se introducă această frază ca să se vadă foarte clar că atribuția Curții de Conturi este mult mai precisă și nu foarte generală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci ați vrut să vă susțineți cu alte argumente punctul de vedere, nu drept la replică.

Domnule deputat Gaspar, doriți o precizare de rigoare.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este iarăși o omisiune aici, pentru că și controlul Curții de Conturi se exercită cu privire la respectarea nu numai de către Autoritatea de Privatizare, ci și de alte instituții implicate, pentru că privatizarea acum se face și de către ministere și nu putem să rezumăm numai la Autoritatea de Privatizare care a fost Fondul Proprietății de Stat. Deci, trebuie să introducem: "...de către Autoritatea de Privatizare și alte instituții implicate".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Gaspar, deci autoritățile implicate în procesul de privatizare cuprind și autoritatea unică și celelalte instituții, de aceea...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

"...autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării". (Vociferări, păreri în sală.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu încălziți discuțiile în afara tribunei, pentru că îmi compromiteți timpul.

Supun votului dumneavoastră în primul rând amendamentul comisiei, astfel cum a fost îmbunătățit în redactare cu contribuția domnului deputat Nicolaescu și a domnului deputat Gaspar și cu acordul Comisiei pentru buget.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a adoptat textul art.27 alin.2, amendamentul comisiei de la pct.11, astfel cum a fost amendat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Nicolaescu care a fost respins. Nu sunt alternative?

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Dacă l-am votat pe acesta, acela cade automat, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu reținusem exact textul amendamentului. Deci, domnule Nicolaescu, e text alternativ?

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Nu mai supun votului dumneavoastră amendamentul respins, pentru că se admite acesta.

Trecem la pct.12 pag.5. Cel referitor la pct.18. Dacă aveți obiecțiuni.

Poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Suntem la art.27. La art.27 mai este un amendament la alin.3, este pct.9 din amendamente respinse de comisie, din raport. Suntem la același articol, să-l epuizăm pe acesta, sigur.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-l prezentați.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Vă mulțumesc.

Noi am propus eliminarea acestui nou alineat 3, pe care l-a introdus inițiatorul și comisia l-a acceptat, în sensul că se prevede în textul inițial că această instituție, Curtea de Conturi, poate exercita controlul prevăzut la alineatul pe care l-am votat mai înainte, indiferent de momentul în care s-a desfășurat procesul de privatizare. Ni se pare că este în plus acest text, atâta timp cât am scris mai devreme că această instituție face control la autoritățile cu atribuțiuni în domeniul privatizării. Este un text suplimentar inutil, din punctul nostru de vedere, și de aceea dorim eliminarea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule Florin Georgescu.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Întotdeauna când adversarii politici îți fac propuneri de îmbunătățire, trebuie să vezi ce e în spatele acelor propuneri, pentru că nu e nici o grijă pentru economia de hârtie sau de cerneală, ci este dorința de a evita eventual acești 4 ani când n-au fost controlați deloc cei care au privatizat, pentru ca să se spună după aceea, domnilor, aplicați dumneavoastră legea asta de mâine încolo. Pe perioada 1997-2000, când noi am privatizat, aveam o lege care ne spune că trebuia să facem ce vrem și nu aveți voie să ne întrebați. Și noi nu întrebăm despre preț, nici despre metoda de privatizare că e cea care a fost stabilită la momentul respectiv printr-o lege foarte laxă, care permitea orice. Nu întrebăm nici despre prețul rezultat, dar întrebăm dacă cei care au cumpărat cu cât au cumpărat și au respectat obligațiile contractuale. Deci să lăsăm această prevedere ca Autoritatea de Privatizare să fie controlată de Curtea de Conturi, nu mergem la agentul economic, ci la autoritate, să vedem cum a acționat pentru obligarea celor care au cumpărat, cum au cumpărat, să-și respecte propriile angajamente asumate prin contractele de privatizare. Așa încât, vă mulțumesc pentru grijă, dar ca să fim foarte riguroși, într-adevăr, dacă vreți totală transparență, așa cum afirmați, lăsați textul așa cum a fost propus de inițiatori și de comisie.

Vă mulțumesc.

Nu le mai dați, domnule președinte, dreptul la replică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e replică, domnule președinte.

Este dreptul... câtă vreme nu a fost epuizată acea oră și jumătate pot să-i mai dau cuvântul ca să-și susțină, după regulament, nu pot să-i reped, ca să zic așa.

Poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

De fapt, domnul Georgescu nu a spus decât ce am spus și eu, dar dânsul a spus-o din punct de vedere politic, eu o spun din punct de vedere tehnic. Și anume: este clar că dacă merge Curtea de Conturi în control, autoritățile pentru privatizare verifică contractele de privatizare toate. Ce spune dumnealui, să vedem dacă s-au respectat clauzele, nu s-au respectat, s-au dat banii, nu s-au dat banii, exact aceasta este substanța acestui control, nu este alta. Dacă sunt dosare care nu sunt încheiate, se vede clar când merge controlul dacă s-au rezolvat sau nu clauzele contractuale, pentru asta am spus că este în plus acest text, nu pentru altceva. Nu să ascundem sau să facem... pentru că, ipotetic, se poate merge și pe o privatizare din 1993, 1994,1995, deci nu se pune problema numai în 1997-2000. Problema este de tehnică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, am rugămintea să vă rezervați și pentru alte texte, că mai sunt 20 de minute.

Deci ați auzit explicațiile susținătorului amendamentului și ale domnului Florin Georgescu – președintele comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului deputat Nicolaescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi pentru.

Le mai numărăm și pe cele contra, domnule Nicolaescu?

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la pct.12 din raportul comisiei de fond, cel referitor la art.31. Vă rog să urmăriți amendamentul nr.12. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Poftiți? Dar la comisie nu ați putut să faceți completările acestea?

 
   

Domnul Horia Ion Neamțu:

Sunt niște erori evidente care vor îngreuna procesul.

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, la pct.12 din raport, referitor la art.31 se face mențiunea: "Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de complete formate după cum urmează". Pct.a) este corect, însă pct.b) și c) conțin niște erori care trebuie îndreptate, în următorul sens: Pct. a) se menține; Pct.b) – "Completul respectiv va fi format din: directorul Direcției de control financiar ulterior, șeful de serviciu și un controlor financiar, altul decât cel care a efectuat controlul pentru ceilalți ordonatori de credite."

Acesta este pct.b), iar pct.c) "Directorul, directorul adjunct al Direcției de control financiar ulterior ai Camerelor de conturi ale Municipiului București și un șef de serviciu". Deci, e o chestiune tehnică. A fost o greșeală în redactare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rămâne "...care nu au participat la efectuarea controlului?"

 
   

Domnul Horia-Ion Neamțu:

Nu. Șeful de serviciu și directorul, de regulă, nu participă la efectuarea controalelor. De aceea n-am mai făcut mențiunea la pct.c).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Se oprește textul..."...și un șef de serviciu."

 
   

Domnul Horia-Ion Neamțu:

"...și un șef de serviciu." Pentru că ei nu participă efectiv la efectuarea controalelor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să mai repetați o dată. La lit.b).

 
   

Domnul Horia-Ion Neamțu:

Pct.b) "Directorul Direcției de control financiar ulterior, șeful de serviciu și un controlor financiar, altul decât cel care a efectuat controlul pentru ceilalți ordonatori de credite."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Horia-Ion Neamțu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Președintele Comisiei de buget este de acord? Da.

Stimați colegi,

Cine este, în consecință, de acord cu amendamentul 12, astfel cum a fost reformulat de către domnul deputat Neamțu. Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

În continuare, trecem la amendamentul 13 din raportul Comisiei de buget, cel referitor la art.36 alin.2. Vă rog să-l urmăriți la pagina 5.

Dacă aveți obiecții. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.12 nu sunt obiecțiuni. Domnule președinte! Nici dumneavoastră neavând, s-a votat în unanimitate pct.12.

După pct.12 vă rog să vă uitați în raport la pag.6, amendamentul 14. Cel cu privire la art.42.

Dacă aveți obiecții la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.14, cel cu privire la art.44, urmăriți, vă rog, pagina 6, amendamentul 15.

Dacă aveți obiecțiuni.

Domnul Nicolaescu. Poftiți!

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

La art.44 este un amendament respins de comisie. Este pct.11, pag.17. Doream să se înlocuiască cuvântul "soluționează" cu acela "judecă". Pentru că de fapt acest colegiu jurisdicțional aceasta face. Judecă și nu soluționează cauze.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Gaspar, doriți să interveniți la acest amendament cu "judecă" și "soluționează"?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Rămânem pe textul care l-am făcut pentru că este vorba de o jurisdicție aparte decât ceea ce este jurisdicția care se efectuează în cadrul instanțelor civile. Și mergem pe textul cu "soluționează".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun întâi votului amendamentul comisiei și dacă se adoptă așa, prin consecință, se respinge textul propus în amendamentul domnului Nicolaescu.

Cine este pentru amendamentul 15 referitor la art.44? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat cu mare majoritae de voturi pct.15. Amendamentul 15, pentru că în continuare trecem la pct.15 din lege. Și aici, vă rog să urmăriți amendamentul 16.

Rog inițiatorul să mă verifice dacă greșesc. La pct.15 cel cu privire la art.45 nu există amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Nu.

Adoptat în unanimitate.

Pct.16 din raport se referă la art.51. Urmăriți, vă rog, amendamentul 16. Dacă aveți obiecțiuni la el. Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul 16? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.16, cel referitor la art.55, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.17, cel cu privire la art.56, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

După pct.17, vă rog să urmăriți amendamentul 17 al comisiei care formulează un text referitor la art.61. Urmăriți, vă rog, amendamentul 17 de la pag.7.

Dacă aveți obiecțiuni. E vorba de art.61 alin.2. Să notați corect în stenogramă! Art.61 alin.2. Pct.17, amendamentul 17 se referă la art.61 alin.2.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.18 din lege, vă rog să urmăriți amendamentul 17...l-am votat, amendamentul 17 care se referă la art.61 alin.2.

Pct.19. Comisia nu a avut obiecții. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.20 din lege, urmăriți, vă rog, amendamentul 18 de la pag.7. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Domnule Gaspar, aveți ceva? Nu. Mulțumesc.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul 18 cu privire la art.80.

La pct.21, cel cu privire la art.87, urmăriți amendamentul 19.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 19. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După pct.21, vă rog să urmăriți raportul la pag.9, amendamentul 20 care se referă la art.95 alin.1.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.22, dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Nu aveți nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

La pct.23, dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La pct.24 dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La pct.25, urmăriți, vă rog, amendamentul 21 de la pag.9, cel cu privire la art.116 alin.2 și 3, nou introdus de comisie.

Urmăriți, încă o dată, vă cer, amendamentul 21!

Dacă aveți obiecțiuni.

Domnul deputat Nicolaescu. Poftiți! Ați avut un amendament respins aici, bănuiesc. Da.

Poftiți!

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

La art.116, am propus eliminarea alin.2 având în vedere că este împotriva spiritului legii prin care mandatele de judecator și procuror financiar sunt inamovibile, și a Constituției, în speță. Și, ca atare, să introduc într-o lege ca aceste mandate încetează înainte de termen, deci se duce spiritul legii de inamovibilitate dacă fac reorganizarea instituției. Nouă ni se pare că se încalcă principiile constituționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Florin Georgescu.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Dacă nu dăm un răspuns înseamnă că suntem de acord cu acest...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Vroiam să-l dea domnul Gaspar care e jurist. Dar, poftiți!

 
   

Domnul Florin Georgescu:

am învățat și eu în ultima vreme cu inamovibilitatea asta!

Deci, inamovibilitate fără scaune, fără bani, nu există. Trebuie să fii inamovibil după ceva. După un post. Dar dacă nu mai există postul, nu poți să fii inamovibil în aer. În aer ești fluid, ești volatil. În condițiile în care nu mai există bani pentru posturile respective, se stabilește de către conducerea instituției câte posturi rămân pentru o anumită specializare, în cazul de față procurori și judecători, magistrați, pentru care noi avem tot respectul, și sigur se produce o restructurare așa cum s-a produs și în cadrul specializării economice, la controlorii financiari, la personalul auxiliar, la celelalte funcții din cadrul Curții de Conturi.

Este și o ordonanță în funcțiune pe această temă care este preluată în corpul legii, care deja a acționat și care nu face altceva decât să aducă în parametrii normali de finanțare, aprobați prin bugetul de stat de Parlamentul României funcționarea unei instituții, e adevărat, respectabile, dar care este și ea supusă reformei, transformărilor pe măsură ce avansăm în procesul de consolidare a mecanismelor instituționale.

Vă propunem să lăsați amendamentul propus de comisie și de inițiatori și suntem împotriva respingerii acestuia, respectiv, împotriva eliminării propuse de către domnul deputat care a vorbit anterior.

Aici mai este o precizare, dacă vreți să fiți de acord cu ea, acolo la alin.3, unde se vorbește despre propunerea plenului "Curții de Conturi care adoptă hotărârea cu votul majorității membrilor prezenți". Aceasta este formularea corectă.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

"...care hotărâște cu votul majorității membrilor prezenți."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să eliminăm cuvântul "simple".

Domnul deputat Rușanu.

 
   

Domnul Dan-Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Florin Georgescu cunoștea. Dacă mergem mai departe pe teoria domnului deputat Florin Georgescu, că dacă nu sunt finanțate rămân în aer și trebuie să schimbăm pe oricine, mâine putem să schimbăm și Curtea Constituțională chiar dacă sunt inamoviabili, pentru că îi desființăm prin bugetul care-l acordăm, reducem partea de finanțare și atunci va trebui să reducem și acolo numărul de posturi. Iar dacă mergem cu această teorie și mai departe, s-ar putea ca în anul 2002, Ministerul Finanțelor și Guvernul să reducă bugetul Parlamentului și noi ar trebui să ne reducem după aia, pentru că nu o să mai avem bani să ne finanțăm.

Conform Constituției însă, cei care sunt inamoviabili trebuie să funcționeze în continuare pe durata mandatului, (Domnul deputat Florin Gerogescu îi atrage atenția că nu a pronunțat corect) inamovibili...inamovibili, da? Iar cei care sunt inamovibili, în continuare, obligatoriu trebuie să fie finanțați, să le asigure această finanțare pe toată durata mandatului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mai dorește domnul președinte Florin Georgescu.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Nu este vorba aici despre comparațiile care s-au încercat a se avansa, pentru că nu sunt lucruri comparabile. Aici nu este vorba de plenul Curții de Conturi care are 25 de membri în prezent și care e propus a se reduce la 18. Care este similar cu plenul Curții Constituționale care este format din 9 membri. Este vorba de aparatul de specialitate.

Deci, dacă noi înșine n-o să mai avem bani, dar după relansarea economică, inclusiv cu asumarea răspunderii prezentată de domnul premier Năstase, relansarea economică se va accentua, dacă prin absurd n-ar mai fi bani, și se reduc banii la Parlament, nu înseamnă că se reduce în primul rând numărul parlamentarilor, se reduce numărul personalului auxiliar. Deci, aici, la această prevedere, nu este vorba de corpul de jurisdicție al Curții de Conturi care, într-adevăr, este inamovibil, în limitele stabilite prin lege, de la 25 la 18 persoane, ci este vorba de judecătorul simplu, nu cel care face parte din domeniul demnitarilor, să spunem, ci de cei care exercită mandatul de judecător sau de procuror. O să-și facă Curtea de Conturi treaba nu cu 120 de magistrați, și o să-și facă treaba cu 100. Se poate munci mai repede, mai bine, mai eficient, pentru că asta este ceea ce cerem de la agenții economici dar și de la instituțiile publice.

Nu se desființează instituțiile, nu se pierde caracterul democratic, dar se încadrează fucționarea lor în resursele disponibile existente, aprobate prin legea bugetului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că s-au făcut suficiente intervenții, stimați colegi.

Vă aduc la cunoștință că mai sunt încă vreo patru, dacă nu mai multe...deci, o să funcționeze ghilotina.

Poftiți!

 
   

Domnul Dan-Radu Rușanu:

Nu personalul auxiliar inamovibil, domnule! Nu personalul auxiliar, cum spunea domnul Georgescu. Judecătorii care sunt inamovibili, așa sunt dați. Deci, nu reducem nici șoferii, nici...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și dânsul s-a referit la judecători dar a mai adăugat ceva.

Stimați colegi,

Ați auzit și argumentele pro și contra.

La alin.3, s-a făcut următoarea precizare terminologică: "Eliberarea din funcție a judecătorului, respectiv a procurorului, se face de președintele României, la propunerea plenului Curții de Conturi, care hotărăște cu votul majorității membrilor prezenți". S-a șters sintagma "simple a".

Cu această modificare redacțională, supun votului dumneavoastră alin.2 și 3 din amendamentul 21.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să numărați voturile împotrivă.

Cu 9 voturi împotrivă s-a adoptat amendamentul 21 alin.2 și 3 al art.116.

La același articol, 116, cu privire la alin.4 și 5, domnul deputat Neamțu doreșt să facă o precizare.

 
   

Domnul Horia-Ion Neamțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La alin.4 se impune o modificare pentru a respecta structurile din Curtea de Conturi, în următorul sens: "Judecătorii și procurorii financiari de la Camerele de conturi județene și a Municipiului București pot fi menținuți în funcție până la împlinirea vârstei de 65 de ani, la propunerea președintelui secției jurisdicționale, respectiv a procurorului general financiar, cu avizul președintelui Curții de Conturi". Deci, la alin.4.

Iar la alin.5, "Judecătorii, respectiv procurorii financiari din aparatul central al Curții de Conturi pot fi menținuți în funcție până la împlinirea vârstei de 70 de ani, la propunerea președintelui Curții de Conturi, cu consultarea președintelui Secției jurisdicționale și a procurorului general financiar, cu avizul plenului Curții de Conturi."

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva să intervină? Nu.

Stimați colegi,

La alin.4 și 5 ale art.116, de la amendamentul 21, voi supune votului dumneavoastră aceste alineate ce constituie amendamente ale comisiei, cu propunerea redacțională, e adevărat, și de mai bună precizare pe fond, a domnului deputat Neamțu, în sensul că la alin.4 se face "...la propunrea președintelui Secției jurisdicționale, respectiv a procurorului general și cu avizul președintelui Curții de Conturi...". Da, domnule Neamțu? Da.

Iar la alin.5, "...la propunerea președintelui Curții de Conturi, cu consultarea Secției jurisdicționale și a procurorului general financiar, cu avizul plenului Curții de Conturi."

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră alin.4 și 5.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.26, comisia nu a avut obiecții. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct.27, dacă aveți obiecții. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct.28. Dacă aveți obiecții, comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La pct.29, urmăriți vă rog amendamentul 22 de la pag.10 al Comisiei de buget care se referă la art.124 lit.f).

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri s-a votat amendamentul.

La pct.31, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.32. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. NU.

Votat în unanimitate.

Pct.33, cel cu privire la art.128. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

După pct.33, comisia ne propune un amendament 23, la pag.10, art.II, nou.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 23. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.II, urmăriți vă rog amendamentul 24 care de fapt cuprinde o renumerotare, în sensul că art.II devine III.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

După art.III, nou, astfel cum a fost modificat, urmăriți, vă rog, amendamentul 24, iar la art.III, amendamentul 25 care, de asemenea, e renumerotare din III în IV.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Domnul Gaspar. Poftiți!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dezbaterile în ziua de astăzi la această propunere legislativă au început pe textul din raportul comisiei sesizate în fond, însă în ședința anterioară, vă reamintesc că noi am rămas la pct.II din lege, care nu a mai fost discutat. Mai sunt de discutat din proiectul de lege punctele 2, 3 și 4, care nu au avut amendamente. Tocmai pentru că nu au avut amendamente, ele trebuiesc supuse votului, ele nu au fost amendate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, domnule ministru.

Ați auzit această explicație, stimați colegi. Punctele 2, 3 și 4 din proiectul de lege nu au fost discutate.

La pct.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.4, dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constatați că dezbaterea pe articole a fost epuizată. Urmează să supunem votului această lege votului final care va fi în ședința de joi.

Vă mulțumesc pentru participare.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, pînă la ora 13,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind venitul minim garantat (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi este Proiectul de Lege privind venitul minim garantat. Suntem în procedură de urgență. Lege organică.

Rog Comisia pentru muncă să ne propună timpii de dezbatere.

Doamna președintă Smaranda Dobrescu.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Comisia vă propune luări de cuvânt de un minut, o discuție totală de jumătate de oră și dacă veți considera să putem spune din partea comisiei câteva cuvinte de prezentarea acestei legi, dat fiind vorba că este principala lege privind asistența socială introdusă de Guvernul Năstase.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

30 de minute total, timpul de intervenție pentru...

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Da. De discutare a legii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Timpul unei intervenții. Câte minute? Total, ați spus 30, dar timpul unei intervenții?!

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Un minut, o intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Deci 5 minute de intervenție și 30 total.

Supun întâi votului dumneavoastră acești timpi propuși de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă din partea inițiatorului nu dorește nimeni să facă precizări, o invit pe doamna președintă a Comisiei de muncă, doamna Smaranda Dobrescu.

Poftiți.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această lege, Legea privind venitul minim garantat, reprezintă principala măsură a Guvernului luată împotriva fenomenului de sărăcire a populației. Acest proiect de lege se înscrie în pachetul de acte normative vizând ameliorarea situației celor asupra cărora tranziția a transferat o povară foarte mare.

Programul PSAL II, ce se va derula cu Banca Mondială, prevede în mod expres ca o condiționalitate pentru acordarea împrumutului promovarea prezentului proiect de lege ca instrument fundamental în creșterea calității și eficienței măsurilor adoptate în domeniul asistenței sociale.

Promovarea și aplicarea unei legi care să reglementeze venitul minim garantat prin acordarea de ajutor social cetățenilor aflați în situație de risc social, implică respectarea unor principii moderne ale reformei în domeniul asistenței sociale, care au în vedere respectarea demnității umane, justiția socială, prevenirea și combaterea tendințelor de discriminare, marginalizare și excludere socială, precum și asigurarea flexibilității în acordarea de sprijin material potrivit nevoilor reale individuale.

Ajutorul material acordat familiilor în dificultate vizează în principal și menținerea copiilor în familie, aceasta fiind măsura principală îndreptată împotriva abandonului familial.

Această lege care înlocuiește vechea și perimata lege a ajutorului social, adică Legea 67 din 1995, are prevederi ce se bazează pe principiul descentralizării, al solidarității și subsidiarității, mărind gradul de responsabilitate al comunităților față de cei aflați în stare de sărăcie.

Proiectul de lege instituie criteriile și mecanismul de acordare a venitului minim garantat, dar nu exclude transferurile bugetului de stat către bugetele locale, în acest scop dând consistență și onestitate demersului asistențial.

Familiile ce vor beneficia de prevederile acestei legi vor primi anumite bonusuri, dacă manifestă dorința de a se încadra în muncă, în așa fel încât statutul de asistat să nu nască comportamente de durată, potrivnice muncii.

Având în vedere necesitatea ca bugetul pe anul 2002 să prevadă fondurile necesare, deci ca proiectul de lege să se constituie în temei legal, vă rugăm, stimați colegi, să votați în procedură de urgență acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Poftiți, doamna Paula Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, că ați acceptat, totuși, să spunem câteva cuvinte în debutul legii. Este foarte adevărat că după anunțul acestei titulaturi ai putea crede că este o reformă adevărată în politica socială a României, ceea ce nu este adevărat. Doamna președintă Smaranda Dobrescu a spus că aceasta înlocuiește perimata Lege a ajutorului social, dar, de fapt, este același lucru, chiar dacă se numește altfel.

De ce spun că este același lucru? Pentru că, de fapt, nu are nici o legătură cu asigurarea unui trai decent, lucru anunțat în expunerea de motive. Venitul minim garantat este un ajutor social, un pic mai mare decât cuantumul dinaninte care, peste toate acestea, este pus tot pe umerii administrației locale, care știți că nu a putut să plătească până acum mai mult de 30% din cei care aveau dreptul.

Deci, haideți să punem lucrurile în adevărata matcă, această lege a fost necesară pentru aplicarea programului Psal 2 și pentru proiectul finanțat de Banca Mondială, pentru dezvoltarea socială și nu neapărat ca să ofere un trai decent cetățenilor, mai ales că nu are nici o legătură cu calculele făcute cu coșul minim pentru un trai de subzistență.

Sigur că este o lege un pic mai bună decât a ajutorului social, adică se referă la niște cuantumuri, dar care nu au legătură nici cu minimul de subzistență, nici cu minimum de sărăcie și cu atât mai puțin cu traiul decent al unei persoane sau al unei familii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În temeiul art. 68, coroborat cu art. 102 din Regulamentul Camerei Deputaților, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal solicită transmiterea proiectului de lege privind venitul minim garantat spre reexaminare comisiei sesizate în fond, având în vedere următoarele argumente:

1) introducerea acestui proiect de lege pentru dezbatere și adoptare în regim de urgență a fost făcută fără o justificare regulamentară și o necesitate reală, întrucât termenul de intrare în vigoare a legii este propus a fi 1 ianuarie 2002. Acest fapt a condus la o dezbatere sumară și la neresepectarea unor proceduri legale prevăzute, vizând conținutul acestor reglementări.

2) În esență, prevederile proiectului pot fi rezumate astfel: fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suportă din bugetele locale. Consiliile locale sunt obligate să prevadă în buget sumele necesare, primarul răspunde direct de plata drepturilor prevăzute în lege, nerespectarea acestor obligații de către primari și consiliile locale atrage sancționarea lor contravențională de către personalul direcțiilor județene de muncă.

Aceste prevederi au, de fapt, darul de a pasa întreaga responsabilitate privind asistența socială din sarcina Guvernului în sarcina autorităților publice locale, fără a ține seama de posibilitățile reale de aplicare.

3) Prevederile proiectului încalcă principiul constituțional al autonomiei locale și prevederile imperative ale art. 7 alin. 3 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, în sensul că autoritățile publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitate autorităților administrației publice locale, fără asigurarea mijloacele financiare necesare. Or, în acest proiect nu se precizează nimic cu privire la aceste mijloace financiare.

4) Din punct de vedere procedural s-au încălcat prevederile art. 8 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, care consacră obligativitatea autorităților publice centrale de a se consulta cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, înainte de adoptarea oricărei decizii în problemele care le privesc în mod direct.

La întrebarea adresată inițiatorului privind consultarea acestor structuri s-a răspuns că a fost consultat domnul ministru Cosmâncă. Este adevărat că, după cum evoluează lucrurile, este posibil ca domnul ministru să reprezinte foarte curând și aceste structuri asociative, dar în momentul de față nu s-a ajuns până aici nici chiar în interpretarea dată de Guvern prevederilor Legii nr. 215/2001.

În fine, ca ultim argument, trebuie să menționăm și faptul că în proiectul avizat există multe necorelări și inadvertențe de natură tehnico-legislativă, care nu pot fi trecute cu vederea.

În forma prezentată, proiectul este, de fapt, un program de măsuri al Guvernului pentru eliminarea sărăciei, însă în nici un caz aceste reglementări nu pot fi tratate ca un proiect de lege ajuns în faza dezbaterilor finale, prevederile sale având caracterul unor sarcini de partid și nu al unor reglementări legale.

Doresc să precizez, în final, că Grupul parlamentar al PNL nu se opune adoptării Legii privind asigurarea unui venit minim garantat, ci dorește adoptarea cât mai urgentă a unei astfel de legi, dar care să nu aibă un caracter pur propagandistic. Apreciem că, în forma prezentată, proiectul de lege este, practic, inaplicabil și nu rezolvă, ci creează noi probleme sociale, motive pentru care solicităm retrimiterea proiectului pentru reexaminare la comisia de fond.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat, era preferabil să faceți această cerere înainte de a organiza dezbateri. Este tardiv acum.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Vă reamintesc că această lege a fost introdusă în procedură de urgență o dată cu legea privind statutul polițistului și organizarea Poliției. S-a discutat atunci între liderii grupurilor parlamentare că se adoptă...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, acum, după ce am inclus-o pe ordinea de zi, dacă aveați această propunere trebuia s-o faceți atunci când am luat-o în dezbatere, nu să începem dezbaterile generale și la sfârșitul lor dumneavoastră să propuneți restituirea.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Am avut obiecțiuni atunci, că la dezbateri se va acorda un timp suficient; propunerea de 30 de minute este, evident, insuficientă și nu cred că rezolvă problema.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Procedural, cererea este inadmisibilă. Proiectul este înscris pe ordinea de zi. Procedura de urgență a fost aprobată în cadrul Comitetului ordinii de zi, atât în baza art. 74 alin. 3 din Constituție, cât și în corelare cu art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede că proiectele de legi care privesc armonizarea cu legislația comunitară se supun dezbaterii în procedură de urgență.

Cât privește avizele care au fost date în legătură cu acest proiect de lege, proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului, așa cum prevede Legea cu privire la organizarea Consiliului legislativ, și Legea nr. 24 cu privire la normele de tehnică legislativă, atât cu avizul Consiliului legislativ, cât și cu avizul Consiliului economic și social, care l-a avizat fără observații.

Celelalte neclarități, celelalte critici pe care domnul deputat le-a adus cu privire la constituționalitatea legii, dânșii pot, după ce legea va fi dezbătută de ambele Camere, înainte de a fi remise președintelui pentru promulgare, să o atace la Curtea Constituțională.

Domnule președinte,

Consider că, fiind procedură de urgență, să intrăm în dezbatere, așa cum prevede art. 107.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Să dăm, totuși, posibilitatea și doamnei președinte a comisiei să se exprime.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât, câteva inexactități am depistat în vorbirea colegului nostru, domnul deputat Știrbeț, aș vrea să precizez că dumnealui a făcut aceeași cerere de respingere a procedurii de urgență și în comisie, lucru care evident nu s-a putut, întrucât plenul s-a pronunțat pentru discutarea în procedură de urgență, dar comisia s-a aplecat cu destulă răbdare timp de două ședințe întregi asupra acestei legi privind venitul minim garantat. ca dovadă, 12 amendamente au fost adoptate de către comisie, textul a fost îmbunătățit în unele chestiuni care necesitau îmbunătățiri, chiar o propunere importantă a domnului deputat Știrbeț a fost acceptată și prin această acceptare au dispărut sancțiunile contravenționale aduse consiliilor și primarului, iar dumnealui a venit acum să spună și să amendeze chiar acest lucru. Nu, comisia a amendat-o.

În privința lipsei consultării cu structurile asociative, noi recunoaștem că nu am chemat reprezentanții primăriilor să stăm de vorbă, dar am avut un aviz favorabil, fără nici un fel de observație, din partea Comisiei de administrație publică locală, care a fost însărcinată cu acest aviz.

Deci, acolo, cel mult, se putea pune problema dacă autonomia locală este sau nu este încălcată. Or, dacă sub aspectul ca anumite fonduri ale Consiliului local sunt direcționate către ajutorul social, să spunem că în concepția domnului deputat Știrbeț ar afecta autonomia locală, noi nu suntem de acord; pentru prima oară se fac transferuri pentru un capitol aparte în bugetul local, chiar dacă acest lucru este intangibil pentru alte scopuri locale, nu se pot transforma în salarii sau în alte nevoi locale, ci pentru asistență socială.

Noi sperăm să se mai întâmple și astfel de încălcări ale autonomiei locale, dacă acest lucru conduce la ajutor către cei în mare nevoie.

Prin această fundamentare a Legii venitului minim garantat s-a avut în vedere o reducere a gradului de sărăcie în termen 2001 cu 11 procente, adică exact cei care trăiesc în sărăcie extremă, ceea ce presupune un efort financiar de 0,3% din P.I.B.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat. Vă semnalez, însă, că sunteți puțin în afara Regulamentului.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi acceptați intervenția, ca problemă de procedură.

Eu nu am cerut eliminarea procedurii de urgență, am cerut retransmiterea proiectului spre reexaminare comisiilor. Vă remintesc că în aceeași procedură de urgență, proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr. 19, legea pensiilor, a fost retrimis comisiei în aceeași procedură, ca și acest proiect de lege, numai că retrimiterea s-a făcut la intervenția primului-ministru, ca urmare a discuțiilor cu sindicatele. Deci, consider că nu are importanță de unde vine această intervenție și se poate, conform art. 102 din Regulament și art. 68.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Domnule deputat, în mod normal, restituirea la comisie se face atunci când intervin elemente noi, când din dezbateri rezultă amendamente care ar putea împieta asupra structurii legii. Tot în mod normal, eu vă amintesc că noi, votând aici timpii de dezbatere, implicit plenul și-a spus cuvântul că dorește să dezbată. Este adevărat că uneori s-au restituit legi, dar s-au restituit înainte de a intra în dezbatere.

Eu, ca să elimin, totuși, orice discuții, în continuare, deși nu aș fi obligat, după Regulament, supun cererea votului dumneavoastră.

Dacă sunteți de acord cu restituirea legii la comisie?

Cine este pentru? 4 voturi. Insuficient.

Trecem la dezbateri.

Asupra titlului proiectului dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului Capitolului I, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 1, 2 și 3, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 4, întâi la secțiunea a doua dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 4 vă rog să urmăriți amendamentul 1.

Doamna Ivănescu, aveți de comentat la amendamentul 1?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am un amendament respins care reglementează art. 4.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În raportul comisiei, la amendamentele care nu au fost acceptate la poziția 1 este prezent amendamentul depus de mine, cu reformularea art. 4 în întregime, și anume se referă la stabilirea unei legături între venitul minim garantat și salariul minim pe economie, care poate ar face legătura puțin și cu coșul minim lunar, dar care ar duce la nelăsarea la discreția Guvernului, pentru indexarea acestui venit minim garantat.

Deci, eu propun ca acele sume puse în proiectul de lege sub forma unor cuantumuri în lei și care sunt depășite de mult ca și asigurare pentru un fel de trai al unei familii să fie trecute sub formă de procente din salariul minim pe economie. Și sunt trecute, calculate sumele propuse de Guvern în procente față de acest salariu minim pe economie, urmând ca alin. 3 care prevedea indexarea acestui venit minim garantat să dispară, deoarece acestea s-ar fi modificat, acest cuantum al venitului minim garantat s-ar fi modificat odată cu cuantumul salariului minim pe economie.

Deci, cred că este un mod mult mai eficace pentru a stabili acest venit minim garantat și vă rog, domnilor colegi și doamnelor colege, care sunteți în sală, să votați acest amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În anul 1997, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47 și prin aliniere la uzanța internațională, la uzanța europeană, s-a rupt orice fel de legătură între drepturile sociale, între prestațiile sociale și nivelul salariului minim pe economie, întrucât acesta reprezintă doar posibilitatea minimă a economiei de a face față salarial, la un moment dat indicatorul care ar putea să reflecte starea economiei fiind salariul mediu pe economie. Ca atare, nici măcar teoretic nu putem relua o legătură pe care în mod integraționist european am părăsit-o în 1997.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, pentru că, din partea comisiei, la alin. 1 și 2 nu au existat amendamente, iar doamna deputat Paula Ivănescu propune reformularea art. 4, printr-un amendament respins, sunt dator să supun votului amendamentul respins al domniei sale, cu invitarea de a avea în vedere și argumentele domniei sale și răspunsul doamnei președinte a Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Deci, cine este pentru amendamentul doamnei Paula Ivănescu pentru reformularea integrală a art. 4? 6 voturi.

Împotrivă?

Cu majoritatea voturilor a fost respins amendamentul doamnei Paula Ivănescu.

Dacă asupra art. 4 alin. 1 și 2, asupra cărora comisia nu a avut obiecțiuni...

Supun votului dumneavoastră, ca urmare a respingerii amendamentului, textele propuse în lege.

Cine este pentru art. 41 și 42? Vă rog să vă exprimați votul. Mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 6 voturi împotrivă s-a admis textul art. 4, alin. 1 și 2.

La alin. 3 al art. 4 vă rog să urmăriți amendamentul 1 al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere s-a adoptat amendamentul 1 cu privire la art. 4, alin. 3.

La titlul Secțiunii a 3-a, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 5, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 6 alin. 1, comisia nu a avut amendamente; dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 6 alin. 2, urmăriți, vă rog, amendamentul 2 de la pagina 1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 2, pentru alin. 3 al art. 6.

La art. 7 dacă aveți amendamente? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La art. 8 dacă aveți amendamente? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Poftiți. Articolul 8, da? Vă rog să-l prezentați și să-l susțineți.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 8 alin. 2 se definesc, printre altele, veniturile care stau la baza calculării venitului net lunar care poate defini ca o persoană să primească ajutor social sau nu.

Printre altele, am să-l citez, pentru că sunt destule lucruri de explicat. El spune așa: "Dacă familia are în proprietate terenuri, clădiri, spații locative sau alte bunuri mobile sau imobile, la stabilirea venitului net lunar al familiei se iau în considerare: arenda, chiriile, alte fructe civile naturale sau industriale produse de acestea, precum și veniturile care se pot obține din valorificarea bunurilor respective, sub condiția păstrării unei locuințe minime și a bunurilor necesare nevoilor familiale".

Amendamentul pe care l-am propus eu se referă la definirea locuinței minime, pentru că, în condițiile în care ea nu este definită, este posibil ca la orice primărie din această țară să se aplice în mod diferit.

Drept urmare, amendamentul meu, spuneam, cerea să se asigure maximum 10 metri pătrați pentru un membru de familie. Ulterior - din păcate spun ulterior - pentru că la data discutării legii în comisie nu am deținut informațiile necesare, am descoperit că Legea locuinței, nr. 114/1996, definește locuința socială și suprafețele minime.

Prin urmare, domnule președinte, v-aș propune și propun și comisiei să fie de acord să reformulez acest amendament și să spun: " a unei locuințe minime, definită potrivit actelor normative în vigoare pentru locuințele sociale".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna președintă Smaranda Dobrescu, poftiți.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

O anumită acuratețe în lege nu strică. La acest lucru cred că s-a gândit și domnul coleg, domnul deputat Barbu.

Pe de altă parte, gândim că o familie se află într-o stare temporară de necesitate a unui venit minim garantat și acordării unui ajutor social. Dacă el, prin faptul că are 2, 3, 5 metri pătrați în plus pentru familia lui l-ar duce la imposibilitatea de a se califica pentru venitul minim garantat și l-am determina să-și vândă locuința, atunci probabil că tulburările sociale ar fi cu dublu aspect, ar avea mai multe componente: și locative, și de venit și așa mai departe.

Deci, noi considerăm că a spune câți metri pătrați reprezintă un barem pentru o persoană, este o condiție prea restrictivă care poate conduce la pierderea vocației de a se califica pentru unele familii care cu adevărat sunt sărace. Mai mult, baremul pe care ni-l propune, conform legii, domnul coleg, se referă la locuințele sociale. Or, gândim că o familie nevoiașă, în acest moment poate să locuiască și într-o altă locuință, diferită de cea socială, care are spații ceva mai mari. Noi nu putem să-l obligăm, în dorința de a se califica la ajutor să-și vândă locuința.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș fi de părere că intervenția domnului coleg deputat Barbu lămurește într-un fel această chestiune, pentru că terminologia folosită în textul propus de Guvern lasă posibilitatea de a interpreta fel și fel locuința minimă, ce poate varia de la un loc la altul, îi poate da posibilitatea la abuzuri. Oricum, trebuie să avem un punct de referință și eu cred că domnul Barbu, dacă s-a gândit la locuințele de serviciu, totuși ar fi un punct forte de referință: locuințele sociale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați auzit argumentele domnului deputat Gheorghe Barbu, precum și explicațiile date de doamna președinte a Comisiei pentru muncă.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Gheorghe Barbu, care a fost respins de către comisie.

Cine este pentru? 4 voturi pentru, insuficient pentru a se adopta.

Supun, în consecință, art. 8 în totalitate votului dumneavoastră.

Cine este pentru art. 8? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împtrivă.

Cu două voturi împotrivă art. 8 a fost votat.

Stimați colegi,

Vă rog să constatați că timpul votat pentru dezbaterea acestei legi a fost epuizat și, în consecință, trecem la vot pentru articolele care au mai rămas fără dezbateri.

La titlul secțiunii dacă aveți obiecțiuni? A trecut timpul, nu vă supărați. A trecut timpul luând cuvântul și în dezbateri generale și unde a trebuit și unde nu a trebuit.

Deci, votăm doar amendamentele.

La art. 12 amendamentul 4 de la pagina 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

La celelalte articole votate în unanimitate, de la 13 până la 22. La 22 urmăriți, vă rog, amendamentul 4 de la pagina 2. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 23 avem amendamentul 6 de la pagina 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De la art. 24 nu au fost amendamente, se admite în unanimitate.

La art. 25 avem amendamentul 7 de la pagina 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 26 avem amendamentul 8 de la pagina 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La 27 nu au fost amendamente.

La 28 amendamentul 9, de la pagina 4.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolele 29 nu au fost amendamente.

La 30 amendamentul 10 de la pagina 4.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fac precizarea că votându-se amendamentul, implicit s-a votat textul articolului respectiv, astfel cum a fost amendat.

Dacă amendamentul privește numai un alineat, la celelalte neexistând amendamente și obiecțiuni, se socotesc votate în unanimitate.

La art. 31 aveți amendamentul 11.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În continuare, de la art. 32 și până la 35 n-au existat amendamente, deci se votează în unanimitate.

În consecință, epuizându-se dezbaterea pe articole și pe amendamente, vom supune acest proiect de lege votului final de joi, amintindu-vă că este vorba de o lege cu caracter organic. Urmează pauză până la ora 14,00, după program.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă luați locurile în băncile dumneavoastră, pentru a continua lucrările.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2001 pentru completarea articolului 152 din Legea Administrației Publice Locale, nr. 215/2001 (amânarea votului final).  

Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art. 152 din Legea administrației publice locale. Lege organică, procedură de urgență.

Îl rog pe domnul deputat Bara să ne prezinte timpii de dezbatere pe care îi propune comisia.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că ordonanța de urgență are un singur articol, propun 5 minute. Și aș vrea să mai informez Camera că la întocmirea raportului am avut avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină și imunități și al Consiliului Legislativ.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să facă vreo precizare prealabilă? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege de aprobare a ordonanței. Vă rog să îl urmăriți în paralel cu raportul comisiei sesizate în fond.

Poftiți, domnule deputat. O precizare prealabilă, da?

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitate.

Cunoaștem faptul că proiectul este în procedură de urgență și nu există dezbateri generale, așa că într-un minut o să încerc să spun câteva lucruri cu privire la titlul legii, care, de fapt, ar fi trebuit să fie dezbătute în cadrul procedurii de dezbateri generale.

Noi, Grupul parlamentar PD, apreciem că o asemenea ordonanță, emisă doar în considerentul unor persoane, este neconstituțională în raport cu art. 114 din Constituția României, care menționează în mod expres faptul că: "Ordonanțe de urgență se emit în situații excepționale".

Există un precedent, și anume Ordonanța nr. 22/1997, ordonanță declarată neconstituțională tocmai pentru acest motiv. În cazul acela, nu a fost întrunită situația excepțională pentru că, în realitate, se urmărea compatibilizarea calității de primar general cu cea de prim-ministru.

Noi credem că, prin similitudine, ne aflăm în fața unei situații identice și că această ordonanță, care a fost adoptată pentru a menține două fotolii de viceprimar la Primăria Capitalei, nu întrunește condițiile situației excepționale. Și, pe această cale, anunțăm încă de pe acum intenția Partidului Democrat de a sesiza la Curtea Constituțională această ordonanță, în condițiile în care ea va fi adoptată în această formă în ambele Camere ale Parlamentului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii de aprobare, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

La textul articolul unic, v-aș ruga să urmăriți amendamentul nr. 1, singurul, de altfel, din raportul comisiei sesizate în fond. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament, care, de fapt, adaugă un alineat nou, alin. 3? Nu aveți obiecțiuni.

Supun votului dumneavoastră amendamentul cu privire la articolul unic, al comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă..., 2 voturi împotrivă.

Îl rog pe domnul secretar Niță să vină în sală, pentru că domnul secretar Radu Stroe s-a încurcat la numărătoare! Repet, îl rog pe domnul secretar Niță să poftească în sală! Sau, dacă nu, domnul secretar Năstase!

Stimați colegi, amendamentul a fost adoptat. Și, în consecință, textul articolului unic al legii va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului.

La textul ordonanței de urgență, la titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi, constant, împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 2 voturi contra și 1 abținere, s-a adoptat titlul ordonanței de urgență.

În privința articolului unic al ordonanței de urgență, vă rog să observați amendamentul nr. 2. Corectez ceea ce am spus la articolul unic al legii, acolo nu se adăuga nici un amendament, se menționa doar că se aprobă cu următoarea modificare. Dumneavoastră ați votat amendamentul așa cum l-ați văzut în scris.

Un alineat nou se adaugă, însă, la textul articolului unic din ordonanță. Vă rog să-l urmăriți la amendamentul nr. 2. Aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 2? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă...

 
   

Domnul Radu Stroe:

14 voturi împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De unde le-ați scos?

Vă rog să vă exprimați din nou voturile pentru amendamentul nr. 2. Vă rog, inclusiv domnul ministru Gaspar. Rog și colegii din rândurile din spate să-și exprime votul! 32 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 32 voturi pentru și 14 împotrivă s-a adoptat amendamentul nr. 2. În consecință, textul articolului unic din ordonanța de urgență va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului.

Suntem în prezența unei legi cu caracter organic, vom supune proiectul de lege votului final joi.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române.  

În continuare, urmează Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române. E Comisia pentru apărare aici? I-aș ruga pe șefii grupurilor parlamentare să-și poftească pe colegii dumnealor în sală, pentru că este o lege importantă și este păcat să o dezbatem într-o prezență atât de "subțiată".

   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar PRM, solicităm să faceți apelul nominal. (Rumoare.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În ce scop?

 
   

Domnul Vasile Moiș (din sală):

Ca să știm cvorumul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, vreau să vă anunț că potrivit regulamentului noi nu mai avem cvorum de lucru.

 
   

Domnul Vasile Moiș (din sală):

Nu aceasta este problema, dar avem dreptul să solicităm.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Dumnealui e lider?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Are asentimentul grupului parlamentar.

Vă rog, Grupul parlamentar PRM, să votați dumneavoastră întâi, dacă sunteți de acord cu propunerea colegului dumneavoastră? (Membrii Grupului parlamentar PRM prezenți în sală sunt de acord în unanimitate cu propunerea făcută.)

Stimați colegi de la PRM,

Eu sunt convins că dumneavoastră ați avut în vedere să sprijiniți adoptarea acestei legi, eu însă sunt obligat să respect regulamentul: apelul nominal se face pentru a verifica un vot...

 
   

Domnul Vasile Moiș (din sală):

Renunțăm la propunere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Să anunțe la microfon că au renunțat, pentru stenogramă!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Au microfoane în sală și s-a auzit.

Îl rog pe domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să propună termenii de dezbatere: durata intervențiilor fiecăruia și durata finală.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem ca termen de dezbatere 45 de minute și pentru intervenție maxim 3 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă ați observați, în raportul comisiei sunt 80 de amendamente admise și 182 de amendamente respinse. Este vorba de o lege organică, de o lege foarte importantă și pe care nu o vom putea parcurge în nici un caz în 45 de minute. Nu vreau neapărat să fiu în contradicție cu propunerea domnului președinte Răzvan Ionescu, dar cred că, obiectiv vorbind, nu avem cum. Pe de o parte.

Pe de altă parte, deși proiectul a fost propus a fi dezbătut în procedură de urgență, totuși, termenele prevăzute de regulament nu au fost respectate. Și sunt determinări obiective în această privință.

De aceea, propun să dezbatem această lege, nu în procedură de urgență, ci așa cum, de facto, s-a întâmplat și în dezbaterea în comisie, care n-a respectat termenul de 3 zile privind depunerea raportului, să dezbatem proiectul în procedură normală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, numai o clipă! Am rugămintea să vă aduc la regulament, procedura de urgență a fost adoptată deja, dumneavoastră puteți propune eventual alți timpi de dezbatere.

Uite, domnul președinte al comisiei vine în întâmpinarea dumneavoastră, pentru a asigura mai mult timp dezbaterilor.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Având în vedere sugestiile făcute de colegul meu, propunem prelungirea dezbaterilor la acest proiect la 60 de minute, cu 3 minute pentru fiecare intervenție. Dar, o să vedeți pe parcursul dezbaterilor, sunt amendamentele, cele 183 respinse, ale Grupului parlamentar UDMR și ale Grupului parlamentar PD, care se referă la altă structură de lege. Practic, noi, dacă respingem primul articol al propunerilor lor, după aceea, automat, se resping și celelalte amendamente, întrucât dânșii au venit cu o altă formă a legii. O oră...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Cred că nu suntem serioși! Dacă ne propunem să dezbatem o lege care privește organizarea și funcționarea poliției, una din cele mai importante legi, o lege care este absolut necesară și ține de corelarea cu cerințele europene – și din această cauză a fost trecută în procedură de urgență, ne propunem să dezbatem 100 și ceva de amendamente respinse și încă o mulțime de amendamente admise într-un timp de o oră..., mi se pare că Parlamentul României nu este serios, față de importanța acestei legi!

Eu, dacă tot discutăm de 3 minute de intervenție, aș spune ca, atunci, să facem o corelare între acest termen și numărul de amendamente și hai să găsim o soluție care să fie viabilă. De aceea, vă propun un minim de 5 ore de dezbatere. Dacă domnul președinte al comisiei are dreptate, atunci vom fi sub acest termen și nu este nici un fel e problemă. Dar cred că nu trebuie să avem în față o ghilotină a votului, în momentul în care termenele se încheie.

Deci, dacă se întâmplă să aibă dreptate domnul președinte și să nu se mai susțină anumite amendamente, nu e nici un fel de problemă, suntem sub acest interval. Dar, ca să ajungem să nu putem dezbate lucruri importante, care țin de o chestiune extrem de importantă pentru România, care, din păcate, nu a fost făcută de ani de zile, eu cred că nu procedăm cum trebuie.

Eu vă propun să acceptăm aceste 3 minute de care vorbește dânsul și să corelăm cât de cât termenele, să spunem, un 5 ore. Spun încă o dată, dacă are dreptate, suntem sub acest interval și nu e nici un fel de problemă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Niță, din partea Grupului parlamentar PDSR.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să facem o chestiune, să spunem, de împăcare a tuturor părților: vă propun două ore jumătate, în așa fel încât toată lumea să fie mulțumită. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Părându-mi-se cea mai rezonabilă dintre cele trei propuneri și fiind ultima...

Voci din sală:

Patru!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai este încă una?

 
   

Domnul Constantin Niță:

Evident că aceasta presupune prelungirea programului, de la 16,30 la ora 18,00, nu?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Țineți cont și de program!

 
   

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnule președinte,

Pentru că se invocă de către colegii noștri, care, astăzi, sunt organizați în opoziție, în Parlament, importanța acestei legi, eu zic să fiți de acord cu discuția atât cât va fi nevoie pentru epuizarea susținerii tuturor amendamentelor, dar în intervenții nu mai lungi de 1 minut. Și în felul acesta cred că toată lumea va fi mulțumită. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul nostru de la UDMR. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Marton Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este clar că dacă avem 80 de puncte în raport și s-au propus 3 minute pe intervenție, dacă la fiecare punct va fi doar o singură intervenție, ajungem la 4 ore de discuție. Dacă va fi una pentru și una contra, ajungem la 8 ore de discuție.

Mi se pare că 4-5 ore de discuții ar fi un timp rezonabil. Dacă terminăm mai repede, vom termina mai repede; dacă nu reușim astăzi, terminăm săptămâna următoare. Oricum, terminăm în această sesiune.

Eu cred că, totuși, e prea importanță legea, sunt prea multe amendamente, atât admise cât și respinse, ca să propunem un timp de 45 de minute. Că, o să vedeți, la 45 de minute sau chiar o oră, nu vom reuși să parcurgem toate amendamentele și se va ajunge la votare, fără motivarea nici măcar a amendamentelor admise. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Ca să deblocăm puțin discuțiile și să putem să intrăm pe dezbaterea legii, vă propun un timp de 60 de minute, cu posibilitatea de a prelungi dezbaterile, și cu intervenții nu mai lungi de 1 minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Suntem în fața, cred, a vreo șase propuneri. Haideți, fără a pleca din sală, să facem o discuție între reprezentanții ficărui grup parlamentar și președintele comisiei și să stabilim împreună un lucru. Pentru că, altfel, votăm total împrăștiat, inclusiv din grupul majoritar s-au făcut trei propuneri, pe care o s-o voteze?

Hai să stabilim o chestiune, cădem de acord cu bună-credință toată lumea și mergem mai departe. Altfel, o să facem intervenție peste intervenție pentru a discuta o chestiune, care, după părerea mea, este banală.

Pentru 2 minute, acolo, la dumneavoastră, în față, să vină câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, stabilim un lucru și mergem cu el, ca să ne deblocăm.

Și, dacă mai stăm puțin, mai facem și alte propuneri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ca moderator al discuțiilor, având în vedere atâtea propuneri câte s-au făcut, îmi permit să vă sugerez 4 ore, cu 3 minute de discuție. Și, în eventualitatea când se vor ridica probleme serioase, să putem prelungi acest termen. De acord?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere și 1 vot împotrivă, s-a adoptat această modalitate de repartizare a timpilor de discuție.

Să trecem la dezbateri.

Dorește domnul ministru sau președintele comisiei să prezinte câteva chestiuni prealabile? Domnule general Sandu, v-aș ruga să veniți la tribună, dar să nu uitați timpii pe care i-am votat pentru fiecare intervenție. Poate așezați discuțiile pe niște făgașe mai liniștitoare pentru cei care nu recunosc valabilitatea prevederilor legii. Poftiți.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Domnilor deputați,

Sunt onorat că mă aflu în fața dumneavoastră, din cel puțin două motive: unul, că este prima dată, și al doilea, că încerc să susțin Proiectul Legii Poliției, care a fost realizat din necesitatea alinierii legislației românești la legislația europeană, pentru a realiza demilitarizarea Poliției și pentru a delimita foarte clar competențele Poliției față de alte structuri, chiar și față de alte structuri din Ministerul de Interne.

Prezentul act normativ reglementează și stabilește activitatea Poliției Române, definește cadrul general cu specificarea unor limite ale modalităților de acțiune impuse de lege, de asemenea, raporturile dintre Poliție cu celelalte autorități, inclusiv prefecți, consiliile județene, consiliile locale, primari și modalități de împiedicare, de neutralizare a acțiunilor agresive ale persoanelor cu un potențial infracțional ridicat; inclusiv folosirea mijloacelor din dotare, folosirea armelor albe, a armelor de foc, dar, bineînțeles, numai în condițiile legii.

În acest proiect de lege apar și instituții noi, cum ar fi Autoritatea teritorială de ordine publică și Consiliul consultativ, al căror scop îl reprezintă îmbunătățirea prestației poliției. De asemenea, prestația Poliției în folosul comunității, pentru comunitate, la parametrii și la indicatorii pe care ni-i va stabili.

Totodată, se reformulează unele atribuții ale Poliției Române, precum: drepturile și obligațiile polițiștilor în conformitate cu actualul cadru legislativ; enunțarea principiilor de bază ale activității de conducere a informațiilor, introducerea unor modalități specifice de acțiune, cum ar fi polițistul acoperit; de asemenea, și introducerea altor instituții, pentru a putea să avem o mai mare eficiență în combaterea crimei organizate.

În același timp, textul reglementează și aspecte privind asigurarea logistică, materială și financiară a Poliției Române.

Proiectul de Lege de organizarea și funcționarea a Poliției, în sensul celor menționate, este impus, după cum arătam, de necesitatea armonizării legislației interne la legislația internațională și sperăm că prin introducerea celor două instituții: e vorba de Autoritatea teritorială și Consiliul consultativ, se realizează o lege modernă, o lege care să poată permite Poliției, ca o instituție civilă, să își îndeplinească atribuțiile de serviciu, conform comandamentelor sociale impuse de comunitate.

Având în vedere cele expuse, vă rog să aprobați acest proiect. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei se dorește o precizare prealabilă sau trecem direct la dezbatere? Trecem, atunci, la dezbaterea legii pe texte.

Asupra titlului, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La Cap. I, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art. 1, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 2 nu sunt obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Poftiți, domnule profesor. Sunt convins că a fost atacată limba română în acest articol.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Și foarte grav!

La art. 2, în forma inițială, rândul 2, se impune intercalarea articolului "al" pentru fluența enunțului: "Activitatea Poliției Române constituie serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mi se pare evident. Dacă inițiatorul are altă părere? Nu.

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră art. 2, cu această precizare de formulare corectă, pentru realizarea acordului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 3, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 2. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

La art. 3, forma adoptată de comisie, rândul 4: "…și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale". Deci, înlocuirea virgulei cu conjuncția "și".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, că mai este un "și" mai departe: "…cu asociațiile, organizațiile neguvernamentale, precum și..."

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Evident, nu am ignorat acest lucru. Nu am mai citit pentru că...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vor ieși prea mulți "și" la numărătoare?

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Nu, este obligatoriu. "…și colaborează", cu cine? Nu se poate spune: "cu asociațiile, cu organizațiile neguvernamentale" și să rămână suspendat. Enumerarea respectivă trebuie să se încheie cu un ultim termen, precedat de "și". Pentru că este o enumerare, după care începe a doua: "precum și cu cetățenii, în limitele legii". Acolo, intercalarea lui "și" se impune.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, pe mine m-ați convins, dar eu trebuie să supun la vot precizarea dumneavoastră.

Deci: "În îndeplinirea misiunilor care îi revin, Poliția Română cooperează cu toate instituțiile statului, colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale, precum și cu cetățenii, în limitele legii".

De acord cu această îmbunătățire redacțională? Da. S-a adoptat în unanimitate amendamentul nr. 2, care dă o nouă configurație art. 3.

La art. 4 alin. 1 nu sunt amendamente de la comisie. Dacă dumneavoastră aveți? Unde aveți, domnule deputat? La alin. 1 nu puteți avea, pentru că nu ați avut la comisie, puteți face cel mult precizări de redactare.

 
   

Domnul Vasile Moiș:

O să vedeți că la comisie mi s-a respins.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nominalizați-l în raport!

 
   

Domnul Vasile Moiș:

La amendamentele respinse, la poz. 6. Este un amendament al Grupului parlamentar PRM, pe care noi continuăm să îl susținem, pentru că este într-o redactare corectă acest articol. Îl aveți, cred, la dispoziție, domnia voastră. Deci susținem art.4 alin.1, așa cum a fost redactat în scris.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul, ați văzut amendamentul nr.6 de la pag.36?

Vă rog, domnule general, să explicați la tribună de ce este mai bine să rămână textul inițial.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Susținem textul inițial: "Poliția se organizează corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării.", din două motive: în primul rând, pentru că prima dată se referă la organizarea administrativ-teritorială, iar noi acum discutăm de poliția care se modelează după aceste structuri, și, în al doilea rând, este vorba și de consecvenț㠖 și în Legea administrației publice locale se folosesc acești termeni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Eu sunt obligat, după Regulament, să propun întâi amendamentul care a fost respins, pentru că nu au fost amendamente din partea comisiei. Ați ascultat și obiecțiile inițiatorului.

Cine este pentru amendamentul Grupului parlamentar al PRM? 14 voturi pentru amendamentul PRM-ului.

Împotrivă? 51 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 14 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă, 3 abțineri, s-a respins amendamentul Grupului parlamentar PRM.

În consecință, supun votului dumneavoastră art.4 alin.1. în alcătuirea inițială.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Stimați colegi,

Cu 63 de voturi pentru, 10 împotrivă și 3 abțineri, art.4 alin.1 a fost votat în alcătuirea inițială.

La art.4 alin.2, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.7, pag.36.

Vă rog, domnul deputat.

 
   

Domnul Constantin Niculescu:

Domnule președinte,

La alin.2 al art.4, eu am propus ca, în cadrul sectoarelor din transporturi care vizează poliția, transporturile feroviare, aeriene, navale, să fie introdus și segmentul de transporturi rutiere, pentru că eu cred că poliția rutieră este una din polițiile cu care ne întâlnim cel mai des. Ea există în cadrul IGP, și nu cred că ar strica dacă ea ar fi funcțională și din acest punct de vedere. Nu cred că modifică cu nimic, cu atât mai mult cu cât orice formă de transport cu automobilul este un transport rutier – de mărfuri sau de persoane.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci amendamentul dumneavoastră viza adăugarea componentei rutiere la polițiile de specialitate. Respingerea nu este motivată, nu este argumentată.

Poftiți, domnul deputat.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

Domnule președinte,

Noi am avut această discuție în cadrul comisiei. Argumentul comisiei și al inițiatorului este unul singur: aici, noi vorbim de organizarea poliției după specificul unor sectoare ale economiei naționale. Nu există sector al economiei "transporturi rutiere". Vă rog să nu vă supărați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

În primul rând, chiar titulatura "după specificul unor sectoare ale economiei" este restrictivă. Îngustează desfășurarea în continuare a articolului.

Justificată ar fi fost introducerea și a poliției rutiere. A mai fost un argument: acela că poliția va trece în sectorul civil, după organizarea acesteia, la transporturi.

Ambele probleme pot fi dezbătute pro și contra. Părerea mea este că ele nu sunt susținute argumentat de către Ministerul de Interne și de către cei care nu au fost de acord cu acest vot.

În ceea ce mă privește, eu am votat, pentru că este mult mai important acest transport rutier decât unele de aici. De exemplu, ce face poliția navală?! Păzește niște sectoare, niște intrări sau ieșiri din port. Nu are nici o atribuție la acțiunea navală. Pe când, aceasta are mult mai multe atribuții.

Faptul că nu este un sector economic, este o mare greșeală. Produce la fel ca toate celelalte sectoare, mai mult sau mai puțin. Să spui că nu produce deloc, deci că nu fac parte din economia națională transporturile rutiere, este o greșeală impardonabilă.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu (din sală):

Domnule președinte, aș dori să-i dau o replică. Să-i explic care este diferența dintre o ramură economică și o întreprindere economică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu de la definiția ramurii economice trebuie să pornim, ci de la cazuistică. Nu definiția ramurii economice ne ajută pe noi să rezolvăm o chestiune practică.

Îl rog pe domnul general Sandu să se pronunțe.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Aș vrea să amintesc faptul că la alin.1 se spune că poliția se organizează corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale. Bineînțeles că în alin.1 se spune că se poate organiza după specificul unor sectoare economice, care sunt enumerate.

De ce nu am introdus poliția rutieră la acest domeniu special: pentru că poliția rutieră este un fapt cotidian. Ea face parte foarte mult din ordinea publică și cooperează foarte mult cu poliția de ordine publică, iar în textul respectiv ne-am gândit să fie enumerate numai acele domenii care sunt speciale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Nu am înțeles care este argumentul. Și ce dacă este un fapt cotidian?

 
   

Domnul Florin Sandu:

Argumentul este că poliția circulației face parte din ordinea publică și, împreună cu Direcția de ordine publică, realizează aceste atribuțiuni. Fiind necesară și o reglementare într-un domeniu special, am enumerat acele domenii speciale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi,

Ați auzit explicațiile tuturor. După Regulament, eu sunt dator să supun întâi la vot amendamentul comisiei. Dacă pică acesta, atunci luăm în considerare alte voturi.

Cine este pentru amendamentul comisiei de la pct.3, referitor la alin.2 al art.4? 75 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu 75 de voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere, s-a adoptat amendamentul de la pct.3 și, în consecință, noua structură a art.4 alin.2.

La art.4 alin.3 nu au fost obiecții din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La titlul cap.II comisia nu a avut obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.5...

 
   

Domnul Vasile Moiș (din bancă):

Aveam un amendament respins la art.4 alin.3.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare rău, dar am ajuns la art.5. Nu ne putem întoarce pentru cineva care pierde rândul.

La art.5 alin.1, lit.a), b) și c) nu au fost obiecții. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți.

La art.5, lit.d), vă rog să urmăriți amendamentul nr.4 al comisiei de la pag.3. Dacă aveți obiecții la acest amendament.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Formularea este următoarea: "...alte unități pentru transporturi feroviare, aeriene și navale, inclusiv poliție de frontieră sau alte unități cu activitate specifică care rezultă din atribuțiile poliției române."

Deoarece în acest articol, unde se definește structura poliției române, nu s-a avut în vedere prezentarea în detaliu pe componentele principale rezultate din capitolul "Atribuții ale poliției române" și este prezentată doar structura teritorială a poliției, considerăm că este necesar să exemplificăm, să dăm un model de încadrare – ce tipuri de unități de poliție sunt. Sigur că ar fi fost bine dacă toate tipurile de unități de poliție ar fi fost aici precizate, pentru că acest lucru ar fi asigurat transparența organizării poliției către public. Transparența organizării poliției este un element central în ideea apropierii noastre de legislația europeană, și aici ar fi trebuit să apară toate unitățile poliției, așa cum este ea organizată prin această lege, conform atribuțiilor care îi sunt date prin lege.

De aceea, susținem acest amendament pe care l-am prezentat și care a fost respins prin vot fără motivare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al Comisiei pentru apărare, vă rog să vă pronunțați și vă rog să dispuneți corpului dumneavoastră tehnic să motiveze respingerea amendamentelelor, pentru că s-ar putea ca multe din amendamentele respinse să nu mai fie reiterate, deoarece deputații, văzând motivul de fond pentru care au fost respinse, pot să nu le mai invoce. Respingerea amendamentului se motivează. Rog să dispuneți staffului dumneavoastră tehnic să se conformeze acestor norme de alcătuire a rapoartelor.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Am înțeles, domnule președinte.

Art.5, lit.d), în formularea domnului deputat Canacheu, se regăsește la art.4 alin.2 pe care tocmai l-am votat. Așa cum spunea dânsul, formularea domniei sale ar fi restrictivă, referindu-ne numai la anumite unități ale poliției. De aceea, susținem în continuare formularea comisiei "...alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției înființate potrivit legii..." Cu această formulare, credem că acoperim întregul spectru de unități ale poliției.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, mulțumesc.

Potrivit Regulamentului, sunt dator să supun întâi votului amendamentul nr.4 de la pag.3 al comisiei, pentru art.5, lit.d).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, art.5, lit.d) va avea alcătuirea rezultată din votul pozitiv al amendamentului nr.4.

La art.6, vă rog să urmăriți amendamentul nr.5 de la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.7, vă rog să urmăriți amendamentul nr.6 de la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni.

Vă rog, domnul deputat Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

La art.7 vă propun trei amendamente redacționale. În primul rând, la rândul 5, în locul formei neliterare "îndrumă", forma literară "îndrumează". Forma "îndrumă", repet, este neliterară și evocă limbajul activiștilor P.C.R., aceiași care ne-au procopsit și cu pronunțare "prevedere" plină de vitalitate până în zilele noastre.

"El ne-ndrumă și ne-nvață

Să croim o nouă viață".

Al doilea amendament: la rândul 2 de la pag.4, înlocuirea virgulei după "economico-financiare" prin conjuncția "sau". Deci, să fie: "...economico-financiare sau bancare..."

La rândul 3, propun eliminarea cuvintelor "precum și", motivul fiind că același enunț mai apare și pe rândul 7, și atunci se evită repetarea și se obține o enumerare perfect coerentă. Întregul context va fi: "...circumscrise crimei organizate, criminalității economico-finaciare sau bancare, a altor infracțiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și orice alte atribuții date în competența sa prin lege".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, domnule deputat.

Poftiți, domnule deputat Canacheu.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Am avut un amendament respins la pct.18 de la pag.40.

La art.7, acolo unde este definit Inspectoratul General al Poliției, cu activitățile pe care le desfășoară, este introdusă o clasificare preluată din Codul Penal, în care se spune că această instituție, IGP-ul, "...va investiga cazuri deosebit de grave din cadrul crimei organizate".

Amendamentul nostru la art.7 susține eliminarea sintagmei "deosebit de grave", deoarece toate infracțiunile din zona crimei organizate sunt deosebit de grave. Deci toate infracțiunile din această zonă sunt grave, și ar fi greu de ales între ele care sunt mai grave, care sunt mai puțin grave, care sunt deosebit de grave, dacă stabilim prin Legea poliției care sunt acestea.

Deci, susținem amendamentul de la art.7, care elimină sintagma "deosebit de grave". În rest, textul rămâne același.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Sandu, puteți comenta acest amendament, pornind eventual de la Codul Penal?

 
   

Domnul Florin Sandu:

Se face o clasificare în Codul Penal vis-a-vis de pragurile de infracțiuni grave, deosebit de grave, iar la nivelul Inspectoratului General al Poliției am considerat că numai acele cauze și infracțiuni deosebit de grave să fie la nivelul de investigare a acestei unități centrale, pentru că altfel n-ar mai putea să-și realizeze și celelalte atribuții de îndrumare și de control. Astfel, pragul de la care se va ocupa de aceste infracțiuni trebuie să fie foarte ridicat. Deci se va ocupa numai de infracțiunile deosebit de grave. De ce spunem "deosebit de grave": pentru că așa sunt clasificate și în Codul Penal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci susțineți menținerea textului în amendamentul comisiei.

Poftiți, domnule Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Se vorbește foarte mult în ultima vreme de o creștere a crimei organizate, de o problemă pe care o avem în domeniul crimei organizate. Discutând de crima organizată, ea presupune o organizare, presupune rețele, presupune tot felul de astfel de lucruri. Este unul din flagelurile de care ne izbim, și credem că astfel de chestiuni nu pot fi tratate ca deosebit de grave sau mai puțin grave sau în alte astfel de categorii. Este adevărat, în Codul Penal există această prevedere, și anume: se pedepsește într-un fel sau altul ceea ce reprezintă o infracțiune deosebit de gravă, însă repet: este o problemă asupra căreia opinia publică a atras de multă vreme atenția, și eu cred că este cazul să lăsăm fără "deosebit de grave". Sigur că în cadrul acestui organism se pot face tot felul de trimiteri către celelalte structuri, dar a clasifica drept deosebit de grave numai acele lucruri care sunt deosebit de grave în domeniul crimei organizate, pentru că nu vorbesc de alte chestiuni, mi se pare că nu este în spiritul a ceea ce se așteaptă de la poliție și ceea ce trebuie să dăm noi poliției ca atribute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

Domnul Drăgănescu.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că aici într-adevăr este vorba de două noțiuni: pe de o parte, Inspectoratul General al Poliției și unitățile de poliție subordonate se ocupă de cercetarea infracțiunilor deosebit de grave, indiferent că vin de la crima organizată sau vin de la cetățeni care nu aparțin rețelelor de crimă organizată, și, pe de altă parte, se referă la infracțiunile circumscrise crimei organizate. Este adevărat, din text, așa cum rezultă el în formularea comisiei, aceste două domenii tind să fie confundate. De aceea, eu aș propune eventual să găsim o soluție aici: să rămână "...cercetarea infracțiunilor deosebit de grave, a celor circumscrise crimei organizate...", și textul curge. Cred că astfel ar fi clar că este vorba de două domenii de care se ocupă în mod direct IGP-ul, prin unitățile subordonate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să dăm totuși credit limbajului de specialitate și celor care se ocupă de aceste probleme. Limbajul obișnuit nu este același cu rigoarea științifică. Trebuie să existe o terminologie unitară în domeniul dreptului penal.

În consecință, mai dau cuvântul încă o dată domnului general Sandu.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Îmi cer scuze. Crima organizată înseamnă săvârșirea de două sau mai multe persoane între care există relații ierarhice sau personale, folosirea unui potențial infracțional ridicat pentru controlarea teritoriilor, sectoarelor economice, pentru săvârșirea de noi infracțiuni, în vederea obținerii unui folos financiar deosebit.

Deci aceasta este crima organizată și, de asemenea, are o listă de 25 de infracțiuni; 25 de infracțiuni care pleacă de la omoruri, de la traficul de mașini... Mergând și enumerând toate aceste infracțiuni, deci noi vorbim de Inspectoratul General al Poliției, aceste infracțiuni, dacă noi le dăm numai în sarcina Inspectoratului General al Poliției, ca unitate centrală, atunci Direcția Poliției Capitalei, sectoarele de Poliție, Polițiile județene ar însemna că nu ar trebui să se mai ocupe de aceste infracțiuni comise de două sau trei persoane. De aceea este necesar acest prag pentru cele deosebit de grave, pe de o parte, pe de altă parte este problema argumentului din Codul penal și un alt argument este faptul că noi suntem supravegheați de Curtea Supremă de Justiție care, de asemenea, are în competență aceste infracțiuni deosebit de grave.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De Parchetul de pe lângă Curtea Supremă.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Parchetul, mă scuzați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Sunt dator să supun întâi votului amendamentul comisiei. Vă trimit la amendamentul 6 de la pag.3, dar sunt, de asemenea, dator, pentru limba română, să vă propun și corecturile pe care domnul deputat Cazimir le-a formulat, respectiv la rândul 5 din pag.3, în loc de "îndrumă", "îndrumează", eliminarea particulei "precum și" din pag.4, rândul 3, iar după sintagma "economico-financiare", în loc de virgulă, să se menționeze "sau"; deci "economico-financiare sau bancare".

Cu aceste precizări terminologice pe care ni le-a propus colegul nostru, vă propun textul amendamentului în această formulare. Deci comisia ni-l propune, eu vi-l propun pentru vot.

Cine este pentru? 64 voturi.

Domnule Cazimir, dumneavoastră nu votați pentru pentru propriul amendament?

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Stimați colegi,

Cam 30% dintre dumneavoastră nu votează. Deci, cu această precizare neutră, constat aritmetic rezultatul votului.

Pentru amendamentul 6, au votat 64 de deputați, împotrivă 3 și 1 abținere.

La art.8, vă rog să urmăriți amendamentul 7.

Dacă aveți obiecțiuni?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare foarte bine că există o personalitate, aici, de competența domnului gen.Sandu și eu cred că dumneavoastră veți urmări acest amendament pe care eu nu l-am votat în comisie și precizez de ce.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Identificați-l, pentru colegii noștri, ca să vă urmărească în cunoștință de cauză.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Da. Art.8 prevede: "Inspectoratul General al Poliției este condus de inspector general numit prin Hotărârea Guvernului României, la propunerea ministrului de interne, cu consultarea Corpului Național al Polițiștilor". Acesta este textul inițiatorului și cred că este acoperitor, este mult mai bun decât ceea ce s-a votat ca amendament la comisie, spunând că: "Inspectoratul General al Poliției este condus de un inspector general numit prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor".

De ce spun acest lucru? Pentru că din motivația pe care foarte bine a redat-o domnul gen.Sandu aici, deci punctul de vedere al inițiatorului, este clar că noi avem drept scop armonizarea legislației interne cu prevederile cuprinse în acte normative din țări cu tradiție democratică și nu în ultimul rând raporturile Poliției cu celelalte autorități ale administrației publice, care sunt prezente în Guvern. Deci să nu șuntăm această răspundere, să meargă direct ministru de interne –prim-ministru, ci ea trebuie și la ceilalți factori care compun și care constituie administrația publică, de fapt să nu facă parte din hotărârea care înseamnă numirea unuia dintre cei mai importanți oameni ai Poliției Române.

În concluzie, cred că textul inițiatorului, art.8, este mult mai acoperitor și merge pe linia a ceea ce urmărim în această lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, vă întreb dacă sunt alte numiri, de alte posturi prin Hotărâre a Guvernului. Deci știți că sunt alte posturi care sunt numite prin Hotărâre a Guvernului? Aceasta ca să vă puteți, eventual, argumenta mai consistent propunerea dumneavoastră.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule președinte,

Acum, a pune această problemă, față de ceea ce noi discutăm în această lege, eu cred că nu vreți dumneavoastră, practic, să dau o explicație referitor la celelalte puncte, pentru că, în această situație, sigur că propunerea aparține ministrului de interne, însă ea trebuie luată de comun acord de Guvern sau cu majoritate, semnată de primul-ministru, așa cum se întâmplă de obicei, însă cu cunoștința tuturor membrilor Guvernului. Pentru că a propune numai ministrul de interne și a trece direct ca această propunere să se hotărască de către primul-ministru cred că este o ocolire a plenului Consiliului de Miniștri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentanții comisiei, care au făcut acest amendament, să-și precizeze poziția și să răspundă domnului deputat, obiecției, și pe urmă domnul gen.Sandu.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Un prim argument la varianta comisiei, domnule președinte, ar fi că inspectorul general are rang de secretar de stat și este numit prin decizia primului-ministru.

Dacă parcurgeți varianta comisiei, o să vedeți, așa cum a susținut și colegul meu, o transparență referitoare la această numire, întrucât primul-ministru face această numire la propunerea ministrului, după ce acesta consultă Corpul Național al Polițiștilor. O să vedeți, este o structură nouă care apare în Statutul Polițiștilor, pe care o să-l discutăm, probabil, săptămâna viitoare. Deci ministrul de interne nu face această propunere în necunoștință de cauză, ci, dimpotrivă, are la dispoziție un forum consultativ care este o persoană juridică de drept și propune primului-ministru, după aceea, numirea în funcție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Boiangiu.

V-aș ruga să aduceți elemente suplimentare intervenției dumneavoastră.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule președinte,

Îmi pare foarte rău că domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională reduce, totuși, această decizie atât de importantă la consiliu, această structură pe care noi o specificăm și o votăm și devine lege prin această Lege a Poliției, însă ea are rol consultativ și se reduce, deci, la această structură: ministru de interne și prim-ministru.

Deci nu putem ocoli plenul, repet, unde sunt responsabilii administrației publice, pentru că noi avem interesul ca să se armonizeze această Lege a Poliției cu tot ce înseamnă documente privind administrația publică, în general. Deci eu cred că este logic ceea ce spun și ceea ce a explicat dânsul, îmi pare rău, nu intră în tema discuției noastre.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Sandu, ați văzut, lumea așteaptă cu încredere s-o lămuriți.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Vă dați seama, domnilor deputați, că mi-ar conveni să fie Hotărâre de Guvern, dar trebuie să mă înclin și eu în fața unor texte de lege și în acest text de lege este vorba de Legea de organizare și funcționare a Guvernului României și a ministerelor, la art.15, secțiunea "Primul-ministru" spune că, la lit.d), numește secretarii de stat. Eu nu am nici funcția de secretar de stat, sunt subsecretar de stat. Dacă numește secretarii de stat, deci numește și eliberează din funcție și aceasta, conform art.19, o face prin decizii, emite decizii în condițiile legii.

Deci, pentru că este prevăzut într-un act normativ de organizare și funcționare a Guvernului, mă face să renunț la textul inițial și să fiu de acord cu textul propus de comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Având în vedere că nici nu s-a formulat un amendament contrar celui propus de comisie, supun votului dumneavoastră amendamentul 7 cu privire la...

Poftiți, domnule Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Inainte de a discuta o chestiune de fond, aș vrea să vă pun o problemă de, hai să zicem, procedură și dacă, sigur, cădem de acord, putem discuta mai departe.

În această lege privind organizarea și funcționarea Poliției, se pune problema organizării Corpului Național al Polițiștilor și iată că aici are un anumit atribut, și anume este consultat în numirea șefului IGP-ului. Ulterior, în legea pe care încă nu am votat-o și care s-a dezbătut ulterior acesteia, se definește acest forum național al polițiștilor.

În momentul acesta, nu există un amendament legat de această problemă și de toate celelalte legate de Corpul Național al Polițiștilor, ce atribuții sau acolo unde mai apare el. Însă definirea care apare ulterior în Legea privind Statutul polițiștilor, unde iar este acest Corp Național al Polițiștilor, este o persoană juridică de drept public, ridică și implică anumite probleme.

Spun încă o dată: nu există un amendament în acest moment, însă faptul că într-o lege ulterioară se definește un organism care aici nu mai este amintit, dar, mai mult decât atât, i se dau și anumite atribuții, ridică o problemă de corelare între cele două legi. Am putea discuta mai mult decât atât, dar, repet, este o problemă de procedură, pentru că, dacă lucrurile erau clare în ceea ce privește Statutul Polițiștilor, probabil că în acest moment exista un amendament. Ar fi fost poate bine ca aceste legi să se discute odată și să se propună odată, într-o formă sau alta, astfel încât să se poată corela între ele.

Sunt anumite chestiuni, eu am ridicat doar una, care, datorită faptului că s-au discutat separat și la un interval mai mare și se votează separat, au creat anumite probleme. Nu există un amendament, dar, în mod normal, dacă am fi știut care, ce atribuții are acest Corp și cum este el organizat, probabil că ar fi apărut un amendament.

Repet: nu vreau să discut de fond această chestiune, dar vă consult sau nici măcar nu-mi dau seama cum am putea, eventual, ridica una din problematicile pe care le avem, având în vedere că există o structură care se definește și se organizează într-o lege care încă nu există.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat, dumneavoastră vă caracterizați cu niște intervenții de o logică carteziană. Aici însă ne puneți în fața vestitei probleme a întâietății oului sau a găinii.

Țineți cont că suntem în fața unei problematici mari, care presupune două sau trei legi. Ministerul de Interne și-a făcut datoria și le-a prezentat în pachet. Acum, pe care dintre ele să le prezentăm întâi e greu, să le dezbatem deodată e și mai greu. Noi le avem în comisii, comisiile le-au cam corelat și eu v-aș ruga, totuși, să ieșim din dilema aceasta.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Chestiunea e în felul următor. Dacă la legea care privește Statutul polițistului facem anumite modificări, nu avem de unde ști momentul acesta, dar fac această presupunere. Dacă facem anumite modificări, aceste chestiuni care apar dincoace devin lucruri care nu mai sunt valabile și facem un lucru care..., mă rog, înseamnă că votăm o lege, după care ea, sigur, se duce pe traseu ș.a.m.d. și sunt anumite neconcordanțe și necorelări între prevederile celor două legi.

Sigur, plenul nu poate să discute deodată două legi, dar comisiile probabil că ar fi fost mult mai bine ca anumite prevederi să le coreleze înainte de a trimite un raport, pentru că pentru noi ar fi fost mult mai bine să știm că lucrurile de colo sunt corelate cu cele de dincolo. Aceasta era chestiunea. Noi le-am fi discutat, sigur, într-o ordine care era și ea stabilită, nu aceasta e problema, dar probabil că, corelate ...

Repet: dacă la legea următoare se modifică, poate, ceva care face ca aceste prevederi din legea aceasta să nu mai fie valabile, vom fi într-o situație destul de neplăcută.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că președintele Comisiei de apărare, care are ambele legi, ne poate da o explicație.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am votat art.6, unde se definesc foarte clar: Poliția română, în cadrul Poliției române funcționează Corpul Național al Polițiștilor, persoană juridică de drept public, ale cărei atribuții sunt stabilite în Legea privind Statutul polițistului. Deci în acest articol, domnule deputat, noi am stabilit organismul, am stabilit structura.

În Statutul polițistului care are depus un raport, deja, la Biroul permanent, sunt stabilite atribuțiile lui.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cred că lucrurile sunt clare. Eu supun votului dumneavoastră amendamentul 7, cel referitor la alcătuirea alin.1 al art.8.

Cine este pentru? Deci majoritatea este evidentă.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 7 voturi împotrivă, insuficiente, a fost adoptat amendamentul 7 și, prin consecință, s-au respins celelalte.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.8 alin.2, la pag.40, poziția 20, am propus un amendament potrivit căruia "Inspectorul general este secondat de 2 adjuncți numiți de către ministrul de interne, la propunerea acestuia, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor", față de textul inițial care spune că inspectorul general este ajutat de 2 adjuncți; este ajutat de adjuncți numiți de către ministrul de interne.

Domnule președinte,

Două modificări de esență: prima, nu este ajutat inspectorul general, ci este secondat și a doua, precizarea numărului de adjuncți.

De ce secondat și nu ajutat? A ajuta înseamnă a presta o muncă fără retribuire. Ori bănuiesc că adjuncții inspectorului general sunt, totuși, niște oameni plătiți pentru ceea ce fac.

Așadar, dacă vrem o lege a organizării Poliției moderne, trebuie să modificăm puțin și limbajul pe care-l folosim pentru redactarea acestei legi. Grupul parlamentar al Partidului România Mare vă propune, așadar, schimbarea noțiunii de "a ajuta" cu aceea de "a seconda".

A doua parte a amendamentului vizează precizarea numărului adjuncților inspectorului general. Din moment ce avem o lege a organizării Poliției, este de esența legii să stabilim numărul adjuncților inspectorului general. Că sunt 2, 3 sau 4 e o altă chestiune, dar numărul lor nu poate fi stabilit prin alt act normativ sau prin altă dispoziție cu caracter normativ. Numărul lor este de esența Legii organizării Poliției Române.

De altfel, aceasta a doua parte a amendamentului nostru este susținută și de către Grupul parlamentar al PNL, care a propus un amendament similar la punctul 19.

Așadar, acest amendament este de bună-credință și noi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, dorim o lege modernă. Foarte multe dintre amendamentele noastre au fost acceptate de către comisie și le mulțumim pentru că au avut amabilitatea să le trateze cu toată atenția, dar, de această dată, solicităm insistent să acordați atenția cuvenită acestui amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Pentru că dumneavoastră vă susțineți cu insistență argumentele și, în același timp, sunteți un distins jurist, v-aș ruga să vă uitați prin celelalte legi, mai ales la organizarea Ministerului Apărării Naționale, peste tot se vorbește de "ajutat". "Secondat" nu prea este un termen juridic, este pe la arbitrii de fotbal!

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu este un argument!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, poftiți.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc.

Și noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, am solicitat ca, la acest articol, să se menționeze numărul de adjuncți ai inspectorului general...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aceasta e o problemă la care, într-adevăr, e de discutat.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Numai doream să susțin amendamentul, atât, pentru a fi, eventual, luat în dezbatere și, eventual, explicată poziția Ministerului de Interne de către domnul general.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul general Sandu.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Referitor la termen: "secondat" sau "ajutat", era ideea de a ajuta să-și realizeze actul de comandă, să realizeze managementul Inspectoratului General al Poliției, pe de o parte.

Pe de altă parte, vizavi de numărul de adjuncți, aș dori să nu fie precizat, pentru că viața e foarte dinamică, situația operativă e foarte dinamică. Apare un comandament nou la care este necesar să am un nou adjunct. De exemplu, la Inspectoratul județean de poliție Hunedoara apare un adjunct care se ocupă de Valea Jiului, pentru că momentul respectiv presupune un asemenea adjunct care să gestioneze acea activitate care, ulterior, este posibil să nu mai fie necesar și, altfel, să fie desființat. De aceea nouă ne trebuie o lege-cadru, o lege pe care să n-o modificăm de fiecare dată, că îmi trebuie 2, 3 sau 5 adjuncți.

În prezent, știți, sunt 4 adjuncți, 1 detașat și 3 în funcțiune. Deci, încă o dată, v-aș ruga să nu ne limitați la numărul de adjuncți și să rămână termenul de "adjunct" al ministrului de interne.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci sunteți pentru o soluție mai suplă.

 
   

Domnul Vasile Moiș (din sală):

Cine stabilește numărul de adjuncți?

 
   

Domnul Florin Sandu:

Da, ministrul de interne care realizează și organizarea. Mergem un pic la articolele anterioare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

Vă rog să vă exprimați opinia, dacă în nume personal sau în numele comisiei?

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule general,

Tot respectul pentru dumneavoastră. De altfel, noi am lucrat foarte bine pe textele acestea și ne-ați susținut și ați găsit receptivitate în permanență. Întorcându-vă înapoi acasă, să revenim cu textul făcut, lucrul acesta vă rog să mă lăsați să-l spun, pentru că este bine de lămurit pentru toți.

Noi, textele acestea le-am lucrat foarte mult. Aici nu am avut probleme cu partid, cu Guvern, cu nu mai știu ce minuni. Am găsit o soluție bună, am fost de acord toți cu ea.

Vă rog, la fel, să vă aplecați și acum, indiferent cine vorbește dintre noi, asupra a ce propune acel om, pentru că s-ar putea să fie viabil.

Dacă eu aș fi în PDSR, sunt convins că până acum îmi votați 70 de amendamente. Nu așa se face o lege! Așa ne-am necăjit cu Convenția și împreună cu PDSR am vituperat în permanență. Să nu facem așa! Acum nu vrem să cădem în greșeala aceasta din nou. Legea vrem să fie bună pentru polițiști, nu pentru politicieni, să mă laud eu că am făcut un amendament.

Acum, revenind la ce zice domnul general, este de argumentat următoarea logică pe care am avut-o eu atunci când am susținut punctul de vedere al PRM și PNL, în special acela cu numărul de adjutanți, de ajutători, cum vreți să fie, nu secondanți.

Este foarte urât cuvântul și neplăcut. Într-adevăr, ajutor înseamnă că ajut o babă să treacă strada. Aici îl secondez în procesul de comandă și dacă este făcut acum la apărare tot prost e făcut. Nu înseamnă că, dacă am votat ceva, am votat bine. Trebuie să facem odată și bine.

Al doilea: cu numărul. Unde a fost rezerva noastră? În ce mă privește, eu am socotit că, venind odată de la Ministerul Apărării, unde ni se explica faptul că, în loc să fie o piramidă cu vârful în sus, Ministerul Apărării Naționale, și să aibă un general, 2 colonei, 7 maiori și 20 de căpitani, este exact invers. Sunt 40 de generali și un singur locotenent. Aceasta pentru că, în permanență, încă de pe vremea lui Ceaușescu, s-a dat posibilitatea ministrului, inspectorului general sau știu eu cui altul cu atribute temporare să numească el în plus, să îmbogățească permanent ștatul și să urce, în permanență, prietenii lui, rudele lui sau, știu eu, colegii de șpriț! Nu vorbesc aiurea, vin din domeniul militar! 40 de ani am fost acolo. Și acum îl cunosc foarte bine, ba poate mai bine îl privesc de la alt nivel.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă anunț că vi s-au acordat 2 minute de intervenție!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Un minut, nici un minut, închei fraza.

Teama noastră este că, dacă lăsăm, deci, la latitudinea ministrului să aibă conjunctura intereselor lui de moment sau a unor cercuri în care el este subordonat, nu mai ține cont de lege și iar facem o piramidă cu baza în sus și vârful în jos: lucrători, 7 pălmași și 2 lopătari și 40 de generali! Acesta a fost necazul și de aceea vreau să rămână stabilit prin lege. Dacă e nevoie o modificăm.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru a demonstra colegilor noștri că ne aplecăm cu grijă la propunerile dânșilor, eu l-aș ruga pe domnul deputat Ștefan Cazimir să ne lămurească ce-i cu "secondatul" și cu "ajutatul", pentru că, în privința numărului s-au spus părerile și de către dumneavoastră și de către...

 
   

Domnul Ștefan Cazimir (din sală):

Nu am competență!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu puteți seconda! Am înțeles. (Amuzament).

Stimați colegi,

Ați reținut, luând lucrurile în serios, și amendamentele și argumentele pe care vi le-a adus domnul general Sandu cu privire la amendamentul propus la art.8, alin.2.

Supun votului dumneavoastră, pentru că aici comisia nu a făcut amendamente, amendamentul care vizează următorul text: "Inspectorul general este secondat de doi adjuncți" parcă așa ați spus. Deci, este același amendament, domnule Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog nu treceți repede la vot și o dată pronunțată fraza la vot, nu mai are nimeni drept de discuție. Noi nu știm ce vreți și după ce ați început cuvântul nu mai avem drept de cuvânt. Nu așa se procedează. Ce vreau eu să spun, aici sunt două texte într-o frază: ambele, întâmplător, propuse de PRM și jumătate de PNL.

Problema este următoarea, că, de exemplu, PNL-ul a propus separat, împreună cu noi, jumătatea a doua a propoziției. Dacă o punem la vot în plen, "secondat" și cu "doi" și cade, a doua propunere nu mai putem să o punem că a căzut. Nu așa se procedează. Rupem în două fraza, așa cum s-a și discutat în comisie. Aceasta am vrut să spun.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, știți ce înseamnă acea discuție la obiect? Vă spun eu ce înseamnă: amendamentul care s-a propus sună așa: "Inspectorul general este secondat de doi adjuncți numiți de către ministrul de interne". Aceasta am supus la vot, nu îmi spuneți dumneavoastră cam ce credeți că ar trebui, fără să citiți măcar raportul. Am rugămintea să luați raportul, să vă duceți la pag.40 și pe urmă stăm de vorbă. Până atunci, dați-mi voie mie să supun votului amendamentul propus...

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Este a doua, PRM și PNL împreună, partea a doua.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, colegul dumneavoastră a susținut amendamentul 20 de la pag.40. Am rugămintea să vă uitați pe text ca să nu vorbim pe dinafară. Eu supun la vot amendamentul celui care l-a făcut.

Cine este pentru acest amendament? 21 voturi pentru.

Împotrivă? 53 de voturi împotrivă.

Este evident că amendamentul a fost respins. În consecință, supun votului dumneavoastră textul art.8, alin.2 în alcătuirea...

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

V-am spus să nu mai puneți și al PNL-ului?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, insistent vă rog să luați raportul și să vorbiți la obiect, exact amendamentul PRM-ului l-am propus la vot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am propus "inspectorul general este secondat de doi adjuncți numiți de către Ministerul de Interne".

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Al PRM-ului nu l-ați spus. Vedeți că dumneavoastră nu știți textul, nu eu care îl știu pe dinafară!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Întotdeauna am primit cu plăcere lecțiile dumneavoastră. Poftiți și mai învățați-mă!

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Mă bateți degeaba, eu am avut dreptate!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi de la PRM, amendamentul 20 al cui era, nu era al PRM-ului?

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și l-am pus la vot și a căzut și atunci ce să mai pun la vot?

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

PNL-ul mai are unul. Pe ăsta nu îl punem?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

PNL-ul nu a spus ceva concret, a zis precizarea numărului de adjuncți.

 
   

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

Noi nu comentăm. Ați supus la vot amendamentul propus de către noi, amendamentul de la pct.20, numai că există un amendament propus de colegii noștri de la Grupul parlamentar PNL care solicită doar precizarea necesară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați primit mandat de la Grupul PNL să vorbiți în numele lor?

 
   

Domnul Vasile Moiș (din loja comisiei):

Nu, nu, din contră!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci stați în banca dumneavoastră și lăsați PNL-ul să se exprime.

 
   

Domnul Vasile Moiș (din loja comisiei):

Am vrut să dau o explicație.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, este vorba de regulament aici.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, există un amendament anterior cu opoziția, amendamentului PRM, prin care PNL-ul cerea să se precizeze numărul de adjuncți ai inspectorului general IGP, eventual pentru a da consistență, deoarece și domnul președinte are dreptate, deoarece nu există un text foarte clar, amendamentul nostru sună aproape la fel ca amendamentul PRM-ului: "Inspectorul general al poliției este ajutat de doi adjuncți în activitatea sa". Diferența ar fi...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să supunem și pe acesta la vot sau admiteți că au fost respinse împreună.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Da, fiindcă trebuie să-l supunem la vot pentru a mulțumi toți colegii din sală; acesta este amendamentul PNL-ului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, ajutat de câți adjuncți?

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Ajutat de doi adjuncți.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci, al doilea amendament, al PNL-ului, care îl reformulează aici în plen "inspectorul general este ajutat de doi ajuncți".

Cine este pentru?

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Ați pierdut 10 minute în loc să faceți cum am zis eu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

32 de voturi pentru.

Împotrivă? 44 voturi împotrivă.

Deci, a căzut și amendamentul PNL-ului. Supun votului dumneavoastră art.8, alin.2 în alcătuirea inițială.

Cine este pentru? 53 voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 53 voturi pentru, 8 împotrivă și 5 abțineri s-a adoptat textul art.8 alin.2. Cu aceasta închidem ședința de astăzi, pentru că programul a fost până la 16.30.

Vă mulțumesc pentru colaborare și colegilor de la PRM și tuturor.

Ședința s-a încheiat la ora 16.35.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 15 december 2019, 17:57
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro