Eberhard-Wolfgang Wittstock
Eberhard-Wolfgang Wittstock
Sittings of the Chamber of Deputies of June 19, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 19-06-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 19, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.4 Eberhard-Wolfgang Wittstock - rememorarea unui capitol din cele mai grave a încălcării dreptului omului în epoca comunistă - deportarea în Bărăgan;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Are cuvântul domnul deputat Wittstock, se pregătește domnul Leonăchescu.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Intervenția mea intenționează să rememoreze unul din capitolele cele mai grele din lungul șir al gravelor încălcări ale drepturilor omului săvârșite în epoca comunistă. Este vorba despre deportarea în Bărăgan a zeci de mii de cetățeni români domiciliați până atunci în sud-vestul țării. De la declanșarea acelei tragedii, se împlinesc în aceste zile exact 50 de ani.

Ziua de 17 iunie 1951 a fost o zi de duminică, Duminica Rusaliilor din calendarul ortodox. În aceeași zi, în școli avuseseră loc serbările de sfârșit de an școlar. Nimic sau aproape nimic nu prevestea cele ce se vor întâmpla peste câteva ore. Dar, în cursul nopții și în zorii zilei de 18 iunie, în 190 de localități din Banat și în 107 localități din sud-vestul Olteniei se puteau auzi bătăi brutale în porțile caselor. Persoane înarmate, fie îmbrăcate în uniforme ale Ministerului de Interne, fie milițieni, precum și civili, intrau în casele oamenilor și le comandau acestora să-și strângă lucrurile în vederea deportării.

Oamenii, inclusiv femei gravide, bătrâni, bolnavi, copii mici, au fost îmbarcați în vagoane de vite și duși în Câmpia Bărăganului. Debarcați pe câmpul liber, departe de orice altă așezare omenească, li s-a ordonat să-și ridice case. Astfel, în vara și toamna anului 1951, în regiunile Ialomița și Galați, au luat ființă 18 localități noi, cum ar fi: Dâlga Nouă, Însurățeii Noi, Vădenii Noi sau Frumușița Nouă.

În mod cert, factorul declanșator al deportării l-a constituit conflictul Uniunii Sovietice și al vasalilor săi cu Iugoslavia titoistă, pentru că deportările din iunie 1951 s-au efectuat doar din localități aflate pe fâșia graniței cu Iugoslavia, având o lățime de 25 de km. Cu acest prilej, autoritățile comuniste au urmărit distrugerea tuturor elementelor posibil dușmănoase, cum ar fi, de exemplu, țăranii înstăriți.

În total, au fost deportate aproximativ 12.800 de familii, însumând 40.320 de persoane: români, sârbi, germani, maghiari, bulgari. Numărul etnicilor germani deportați s-a ridicat la cifra de 9.413. Mulți dintre ei abia se întorseseră dintr-o altă deportare, din Uniunea Sovietică.

Pentru cei mai mulți, calvarul din Bărăgan a durat aproximativ 5 ani. Un HCM din 7 decembrie 1955 a dispus eliberarea și întoarcerea deportaților. Se presupune că acest lucru s-ar fi datorat primirii României în ONU, România, mai bine zis "Republica Populară Română", fiind astfel obligată să respecte, cel puțin formal, drepturile omului.

Cei mai mulți deportați s-au întors în Banat în cursul anului 1956. Reintegrarea în viața economică și socială a fost, desigur, o problemă complicată pentru acești oropsiți ai sorții.

În perioada comunistă, atât deportarea etnicilor germani în URSS, cât și cea a bănățenilor în Bărăgan, au fost tabuizate cu strictețe de către autorități. Abia după decembrie 1989 s-a putut constitui Asociația foștilor deportați în Bărăgan, iar Decretul-lege nr. 118/1990 a dispus unele măsuri reparatorii și pentru foștii deportați.

Atât în țară cât și în străinătate a apărut o bogată literatură documentară despre acest eveniment. De exemplu, Asociația șvabilor bănățeni din Germania a editat cu 3 ani în urmă, la Munchen, o carte foarte interesantă, dedicată deportării în Bărăgan, intitulată: "Und uber uns der blaue endlose Himmel" ("Iar deasupra noastră, cerul albastru nemărginit"), care cuprinde documente de arhivă, relatări ale unor martori, fotografii etc.

Ar fi de dorit ca această literatură să fie cât mai accesibilă cititorilor, pentru că doar dacă ne cunoaștem trecutul, așa cum a fost, vom fi în stare să ne clădim un viitor în care evenimente tragice, cum a fost deportarea în Bărăgan – evident, o crimă împotriva umanității – să nu se mai poată repeta. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 8 december 2019, 13:08
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro