Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 26, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
24-11-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 26-06-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 26, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Ioan Mihai Năstase și Tudor Mohora, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Cu acordul dumneavoastră putem începe, da?

 
  Nicolae Leonăchescu - câteva observații în ce privește instabilitatea legislativă generată de Legea nr.215/2001;

Il invit pe domnul Leonăchescu. Se pregătește domnul Simedru.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Legea administrației publice locale, care poartă numărul 215/2001, a intrat în vigoare cu începere din ziua de 23 mai a.c. Toată lumea știe că această lege a fost concepută de fosta coaliție guvernamentală, pe care electoratul a sancționat-o drastic, atât pentru lipsa de performanță, cât și pentru amatorismul cu care a chinuit populația. Edificiul ideatic al legii conține elemente antiromânești și antidemocratice, dintre care semnalăm eliminarea etalonului unic de comunicare limba oficială, limba română, din administrația publică locală și folosirea bilingvismului în unele situații pentru cei care nu pot sau nu vor să învețe la școală limba noastră.

O asemenea lege împotriva căreia a luptat PRM și defunctul PDSR a devenit brusc obiect de interes, după alegerile din 26 noiembrie 2000, câștigate de o coaliție bizară PDSR și UDMR. Un copil cu două moașe, această Lege a administrației publice locale, împotriva căreia parlamentarii Partidului România Mare au votat hotărât, a început să-și etaleze limitele și să incrimineze prin acestea acel segment politic autohton care a impus-o românilor.

La două zile după intrarea în vigoare a legii, Puterea a avansat prima modificare a ei spre a-și asigura avantajele pe timpul actualei legislaturi. Se urmăresc și alte îmbunătățiri ale legii: operații cosmetice la un pacient condamnat!

Ceea ce provoacă alarmă în rândurile parlamentarilor Partidului România Mare este interpretarea și aplicarea arbitrară a multor prevederi ale acestei legi și, în special, problema incompatibilităților. Iar dacă primarul Municipiului Cluj-Napoca, remarcabilul patriot Gheorghe Funar, încearcă să aplice legea, așa cum o percepe domnia sa și grupul de colaboratori ai primăriei, el nu este ascultat ci violentat ca să se supună dictatului impus de actuala Putere.

Instabilitatea legislativă generată de Legea nr.215/2001 și arbitrariul cu care a fost impusă reprezintă efectul de halou al unei dictaturi depășite și condamnate de istorie. În plus, prigoana declanșată la adresa celui mai bun primar din România, m-am referit la domnul Gheorghe Funar, demonstrează că metodele și instrumentele fostei dictaturi mai fac parte din patrimoniul actualei echipe guvernamentale.

Jalnicul scenariu de la Cluj-Napoca menit să umbrească succesul festivităților care marchează împlinirea unui deceniu de la înființarea Partidului România Mare reprezintă una din expresiile ideologiilor de frânare a dezvoltării democrației în România. De aceea, noi punem cu îngrijorare întrebarea: Încotro merge România sub actualul Guvern? Spre dictatura partidului unic într-un stat polițienesc de tip totalitar sau spre o construcție democratică?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Dan Coriolan Simedru - intervenție în sprijinul obținerii unui sediu pentru CNVM;

Are cuvântul domnul deputat Simedru. Se pregătește domnul Brudașca.

   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

O dovadă de necontestat a faptului că interesul nostru pentru reprezentativitatea instituțiilor ce dau, în esență, exprimare reală democrației românești nu merge niciodată până la capăt o constituie chiar situația Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare ale cărei structuri de conducere le alegem astăzi. Și pentru că nu întotdeauna analiza neîmplinirilor noastre pleacă de la dezinteresul pe care îl manifestăm atât de evident uneori, prezenta-mi intervenție are un dublu scop: întoarcerea cu mai multă responsabilitate către recunoașterea faptelor ce fac, pentru prea mulți dintre noi, dovada opportunismului și interesului de grup, precum și așezarea autorității și onorabilității instituțiilor pe care le creăm, de multe ori, doar formal ca elemente intrinseci acestor structuri reprezentative ale statului de drept.

Înființată prin Legea nr.52 din 1994, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare funcționează de peste 6 ani și jumătate în condiții improprii. Ajunsă la cifra de 140 de salariați cu organigramă ce prevede obligatoriu un prag de 250 de posturi, această instituție supusă direct autorității legislative suportă un provizorat greu de imaginat. Mai mult chiar, este și sancționată pentru lipsa unor spații cu destinația arhivă. Vă reaminesc dispozițiile art.7 din legea de înființare, potrivit cărora Guvernul este obligat să atribuie în administrare Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, imobile, terenuri, clădiri necesare desfășurăii activității în 60 de zile de la cerere.

Ultima intervenție, de la 19 mai a.c., adresată primului ministru Adrian Năstase, are două anexe de-a dreptul înspăimântătoare prin numărul adreselor privind corespondența purtată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare pentru obținerea unui sediu: 97 de intervenții, ca și prin cele 34 de răspunsuri negative primite în condițiile sus menționatului articol până în prezent. Suficient de grăitoare această statistică a neputinței demonstrează o conduită ce obligatoriu trebuie corijată, pentru că, dacă atribuțiile privind supravegherea și controlul burselor de mărfuri sau celor privind asigurarea și efectuarea unui control al informațiilor confidențiale nu sunt suficient de relevante, rămâne factorul uman față de care suntem obligați să ne raportăm, tocmai datorită atingerii limitei maxime de suportabilitate de către cei aproape 150 de funcționari aflați sub ceea ce normele Organizației Mondiale a Muncii numesc un cubaj minim de aer.

Dacă la acesta s-ar adăuga și relațiile cu caracter permanent cu care CNVM le are cu instituțiile internaționale, printre care Banca Mondială, FMI, Uniunea Europeană, chiar pentru a cita doar câteva, nu ne rămâne decât să privim cu răspundere, dar și cu omenie pentru rezolvarea acestei situații. Și pentru că Guvernul nu poate să răspundă nevoilor CNVM nici măcar permițându-i, în condițiile legii, să închirieze un spațiu, haideți să-i sprijinim noi, domnule președinte Valer Dorneanu, și stimați colegi, membri ai Biroului permanent, de ce nu analizând chiar posibilitatea identificării unor spații în Palatul Parlamentului. Toate acestea, în condițiile în care alte instituții, Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate sau Casa Națională de Pensii, de exemplu, și-au găsit audiența necesară la Guvern.

Dacă neîmplinirile CNVM cu manifestări din cele mai diverse atât pe planul convulsiilor sociale, vezi cazul FNI și nu numai, cât și cel al receptării externe, ne privesc și pe noi, tot la fel consider că suntem răspunzători pentru autoritatea și onorabilitatea acestei instituții. Trebuie și suntem în stare să punem capăt acestei stări de lucruri, ce nu face decât să îmbogățească performanțele de care nu avem nevoie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - sublinierea unor acțiuni și declarații ce demonstrează duplicitatea actualei Puteri;

Urmează domnul Brudașca și se pregătește doamna Paula Ivănescu.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Contrar așteptărilor majorității electoratului acestei țări, atât eternul chiriaș al Palatului Cotroceni, cât și primul ministru dovedesc indiferență față de problemele majore ale țării și mai ales față de apărarea cu fermitate a intereselor sale naționale. Cele mai grăitoare exemple ce ne stau la dispoziție, dar care subliniază deopotrivă duplicitatea actualei Puteri, le constituie atitudinile de-a dreptul stranii avute față de mult discutata lege a legitimației de maghiar.

Cu destulă și nejustificată întârziere și pe un ton aproape plângăcios, primele declarații pe această temă atât ale președintelui Iliescu, cât și ale premierului Năstase, n-au făcut decât să încurajeze pe promotorii acestei legi naziste, să-și continue nestingheriți demersurile atentând în mod clar nu doar la demnitatea noastră ca stat independent și suveran, ci cu bătaie lungă la însăși integritatea teritorială a țării.

Actuala Putere n-a înțeles, din păcate, se pare, care este menirea și, spre a obține recunoaștere europeană și internațională pe filieră budapestană, a fost dispusă chiar la sacrificarea intereselor noastre naționale. Inutile și zadarnice au fost aparent curajoasele declarații pe care le-au făcut ulterior și nu încetează să le repete papagalicește cei doi înalți demnitari. Dar cum era de așteptat, ele n-au avut nici măcar rezultatul sau efectul de a-i atenționa pe revizioniștii de la Budapesta, convinși că în afara acestor reacții târzii nu va urma nimic, Puterea de la București neavând curajul unor măsuri ferme și deplin justificate în asemenea situații.

Ce este mai regretabil este faptul că nici Ion Iliescu, nici Adrian Năstase nu și-au dat seama că de fapt această otrăvită lege are valoarea unei adevărate declarații de război și, nedepășind faza declarațiilor, ei adresează indirect invitația la o viitoare sfârtecare a trupului sfânt al țării.

Preocupările conducătorilor noștri, după ce, așa cum ați văzut, au rezolvat probleme vieții de zi cu zi, sunt însfera înaltă a abstracțiunilor și a dezbaterilor istorice și a dizertațiilor savante, căci mai nou hidrologul de la Cotroceni poate ca precedesorul său, atât de hulit, găsește potrivit să stabilească locul în istorie al Mareșalului Ion Antonescu. N-am dori deloc ca el însuși să aibă soarta acestuia, iar victimele căzute inutil după 22 decembrie 1989 să nu-i aducă, nu foarte târziu, acuzația de vinovăție față de crimele săvârșite într-o perioadă când țara se afla sub conducerea sa.

O altă aberație la care ne-a făcut martori actuala Putere o constituie inutila arătare a mușchilor poliției superpolitizată din Municipiul Cluj-Napoca. Cei care au minte să înțeleagă pot ușor înțelege justețea avertismenului clar, fără nici un fel de dubii, pe care l-am tras încă de la preluarea Puterii de către PDSR, și anume acela că în forme abile, dar consecvente asistăm la eforturile de reinstaurare a dictaturii, a statului de tip polițienesc, iar cei nesupuși, curajoși, cei care mai cred în idealurile noastre naționale vor fi spulberați, fără reținere, cum s-a întâmplat recent cu primarul Clujului, domnul Gheorghe Funar, dacă vor sta în vreun fel în calea intereselor potentaților zilei.

Ce este însă straniu, este faptul că atât Guvernul, cât și Președinția au lăsat-o mai moale cu marii mafioți, în schimb se iau la trântă cu patrioții, cu apărătorii crezului în justețea cauzei noastre naționale. Nu e de mirare, în aceste condiții, că Occidentului îi este din ce în ce mai penibil să se afișeze alături de asemenea conducători duplicitari care zâmbesc la comandă și și-au dat la întors limbajul de lemn cu care au făcut carieră până în 1989.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Paula Maria Ivănescu - declarație, în numele Grupului parlamentar al PD, privind depășirea impasului creat de adoptarea în Ungaria, a Legii statutului maghiarilor;

O invit pe doamna Paula Ivănescu și se pregătește domnul Popa Cornel.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să fac o declarație în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Partidul Democrat cheamă factorii politici din România la solidaritate și cooperare pentru depășirea impasului creat de adoptarea, în Ungaria, a Legii statutului maghiarilor.

Partidul Democrat apreciază că adoptarea Legii statutului maghiarilor igonoră acorduri și standarde internaționale, îndeosebi cele ale Uniunii Europene și Consiliului Europei. S-a făcut fără a lua în considerare solicitările justificate ale Guvernului României. Deschide un interveal de nesiguranță, tensiune, datorită unor consecințe negative asupra raporturilor etnice cu țările vecine. Dezbină prin discriminare populația României prin interpretarea abuzivă, ambiguă a raportului dintre cetățenii României de diferite naționalități. Afectează în mod direct derularea normală a bunelor raporturi de cooperare și vecinătate dintre România și Ungaria în contextul integrării euroantlantice.

Pe termen mediu și lung, poate duce la schimbarea structurii etnice a populației din Transilvania, deși România și Ungaria au convenit prin Tratatul bilateral să nu întreprindă nici un demers care să aibă un asemenea scop. Partidul Democrat propune factorilor politici din România, inclusiv UDMR, adoptarea și susținerea unei poziții politice responsabile, pragmatice și solidare în raport cu decizia Guvernului și Parlamentului de la Budapesta și pentru depășirea consecințelor negative ale încercărilor de aplicare a acesteia pe teritoriul României.

Partidul Democrat consideră că diversitatea și pluralismul politic asigură competiția între Putere și Opoziție și este în același timp o sursă pentru mai buna guvernare și o resursă a apărării și promovării intereselor naționale.

În același timp, diversitatea și pluralismul politic asigură complementaritatea și conlucrarea între forțele politice democratice, în vederea depășirii unor situații defavorabile României, a stabilirii climatului de normalitate în viața de zi cu zi a cetățenilor săi, fără deosebire de naționalitate.

În situația creată, care poate fi urmată de evoluții negative atât pentru echilibrul general, dar și pentru cetățenii liberi și egali în drepturi ai României, Partidul Democrat consideră că factorii politici trebuie să acționeze responsabil, eficient și solidar și propune: formularea punctelor de vedere oficiale ale factorilor politici, ținând seama de Constituția României, tratatele și angajamentele internaționale asumate, obiectivele strategice de integrare euroatlantică, interesele și așteptările populației; consultări bilaterale la nivelul conducerilor partidelor politice, precum și dezbateri la nivel național în vederea adoptării unei platforme de acțiune solidară pe plan intern și internațional; inițierea și susținerea reciprocă pe plan intern și internațional a unor acțiuni menite să aducă soluții viabile la problemele și preocupările cetățenilor ca urmare a aplicării în România a prevederilor Legii statutului maghiarilor în forma sa actuală.

Partidul Democrat consideră că toate acestea vor fi realizate mai rapid și mai eficient dacă conlucrarea între factorii politici din România nu va fi utilizată ca un prilej pentru exprimarea unor poziții demagogice, naționaliste, extremiste sau xenofobe. Subliniem în mod deosebit că prin implicarea noastră alături de ceilalți factori politici, ne opunem și ne delimităm de orice inițiative sau declarații care ar putea avea referire negativă sau defavorabilă cetățenilor români de naționalitate maghiară din România, ale căror probleme, temeri și așteptări le considerăm ca făcând parte din agenda publică internă a României.

Pozițiile adoptate în plan legislativ și administrativ, în legătură cu aceste probleme vor avea drept criteriu principal continuarea și aprofundarea reformelor economico-sociale în România, a eforturilor de integrare euro-atlantică. Inițiativa Partidului Democrat nu este îndreptată împotriva nimănui, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

Considerăm însă că solidaritatea factorilor politici democrați și responsabili din România va asigura atât capacitatea de înțelegere publică realistă a impasului creat, cât și soluțiile legale și eficiente pentru depășirea acestuia. În acest fel, vom răspunde mai bine preocupărilor și nevoilor cetățenilor, vom proteja și promova mai bine interesul național, vom fi mai bine înțeleși și respectați în mediile internaționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Cornel Popa - prezentarea Declarației de la Oradea;

Urmează domnul deputat Popa Cornel și se pregătește doamna Leonida Lari.

   

Domnul Cornel Popa:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Participanții la întâlnirea de lucru de sâmbătă, 23 iunie 2001, de la Oradea privind autostrada ce va lega România și Ungaria, parlamentari de la toate partidele și reprezentați ai consiliilor județene din județele Bihor, Cluj, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sălaj, dar și reprezentantul Administrației Naționale a Drumurilor au convenit asupra următoarei declarații, pe care au numit-o "Declarația de la Oradea".

1. Proiectul autostrăzii ce va lega România și Ungaria, prin ruta Artand-Borș Oradea, reprezintă o prioritate a politicii de dezvoltare regională. Semnatarii documentului se angajează să susțină politic acest proiect.

2. Dezvoltarea rețelei de comunicații din județele din care fac parte semnatarii, reprezintă un instrument esențial al dezvoltării economice atât regionale, cât și naționale. Din acest motiv, strategia națională de dezvoltare a rețelei de autostrăzi nu poate fi adoptată decât în colaborare cu reprezentanți zonali.

3. Integrarea europeană reprezintă un obiectiv politic central al României și, din această perspectivă, integrarea în proiecte economice și de infrastructură europeană este o prioritate.

4. Strategia națională privitoare la construcția infrastructurii de transporturi, inclusiv rețeaua de autostrăzi, trebuie negociată și redefinită potrivit atât intereselor naționale, cât și a celor regionale. Semnatarii consideră că prin autostrada care va lega România de rețeaua de comunicație a Uniunii Europene trebuie obligatoriu să treacă prin Transilvania și nu să o ocolească.

5. Având în vedere proiectele Uniunii Europene ce s-au dezvoltat și se dezvoltă în vestul României, în Ungaria, este imperios necesar să se considere ca prioritate elaborarea proiectului autostrăzii Artand-Borș-Oradea-București.

Semnatarii consideră că la nivelul județelor pe care le reprezintă, investițiile în proiecte de infrastructură sunt cu mult sub nevoile regiunii.

7. Semnatarii consideră că este necesar să colaboreze în vederea susținerii unor proiecte de dezvoltare regională.

8. Semnatarii iau în calcul disponibilitatea de a elabora, cu sprijin regional și internațional, propriile proiecte de dezvoltare regională.

În concluzie, având în vedere importanța economică a regiunii din care fac parte, semnatarii consideră că politicile de investiții și dezvoltare în zonă, elaborate la nivel administrativ central, trebuie reconsiderate. Urmează semnăturile a 17 deputați și senatori din Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - meditație tristă la împlinirea a 10 ani de la independența scăldată în sânge a Republicii Moldova;

Doamna Leonida Lari și se pregătește domnul deputat Sonea.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În vara aceasta, și anume în august, se împlinesc 10 ani de la independența scăldată în sânge a Republicii Moldova. Dar din tot entuziasmul eliberării de sub jugul imperiului sovietic, românii basarabeni s-au ales cu trădarea, foamea, moartea.

De ce s-a întâmplat așa? De ce s-a ajuns aici? Oare nu se putea altfel? Cred că se putea. Și, pentru a veni cu argumentele de rigoare, să reconstituim șirul evenimentelor.

În decembrie 1989, Congresul deputaților poporului al URSS a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și actul adițional la acest pact, în care Basarabia era vizată lîngă țările baltice. Decizia finală a congresului, care a denunțat pactul este istorică. În art.5 și 7 se stipulează clar că URSS n-a avut dreptul constituțional să agreseze alte țări, să săvârșească rapturi teritoriale din Finlanda și până în Basarabia, precum nici dreptul să fondeze state pe teritoriile acestor țări. După acea condamnare a pactului a mai trecut un an și colosul sovietic s-a prăbușit cu zgomot, aruncând valuri de sânge peste toate fostele republici, mai bine zis colonii.

În toate capitalele fostelor colonii se săvârșeau provocări, parade militare cu tancuri, sub șenilele cărora trosneau oasele patrioților, care se sacrificau pentru libertatea națiunilor din care făceau parte. La fel s-a întâmplat și la Chișinău. Atât că, aici, colonizatorilor nu le-a mers să-și demonstreze forța militară, mulțimile revoltate postându-se în fața tancurilor. De aceea, în 1992, scenariul provocărilor a fost mutat la Tiraspol, în Transnistria. Dar până la asta, prin șirul gloanțelor, prin scrâșnetul șenilelor, o colonie după alta își proclama independența față de imperiul sovietic.

La 27 august 1991, Republica Moldova și-a proclamat independența față de URSS, dar nu față de țara mamă, România. Peste un milion de oameni se adunaseră în Piața Marii Adunări Naționale și vociferau: "Trăiască, trăiască, trăiască Moldova, Ardealul și Țara Românească!"

În 1991, România avea hotar cu provincia sa și nu cu URSS, dar mai avea la îndemână și niște documente istorice, cunoscute pe plan internațional: hotărârea finală a Congresului poporului din fostul imperiu, care denunța pactul prădalnic, precum și Declarația de Independență a Republicii Moldova. Și acum întrebarea mea ar suna astfel: E posibil ca un om sau 3 de la conducerea României să greșească, recunoscând un stat în stat pe trupul țării, dar cum s-a putut să greșească un Parlament întreg? Numai un singur parlamentar și anume Claudiu Iordache s-a opus acestei recunoașteri, prevăzând la ce poate duce un asemenea act politic pripit.

După recunoașterea respectivă, am ținut audiență la domnul Ion Iliescu și l-am preîntâmpinat de pericole eminente ce se vor abate asupra proaspătului stat moldav. Mi-a răspuns că a ales modelul german, al celor două state germane, care pe urmă s-au reunificat. Ei bine, dar pe plan internațional, Germania federativă n-a recunoscut Germania democrată. Și viitorul a arătat că am avut dreptate.

În primul rând, că viitorul și prezentul s-au solidificat în niște structuri prezidențiale care, bineînțeles, ne întârzie reîntregirea. În al doilea rând, statul așa zis independent, cu Armata a 14-a în coastă, fiind singur, fără sprijinul țării mamă, a fost o pradă ușoară pentru străini.

În urma recunoașterii de către România a independenței Republicii Moldova, necazurile, durerile, atacurile au ținut lanț, când s-a ajuns la războiul din Transnistria, la moartea a sute de tineri și la arestarea grupului Ilașcu. În fond a fost un război între Republica Moldova și Rusia, în timpul căruia liderii mișcării de eliberare și de reîntregire națională din Basarabia erau vânați pe toate drumurile. Unii dintre ei care s-au refugiat în țară au scăpat cu viața, dar mulți zac acum mai jos de firul ierbii din "mila cotropitorilor".

Toate aceste evenimente sângeroase oare nu vorbesc de la sine? Că recunoașterea independenței Republicii Moldova de către țara mamă a fost o mare eroare politică, dacă nu mai rău? O condiționare impusă de străini? Tocmai de aceea, vă propun, stimați colegi, o temă de meditație pe perioada de concediu, să căutăm și să găsim soluții pentru a corija eroarea comisă în privința recunoașterii Republicii Moldova.

Soluția pe care am găsit-o eu ar fi simplă și logică, unde mai pui că ar fi și un test câți unioniști avem în Parlamentul României. Așadar, propun ca actualul Parlament să repună în dezbatere legitimitatea Republicii Moldova de pământurile românești. Adevărul iese până la urmă la suprafață apei ca uleiul. Istoria nu glumește cu trădările, iar urmașii măcar vor avea de unde să facă o dreaptă cugetare. Cine au fost Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Ion Antonescu pentru români și cine sunt unii lideri ai actualei clase politice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea - comentariu pe marginea unor sondaje de opinie care se înscriu în direcția manipulatorie și totalitară de impunere a ideii necesității partidului unic;

Domnul deputat Sonea Ioan.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută a fost difuzat un sondaj de opinie, realizat de Metro Media Transilvania. Nu voi analiza rezultatele propuse. Ne întrebăm dacă le putem însă crede sau dacă le putem considera de bună credință. Iată de ce. În preajma alegerilor locale din 2000, MMT prognoza 47% din voturi pentru PDSR, dar partidul obține doar 27%. Tot MMT prevedea o rată de participare la vot de 85%, prezența a fost de 65%. Înaintea alegerilor generale, tot MMT declara că Ion Iliescu și PDSR conduc detașat în Transilvania. Realitatea a fost alta.

Nu ne amintim ca Metro Media Transilvania să fi cerut scuze pentru diferența de 20%, ba, mai mult, domnul ministru Dâncu încearcă să demonstreze că MMT sondează bine, dar românul votează prost. Astfel se creează o asociație a sociologilor partidului de guvernământ, la urma urmei, care trebuie să confirme sondajele MMT și să sancționeze pe cei care încearcă să prezinte și alte opinii.

Asociația SORMA nu a luat atitudine față de așa zisele realități ale sondajelor MMT. Conform cu tehnicile de manipulare, bine cunoscute, PDSR, de la 15% în timpul mineriadelor din 1999, printr-un sondaj curs, din martie-aprilie 1999, este urcat la 31%, confirmat după aceea de SOR, în următoarea lună, la 35% și urcat apoteotic la 39%, înaintea Conferinței Naționale a PDSR, de către MMT. Mediatizate intens, aceste procente au reușit să schimbe harta electorală a României.

Deoarece urcarea în sondajele din perioada premergătoare a alegerilor locale la 47% nu a adus PDSR-ului decât 27% a urmat o altă serie de sondaje pentru a urca partidul cu încă 10% la alegerile parlamentare, deci ajungând la 37%-38%, deși MMT prevedea 58%.

Grav este însă și faptul că sociologii care lucrau pentru o țară, un partid, un conducător, în recentele sondaje, încearcă să ne convingă că țara are nevoie de un singur partid, de un conducător puternic și așa mai departe. Altfel spus, sondajul MMT se înscrie în direcția manipulatorie și totalitară, de impunere a ideii necesității partidului unic. Dar, culmea este că această tentativă se desfășoară pe banii Fundației pentru o societate deschisă, adică a domnului Soros, care finanțează constant, în licitații bine organizate, desigur, instituții de sondaje, cum ar fi PUR și MMT și nume, oameni cam aceiași: Vasile Dâncu și Dorel Abraham, agreați de partidul de guvernământ.

Că Gheorghe Soros știe sau nu cum partidul de guvernământ își construiește imaginea pe banii domniei sale, nu ne interesează, dar ne interesează până unde poate merge această manipulare grosolană desfășurată sub ochii unui ministru al informațiilor publice, printr-un institut pe care îl patronează.

Totuși, este prea mult să pozezi, să pictezi, să critici și să te plătești în același timp.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
   

Următoarele declarații, ale domnilor Andrei-Ioan Chiliman și Ioan Miclea, au fost depuse la secretariatul ședinței, pentru a fi cuprinse în stenogramă, fără a fi prezentate la microfon.

 
  Andrei Ioan Chiliman - solicitare adresată Guvernului în sensul precizării poziției oficiale a organismelor europene față de recenta lege adoptată de Parlamentul ungar;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

În istoria românilor, liberalii au fost exponenții cei mai consecvenți ai ideii naționale și sprijinitorii cei mai fervenți ai românității, indiferent unde se află ea. Pe de altă parte, după înfăptuirea României Mari, liberalii s-au preocupat ca toate minoritățile, indiferent de limbă, neam și credință, să beneficieze de drepturi egale cu cele ale majorității românești.

În același timp însă, după cum spunea Ionel I.C.Brătianu, liberalii au fost ostili creării în interiorul granițelor statului român a două categorii de cetățeni: "unii încrezători în solicitudinea statului, iar ceilalți îndemnați în a-i fi potrivnici și a căuta protecție în afară de graniță."

Iată de ce noi, liberalii, putem și trebuie să le spunem atât românilor, cât și europenilor, că poziția Partidului Național Liberal în problema națională și a minorităților, a rămas neschimbată de mai bine de 70 de ani, consecvență pe care am dori-o și altora.

Această legitimitate ne permite astăzi să cerem Guvernului român să solicite Uniunii Europene, Consiliului Europei, precum și guvernelor țărilor Uniunii Europene, poziția oficială față de legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta referitoare la statutul maghiarilor din țările învecinate. Nu se poate trece cu vederea situația artificială creată, faptul că discriminarea pe criterii etnice a fost provocată de-a lungul secolelor doar de cei care caută o viitoare confruntare. Prin această lege, conceptul Europei unite dispare. Cetățenii români de etnie maghiară sunt obligați, în schimbul unor facilități acordate de statul maghiar, să aducă un certificat de apartenență la o anumită etnie și religie, lucruri inacceptabile în secolul XXI. Prin această discriminare așa-zis pozitivă, statul maghiar se întoarce în secolul anterior, în anii '30-'40, mai lipsind doar ca atunci când trec pe teritoriul maghiar, românilor să li se lipească în piept un semn distinctiv, eventual o stea, pentru a se putea face o distincție clară față de cetățenii de etnie maghiară.

Solicităm totodată poziția oficială a U.D.M.R. în legătură cu această lege, sperând că și ei, maghiarii, să ni se alăture și să vină și ei în secolul XXI, pentru a lucra împreună la construcția Europei unite. Pentru noi, românii, primul ca și al doilea război mondial s-au terminat și ne-ar părea rău ca maghiarii să rămână fixați în tranșeele războaielor mondiale sau pe hărțile Dictatului de la Viena.

Separația pe criterii etnice a născut ură și confruntare, care au lăsat multe răni adânci în rândul multor europeni. Nu ne este permis să uităm crimele făcute de regimurile fasciste din Europa, în numele aceleiași separări etnice, inclusiv în România, împotriva evreilor și țiganilor, dar nici atrocitățile săvârșite de către hortyști, în numele purificării etnice, contra românilor din Ardealul de Nord!

Uitarea nu duce decât la repetarea greșelilor și se pare că unii unguri au uitat!

  Ioan Miclea - formularea unor concluzii legate de abuzurile puterii în cazul primarului Clujului.

Domnul Ioan Miclea:

În ziua de vineri, 22 iunie 2001, în jurul orelor 11,30, comandantul Poliției Municipiului Cluj-Napoca, însoțit de forțe DIAS, a năvălit în biroul primarului Municipiului Cluj-Napoca, ec.dr.Gheorghe Funar și, bruscându-l și amenințându-l, l-au luat cu forța și l-au dus la sediul Poliției, ca pe un borfaș de rând și toate acestea pentru a-i lua o simplă și banală declarație.

Concomitent cu ridicarea primarului Gheorghe Funar, prin mandat de aducere, premierul Guvernului, domnul Adrian Năstase, susținea teleconferința săptămânală cu prefecții din județe, unde îl critica sever pe primarul Clujului.

Acest gest incalificabil al forțelor polițienești obediente puterii și din ordinul acesteia, constituie o mișelie, un act premeditat împotriva omului care este considerat fondatorul bastionului românismului din Ardeal, comis exact în ajunul sărbătorii a 10 ani de existență a Partidului România Mare.

Primarul dr.Gheorghe Funar s-a comportat demn și a dovedit că nici măcar forța brută a slugilor puterii nu-l poate abate de la convingerea că România a fost, este și trebuie să fie a tuturor cetățenilor români.

Fără doar și poate, acest act laș, specific unui regim totalitar, a fost urmare a faptului că dr.Gheorghe Funar se luptă de o bună bucată de vreme cu consilierii puterii, pentru aplicarea corectă, în spiritul și litera ei, a Legii nr.215/2001. Puterea a înțeles însă să-și apere oamenii corupți, târând în schimb pe străzile municipiului pe unul din cei mai hotărâți susținători ai românismului și ai legalității.

Faptul că, în perioada cât a fost interogat de poliție domnul Gheorghe Funar, în fața sediului Poliției Municipale s-a adunat un mare număr de cetățeni ai Clujului, dovedește că totuși în țara aceasta există speranța că se va instaura odată și odată democrația, că omul se va bucura de respectarea legii și va fi scutit de abuzurile unei puteri inconștiente.

Solicităm mass-mediei să informeze corect opinia publică despre cele petrecute la Cluj-Napoca, deoarece nu putem accepta o provocare ordinară făcută în scopul declanșării unor măsuri de represiune, pentru simplul motiv că un primar incomod aparține opoziției, iar partidul de guvernământ nu mai are nici o credibilitate în Ardeal.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

După pauză

conducerea ședinței a fost preluată de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Mihai Năstase și Tudor Mohora, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 287. Vom vedea câți sunt în sală în realitate. Sunt absenți 58. 26 participă la alte acțiuni parlamentare.

Ar trebui să vă prezint nota cu privire la legile depuse la secretarul general în vederea sesizării Curții Constituționale. Vreau să vă spun că e o listă lungă, de 70 de legi, și pentru a nu vă epuiza cu lecturarea ei, am dispus stafului tehnic să le multiplice și să vi le pună la dispoziție. Concomitent, o să predau lista și stenografei pentru a le consemna. veți primi fiecare lista cu cele 70 de legi care vă stau la dispoziție pentru a putea, eventual, să le contestați la Curtea Constituțională.

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea privind amenajarea teritoriului și urbanismului.
  • Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a IV-a- Rețeaua de localități.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/1999 privind scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparținând agenților economici din industrie.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.29/1994 privind constituirea și utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, aprobată prin Legea nr.136/1994,cu modificările ulterioare.
  • Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.37/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.47/1997 privind impunerea unor venituri, realizate din România, de persoanele fizice și juridice nerezidente.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 204/2000 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranța a activităților nucleare.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/1997 privind înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere.
  • Legea pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind Registrul Comerțului.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr 15/1997 pentru modificarea și completarea Legii privatizării societăților comerciale nr. 58/1991.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor produse ale tehnologiei informației.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2000 pentru completarea articolului 5 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.273/2000 pentru modificarea Legii nr.101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.174/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2000 privind restituirea sumelor reținute cu titlu de penalizări de 2%, pentru nerealizarea parametrilor garantați pentru blocul energetic nr.2 la Centrala Termoelectrică de 2x330 MW –Pucheng – Republica Populară Chineză.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale, precum și a suprataxelor vamale pentru instalații, echipamente, utilaje și părți ale acestora, know-how, precum și combustibili energetici care sunt importați prin credite externe contractate cu garanția statului de companii și societăți naționale, instituții publice și societăți comerciale.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2000 privind înființarea Companiei Naționale "Imprimeria Națională" – S.A.
  • Legea privind aprobarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2001 pentru modificarea Legii nr. 95/1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog – Ucraina și asigurarea resurselor de finanțare necesare.
  • Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2000 privind modificarea alin.1 al art.103 din Legea pentru organizarea judecătorească nr.92/1992.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/1999 privind valorificarea și transmiterea, fără plată, a unor bunuri confiscate și a unor bunuri provenite din cadouri, devenite proprietate privată a statului, aflate în administrarea și, respectiv, în custodia Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/1999 pentru completarea art.5 din Legea nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apărării naționale a României nr.45/1994.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2000 privind unele măsuri pentru asanarea financiară a activității Băncii Agricole – S.A., în vederea privatizării.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2000 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2000 privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național.
  • Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.213/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.219/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.189/1998 privind finanțele publice locale.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.
  • Legea pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.41/1996 privind unele măsuri pentru conversia capacităților de producție militară în producție civilă.
  • Legea pentru abrogarea art.2 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de indemnizații membrilor Academiei Române.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 62/2000 privind echivalări ale examenului de capacitate pentru promoțiile anterioare anului 1999.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/2000 pentru aprobarea majorării de către România a capitalului său autorizat deținut la Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor.
  • Legea pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.66/1998 privind finanțarea instituțiilor de învățământ superior aflate în coordonarea Ministerului Educației Naționale.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/1999 privind acordarea unor facilități agenților economici din domeniul transporturilor, la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral, neamortizate integral.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2000 privind modificarea Legii nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar și abrogarea Ordonanței Guvernului nr.130/1998 privind regularizarea cotelor de capital social în procesul de privatizare a băncilor, aprobată prin Legea nr.41/1999.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2001 privind unele măsuri pentru susținerea Programului de restructurare pe anul 2001, prin garantarea unui credit pentru S.C. "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM" – S.A.
  • Legea privind aprobarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și indemnizațiile și celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanțare de la bugetul de stat.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2001 privind constituirea Comisiei de Privatizare la Societatea Comercială SIDEX – S.A. Galați.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2001 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2001 pentru completarea art.31 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2001 privind veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare.
  • Legea pentru abrogarea Legii nr. 157/2000 privind Planul național pentru agricultură și dezvoltare rurală aferent Programului SAPARD pentru cofinanțarea acestuia de la bugetul de stat.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2000 privind Statutul personalului silvic.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2001 pentru modificarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2001 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr.103/1996 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2000 privind modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996, precum și pentru modificarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate.
  • Legea penru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/1999 privind completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2001 pentru suspendarea aplicării Ordonanței Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.
  • Legea pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.57/1999 privind obligativitatea avizării de către Ministerul Turismului și Sportului a schimbării destinației sau desființării unor baze sportive aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.
  • Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura "Construcția și reabilitarea secțiunilor 4 și 5 ale autostrăzii București-Cernavodă", semnat la București la 22 decembrie 2000 și la Bruxelles la 23 octombrie 2000.
  • Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura "Reabilitarea secțiunilor Băneasa-Fetești de pe linia de cale ferată București-Constanța", semnat la București la 22 decembrie 2000 și la Bruxelles la 23 octombrie 2000.
  • Legea pentru pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura "Lărgirea la 4 benzi a drumului național DN 5 București-Giurgiu", semnat la București la 22 decembrie 2000 și la Bruxelles la 23 octombrie 2000.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.127/1998 privind măsuri pentru oprirea subcapitalizării, prin rectificarea bilanțului contabil pe anul 1997 la Banca Română de Comerț Exterior - S.A. (Bancorex).
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2000 privind declararea Municipiului Alba Iulia și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național.
  • Legea privind declararea ca municipiu a orașului Băilești, județul Dolj.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 176/1999 privind majorarea capitalului social al societăților comerciale "Roman" – S.A. Brașov și "Tractorul UTB"– S.A. Brașov.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2000 privind finanțarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.125/2000 privind declararea orașului Sulina, județul Tulcea, și a zonei înconjurătoare ca zonă de interes național.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.126/2000 privind continuarea realizării Unității 2 din cadrul obiectivului de investiții Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5 x 700 Mwe.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar de stat cu taxă.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/1999 privind instituirea unor măsuri de stimulare a activității titularilor de acorduri petroliere și subcontractanților acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.205/1999 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de hârtie de ziar, prin exceptare de la prevederile Legii nr.82/1992 privind rezervele de stat.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.121/2000 privind înființarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.201/2000 pentru crearea cadrului instituțional necesar în vederea funcționării Centrului Regional al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracționalității transfrontaliere.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.242/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.297/2000 pentru completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.299/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de privatizare a societăților comerciale din domeniul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.251/2000 pentru modificarea art.14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naționale Aeroportul Internațional București-Otopeni - S.A. destinate acoperirii cheltuielilor de investiții și a avansului pentru modernizarea Aeroportului Internațional București - Otopeni și a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinație.
  • Legea patronatelor.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/1999 privind soluționarea obiecțiunilor și contestațiilor formulate împotriva actelor de control și de impunere având ca obiect constatarea și stabilirea impozitelor și taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalităților, precum și a altor sume și măsuri.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/1999 pentru completarea art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie, de asemenea, să aprobăm câteva comisii de mediere, unele începând să-și desfășoare activitatea chiar de astăzi.

  proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materialelor explozive;

Prima este cea cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materialelor explozive.

Sunt propuși domnii deputați: Priboi Ristea, Oltei Ioan, Voinea Florea de la Grupul parlamentar social-democrat și umanist; Bucur Constantin și Saulea Dănuț, Grupul parlamentar P.R.M.; Canacheu Costică, Grupul parlamentar P.D.; Toró Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Dacă sunteți de acord.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/2000 privind unele măsuri pentru execuția lucrărilor de reabilitare a grupului nr.1 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva;

Comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/2000 privind unele măsuri pentru execuția lucrărilor de reabilitare a grupului nr.1 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva.

Sunt propuși domnii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriță Dumitru, Grupul parlamentar social-democrat și umanist; domnii deputați Buzea Valeriu, Miclea Ioan, Grupul parlamentar P.R.M., Anton Marin, Grupul parlamentar P.N.L. și Savu-Vasile Ioan, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind evaluarea conformității produselor;

Deputații în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la proiectul de Lege privind evaluarea conformității produselor.

Domnii deputați: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Fâcă Mihail, Grupul parlamentar social-democrat și umanist; Palade Dumitru, Grupul parlamentar P.R.M.; Albu Gheorghe, Grupul parlamentar P.D.; Anton Marin, Grupul parlamentar P.N.L. și Erdei Dolóczki István, Grupul parlamentar U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

Deputații propuși pentru Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice: domnii deputați Iordache Florin, Lazăr Maria, Mițaru Anton, Grupul parlamentar social-democrat și umanist; Leonăchescu Nicolae și Pleșa Eugen, Grupul parlamentar P.R.M., Makkai Grigore, Grupul parlamentar U.D.M.R., Ignat Miron, Grupul parlamentar al minorităților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2000 privind înființarea Societății Naționale Îmbunătățiri Funciare - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a Îmbunătățirilor Funciare.

Deputații propuși pentru Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2000 privind înființarea Societății Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a Îmbunătățirilor Funciare: domnii deputați Neagu Victor, Ianculescu Marian, Stan Ioan, Grupul parlamentar social-democrat și umanist; Predică Vasile, Vișinescu Marinache, Grupul parlamentar P.R.M.; Pereș Alexandru, Grupul parlamentar P.D.; Gheorghe Valeriu, Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru organizarea și funcționarea Poliției Române (amânarea votului final).  

Pentru a trece în continuare la votarea legilor organice înscrise pe listă astăzi, rog cei doi secretari să verifice cvorumul.

Sunt prezenți 151 de deputați, insuficienți pentru cvorumul de lucru. În consecință, amânăm votarea acestor legi. Vom propune Comitetului ordinii de zi o ședință de vot final joi, iar dacă nu, le vom vota într-o sesiune extraordinară.

Trecem în continuare la proiectele care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Ieri, ne-am oprit la Legea pentru organizarea și funcționarea Poliției Române. Rog Comisia pentru apărare să-și ocupe locul.

Rămăsesem la art.15 alin.1. Vă rog să vedeți amendamentul nr.12 de la pagina 6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.12. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul nr.12 și, în consecință, art.15 alin.1 va avea alcătuirea rezultată din amendament.

Pentru alin.2 vă rog să observați amendamentul nr.13 la aceeași pagină. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr.13 și, în consecință, art.15 alin.2 va avea acea structură.

La art.15 alin.3, comisia nu a avut mendamente.

Dacă aveți observații. Nu aveți.

Votat în uanimitate.

La art.16 alin.1, vă rog să vă uitați la amendamentul nr.14 pe care îl găsiți la pag.7.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru?

Poftiți, domnule Ștefan Cazimir.

Vă rog să urmăriți cu atenție lucrările Camerei.

   

Domnul Ștefan Cazimir:

Este o ușoară inconsecvență în redactare, și anume apare la rândul 5, articolul genitival "ale", dar nu apare și la rândul 3. S-ar putea adopta două soluții, pentru consecvență. Sau să-l intercalăm și la rândul 3, înaintea "direcției generale", sau să-l înlăturăm la rândul 5, înaintea "inspectoratelor de poliție". Pentru mai multă fluență, făcând totuși o anumită concesie din punctul de vedere al exprimării foarte academice, eu aș propune să fie înlăturat și acolo unde apare, și atunci formula la care să ne oprim să fie "atribuțiile și structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliției, Direcției generale de poliție a municipiului București și inspectoratelor de poliție județene", înlăturând deci art.genitival "ale" de la rândul 5.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, cred că soluția dumneavoastră este mai potrivită, pentru că dacă le-am pune peste tot, ar fi prea multe "ale".

Stimați colegi,

Dacă sunteți de acord cu amendamentul nr.14, astfel cum rezultă din propunerea domnului Ștefan Cazimir, respectiv prin înlăturarea particulei "ale" de la rândul 5.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul nr.14 și, în consecință, art.15 alin.1 va fi alcătuirea din amendament.

La art.16 alin.2 n-au fost amendamente. Dacă aveți obiecțiuni.

Poftiți, domnule Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

La alin.2, vă propun intercalarea lui "către" în rândul 2: "se aprobă de către ministrul de interne" și la rândul 3 "de către inspectorul general al poliției".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, dumneavoastră, strict gramatical, aveți dreptate, dar uitați-vă în toate actele normative, atât de multe sunt cazurile în care se utilizează această formulă "se aprobă de..." omițându-se în mod greșit "către" și mă întreb dacă este bine să intervenim peste tot.

Domnule general, aveți obiecțiuni? Nu. Mulțumesc.

Poftiți! Suntem la art.16 alin.2, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Dacă tot încercăm să facem să sune bine românește aceste acte normative, atunci vă propun, domnule președinte, să folosim tot aceeași formulă în enumerările pe care le presupune sau le cuprinde acest articol.

Se vorbește... "este constituită din șeful direcției sau al inspectoratului, reprezentantul corpului național al polițiștilor, subprefect, șase consilieri..." și așa mai departe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La ce articol vă referiți, domnule deputat?

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu am înțeles că este vorba de art.17 alin.2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. E vorba de art.16 alin.2.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Îmi cer iertare în condițiile astea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nefiind alte obiecții la art.16 alin.2, se consideră votat în unanimitate.

La titlul Secțiunii a III-a dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Poftiți! Stați puțin, domnule Cazimir, așteptați că voia colegul dumneavoastră înainte.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Am observații la titlu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La titlu am consemnat că nu sunt. Dar dacă ați avut, poftiți! Titlul Secțiunii a III-a.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Grupul U.D.M.R. a avut o propunere chiar și la titlul acestei secțiuni. Un amendament respins în comisie și consemnat la amendamentele respinse la pag.48, poziția 44. Noi am propus ca această secțiune să aibă titlul "Autoritatea de ordine publică". Deci, să fie eliminat cuvântul "teritorială". Și anume, mai încolo, am prezentat că am dori ca această autoritate să fie organizată pe trei niveluri, nivelul național, nivelul regional și nivelul local, dar deocamdată aș cere permisiunea domnului președinte, chiar la acest titlu, să expun motivele pentru care am făcut această propunere. Se poate?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți!

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am considerat că dacă se dorește într-adevăr o implicare mai profundă a comunităților în activitatea de ordine publică și ordinea și disciplina în circulație a poliției, atunci această autoritate teritorială trebuie să primească niște atribuții mai sporite și trebuie organizată cel puțin pe două nivele dar dacă se poate pe trei nivele. Important este nivelul regional și nivelul local și din acest motiv...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați un pic, stimate domnule deputat! Ce înseamnă în concepția dumneavoastră nivel regional?

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Nivel județean și nivelul...deci, practic, nivelul oricărei unități teritorial-administrative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar ne referim la terminologia din Legea administrației publice locale actuală.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Da. Așa e. Mulțumesc pentru precizare.

În primă instanță, domnule președinte, aș cere să supuneți la vot amendamentul nostru privind titlul și după aceea la art.17 alin.1 aș expune și amendamentul nostru privind textul acestui articol. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deocamdată să decidem asupra amendamentului cu privire la titlu.

Titlul actual este "Autoritatea teritorială de ordine publică" iar dumneavoastră propuneți "Autoritatea de ordine publică".

Domnul Ionescu, președintele Comisiei de apărare. Și apoi domnul general Abraham.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Argumentele aduse de colegul meu de la Grupul U.D.M.R. nu se fundamentează în nici un fel, întrucât, potrivit art.4 alin.1 pe care ieri l-am votat, poliția se organizează corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării și nu pe criterii comunitare.

Mai mult decât atât, art.17 alin.1 prevede că activitatea autorității teritoriale de ordine publică se desfășoară în interesul comunității.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să relev faptul că, în concepția noastră, în momentul în care am decis să se organizeze la nivel teritorial, respectiv, la nivel de județ, o autoritate de acest gen, am avut în vedere tocmai ideea de descentralizare și există o concepție unică de abordare a problemei, așa cum s-a putut vedea, descentralizare până la nivel teritorial, iar măsura vizează una din acțiunile întreprinse pentru o mai bună implicare a autorităților județene în activitatea poliției, deci, o mai bună legătură între comunitățile de la acest nivel cu poliția națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noștri de la U.D.M.R., care propun în locul actualului titlu unul prescurtat, eliminând componenta "teritorială".

Cine este pentru? 12 voturi pentru. (Vociferări) Mai numărați o dată, domnule secretar. Vă rog frumos să numărați și dumneavoastră dacă...

14 voturi. (Vociferări din partea dreaptă a sălii)

Stimați colegi,

Cine nu este de acord cu această numărătoare vă rog să poftească aici să conteste votul. Aveți un coleg aici care poate să ne dubleze numărătoarea și nu cred că e nevoie să ne manifestăm atât.

Poftiți, domnule Chiliman! Cu privire la numărătoare, vă rog să vă exprimați!

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Avem o prevedere în Regulament care spune că ședința este condusă de președinte în prezența a doi secretari de ședință. În momentul de față, nu este îndeplinită această prevedere regulamentară, și vă rog să rezolvați această chestiune ca să nu mai apară asemenea discuții. Prevederea din Regulament nu este altceva decât o prevedere obligatorie, deci, prezența celor doi secretari de ședință în momentul desfășurării ședinței este obligatorie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. O să-l chem pe colegul nostru, domnul secretar Mohora. Vă rog să poftiți în sală, domnule secretar Mohora!

Și îl rog pe domnul Chiliman să-și amintească când era la tribună dacă nu mai lipsea câte o secundă de la pupitru.

Rog pe domnul secretar Mohora să poftească în sală. Și până atunci vă rog să vă mai exprimați o dată votul pentru a nu mai exista nici-un dubiu.

Cine este pentru amendamentul colegilor de la U.D.M.R.? Și vă rog și pe dumneavoastră să vă autonumărați dacă tot contestați numărătoarea.

21 de voturi pentru. Tot insuficient pentru a fi aprobat.

Trecem la art.17 alin.1, Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți. Domnul Ștefan Cazimir are unul.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

La rândul doi și trei, trebuie să ne decidem: ori restabilim acordul, ori punem virgulă. Deocamdată, avem următorul text: "Organism cu rol consultativ a cărei activitate se desfășoară în interesul comunității". Dacă punem virgulă, atunci lucrurile se corectează: "Organism cu rol consultativ, a cărei activitate...", raportându-se la autoritatea teritorială. Cred că asta a fost și intenția. Dacă nu a fost asta intenția, atunci restabilim acordul și zicem: "organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfășoară...".

Cred că inițiatorul este cel mai abilitat să ne scoată din impas.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A cui activitate, domnule general?

 
   

Domnul Pavel Abraham:

A organismului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, a organismului. Vă rog să vă exprimați ca să înțeleagă colegii.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Așa cum am mai relevat, acest organism constituit la nivelul județului, are rol consultativ pe lângă autoritățile specifice unităților noastre de la Municipiul București, la fiecare județ și propunem ca soluția care să fie adoptată să fie: "organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat!

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă cer permisiunea ca înainte de a supune la vot, să expun la acest articol amendamentul grupului nostru. Acest amendament a lărgit sfera de acțiune a acestei autorități teritoriale. Am înțeles că plenul a respins amendamentul nostru privind organizarea acestei autorități pe trei niveluri de activitate. Atunci aș susține ca numai pentru autoritatea teritorială organizată la nivel județean să aibă atribuții sporite și, în acest sens, la art.17 alin.1 amendamentul respins și conținut în pagina 50 la poziția 46 ar avea următoarea formă acest articol: "La nivelul Municipiului București și al întregului județ se organizează și funcționează autoritatea teritorială de ordine publică, organism cu rol de coordonare și control al activităților de menținere a ordinii publice, precum și de organizare și de control a circulației, a cărei activitate se desfășoară în interesul comunității".

Deci, esența acestui amendament este că nu este doar un organism cu rol consultativ, ci un organism cu rol de coordonare și control al activităților de ordine publică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat!

 
   

Domnul Costache Canacheu:

La art.17.1. amendamentul pe care îl propunem și care se află la pag.48 pe lista amendamentelor respinse de către comisie, are în vedere definirea mai clară a acestei autorități teritoriale de ordine publică care lucrează în serviciul comunității. Și prin amendament propunem ca această autoritate să se înființeze la nivelul consiliilor locale comunale, orășenești și municipale, pentru că acele consilii au atribuții directe în legătură cu comunitățile pe care le reprezintă.

Dacă prin textul de lege se spune că această instituție lucrează în interesul comunității, veți fi de acord că este mult mai dificil să ne reprezentăm o comunitate județeană. Ea de fapt lucrează cu o autoritate public㠖 consiliul județean – care reprezintă, să spun așa, județul.

Ca să citesc amendamentul despre care facem vorbire, art.17 alin.1: "La nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se organizează și funcționează autoritatea teritorială de ordine publică, sub autoritatea consiliului local sau a consiliului general al Municipiului București, după caz, a cărei activitate se desfășoară în interesul comunității".

În legătură cu acest amendament și cu alineatele art.17, în continuare, sunt propuse alte amendamente care să definească, în noua structură, autoritatea de ordine publică teritorială. Pentru că avem în vedere și componența acestei autorități, care, prin textul de lege propus, după opinia noastră, încurcă și amestecă magistrați, judecători și procurori, cu consilieri locali, cu șeful poliției și cu alte persoane care sunt propuse să facă parte din această autoritate.

Credem că reprezentativ pentru această unitate sunt consilierii locali, primarii comunelor, orașelor și municipiilor, șefii gardienilor publici și, de asemenea, reprezentanți ai societății civile. Deci, vă solicit, domnule președinte, să supuneți la vot și amendamentul de la pag.48 trecut la amendamente respinse în legătură cu alin.1 al art.17.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pe celelalte nu le mai susțineți? Alin.2 și 3 care tot ale dumneavoastră sunt.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Când le vine rândul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Domnule general Abraham! Cu privire la amendamentul domnului deputat Toró care este la pct.46 și al domnului deputat Canacheu de la pct.45.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să fiți atenți la explicațiile care vi se dau.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum am mai precizat, noi am conceput acest organism ca să aibă rol consultativ.

Având în vedere Legea administrației publice locale, dacă i-am da atribuții de control și am include așa cum s-a afirmat aici de către domnii deputați, atât primari, consilieri și așa mai departe, peste numărul acestei autorități care este independentă - și precizez - cu rol consultativ, ar însemna să dedublăm organele administrației publice cu sarcini și după aceea am intra în contradicție cu Legea organizării administrativ teritoriale.

Eu consider că rolul consultativ al acestui organism este validat până în prezent de poliții similare din alte state și aș releva aici poliția engleză, care are o tradiție în această direcție, de unde, de altfel, ne-am și inspirat, și instituția și-a dovedit acolo viabilitatea. Eu cred că prin modalitățile specifice la care noi am adaptat-o la nivelul nostru, ea va fi aptă să rezolve de o manieră nouă relațiile dintre poliție și comunitatea locală, având în vedere că în structura ei, așa cum am precizat, intră reprezentanți ai Parchetului, ai Justiției și, bineînțeles, consilieri locali, pe baza votului democratic de la nivel județean.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Răzvan Ionescu.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referitor la amendamentul Grupului parlamentar al UDMR, la art. 17 paragraful 1 o să observați că, în ideea descentralizării, dânșii urmează o anumită structură, la nivel central, precum și la nivelul fiecărei unități teritorial-administrative.

În textul pe care l-am aprobat ieri și care se menține de-a lungul articolelor pe paracursul legii am mers cu sintagma: "la nivelul municipiului București și al fiecărui județ". Mai mult decât atât, referitor la rolul de coordonare și control a activităților de menținere și reinstaurare a ordinii publice, reinstaurarea ordinii publice intră în competența jandarmeriei și nu a poliției.

Referitor la amendamentul făcut de domnul deputat Canacheu, în art. 17 paragraful 1 funcționează autoritatea teritorială de ordine publică, sub autoritatea Consiliului local sau Consiliului general.

Dacă autoritatea teritorială funcționează sub coordonarea altei autorități teritoriale înseamnă că nu mai poate fi numită autoritate. de aceea, considerăm că conținutul textului nu este lipsit de logică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat și susținerile autorilor amendamentelor respinse și răspunsurile Guvernului și ale președintelui comisiei.

Sunt dator să supun votului amendamentele respinse.

În primul rând, amendamentul domnului deputat Toró, de la punctul 46 din raport.

Cine este pentru? 10 voturi pentru, insuficient.

În continuare, supun votului amendamentul domnului deputat Canacheu, pe care îl găsiți la punctul 45 din raport.

Cine este pentru? 18 voturi pentru, insuficiente.

În aceste condiții, supun din nou la vot art. 17 alin. 1 în redactarea inițiatorului.

Cine este pentru? Marea majoritate a celor prezenți, pentru art. 17 alin 1, în formularea Guvernului.

La art. 17 alin. 2 vă rog să urmăriți amendamentul 15 de la pagina 7.

Dacă aveți obiecțiuni la el? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

La pagina 8 rândul 1, după "Municipiului București" trebuie virgulă. La rândurile 3 și 6 apare "către", pe care l-am înlăturat la un articol anterior. De aici încolo, rolul meu se inversează. Până acum căutam locurile în care lipsește "către" și propuneam introducerea lui. De aici încolo, atitudinea mi s-a schimbat, la sugestia domnului președinte, și îl voi căuta și îl voi propune spre eliminare de câte ori îl voi întâlni, încât colegii care mă cunosc mai demult ar putea să-mi spună: "Altul este al tău suflet,/ Alții ochii tăi acum,/ Numai eu, rămas același,/ Bat mereu același drum". (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc pentru versuri, domnule profesor.

Eu v-aș ruga, însă, având în vedere faptul că sunteți în Comisia juridică, să încercați să lămuriți acolo aceste dispute istorice. Până atunci v-aș supune atenției dumneavoastră o propunere oarecum neobișnuită, având în vedere, într-adevăr, că în mod corect formula este "de către". Dacă sunteți de acord să fie înlocuită în tot cuprinsul legii cu această sintagmă? Sunteți de acord?

Domnule președinte al Comisiei juridice, vă rog să vă exprimați dumneavoastră...

Stimați colegi,

Nu sunt auzit. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului profesor Cazimir, ca în tot cuprinsul legii, acolo unde se întrebuințează sintagma "se aprobă de" și urmează autoritatea, în loc de această formulă imperfectă să utilizăm formula "se aprobă de către" și să urmeze autoritatea.

Sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Sunt împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnule profesor, v-am scutit de drumurile pe care le-ați evocat atât de frumos în poezie.

Mulțumesc.

La amendamentul 15 dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 15 și, în consecință, noua structură a art. 17 alin. 2.

La art. 17 alin. 3 vă rog să urmăriți amendamentul 16 care, de fapt, se referă la eliminarea acestuia.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul 16?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu aș propune în partea finală: "prin Regulamentul de organizare și funcționare a acesteia". Funcționarea și organizarea sunt "a acesteia".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

S-a propus eliminarea acestui alineat și am supus votului.

Cine este pentru amendamentul 16? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul și, în consecință, art. 17 alin. 3 a fost votat.

La art. 17 alin. 4 urmăriți amendamentul 17.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 17? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 17 alin. 5 urmăriți, vă rog, amendamentul 18.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Este o greșeală materială în ultimul rând al textului: din rândul membrilor "acestuia" și nu "acesteia", dar eu mă raportez la proiect. Nu știu dacă în raport a fost corectat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu. Vă rog să urmăriți amendamentul comisiei.

Există alte obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 17 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 18. Urmăriți amendamentul 19, cu privire la lit. a).

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit. b) vă rog să urmăriți amendamentul 20. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit. c) vă rog să urmăriți amendamentul 21.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit. d) urmăriți amendamentul 22.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit. e) nu au fost amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Nu se mai supune la vot, votat în unanimitate.

Litera f). Urmăriți amendamentul 23. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit. g) urmăriți amendamentul 24.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun art. 18, în totalitate, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la art. 19. Urmăriți, cu privire la alin. 1 amendamentul nr. 25, la pagina 11.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 25? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2 urmăriți amendamentul 26. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 3 urmăriți amendamentul 27. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După alin. 3 vă rog să urmăriți amendamentul 28, care propune un nou alineat. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 28? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 19 în ansamblu, cu acest ultim alineat votat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 20 urmăriți amendamentul 29. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Domnul deputat Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Amendamentul 29, da? "Din bugetul Municipiului București, respectiv din cel al județului". Propun intercalarea acestor două cuvinte, pentru ameliorarea exprimării.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este o corectură redacțională evidentă.

Dacă sunteți de acord cu această corectură?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 29, cu această corectură.

La art. 21 vă rog să urmăriți amendamentul 30.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 30? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 30 și deci noua formulă a art. 21.

Stimați colegi,

Colegii noștri care au fost desemnați în Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive sunt rugați să participe la mediere cu colegii de la Senat.

Cu privire la titlul Secțiunii a IV-a nu sunt amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 22 alin. 1 urmăriți amendamentul 31.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 22 alin. 2 nu sunt amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate.

La art. 23 alin. 1, urmăriți amendamentul 32.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 32?

Poftiți.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă propun la rândul 3 eliminarea conjuncției "și" pentru mai multă fluență: "Șeful Direcției generale de poliție a Municipiului București, șefii inspectoratelor de poliție județene, ai polițiilor municipale și orășenești și ai posturilor de poliții comunale prezintă informări anuale" și așa mai departe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Întrucât inspectoratele sunt județene, nu poliția este județeană, propun să avem formularea: "șefii inspectoratelor județene de poliție".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cum este corect, domnule general? Domnule general Abraham, cum este Legea de organizare? Vă rog să interveniți.

Poftiți, domnule general.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

avem inspectorat județean de poliție și, ca urmare, șefii inspectoratelor județene de poliție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, cum a propus domnul deputat Brudașca, da? Vă rog.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Permiteți, domnule președinte.

Stimați colegi,

Venim în contradicție cu art. 5 lit. b) "Unități teritoriale aflate în subordinea Inspectorului general al poliției, Direcția generală de poliție a Municipiului București și Inspectoratele de poliție județene".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general,

Care este terminologia pe care dumneavoastră o utilizați sau pe care Legea de organizare a utilizat-o? Vă rog să spuneți la microfon.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

În art. 5 lit. c) "inspectoratele de poliție ale județelor" este trecut în Legea nr. 26 din 12 mai 1994. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și atunci, prin consecință, aici corect ar fi "inspectoratele de poliție județene". Așa a fost trecut în lege.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

De acord, dar este greșit!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În ce privește particula "și" este evident că trebuie eliminată pentru că sunt foarte mulți.

Deci, cu această corectură: "Șeful Direcției generale de poliție a Muncipiului București, șefii inspectoratelor de poliție județene," - eliminat "și" – "ai polițiilor municipale". Cine este de acord cu acest amendament 32?

Stimați colegi,

Cine este pentru amendamentul 23, cu precizarea eliminării particulei "și" după "poliții județene"?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate. Cu 1 abținere.

La art. 23, alin. 2 nu sunt amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 24 urmăriți, vă rog, amendamentul 33. Dacă aveți obiecțiuni?

Poftiți, domnule Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă citesc întâi textul: "Unitățile teritoriale de poliție cooperează cu Consiliile locale și primarii pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispozițiilor scrise, emise de acestea, după caz, date în limita competențelor în domeniul ordinii publice". Aici sunt două probleme. Mai întâi demonstrativul "acestea" nu se poate referi simultan la consiliile locale și la primari. Primarii sunt "aceștia", în afara cazului când ar fi primărițe. Iacob Negrutzi îl tachina amical pe Eminescu în perioada revizoratului școlar, spunând într-o satiră în versuri: "Ca înalt revizor școlar/ Stai în gazdă la primar/ Și cu primărițele îți încurcai ițele".

A doua problemă: "emise" și "date" în același rând al textului sună a pleonasm.

Pentru a remedia aceste două chestiuni vă propun reformularea care urmează: "Unitățile teritoriale de poliție cooperează cu Consiliile locale și, după caz, cu primarii, pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispozițiilor scrise ale acestora, emise în limita competențelor lor, în domeniul ordinii publice".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Amendamentul 24, v-aș ruga să îl ascultați în noua redactare, mai corectă, propusă de domnul profesor Ștefan Cazimir: "Unitățile teritoriale de poliție cooperează cu consiliile locale și, după caz, cu primarii, pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispozițiilor scrise ale acestora, emise în limita competențelor lor, în domeniul ordinii publice".

Cine este pentru amendament? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Rog comisia să ia amendamentul.

Articolul 24 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului 33.

La art. 25 urmăriți amendamentul 34. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 34? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 34 și, în consecință, art. 25.

Capitolul III: "Atribuțiile Poliției". Nu sunt obiecțiuni din partea comisiei.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 26 alin. 1 nu sunt amendamente. Alin. 1 punctul 1. Nu sunt amendamente, deci s-a adoptat în unanimitate.

La art. 26 punctul 2. Urmăriți, vă rog, amendamentul 35.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 35? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 3 urmăriți amendamentul 36.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 4, amendamentul 37.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 5, urmăriți, vă rog, amendamentul 38.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 6 amendamentul 39. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 7, amendamentul 40. Vă rog să-mi spuneți dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De la pct. 8 până la pct. 16 nu au fost obiecțiuni, deci se votează în unanimitate.

La pct. 17 urmăriți amendamentul 41.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 18 amendamentul 42.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De la punctul 19 până la punctul 22 nu sunt obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 23 urmăriți amendamentul 43.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De la punctul 24 la 28 nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Punctul 29, urmăriți amendamentul 44. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2 al art. 26 urmăriți amendamentul 45.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art. 26 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 27, 28. Nu sunt obiecțiuni la comisie.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La titlul Capitolul IV dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La art. 29, 30 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului V dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Articolul 31 lit. a) amendamentul 46 dacă dorește cineva să intervină? La cât?

Stimați colegi,

Domnul președinte al Comisiei pentru apărare îmi sesizează o inadvertență la art. 27. Vă rog să o precizați, domnule președinte.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că v-am întrerupt.

La art. 27 am dori reformulare, nu "prin ordin al inspectorului general al Poliției", ci "prin dispoziție", ca să fie în corelare cu textul aprobat mai devreme.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Reluăm art. 27. Domnul președinte al comisiei, pentru corelarea textelor și precizarea riguroasă a actelor pe care le emite inspectorul general propune "prin dispoziție". Da?

Cine este pentru această rectificare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat art. 27, astfel reformulat.

Articolele 28, 29, 30 au rămas votate.

Ajunsesem la art. 36 lit. a). Vă rog să urmăriți amendamentul 46. Nu. 31 litera a), amendamentul 46.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 46? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a votat amendamentul 46 și deci noua formulare a literei a).

La lit. a), b), c), d), e) comisia nu a avut obiecții.

Dacă aveți dumneavoastră? Aveți dumneavoastră, domnule deputat? Bun.

Votate în unanimitate.

La lit. f) urmăriți, vă rog, amendamentul 47.

Dacă aveți obiecțiuni?

Domnule deputat Ștefan Cazimir, poftiți.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă citesc textul și veți sesiza imediat obligativitatea unei modificări de topică: "să efectueze controale ale persoanelor și bagajelor, precum și ale vehiculelor aflate în circulație, când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, cu respectarea dispozițiilor legale". Este de-a dreptul hilar. Modificarea obligatorie a topicii face ca textul să sune astfel: "Să efectueze, cu respectarea dispozițiilor legale, controale ale persoanelor și bagajelor" și textul curge.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general. Mi se pare textul absolut benefic.

Stimați colegi,

Cu această inversare de topică supun votului dumneavoastră amendamentul 47.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 47.

La lit. j) urmăriți, vă rog, amendamentul 48. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit. h) n-au fost obiecții la comisie. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

La lit. i) urmăriți, vă rog, amendamentul 49.

Dacă aveți obiecțiuni la el? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La literele j) și k) nu au fost obiecțiuni la comisie. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

La lit. l) și ultima, urmăriți, vă rog, amendamentul 50. Dacă aveți obiecțiuni la el? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în continuare amendamentul 51, care ne propune la art. 31 un nou text.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 51? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.31 în ansamblu, cu amendamentele adoptate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 32 n-au fost obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 33 alin. 1, urmăriți amendamentul nr. 52. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După ce ne-am consultat și cu domnul președinte al comisiei și cu domnul general, s-a convenit ca acest art. 33 alin.1 să sune în forma pe care eu o propusesem inițial și care, inițial, fusese respinsă. Dar acum dânșii sunt de acord, și pot să confirme, cu forma propusă de mine.

Aceasta sună: "Pentru prevenirea și combaterea corupției, a criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane, terorismului, traficului de droguri, spălării banilor, infracțiunilor informatice și a crimei organizate, la propunerea inspectorului general, cu aprobarea ministrului de interne și cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, poliția poate să folosească informatori și polițiști sub acoperire pentru culegerea de informații în vederea folosirii acestora ca probe în timpul unui proces în instanță. Autorizarea procurorului va fi emisă în scris pentru o perioadă de maxim 60 de zile și poate să fie prelungită în aceleași condiții pentru alte perioade de 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizații vor fi confidențiale și nu vor fi făcute publice".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-mi prezentați amendamentul.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

Să-l motivez.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-mi prezentați amendamentul, ca să știu ce să supun la vot.

Îl rog pe domnul general Abraham să se pronunțe întâi pentru acest amendament.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Da, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, suntem de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Dumitru Octavian Mitu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia?

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă formularea inițială a textului lăsa loc unor interpretări care ar fi putut crea confuzie în privința competențelor pe care le are poliția în domeniul culegerii de informații și ar fi putut duce la conflicte de competență cu alte instituții, cred că textul pe care vi l-a prezentat colegul nostru Dumitru Octavian Mitu, asupra căruia am căzut de acord și împreună cu ceilalți reprezentanți ai grupurilor parlamentare, este cel în măsură să evidențieze conținutul art. 33.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați ascultat reformularea amendamentului nr. 52 de către domnul deputat Dumitru Octavian Mitu, care realizează o mai bună circumstanțiere a cazurilor în care pot fi utilizați informatorii. Cu amendamentul astfel formulat, ați reținut că sunt de acord și ministerul, și Comisia pentru apărare.

Cine este pentru amendamentul nr. 52 reformulat potrivit propunerii domnului Dumitru Octavian Mitu? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat amendamentul nr. 52.

La alin. 2, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 53. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La ce aveți intervenție, domnule deputat? La alin. 2? De ce mă lăsați să-l votez și pe urmă vă exprimați dorința de a interveni?

Deci, eram la amendamentul nr. 53, care propune eliminarea textului, dumneavoastră ce doriți?

 
   

Domnul Valentin Vasilescu:

Vă propun menținerea acestui text.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alin. 2, care are următorul conținut: "Pentru prevenirea și combaterea corupției, a criminalității transfrontaliere, a crimei organizate, cu aprobarea ministrului de interne și cu autorizarea procurorului general, polițiști anume desemnați pot înființa, în condițiile legii, societăți cu personalitate juridică, în situație concretă, pe perioadă determinată".

Este, după părerea mea, important ca să includem acest paragraf, deoarece crima organizată este organizată, nu este vorba de infractori care acționează de unul singur, dețin tehnică și o structură bine stabilită și cu asemenea criminalitate instituită un polițist sub acoperire sau fără să aibă acoperire nu poate lupta eficient. Aceste firme, de fapt, care se înființează acționează împotriva unor firme sau a unor instituții ale crimei organizate. Este mult mai eficient ca să acționăm într-un cadru organizat și să depistăm aceste firme.

Explicația pe care au dat-o anumiți colegi ai noștri pentru eliminare ar fi aceea că au existat cluburi sportive ale diferitelor instituții, care au făcut diferite lucruri, bune sau rele, chiar și ale instituțiilor militarizate. Dar aici este vorba de cu totul altceva și sub această autorizare a procurorului general va exista un control. Iar aceste firme sunt făcute din profesioniști, din ofițeri, și nu oameni politici și nici afaceriști. Există un control, datorită inclusiv faptului că sunt profesioniști și au depus un jurământ militar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să arăt că susținem punctul de vedere al domnului deputat, fiindcă dacă am reglementat posibilitatea, așa cum am discutat anterior, fiind de acord cu propunerea domnului deputat Mitu, că lucrăm sub acoperire, aceasta este o formă de lucru sub acoperire.

Ca urmare, ori admitem să lucrăm în întregime sub acoperire, fără a obtura în nici un fel acest mod de lucru care s-a dovedit viabil și este practicat în toate statele civilizate. Și, mai mult, dinamica situației operative prezente relevă că, fără a folosi metode și mijloace adecvate, care au fost abilitate de întreaga lume civilizată, nu putem să obținem performanțele cerute.

Având în vedere și situația specifică a țării noastre, cu problematica situației operative, eu cred că se impune să fim de acord și cu acest mod de organizare a activității, pentru a putea face față luptei împotriva criminalității. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei pentru apărare.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Punctul de vedere al comisiei este pentru eliminarea acestui paragraf. Deși beneficiază de o argumentare solidă, după cum vedeți, "combaterea corupției, a criminalității transfrontaliere, a crimei organizate", alineatul nu se poate susține din cauza imenselor abuzuri ce se pot naște prin acceptarea unei asemenea formule.

Nu este de neglijat, de altfel, nici mimetismul instituțiilor publice și presiunea pe care o vor face alte autorități, care vor cere instituirea unor astfel de structuri. Și nu ar fi de exclus ca pe termen scurt să asistăm la o "modă" a persoanelor juridice de acoperire.

Mai mult decât atât, trebuie să ne gândim la implicațiile de natură civilă, comercială, financiar-bugetară și nu în ultimul rând morale, pe care le presupune existența și activitatea unor persoane juridice de acest fel. Practic, o asemenea persoană juridică ar fi în afara oricărui control din partea societății, existând și riscul ca ea să scape de sub controlul celor care au înființat-o. Și vreau să vă spun că, în momentul de față, asupra foarte multor structuri din Ministerul de Interne, practic, nu se exercită controlul parlamentar normal și firesc, așa cum ar trebui.

O vulnerabilitate constă și în imposibilitatea justificării folosirii banului public. Deci, nu avem controlul civil asupra bugetului unei astfel de structuri de instituție.

O altă slăbiciune constă în implicațiile juridice ce decurg din înființarea și existența unei persoane juridice, în privința răspunderii pe care o atrage orice persoană juridică.

În același timp, în practica altor state, se pune un accent tot mai mare pe sincronizarea acțiunilor diferitelor instituții, atunci când este vorba de corupție, crimă organizată sau infracționalitate transfrontalieră. Cred că trebuie să fim conștienți că poliția nu poate avea succes de una singură și va trebui să colaboreze pe viitor cu toate aceste structuri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină?

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare propune, prin amendamentul nr. 53, eliminarea alin. 2 al art. 33, care prevede posibilitatea unor polițiști anume desemnați să poată înființa în condițiile legii, societăți cu personalitate juridică, în situații concrete și pe durată determinată. Ați audiat ambele puncte de vedere. Eu, întâi, trebuie să supun votului amendamentul comisiei, deci, eliminarea textului.

Cine este pentru amendamentul nr. 53, de eliminare a textului? Vă rog să numărați! Mulțumesc.

Împotrivă? 8 voturi împotriva eliminării, deci, s-a aprobat amendamentul de eliminare a textului.

La art. 33 alin. 3, care va deveni 2, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 54. Poftiți.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici am un amendament care a fost respins, îl susțin, poate o să-i conving pe colegii din sală să-l susțină, totuși.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să îl poziționați în raport, ca să știm cum vă urmărim. Spuneți care e amendamentul respins, ca să știm de unde îl luăm.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

"Sursele de informare, metodele și mijloacele activității de culegere a informațiilor au caracter confidențial și nu pot fi dezvăluite de nimeni în nici o împrejurare, cu excepția cazurilor când nevoile justiției impun dezvăluirea lor, cu asigurarea protecției necesare, după caz." Diferența este că am lăsat numai situația în care nevoile justiției cer această dezvăluire a surselor de informare și am exclus prin propunerea mea atunci "când îndatoririle funcției o cer", am eliminat acest imperativ.

Și, de ce? Pentru că în felul acesta putem să-i lăsăm polițistului acea libertate de a-și constitui ce are el să-și constituie acolo, surse și mijloace de lucru, și să fie sigur că nu le predă oricărui superior, care, prin ce se întâmplă în mod firesc, poate să fie un altul și un altul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, pentru a compara cele două texte, vă rog să ne precizați care este amendamentul dumneavoastră, unde este situat el în raport.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

În textul inițial, spune: "Sursele de informare, metodele și mijloacele..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, amendamentele sunt numerotate, și cele admise și cele respinse. Deci, între cele respinse, unde este poziționat? Ca să putem compara textele.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

La poz. 139. Într-un fel, legea spune că aceste surse de informare, metode și mijloace pot fi, cum se spune, dezvăluite în două situații: atunci când îndatoririle și nevoile funcției o cer – aceasta, la un moment dat, deschide Cutia aceasta a Pandorei, are, iarăși, se poate...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă amintesc că am votat durata intervenției de 2 minute și mai avem o jumătate de oră pentru epuizarea tuturor dezbaterilor.

 
   

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tot aici aveți, domnule deputat? Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Susțin amendamentul propus de domnul coleg Mitu, având în vedere faptul că în formularea următoare: "În mod deosebit, excepție fac cazurile când îndatoririle funcției, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea lor", ar rezulta că îndatoririle funcției sau nevoile justiției ar fi în afara legii. Este mai clară, mai coerentă și mai exactă formularea domniei sale, care raportează totul la cerințele legale și nu lasă la arbitrariul unei anumite funcții această dezvăluire.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Abraham, poftiți.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu putem fi de acord cu punctul de vedere exprimat aici, de a scoate "îndatoririle funcției", deoarece nici un polițist nu lucrează singur. Deci, în contextul relațiilor profesionale el trebuie să asigure comunicarea atunci când funcția prevede în mod expres datele respective șefilor ierarhici sau altor persoane cu care este implicat în rezolvarea unor cazuri. Deoarece, așa cum dumneavoastră ați aprobat anterior, vor fi folosite mijloace tehnice, se vor folosi surse de informare și, automat, o singură persoană nu poate conduce acest ansamblu.

Și, atunci, "îndatoririle funcției" – sigur, acestea bine delimitate după normele interne de munc㠖 trebuie să răspundă acestor exigențe. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Răzvan Ionescu.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi suntem pentru menținerea textului amendamentului propus de comisie. Reformularea propusă arată, fără nici un fel de echivoc, că în domeniul activității de informații regula este confidențialitatea, excepțiile fiind doar cele expres prevăzute de legiuitor. Introducerea legii ca excepție în text se impune atât prin faptul că nimeni nu poate să opună îndatoririle funcției unui text de lege. Mai mult decât atât, și prin practica existentă în momentul de față și gândiți-vă la Legea privind accesul la propriul dosar. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați auzit și argumentele susținătorului amendamentului respins și cele ale ministerului și ale comisiei, potrivit regulamentului, eu supun întâi votului amendamentul nr. 54, prezentat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Deci, cu mare majoritate s-a adoptat textul amendamentului nr. 54. În consecință, a rămas respins amendamentul domnului deputat Mitu.

Pentru alin. 4 și 5, nu sunt obiecțiuni, dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votate în unanimitate.

Pentru alin. 6, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 55. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat amendamentul nr. 55 și, în consecință, noua structură a alin. 6.

La alin. 7, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 56. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După amendamentul nr. 56, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 57, care propune introducerea unui alineat nou. Dacă aveți obiecțiuni la acest alineat nou? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 33 în ansamblu, așa cum rezultă din aprobarea amendamentelor.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 34 alin. 1, urmăriți amendamentul nr. 58. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 34 alin. 2 lit a), nu sunt obiecțiuni, dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

La lit. b), urmăriți amendamentul nr. 59. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit. c), nu sunt obiecțiuni, dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votată în unanimitate.

La art. 34 alin. 2 lit. d), urmăriți amendamentul nr. 60. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Art. 34 se referă la folosirea mijloacelor din dotarea poliției. Grupul parlamentar UDMR a avut la pct. d) un amendament, care se referă la un caz...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ce număr are?

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Este vorba de poz. 151 de pe pag. 98. Textul propus de noi se referă la folosirea acestor mijloace doar în cazul când persoanele nu se opun prin mijloace violente solicitărilor legale ale polițistului. Textul propus de noi sună astfel: "Se opun prin mijloace violente îndeplinirii solicitărilor legale ale polițistului cu ocazia legitimării ș.a.m.d.", în continuare.

Noi credem că dacă rămâne acea sintagmă: "nu se supun prin orice mijloace" va da ocazia la o serie de abuzuri din partea poliției și ar trebui eliminată din această lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule general Abraham, poftiți.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Nu putem raporta activitatea numai la acțiunile violente, așa cum a propus domnul deputat. Deci, atunci când există indicii de săvârșire a unei fapte prevăzute de legea penală, chiar dacă persoana nu are o atitudine violentă, polițistul – așa cum este și în practica actuală și în practica internațional㠖 este îndreptățit să procedeze în acest mod. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Răzvan Ionescu, din partea Comisiei pentru apărare.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Susținem amendamentul făcut de comisie, având în vedere faptul că statul de drept funcționează pe baza principiului prezumției de nevinovăție. De aceea credem că este nevoie ca și acțiunile poliției să fie subordonate acestui principiu. Ar fi stupid și nedemn să cerem cetățenilor să se supună unor solicitări nelegale, chiar dacă ele vin din partea unor autorități publice.

De asemenea, garantarea dreptului de proprietate presupune ca limitarea acestui drept, lucru care se deduce la controlul corporal, al vehiculelor sau bagajelor, să aibă loc în condiții de deplină legalitate.

De aceea, cred că textul pe care comisia îl propune este extrem de relevant în acest sens.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați ascultat și argumentele autorului amendamentului respins și pe cele ale comisiei, care își susține amendamentul propriu, și pe cele ale domnului general. Eu supun votului, după regulament, întâi amendamentul comisiei. Urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 60, cu privire la art. 34 lit. d).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Numărați, vă rog! 4 voturi împotrivă.

Insuficiente pentru a fi respins amendamentul. În consecință, rămâne aprobat amendamentul comisiei și respins amendamentul domnului deputat Toro.

La art. 34 alin. 3, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 61. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule deputat Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Există în enunțul acestui alin. 3 câțiva termeni care mi se par mai puțin inspirați și pentru care sugerez înlocuirea. Vă citesc textul în forma pe care v-o propun, începând de la rd. 4: "După avertizarea prealabil㠖 în loc de "atenționarea prealabilă" – asupra utilizării – și nu "uzului" – unor asemenea mijloace și acordarea – nu "lăsarea" – timpului necesar pentru încetarea acțiunilor și conformarea la solicitările legale ale polițistului".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general? Da.

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți textul reformulat din punct de vedere redacțional al art. 34, în amendamentul nr. 61, de la "gradual", urmează următoarele modificări: "avertizarea – în loc de "atenționarea" – "prealabilă asupra utilizării unor asemenea mijloace și acordarea timpului necesar pentru încetarea acțiunilor și conformarea la solicitările legale ale polițistului." Sună mai fluent și mai corect acordat.

Cine este pentru amendamentul nr. 61, reformulat redacțional la propunerea domnului deputat Ștefan Cazimir? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Luați, vă rog, comisia, amendamentul.

La art. 34 alin. 4, nu sunt amendamente, dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

În consecință, supun votului final art. 34, astfel cum va rezulta din adoptarea amendamentelor.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 35, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 62 alin. 1. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule Brudașca. Să vă raportați la amendamentul pe care l-ați susținut, dacă nu e vorba de o formulare redacțională.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Nu, este vorba de folosirea următoarelor expresii, avem: "în caz de necesitate și când folosirea altor mijloace", apoi se repetă: "polițistul poate folosi". De aceea, propun: "În caz de necesitate și când se utilizează alte mijloace, polițistul poate folosi, în situațiile și în condițiile prevăzute de lege – nu "forța armelor", ci – armele albe sau armele de foc". pentru că folosesc armele, nu folosesc forța.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați reținut îmbunătățirile redacționale și nu numai, pentru că eliminarea cuvântului "forță" este și o mică chestiune de fond: "În caz de necesitate și când utilizarea alt mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilă, polițistul poate folosi armele albe sau armele de foc". Domnule general? De acord. "În condițiile prevăzute de lege" rămâne.

Stimați colegi,

Ați înțeles motivarea făcută de domnul Brudașca și acordul domnului general, cine este pentru amendamentul nr. 62, astfel cum a fost reformulat redacțional?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 63. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă sugerez o modificare a topicii, pentru o mai bună exprimare a sensului. Textul modificat sună astfel: "Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în condițiile și în situațiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-mi prezentați amendamentul, ca să-l văd.

Domnule general Abraham?

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Sunt de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

E mai fluent textul, așa cum a fost.

Deci, stimați colegi, la art.35 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.63 și urmăriți reformularea redacțională propusă de domnul deputat Ștefan Cazimir, care dă textului mai multă fluență și rigoare: "Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în condițiile și în situațiile prevăzute de lege, înlătură caracterul penal al faptei."

Cine este de acord cu amendamentul de la pct.63 astfel reformulat? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Comisia, vă rog să luați amendamentul.

Supun în continuare discuției alin.3 al art.37. Urmăriți amendamentul de la pct.65. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.4, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.37 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.38, urmăriți amendamentul de la pct.66. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul și, în consecință, noua redactare a art.38.

La art.39 urmăriți amendamentul de la pct.67. Aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.67? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct.67 și, în consecință, noua structură a art.39.

La art.40 urmăriți amendamentul de la pct.68. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct.68 și, în consecință, art.40.

La art.41 alin.1 urmăriți amendamentul de la pct.69. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Amendamentul de la pct.69 s-a votat în unanimitate, deci noua alcătuire a art.41 alin.1.

La art.41 alin.2 nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cine este pentru art.41 în ansamblu? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.42 alin.1 nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.42 alin.2 urmăriți amendamentul de la pct.70. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cine este pentru art.42 în ansamblu? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.43 urmăriți amendamentul de la pct.71. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a admis amendamentul de la pct.71 și, în consecință, noua formulare a art.43.

La titlul cap.VI dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.44 alin.1, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveți. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.44 alin.2 urmăriți amendamentul de la pct.72. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct.72.

La alin.3 urmăriți amendamentul de la pct.73. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.4 urmăriți amendamentul de la pct.74. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră art.44 în ansamblu, cum rezultă din amendamentele adoptate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.45 nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.46 alin.1 urmăriți amendamentul de la pct.75. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.2 urmăriți amendamentul de la pct.76. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu art.46.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.47 nu sunt obiecțiuni de la comisie. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap.VII. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.48 urmăriți amendamentul de la pct.77. Dacă aveți obiecțiuni.

Poftiți, domnule Brudașca. Este redacțional sau de fond?

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Redacțional.

Eu vă propun să adoptăm formula următoare: "Pe baza înțelegerilor la care România este parte, Poliția română cooperează cu instituții similare din alte state și organisme internaționale de profil inclusiv prin ofițeri de legătură."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu trebuie să începem cu subiectul?

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Este adevărat, însă este foarte important să se știe în ce context se desfășoară această activitate, deci, "pe baza înțelegerilor la care România este parte". Nu poate orice inspectorat de poliție, pe nu știu ce considerente, să stabilească el raporturi de colaborare cu alte organisme de poliție dintr-un stat vecin, spre exemplu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule general.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi susținem punctul de vedere adoptat la comisie și, fiind vorba de argumentele pe care le-a prezentat domnul deputat, după opinia noastră, nu sunt suficiente pentru a schimba ordinea de redactare a articolului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule general.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.77, cum a fost prezentat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat amendamentul de la pct.77 și, deci, noua structură a art.48.

La art.49 nu au fost amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

La art.50 urmăriți amendamentul de la pct.78.

Poftiți, domnule deputat Baciu. Redacțional sau de fond?

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Redacțional.

Este o chestiune foarte simplă. Aproape că îmi este și jenă să spun. Textul este "...înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordinea publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale se va reglementa...", dar trebuie să fie "...se vor reglementa...", pentru că este vorba de înființarea, organizarea și funcționarea, de aceea trebuie să apară forma de plural, și nu singular, pentru că sunt trei.

Deci, textul să fie: "...înființarea, organizarea și funcționarea se vor reglementa prin lege specială...". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mi se pare evidentă corectura.

Poftiți.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Evident că, din punct de vedere sintactic, opinia colegului antevorbitor este incontestabilă. Eu aș fi sugerat, pentru respectarea limbajului juridic uzual, folosirea verbului la prezent: "...se reglementează prin lege specială..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu se poate reglementa instantaneu, domnule profesor. Este adevărat că, potrivit normelor de tehnică legislativă, se utilizează verbul la prezent, dar, aici, această obligație curge de la data intrării în vigoare, și curge nu imediat, instantaneu. Dar aștept și punctul de vedere al comisiei.

Stimați colegi,

Am impresia că cea mai bună formulă este utilizarea prezentului – "...se reglementează prin lege..."

Deci vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.78 care, la propunerea domnului profesor Ștefan Cazimir, va fi reformulat astfel: "...înființarea, organizarea... se reglementează prin lege...", nu "...prin lege specială..." Am convenit de mai multe ori că renunțăm la această sintagmă care dă o conotație cam nedorită.

Deci, textul este: "...se reglementează prin lege..."

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Adoptând amendamentul de la pct.78, am adoptat implicit noua formulă a art.50.

 
   

Domnul Tiberiu Toró (din sală):

Vă rog, domnule președinte, am un amendament înainte de art.51, deci după art.50...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Precizați amendamentul ca număr, pentru a-l putea identifica.

Domnul deputat dorește un articol nou după art.50.

 
   

Domnul Tiberiu Toró:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar UDMR a avut un amendament privind introducerea unui articol nou la poz.182, la pag.108, la "Amendamente respinse".

Vreau să anunț că retragem sub această formă acest amendament care s-a compus din patru alineate, din care retragem trei alineate, și în locul primului alineat introducem un nou amendament, practic de corelare tehnico-legislativă la acest proiect. Acest amendament este de fapt în concordanță și armonizează această lege de funcționare și organizare a poliției cu Legea statutului funcționarului public. În această Lege a statutului funcționarului public, art.99 reglementează folosirea limbii materne în raporturile funcționarilor publici cu populația. Acest articol din Legea funcționarului public sună în modul următor: "În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20%, unii funcționari publici din serviciile care au contact direct cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității naționale respective." Deci, acesta a fost textul art.99 din Legea funcționarului public.

În concordanță cu această lege și deoarece polițistul este un funcționar public cu statut special, noi am propus acest amendament în Legea de funcționare și organizare a poliției în modul următor, deci propunerea noastră textuală la art.501 ar fi: "În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20%, unii polițiști din serviciile care au contacte directe cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității naționale respective."

Acesta este amendamentul. Deci, domnule președinte, vă rog să îl supuneți la vot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-mi prezentați amendamentul.

Poftiți, domnule deputat Răzvan Ionescu.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru a înlătura orice urmă de suspiciune, ați văzut că amendamentul făcut de UDMR la art.50 are patru alineate. Toate patru au fost respinse de comisie. Între timp, Grupul parlamentar UDMR s-a răzgândit și, după cum ați văzut, a venit în fața dumneavoastră numai cu susținerea unui paragraf. Putem avea, în acest fel, art.501 sau alin.2, care nu este altceva decât o copie fidelă, dacă vreți, după un articol care se află în Legea administrației publice locale pe care, după cum știți, am votat-o. De aceea, părerea mea este că poate fi acceptat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că se referă doar la unii polițiști, și mă gândesc că sunt cei care intră în relații nemijlocite cu cetățenii în zonele respective, suntem de acord cu amendamentul propus. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai Baciu (din bancă):

Ce înseamnă "unii"?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Înseamnă că nu toți polițiștii din acea zonă trebuie să cunoască...

Poftiți, domnule deputat Cășunean.

 
   

Domnul Vlad Adrian Cășunean:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În calitate de deputat de Covasna, mă opun categoric pentru a fi acceptat acest amendament.

Există această lege cadru care este Legea funcționarului public, însă părerea mea este că nu putem să acceptăm un asemenea amendament care ar atrage automat după sine obligativitatea cunoașterii limbii maghiare de către toți polițiștii din județele Covasna și Harghita, pentru că se referă în mare măsură la aceste două județe. Asta ar însemna ca toți polițiștii să fie de etnie maghiară.

Părerea mea este că nu se poate accepta un asemenea amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Președintele Comisiei de apărare, domnul Răzvan Ionescu. În primul rând, mai citiți încă o dată textul.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Da, mai citesc odată textul, pentru a înțelege mai bine. Deci este vorba de unii polițiști, și tonul nu este imperativ. Ei nu sunt obligați să cunoască limba minorității respective. De aceea, mai dau odată citire textului: "În unitățile administrativ-teritoriale unde proporția populației care aparține unei comunități naționale minoritare este de cel puțin 20% din totalul populației, unii polițiști care vin în contact nemijlocit cu populația vor cunoaște și limba minorității respective."

Cred că prin acest text și termenii pe care i-am folosit se înlătură orice ambiguitate. Nu este vorba de toți polițiștii, ci doar de unii, iar tonul nu este imperativ, cum a fost inițial – "...sunt obligați să cunoască limba minorității...", ci "...vor cunoaște..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Adoptarea unui asemenea amendament ar însemna că noi automat înțelegem că persoanele care sunt pregătite spre a deveni polițiști trebuie să cunoască toate limbile minorităților care trăiesc în România, pentru că nu se știe de la bun început unde își vor desfășura activitatea. Cu alte cuvinte, noi suntem de acord cu un proces oficial de deznaționalizare a uneia dintre categoriile de cetățeni care vor fi funcționari publici.

Adoptarea unei asemenea practici este împotriva cutumelor internaționale, unde limba oficială este limba care se folosește în principal în poliție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Baciu, apoi din nou domnul deputat Cășunean. Pe urmă, vă propun închiderea dezbaterilor, pentru că oricum s-a epuizat termenul.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Sigur că este rațional să ne gândim la faptul că unii ar trebui să cunoască limba minorității care este acolo substanțială ca număr, numai că textul este foarte ambiguu. Se spune "...cei care au contact direct cu populația..." Păi cam toți au contact cu populația. În cazul acesta, acești "unii" devin "toți".

Vă rog să ne gândim împreună sau dumneavoastră, inițiatorul, comisia, la un text clar. Să nu rămână ambiguitate de acest tip, pentru că nu se poate aplica un asemenea amendament.

Acum eu nu propun ceva, pentru că nu m-am gândit la așa ceva până acum, dar chestiunea este foarte serioasă. Vă rog să medităm împreună și să găsim un text clar, pentru că "unii" nu are ce căuta într-un text de lege. În general, "unii" nu sună bine.

Haideți să găsim ceva clar și limpede. Să punem o proporție, dacă doriți. Dacă propuneți 20%, să fie 20%, dacă doriți, dar nu "unii", cei care au un contact direct. Toți au contact direct!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

N-aș fi intervenit, dar s-a amintit exemplul județului Covasna.

Trebuie să vă spun că în județul Covasna, atât la Sfântu Gheorghe, cât și la Târgu Secuiesc, în activitatea de zi cu zi există și polițiști români care cunosc limba maghiară. Deci, nu este un impediment. Se aplică, de fapt, pentru că există. Nu este nici un pericol cu acest text de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cășuneanu, și apoi propun sistarea discuțiilor.

 
   

Domnul Vlad Adrian Cășunean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt mai în măsură, prin natura profesiei mele, să știu cam în ce proporție polițiștii români cunosc limba maghiară. Probabil că în ultimii zece ani de zile am ținut legătura, ca avocat, ca judecător, cu polițiștii din județul Covasna, pentru că aveam dosare la dânșii. Vă spun că o parte dintre ei cunosc puțin, nu mult, limba maghiară, deci nu o vorbesc. Însă noi, menținându-ne această ambiguitate de text prin care să le impunem polițiștilor cunoașterea limbii maghiare, în ipoteza în care mergem pe ideea că cei care au contact nemijlocit cu populația trebuie să cunoască limba maghiară, știți și dumneavoastră foarte bine că toți polițiștii au contact nemijlocit cu populația. Nu există polițist care să nu aibă contact cu populația. Atunci, în mod obligatoriu, ajungem la situația în care fie vom face cursuri intensive de învățare a limbii maghiare cu toți polițiștii din județul Covasna, fie, dacă nu, angajăm polițiști de etnie maghiară. Nu se poate! Ajungem într-o zonă în care discriminăm pe cei care în prezent sunt încadrați în funcția de polițiști.

Aceasta este o propunere a mea. Sunt categoric împotriva acceptării unui asemenea amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Îmi cer scuze că trebuie să o fac, dar vă reamintesc că, în lipsa dumneavoastră, s-a votat 2 minute de intervenție, fiind în procedură de urgență.

Poftiți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Ați constatat că sunt unul din cei mai disciplinați deputați.

Dincolo de argumentele pe care distinșii noștri colegi le-au adus, și care sunt perfect întemeiate, trebuie să mai aduc un argument de care dumneavoastră trebuie în mod clar să țineți seama.

Acest amendament, domnule președinte, este un amendament de fond, or distinșii noștri colegi s-au perindat la microfon, și ați spus clar că amendamente de fond nu se aduc în plen. Este un amendament de fond, pentru că introduce o sintagmă neacceptată de comunitatea internațională - aceea privind drepturile colective. Vedeți acel text în care apare "comunități naționale". Noi avem numai cetățeni aparținând minorităților naționale. Deci nu avem termenul de "comunitate".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, așa spune textul: "comunități sau persoane aparținând unei minorități naționale". Deci nu se referă la comunitate.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Eu am auzit textul pe care l-a citit distinsul coleg, și vorbea de comunități naționale. Noi nu avem comunități naționale, ci avem cetățeni aparținând minorităților naționale.

Deci, apreciem că este un text de fond, nu de formă, nu de redactare și, ca urmare, domnule președinte, vă rog să nu îl supuneți votului plenului, ci, cel mult, poate fi retrimis la comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnul Răzvan Ionescu, președintele Comisiei pentru apărare, sesizată în fond.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Argumentele pe care le-am adus în susținerea acestui amendament au fost pur legislative, de corelare a acestei legi cu alte legi, și aș vrea să vă reîmprospătez puțin memoria legat de Legea administrației publice locale. Art.90, paragraful 2, spune: "În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și cu aparatul propriu de specialitate, aceștia se pot adresa oral sau în scris și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă."

Referitor la Legea funcționarului public, art.99 spune: "În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20%, unii funcționari publici din serviciile care au contacte directe cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității naționale respective."

Acestea au fost argumentele pe care le-am adus în susținere.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

În plenul comisiei dumneavoastră, nu în fond!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Au fost suficiente dezbateri pe acest text pe care ni-l propune și comisia. Deci art.501 nou: "În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20%, unii polițiști din serviciile care au contacte directe cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității naționale respective."

Cine este pentru?

Stimați colegi prezenți în sală, vă rog să vă exprimați votul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu influențați votul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, făceați referire la disciplina dumneavoastră proverbială.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, o chestiune de procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că există o diferență de 15 voturi între ceea ce au numărat cei doi secretari, eu vă rog încă odată să vă exprimați votul.

Cine este pentru art.501 nou introdus? Vă rog să vă exprimați votul.

(Vociferări din partea Grupului parlamentar PRM.)

23 de voturi pentru.

Împotrivă? 21 împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Poftiți, domnule deputat, pe problemă de procedură.

 
   

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am numărat voturile pentru, și au ieșit 38 de voturi pentru.

V-aș ruga în mod respectuos ca, în modul cel mai serios, să repetăm acest vot și să votăm fiecare care este în sală. Este un vot important și trebuie să ne exprimăm votul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Dorim să vă adresăm rugămintea, domnule președinte, să anunțați rezultatul votului, un vot care s-a repetat, și nu credem că s-a repetat din rea-voință, ci pentru a clarifica mai bine lucrurile, un vot care are importanța lui, mai ales că este o chestiune de fond și colegii noștri s-au exprimat.

V-aș ruga, domnule președinte, nu-mi permit sub nici o formă să vă atrag atenția, pentru că țin foarte mult la dumneavoastră, să nu uitați articolul din Regulament care precizează că președintele Camerei își exprimă ultimul votul, tocmai spre a nu influența.

Deci, închei: consider neîntemeiată observația colegului nostru care, în mod necolegial, a încercat să ridice mâna colegilor noștri în sală de la PDSR, ceea ce nu este colegial și, ca atare, vă rog să anunțați public votul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În sală sunt 73 de colegi. Au votat 53.

Având în vedere contestările care se fac cu privire la numărătoarea voturilor și prezența destul de...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, cei care sunt în sală pot să voteze, pot să se abțină, pot să nu voteze! Vedeți Regulamentul!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Îmi permiteți să fac o propunere, în calitate de președinte?

având în vedere că se contestă numărătoarea, având în vedere că din cei 73 prezenți în sală au votat 53 și că este o problemă prea importantă ca să ne pronunțăm contestat, numai atâția câți suntem, eu propun amânarea acestei discuții până la ședința de mâine. (Rumoare în sală)

Cine este pentru? Cine este pentru reluarea...?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar v-am dat cuvântul în procedură!

Poftiți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Noi am trecut, noi PRM-ul și PDSR-ul, prin astfel de scene, în legislatura trecută. Nu faceți să se creadă că ambele partide sunt în opoziție. Cel puțin unul este la putere și voința lui a fost cea exprimată.

Și acum chestiunea strict de procedură. Indicați-ne, domnule președinte, cu tot respectul pe care-l datorez funcției pe care o ocupați, citiți-ne articolul în care se prevede repetarea votului la contestarea unui grup și ne vom supune prevederilor acestui articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Baciu.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Cu tot respectul, grupul nostru vă roagă să nu creăm precedente periculoase, să dați citire rezultatului votului, pentru că, dacă creăm acest precedent, la orice nemulțumire, de acum, de numărare sau mai știu eu ce o să se ceară renumărarea, amânarea ș.a.m.d. și facem un circ din Camera Deputaților.

Anunțați rezultatul votului și cum este rezultatul așa rămâne, pentru că așa este legal, așa e regulamentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deci rezultatul votului este următorul: 23 voturi pentru, 21 împotrivă, 9 abțineri. (Rumoare în sală)

Poftiți.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Deci, domnule președinte, dumneavoastră ați spus că suntem 73 în sală și așa suntem. (Din partea stângă a sălii: are importanță?!)

Poftiți? Are importanță.

Eu am numărat voturile pentru și, așa cum am mai spus, erau 38 de voturi, ceea ce înseamnă că textul a fost susținut de majoritatea colegilor. De aceasta contest acest vot.

Drept urmare, domnule președinte, ori reluăm votul, ca să vedem încă o dată și să numărăm corect, ori vă solicităm o pauză de consultări și reluăm votul după pauza de consultări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În privința repetării numărării, am numărat de două ori. Pauza de consultări sunt obligat să v-o dau.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Dar înainte de pauza de consultări!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate și distinse coleg,

Sunteți un om foarte riguros în ceea ce privește urmărirea aplicării corecte a Regulamentului, ca să nu știți, și din lecturarea acestuia și din cutumele parlamentare instituite pe parcursul a 10 ani de funcționare, că voturile le numără secretarii de ședință. Iar prin faptul că dumneavoastră spuneți că au fost 30 în loc de 23 aduceți o jignire celor doi secretari și, în consecință, vă rog să vă cereți scuze, domnule coleg. Este normal și firesc, este o cerere pe care ați adresat-o și dumneavoastră, de nenumărate ori, atunci când alte grupuri parlamentare au venit cu alternative la numărătoarea votului.

Nu cred că distinșii secretari, cu studii superioare, nu pot număra până la 30. De aceea vă rog, domnule coleg, să vă cereți scuze.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Baciu.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Pauza de consultări sigur că este legală, o acordați, dar consultările nu pot avea loc pe tema aceasta. Aceasta e încheiată: s-a votat, s-a anunțat votul, am terminat. Consultați-vă pe orice altceva.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul PRM)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

S-a cerut pauză de consultări. Nu trebuie să se explice pauza de consultări. Și, în consecință, după Regulament, eu am fost obligat să dau pauză de consultări.

Urmează, după pauza de consultări, pauza de prânz.

reluăm lucrările la ora 14.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Incidentul s-a rezolvat. Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Am ajuns cu proiectul de lege la art.51.

Vă rog să urmăriți amendamentul nr.79.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.79?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, s-a încheiat cu...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

După cum vedeți, am trecut la art.51.

Deci există discuții la amendamentul nr.79?

Domnule deputat Gaspar, poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș propune să reformulăm art.51, în sensul în care, în toate legile în care s-au făcut referiri la anumite zile care au vrut să marcheze un anumit moment, textele sunau în felul următor și v-aș propune această redactare: "Se proclamă ziua de 25 martie Ziua Poliției Române".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am fi mers pe textul nostru inițial, dar și ideea domnului ministru este, după opinia noastră, bună și atunci am zis să mergem pe similitudine de reglementare, după Constituția României și să spunem: "Ziua Poliției Române este 25 martie" și atunci nu-i mai zicem "se sărbătorește", "se proclamă...", pentru că în Constituție, la art.12 alin.2, se arată o reglementare de acest gen, vizavi de România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vreți să-mi dați puțin textul, domnule general?

Domnule deputat Gaspar, la contrapropunerea domnului general...?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din loja Guvernului):

De acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, stimați colegi, comisia, împreună cu inițiatorul și cu domnul deputat Gaspar, vă propune, la amendamentul nr.79, ca text pentru art.51, următorul: "Ziua Poliției Române este 25 martie".

Da, domnule general? Da.

Cine este de acord cu această formulare? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog, domnule general, să dați exact textul comisiei.

La art.52, vă rog să urmăriți amendamentul nr.80, cel cu privire la ținuta de polițist.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.80?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu propun ca, pe rândul al treilea, să înlocuim "ale" cu "a", pentru că este vorba de legitimarea polițiștilor, și nu de documentele polițiștilor.

Prin urmare, formula finală: "Ținuta de polițist, forma și conținutul insignei și ale documentelor de legitimare a polițiștilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Ștefan Cazimir, vă consult...

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Suntem de aceeași profesie!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tocmai de aceea l-am consultat.

Da. Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

V-aș propune ca să înlocuim sintagma "ținuta" cu "uniforma de polițist", pentru că, în fond, aceasta este. Este vorba despre uniformă. Ținuta este dacă stă în picioare, dacă stă pe scaun...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deci amendamentul nr.80, așa cum s-a propus a fi reformulat redacțional: "Uniforma de polițist, forma și conținutul insignei și ale documentelor de legitimare a polițiștilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului".

Cine este de acord cu acest text? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul nr.80, în formularea pe care v-am prezentat-o, respectiv noua formulă a art.52.

La art.53, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs toate textele legii.

E vorba de o lege cu caracter organic și, în consecință, o vom supune votului final la ședința de vot final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Hotărârii privind instituirea Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute de art.79 din Legea nr.29/2000 privind sistemul național de decorații al României și avizarea proiectelor de lege pentru aprobarea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență emise de Guvern în acest domeniu.  

Stimați colegi,

Tot am amânat constituirea Comisiei speciale pentru elaborarea unor propuneri legislative cu privire la decorații și titluri de onoare. Am amânat-o pentru că nu exista încă un consens al liderilor grupurilor parlamentare. Întrucât acest consens s-a realizat, pentru a nu bloca toate proiectele care au acest obiect, prin lipsa avizului acestei comisii, vă propun să adoptăm proiectul de Hotărâre cu privire la constituirea comisiei.

"Hotărâre privind instituirea Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute de art.79 din Legea nr.29/2000 privind sistemul național de decorații al României și avizarea proiectelor de lege pentru aprobarea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență emise de Guvern în acest domeniu".

Dacă cu privire la titlu aveți vreo obiecție? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.1 care cuprinde dispoziția de instituire a comisiei, dacă aveți obiecții? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.2. Domnul deputat Gaspar.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

La art.2, vă rog să observați că există o eroare de dactilografiere: se face trimiterea la alin.1. În realitate, trimiterea trebuie să fie la art.1: "Comisia specială prevăzută la art.1". aceasta este prima observație.

A doua observație pe care aș dori s-o fac este ca la sintagma "comisii speciale similare", în loc de "similare", să spunem: "Va prelua documentele fostei comisii speciale instituită prin Hotărârea Camerei Deputaților..." și să se dea numărul hotărârii prin care a fost instituită această comisie, pentru că textul, altfel, prin această referire la "similare" este...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă eliminăm, pur și simplu, "similare" și rămâne... "...fostei comisii speciale a Camerei Deputaților".

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

"Comisiei speciale instituită prin Hotărârea Camerei Deputaților" și dăm numărul hotărârii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Așa da!

Mai aveți și alte propuneri?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Aș avea și la alin.2, la același articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați să-l terminăm pe acesta.

Deci, stimați colegi, la alin.1 al art.2. "Comisia specială prevăzută la art.1 va prelua documentele fostei comisii speciale instituită prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. ..., va revedea..." și, în continuare, textul curge.

Dacă sunteți de acord cu acest text la art.2 alin.1?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.2 alin.2.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.2, v-aș ruga ca, în loc de Legea-cadru, să se spună Legea nr.29/2000, pentru că nu este vorba de o lege-cadru, este legea prin care s-a instituit sistemul național de decorații și cred că este corect să se facă trimitere la numărul acestei legi, chiar dacă nu se mai repetă titlul, pentru că titlul legii a fost deja prevăzut în art.1.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Într-adevăr, așa prevăd și normele de tehnică legislativă.

vă supun alin.2 la vot, cu această rectificare, în loc de "legea-cadru" să fie nominalizată legea respectivă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat alin.2 în unanimitate.

supun votului în ansamblu art.2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.3, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.4? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.5? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

V-aș ruga să vă uitați și la componența comisiei: Dorel Bahrin – Grupul Social-Democrat Umanist, Radu Ciuceanu – Grupul PRM, Puiu Hașotti – PNL, Attila Bela Ladislau Kelemen – UDMR, Ioan Onisei – PD și Gheorghe Firczak – Grupul minorităților naționale.

Biroul comisiei: președinte – Dorel Bahrin, vicepreședinte – Radu Ciuceanu, secretar – Ioan Onisei.

Supun votului dumneavoastră întâi hotărârea de constituire.

Cine este pentru?

Poftiți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nominalizarea o facem noi aici?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nominalizările funcțiilor de conducere sau ale cui? funcțiile de conducere au fost convenite, ca să nu spun cuvântul negociate, au fost convenite de liderii grupurilor parlamentare.

Contestați, nu sunteți de acord cu funcția de vicepreședinte a domnului Radu Ciuceanu?

Poftiți. Domnul Bolcaș a fost la aceste consultări, vreau să vă anunț.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnul deputat Bolcaș este în misiune ordonată, cum este la noi, ca și la dumneavoastră, la partid și îi țin locul. Deci încerc, evident, să-mi fac o datorie de conștiință, în primul rând, chiar dacă domnul lider Bolcaș a trebuit să accepte un anumit vot, prin a spune că această comisie s-a constituit din inițiativa unui grup de deputați, grup de deputați care l-a avut ca prim inițiator pe domnul profesor Ciuceanu.

Fără a jigni pe nimeni, singurul specialist în această comisie, în heraldică, este domnul profesor universitar Ciuceanu.

Evident că noi ne-am obișnuit să fie competența o chestiune de algoritm și este, pe undeva, și bine, că așa am ajuns și eu vicelider sau profesor universitar, poate, dar mă simt dator să vă rog, pentru că este o hotărâre și o adoptăm punct cu punct, să supunem votului propunerea ca domnul profesor Ciuceanu să fie președintele comisiei, pentru că a inițiat-o și domnul Bahrin să fie vicepreședinte. Și cred că nici domnia sa nu ar avea nimic împotrivă să lucreze în coordonarea unui distins specialist în domeniu.

Aceasta este propunerea noastră, fie că o adoptăm, fie că nu o adoptăm, dar poate o dată, o singură dată în această aulă, competența va învinge algoritmul, prin votul competent al domnilor deputați.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg,

Am senzația că dumneavoastră ați fost în serviciu ordonat când noi am aprobat, la cererea dumneavoastră, numirea domnului Radu Ciuceanu ca președinte al Comisiei de abuzuri și, atunci, vă întreb dacă nu-i, totuși, prea mult ca distinsa personalitate pe care eu nu o contest să aibă două președinții a două comisii.

Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, domnule președinte, sunt președinte de 9 ani. Probabil că am fost uitat acolo. De la agricultură, unde mi-am făcut și eu oleacă de cultură, am trecut apoi la învățământ și știu că președinții de comisii permanente, în speță întreg Biroul se alege prin votul comisiei. Este posibil ca domnul profesor Ciuceanu să fie ales sau este posibil să nu fie ales. Deci nu știm ce va hotărî comisia, chiar dacă postul este acordat printr-un algoritm.

Dacă distinșii noștri colegi vor vota ceea ce noi am propus: competență, în loc de algoritm, atunci sigur colegii de la Comisia de abuzuri se vor orienta spre altcineva. Deci nu va fi președinte, în nici un caz, la două comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze stimatului coleg, domnul deputat Stanciu, pe care-l prețuiesc foarte mult, dar vreau să-i reamintesc că noi, acum, avem în dezbatere o hotărâre și constituirea unei comisii speciale.

Comisiile speciale au o altă modalitate, conform art.71, de a-și stabili membrii biroului, și anume membrii biroului comisiei sunt aleși în conformitate cu propunerile Biroului permanent. În Biroul permanent s-au decis aceste propuneri care să fie făcute în prezenta hotărâre, ca urmare a unor discuții, într-adevăr, între liderii grupurilor parlamentare și, ca urmare, suntem în conformitate cu reglementările Regulamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Putem să le votăm sau nu?!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

aș ruga să porniți de la premisa, domnule deputat, că în Biroul permanent, ca urmare a deciziei liderilor de grup, s-a făcut această propunere. Decizia Biroului a avut în vedere și acordul tuturor liderilor parlamentari, inclusiv al dumneavoastră.

Domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu venisem aici, la tribună, cu ideile mele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să nu plecați cu ale mele!

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Îmi permiteți să le susțin pe ale mele? Dacă-mi permiteți, vă rog să observați că este vorba de o comisie specială și, din acest punct de vedere, îi dau dreptate colegei noastre, doamnei Viorica Afrăsinei, pe care o stimez foarte mult, de la Comisia pentru administrație publică și, fiind vorba de o comisie specială, primează specializarea. Și aici toată lumea recunoaște în profesorul Radu Ciuceanu, directorul Institutului pentru studierea totalitarismului și arheolog, cu 17 ani de pușcărie, că este în domeniul istoriei o somitate. Noi îi susținem candidatura la funcția de președinte, iar dacă nu ne revine nouă decizia, vă rog să n-o mai supuneți la vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, stimați colegi, eu plec de la premisa că toate comisiile speciale, în cazul tuturor comisiilor, nu numai a celor speciale, conducerea a fost convenită de șefii grupurilor parlamentare.

Cum se contestă acordul Grupului parlamentar al PRM-ului la această înțelegere, eu vă propun amânarea acestei chestiuni până după vacanță.

Deci, stimați colegi, tocmai unul dintre cei care a susținut cel mai tare constituirea acestei comisii a fost profesorul Ciuceanu. Eu am senzația că s-a discutat și cu dumnealui și, în virtutea faptului că a fost propus președinte acolo, a acceptat să fie vicepreședinte. Dacă contestați acest lucru, nu putem constitui comisia.

Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Profesorul Ciuceanu efectiv crede că poate îndeplini, la standarde excelente, misiunea de președinte al acestei comisii. Varianta care s-a vehiculat, prin care domnul Bolcaș a spus că renunță la președinția Comisiei de abuzuri, a fost spre a-i alina puțin amarul că a inițiat o comisie necesară Camerei Deputaților, în calitate de prim inițiator, în calitate de om care se pricepe la acest lucru și negocierile au dat alt câștig de cauză.

Nu vreau, domnule președinte, să reiterez aici un lucru pe care-l știm amândoi: s-a căzut de acord, la un moment dat, ca să i se atribuie această comisie. După aceea, s-au întâmplat niște evenimente și, probabil, acestea au determinat ca acceptarea inițială a colegilor de la PDSR, ca dânsul să fie președinte, să nu mai fie valabilă.

Eu, acum, fac apel, nu are sens să amânăm, fac apel la colegii noștri, am spus, spre a ne autosugestiona, că reprezentăm și noi ceva în Cameră, dincolo de liderii noștri de grup, care ne hotărăsc totul. Mai au puțin și ne vor hotărî și când să respirăm! Dânșii au propus, noi am înțeles, este dreptul lor! Dreptul nostru este de a vota. Deci nu are sens să amânăm.

S-a făcut o propunere de amendament la anexă. Când ajungem la anexa respectivă, luați în considerare propunerea pe care am făcut-o noi, pică, rămâne cealaltă. Nu este nici un fel de supărare. Deci nu are sens să mai amânăm, pentru că, și așa, a fost amânată foarte mult, tocmai ca urmare a negocierilor PDSR – PRM.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, doamnă deputat.

 
   

Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:

Salut specializarea domnului Ciuceanu în heraldică. Noi nu constituim aici o comisie pentru studiul heraldicii și nici cu caracter istoric.

Doresc să vă spun că prima decorație în România a fost dată de Alexandru Ioan Cuza și era "Pro virtute militari".

Colegul meu de partid, Dorel Bahrin este militar de carieră, a absolvit Academia Militară, este specialist în heraldică, este membru al Partidului Umanist, Partidul Umanist ocupându-se, în mod special, de cultul eroilor. Și consider că dânsul este îndreptățit să ocupe această funcție, chiar dacă domnul Ciuceanu, pe care îl omagiez, în acest moment, susține ca domnia sa să fie pe această funcție. Sunt sigură că va obține funcția de președinte la Comisia de abuzuri și să lăsăm, totuși, un militar de carieră să aprecieze activitatea sau să împlinească activitatea într-o asemenea comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Am ascultat cu atenție intervențiile de până acum și ca să nu existe nici un fel de dubiu în ceea ce privește calitățile celor pe care îi vom alege sau celui pe care îl vom alege în fruntea acestei comisii speciale, ar fi de dorit să cunoaștem exact care sunt meritele științifice ale contracandidatului domnului profesor Ciuceanu, pentru ca să votăm în cunoștință de cauză. Consider că doar gradele nu sunt suficiente pentru a propune sau susține candidatura cuiva într-o asemenea poziție deosebit de importantă în perspectiva deciziilor pe care trebuie să le luăm pentru această comisie care sunt convins că va juca un rol important în viitorul apropiat.

Deci, concret, în afară de grade, ce altceva științific poate să scoată pe masă contracandidatul domnului profesor Ciuceanu?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, cu tot respectul care îl port reputației dumneavoastră științifice și literare, constat, cu regret, că sunteți puțin peiorativ atunci când faceți referire la măsurat în grade.

Vă aduc la cunoștință că orice funcție aici, în Cameră, se ocupă în raport de calitatea de deputat, nu se cer aduse CV-uri, nu se cer aduse titluri științifice ș.a.m.d. (Aplauze.)

Da, este domnul profesor Ciuceanu și îl rog să intervină, la cererea domniei sale.

 
   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă iertați, dar mâine seară, în cadrul unui congres panortodox, eu trebuie să fiu la Atena și am alergat după fotografii. Mă iertați că n-am fost prezent.

În ceea ce privește comisia, și nu persoana mea, este firesc ca istoric să mă fi zbătut luni și luni de zile pentru instituirea, mai bine zis pentru reformularea unor probleme pe care cred că această comisie le poate rezolva.

De la început țin să vă afirm, și aceasta o fac în fața acestei țări, și nu este prima oară, că nu am nici un fel de orgoliu, deși este și firesc, sunt la o vârstă când, de mult timp, m-au părăsit ambițiile și mai ales acele zone în care trebuie să te afirmi primul inter pars. Nu are importanță cine va fi președintele acestei comisii, important este să meargă, să-și facă datoria, ceea ce comisiile anterioare, se pare că n-au făcut, au cam stat pe tânjeală, să ne onorăm mandatul pe care îl obținem din partea dumneavoastră.

Deci, încă o dată, consider această comisie ca o familie, o familie care trebuie să-și rezolve problemele înăuntrul ei și sper că ne veți lua ca atare. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule profesor. Mulțumesc și pentru lecția de înțelepciune pe care o oferiți și cred că aceeași înțelepciune vă va ajuta și va ajuta comisia să-și îndeplinească misiunea, trecând peste vanități și peste orgolii.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Este o propunere. Eu până ajung la înțelepciunea dânsului, votez.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

N-am înțeles. Am greșit ceva cu înțelepciunea dânsului?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Este normal și firesc, am spus că mie mai îmi trebuiesc niște ani până ajung la înțelepciunea domnului profesor și mai multe voturi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu vă asigur că și mai de mult, tot înțelepciune purta domnul profesor.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da. Noi vă spunem că am făcut o propunere și vrem să testăm: avem puterea să punem, dincolo de eleganța domnului profesor, omul potrivit la locul potrivit? Deci, la punctul respectiv, vă rog să supuneți la vot, ca un test, să vedem dacă ceea ce spunem mereu și votăm și vă mulțumesc pentru propunerea noastră legală de vot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Potrivit regulamentului, în primul rând, trebuie să supun votului hotărârea pe care am aprobat-o pe articole și pe urmă vom supune votului anexa.

Cine este pentru hotărârea, astfel cum a fost votată pe articole? Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În ceea ce privește anexa, vă rog, înainte de a o supune la vot, vă rog să-mi permiteți să dau citire art.71 alin.2. Prin aceeași hotărâre, se vor desemna deputații care compun comisia și biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent al Camerei și se va stabili termenul până la care raportul său va fi depus.

Deci, eu nu pot să supun votului dumneavoastră decât propunerea Biroului permanent, dacă aceasta va cădea, vom restitui anexa Biroului permanent pentru a face alte propuneri.

Cine este pentru anexa la hotărâre, așa cum v-am prezentat-o în compunerea comisiei și în compunerea biroului?

Cine este pentru?

Stimați colegi, un secretar a numărat 26 de voturi, unul 62. Vă rog frumos, să vină cineva de la PRM și să numere dânșii.

Încă o dată: Cine este pentru?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Spuneți câte trebuie să iasă, să știe omul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, 62 de voturi pentru.

Împotrivă? 33 împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 62 voturi pentru, 33 împotrivă și 4 abțineri, anexa a fost votată. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.  

Continuăm lucrările cu celelalte puncte înscrise pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. Rog inițiatorul să o prezinte. Succint, domnule ministru.

   

Domnul Dan Banciu (reprezentantul MLPTL):

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmările seismului din 77 au fost constatate ca producând pagube în proporție de 70% asupra locuințelor, asupra clădirilor. S-au expertizat între anii 92 și 2000 circa 3.400 de clădiri din care s-au constatat ca 578 fiind încadrate în clasa I de risc seismic. Dintre acestea este de notat faptul că peste 100 de clădiri sunt construite înainte de 1940, deci prezintă un risc public extrem de mare de prăbușire.

Până în prezent s-au finalizat, ca urmare a apariției acestei ordonanțe, un număr de 10 proiecte care au ajuns chiar în faza de autorizație. S-au mai pregătit alte 7, alte 9 sunt în diverse etape. Experiența anilor anteriori a arătat că în virtutea ordonanței care a existat, aprobată ulterior prin lege în 78, nu s-au putut demara construcțiile efective de consolidare datorită imposibilității celor care locuiau de a participa material în conformitate cu prevederile ordonanței. Din această cauză, s-a propus modificarea Ordonanței 20 prin proiectul de lege de față în care, pentru clădirile de locuit încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă un pericol public de prăbușire, se elaborează, la solicitarea consiliilor județene, respectiv a Consiliului municipal București și cu avizul organelor de specialitate din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, programe anuale de acțiuni pentru proiectarea și executarea lucrărilor de intervenții la aceste categori de locuințe, alocarea de fonduri bugetare pentru finanțarea proiectării și execuției lucrărilor de consolidare aferente proprietarilor, persoanelor fizice în limita transferurilor alocate de la buget, primele MLPTL în fiecare an și condiționarea înstrăinării acestor locuințe nominalizate în aceste programe și consolidate de plata lor în momentul înstrăinării la o valoare actualizată.

Având în vedere importanța proiectului și pericolul care continuă și în momentul de față, v-aș ruga să țineți cont că este necesară demararea urgentă a acestor lucrări și să fiți de acord să ne înțelegeți să avizăm în forma în care a fost acceptată, aprobată de Senat, cu care noi am fost de acord. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc domnule președinte.

Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20 din 94 a fost analizată de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic în data de 18 iunie. Având în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, propunem plenului discutarea raportului în forma prezentată de către comisie. Având în vedere că se propune modificarea la 8 articole, propun ca durata discuțiilor...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este urgență, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Atunci mă opresc aici.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, trecem la dezbaterea proiectului de lege, vă reamintesc, comisia vă propune să o votăm în forma votată de către Senat. În acest fel nu vom mai avea nevoie nici de mediere.

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.I din lege, preambul, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.1, cel care modifică art.5 al ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.2, cel care se referă la art.6 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.3 referitor la art.7 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.4 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.5, cel care introduce articolele, după art.8 se introduce art.81 până la 86 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în unanimitate.

La pct.6, cel cu referire la art.10, alin.1 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.7, cel cu referire la art.11 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.8 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.II dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.III dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.IV dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vă rog să observați că suntem în prezența unei legi cu caracter ordinar. Pentru votul ei final este nevoie majoritatea simplă din cei prezenți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt votui împotrivă?

Dacă sunt abțineri?

Votat proiectul de lege în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Codul dezvoltării și utilizării tehnologiilor informației (adoptată propunerea de respingere).  

Următorul proiect, Proiectul de Lege privind codul dezvoltării și utilizării tehnologiilor informației, raport comun, comisiile pentru industrii și învățământ. Rog inițiatorul să-l prezinte. Membrii comisiilor le rog să ia loc în banca destinată acestora.

   

Domnul Dinu Malacopol:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Acest cod al dezvoltării și tehnologiei informației, la vremea în care a fost promovat, intenționa să pună bazele legislației privitoare la acest domeniu în România. În legislatura actuală, noi am promovat o suită de legi, prima fiind Legea semnăturii electronice, pe care dumneavoastră deja ați aprobat-o și în acest context considerăm că respectivul cod este total depășit și am recomandat comisiei de specialitate respingerea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Nu. Suntem în prezența unei legi cu caracter ordinar. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, însușită și de inițiator, de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

În unanimitate s-a votat respingerea proiectului de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.94/1998 pentru modificarea anexelor nr.1 și 2 la Legea Telecomunicațiilor nr.74/1996.  

Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 94/1998 pentru modificarea anexelor nr.1 și nr.2 la Legea telecomunicațiilor, nr.74/1996. Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

   

Domnul Dinu Malacopol:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Este vorba de o actualizare a anexelor privitoare la tarifele de licențe și de autorizări la Legea telecomunicațiilor. Noi am venit în fața dumneavoastră cu gândul că o să aprobați acest act normativ. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un proiect de lege care trebuie să compenseze o lipsă de prevedere, o lipsă de reglementare și, în condițiile acestea, sigur că trebuie prin lege, prin ordonanță, să reactualizăm nivelele unor cuantumuri, nivelele unor amenzi care se percep pentru încălcările unor reglementări și, de asemenea, unele tarife legate de taxele de licență ș.a.m.d. În condițiile acestea, prin lege, va trebui să aprobăm această modificare, rectificările respective.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriți în paralel textul proiectului de lege și al raportului.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? De fapt, vă rog să urmăriți mai atent textul raportului, pentru că, în mod greșit, au fost trecute în raport și texte asupra cărora comisia nu a intervenit, deși eu am atras atenția staffului acestei comisii să nu mai procedeze așa, în raportul comisiei se pun texte asupra cărora se fac amendamente.

Deci, la titlul legii dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic urmăriți vă rog pct.2 din raport, "se adaugă la textul existent cu următoarele modificări". Dacă sunteți de acord cu acest amendament.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanței, de asemenea, comisia nu face modificări. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolul unic al ordonanței, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Vă rog să observați însă la textele anexei nr.1, comisia, prin amendamentul notat la pct.5 ne propune alte cifre pentru taxele de licență. Dacă sunteți de acord cu noile cifre rezultate din amendamentul nr.5?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți la pct.6, la "Alte rețele de telecomunicații", sunt modificate taxele de licență, urmăriți deci, amendamentul 6. Dacă aveți obiecțiuni la acesta? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.7, amendamentul 7, vă rog să urmăriți noile taxe pentru serviciile de telecomunicații de bază. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.8 urmăriți vă rog noile taxe cu privire la alte servicii de telecomunicații. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu anexa 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La anexa 2, vă rog, de asemenea, să urmăriți noile taxe de la pct.9. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Pentru pct.2 din anexă, "taxele de la serviciile de telecomunicații liberalizate" urmăriți-le la amendamentul 10. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu anexa 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului final proiectul de lege și ordonanța.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votate în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind sistemul național de asistență socială (amânarea votului final).  

Trecem în continuare la Proiectul de Lege privind sistemul național de asistență socială. Rog inițiatorul să prezinte acest proiect, iar Comisia de muncă să-și ia locul cuvenit. Cine este din partea Ministerului Muncii?

   

Domnul Petre Ciotloș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Măsurile de asistență socială adoptate până în prezent au redus situațiile de risc social, dar nu au asigurat resursele și mijloacele necesare depășirii acestor situații. Soluția reformării sistemului de asistență socială și a identificării grupurilor țintă de persoane vulnerabile trebuie abordată la nivel național.

De asemenea, se impune atât eficientizarea administrării resurselor locale, precum și soluționarea problemelor de ansamblu ale sistemului. Ca urmare, unul din obiectivele majore ale reformei promovate în domeniul asistenței sociale este concretizat în Proiectul de Lege privind sistemul național de asistență socială prin care se propune realizarea unui cadru general unic pentru organizarea și coordonarea sistemului de asistență destinat protejării familiei și copilului, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricărei alte persoane aflate în situație de risc social.

Proiectul de Lege privind sistemul de asistență socială urmărește definirea principiilor aflate la baza acordării măsurilor de asistență socială, reglementarea drepturilor de asistență socială, precum și a tipurilor de alocații și servicii sociale, reglementarea cadrului de organizare al sistemului, crearea unui sistem unitar de prestații sociale orientat spre categoriile de persoane vulnerabile, acompaniat de un set de măsuri active destinat persoanelor aflate în astfel de situații, pentru depășirea situațiilor de dificultate, pentru evitarea marginalizării sau excluderii sociale. De asemenea, urmărește creșterea gradului de implicare a consiliilor locale în scopul identificării problemelor reale din teritoriu pentru a aborda strategii viabile de dezvoltare socială și acordării prestațiilor sociale reglementate de lege.

Se mai urmărește eficientizarea parteneriatelor cu reprezentanții societății civile în vederea derulării programelor de asistență socială, definirea categoriilor de personal care își desfășoară activitatea în acest domeniu și stabilirea surselor de finanțare necesare funcționării sistemului național de asistență socială în așa fel încât măsurile promovate să prevină, să limiteze și să combată situațiile de risc social.

Bugetul alocat anual va reflecta efortul statului de a aduce o contribuție activă la prevenirea și combaterea marginalizării sau excluderii sociale.

Prezentul proiect de lege, fiind o lege care...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus-o, suntem în procedură de urgență, deci v-aș ruga să fiți mai concis.

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Obiectivele propuse prin acest act normativ orientează politica socială către armonizarea cu obiectivele urmărite în cadrul Uniunii Europene, promovează consolidarea coeziunii sociale prin stimularea solidarității. Luând în considerare cele prezentate anterior, susținem adoptarea proiectului de Lege privind sistemul național de asistență socială, așa cum a fost amendat în cadrul Comisiei de muncă și protecție socială din Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. O rog pe doamna președintă Smaranda Dobrescu să propună întâi timpii de dezbatere și pe urmă să-și prezinte și raportul ca să nu vină de două ori la microfon.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune luări de poziție de un minut, iar discuția totală să fie de 20 de minute. În același timp, Comisia de muncă vă propune adoptarea raportului în forma prezentată cu amendamentele aduse de comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Cine este pentru timpii propuși de doamna Smaranda Dobrescu? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat acești timpi de dezbatere.

Trecem la dezbaterea legii, ați auzit și prezentarea inițiatorului. Urmăriți vă rog în paralel raportul comisiei și proiectul de lege. La titlu nu au existat amendamente, dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La cap.I dacă aveți obiecții? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art.1 nu au fost amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.2 vă rog să urmăriți amendamentul nr.1 din raport. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, adoptându-se amendamentul nr.1, art.2 va avea alcătuirea de aici rezultată.

La art.3, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Așadar, art.3 va fi amendat potrivit amendamentului nr.2.

La art.4, urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, art.4 alin.1 va fi amendat potrivit amendamentui 3.

La art.4 alin.2 nu au fost amendamente, dacă dumneavoastră aveți obiecții? Nu aveți.

La art.2, vă rog să urmăriți amendamentul nr.1 din raport.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, adoptându-se amendamentul nr.1, art.2 va avea alcătuirea de aici rezultată.

La art.3, vă rog să urmăriți amendamentul nr.2.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Așadar, art.3 va fi amendat potrivit amendamentului nr.2.

La art.4, urmăriți amendamentul nr.3.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, art.4 alin.1 va fi amendat potrivit amendamentului nr.3.

La art.4 alin.2 nu au fost amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

În consecință, supun art.4 în întregime la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.5, nu a avut comisia obiecțiuni.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.6. Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.7, nu au fost amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

La art.8, vă rog să urmăriți amendamentul nr.4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, adoptându-se amendamentul nr.4, art.8 va avea alcătuirea rezultată.

La art.9. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Nici comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Titlul Capit.II.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.10, alin.1 și 2, comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.10, alin.3, urmăriți amendamentul nr.5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La alin.4, comisia nu a avut obiecții.

Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră final art.10, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11 și 12.

Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Capit.III.

Dacă aveți obiecțiuni?

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.13, 14, 15, 16 și 17 nu au fost amendamente de la comisie.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a II-a.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.18. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.19. Vă rog să urmăriți amendamentul nr.6.

Dacă aveți obiecțiuni la amendament? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate amendamentul nr.6 și, în consecință, nou art.19.

Art.20, 21 nu au fost amendamente de la comisii.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.22 alin.1.

Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.7.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.22 alin.2.

Comisia nu a avut obiecții.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.23. Dacă aveți obiecțiuni?

Comisia nu a avut amendamente.

Nici dumneavoastră.

Deci, votat în unanimitate.

Art.24 alin.1 și 2 comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.24 alin.3.

Vă rog să urmăriți amendamentul nr.7, de la pag.3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, în consecință, art.24 în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25 alin.1.

Nu sunt amendamente la comisii.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.25 alin.2.

Urmăriți amendamentul nr.8.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.25 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26. N-au fost amendamente la comisii.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul Capit.IV.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.27, 28, 29.

N-au fost amendamente la comisii.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.30. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.10 al comisiei? Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul nr.10? vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

În consecință, art.30 va fi reformulat cu amendamentele.

Art.31, 32, 33.

Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.V.

Dacă aveți obiecțiuni?

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.34 alin.1.

Urmăriți amendamentul nr.11.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34 alin.2.

Urmăriți amendamentul nr.12.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.35. Urmăriți amendamentul nr.13.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, art.35 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentelor.

Art.36. N-au fost amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a II-a.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate.

Art.37, 38.

Comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul pct.2 din secțiune și art.39.

Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.40, pentru lit.b), vă rog să urmăriți amendamentul nr.14.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul nr.14? vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră în întregime art.40, cu lit.a), b), c), d), e), f), - lit.b) amendată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3 din secțiune, la titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.41 alin.1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.15, pag.6? nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.41 alin.2, 3, 4.

Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.41 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului VI.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.42, 43, 44, 45, 46, 47, 48.

Comisia nu a avut obiecții.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.49 alin.1, urmăriți amendamentul nr.16.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.49 alin.2.

Urmăriți amendamentul nr.17.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.49 alin.3.

Nu au fost amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.49 alin.4.

Urmăriți amendamentul nr.18.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr.18.

În consecință, supun votului dumneavoastră art.49, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.50. Urmăriți amendamentul nr.19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr.19.

În consecință, art.50 va avea această alcătuire.

Art.51. Urmăriți amendamentul nr.20.

Dacă aveți obiecțiuni la el? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr.20 și, deci, noul text al art.51.

Titlul Capit.VII.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.52 alin.1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.21? nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.52 alin.2.

Nu au fost obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Cine este pentru art.52 în întregime? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.53, 54, nefiind obiecțiuni, votate în unanimitate.

La art.55 este o obiecțiune de la domnul deputat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

La art.55 am două amendamente: un amendament cu caracter redacțional la alin.1 și un amendament de fond. De fapt, propun introducerea unui nou alineat – alin.3.

Deci, să revenim la alin.1.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți amendament respins la art.55?

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Sigur, sigur. Da, da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La ce punct este?

 
   

Domnul Kerekes Károly:

La pct.2, la amendamente respinse.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, este în regulă.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

La alin.1 al art.55, am un amendament cu caracter redacțional; numai caracter redacțional.

Dacă ținem cont de prevederile art.52, pe care l-am și adoptat deja, unde am enumerat formele de finanțare a asistenței sociale și acolo am folosit următoarea sintagmă: "Contribuția plătită de către persoanele beneficiare de servicii sociale"; iar la art.55, unde reluăm problematica contribuțiilor persoanelor beneficiare, acolo am folosit sintagma de "măsuri de asistență socială". Eu cred că ar fi mai corect dacă punem în acord acest text din art.55 alin.1 cu textul de la art.52, și anume să folosim sintagma "contribuțiile persoanelor beneficiare de servicii sociale". Pentru că despre asta este vorba.

Acesta ar fi un amendament la alin.3, deci un alineat nou ar fi de fapt. Am propus ca aceste contribuții să nu fie numai sub formă de contribuție bănească, dar și sub altă formă, cum există de fapt în țările Uniunii Europene, și anume despre ce este vorba? Persoanele rămase singure, îndeosebi cele vârstnice, fără sprijin, sau îngrijire din partea familiei, proprietare de bunuri, în multe cazuri ar dori să contribuie la cheltuielile serviciilor sociale cu bunurile lor imobile sub formă de donație.

Deci, aceasta este propunerea noastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu, în primul rând vă rog să vă pronunțați asupra amendamentului redacțional de la alin.1 și apoi asupra noului alin.3 propus de domnul Kerekes.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Pentru corelare cu art.52, putem să fim consecvenți și să acceptăm "servicii sociale".

În privința ideii ca persoana asistată să poată să contribuie cu propria locuință, să spunem, lucru care este uzitat parțial în țara noastră, dar și în alte țări europene, n-am avea nimic împotrivă. Însă colegii din comisie, poate pe bună dreptate, au gândit că este vorba de regimul general al proprietății, de imobile care sunt grefate testamentar de familie și așa mai departe. Și noi, prin prevederile acestui articol, am putea să încălcăm alte prevederi legale. Deci, ne-am ferit să introducem noi puncte de dispută în tribunal.

Deci, nu susținem acest amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Inițiatorul? Sunteți de acord. Bun.

Stimați colegi,

Vom supune, în consecință, în primul rând alin.1 al art.55, cu această propunere de înlocuire a "măsurilor de asistență socială" cu "servicii sociale", pentru a se coordona cu celelalte texte, propunere pe care și-a însușit-o și doamna Smaranda Dobrescu, ca și inițiatorul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate noul atext al art.55.

Art.55 alin.2 care n-a făcut obiectul unor amendamente, va fi votat în unanimitate, potrivit regulamentului nostru, nefiind obiecțiuni.

La art.55, vă rog să vă pronunțați asupra alin.3 propus de colegul nostru în numele Grupului parlamentar UDMR. Se adaugă "contribuțiile prevăzute la alin.1 pot avea și forma donației de bunuri".

Ați ascultat argumentele pentru care acest amendament a fost respins.

Eu îl supun, totuși, votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest amendament? 7 voturi pentru. Evident, insuficiente pentru a fi pentru amendament.

Deci, cu 7 voturi, nu poate fi adoptat acest amendament.

În consecință, supun votului final art.55, în structura care a rezultat din două alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.56. N-au fost obiecții.

Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Art.57. Vă rog să urmăriți amendamentul nr.22.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr.22 și, deci, noua alcătuire a art.57.

La art.58. Urmăriți amendamentul nr.23.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Noul text al art.58 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul nr.23.

Titlul Capit.VIII.

Urmăriți amendamentul nr.24.

Dacă aveți obiecțiuni la el? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.59. Urmăriți amendamentul nr.25.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr.25, deci noul text al art.59.

Art.60, alin.1. Urmăriți amendamentul nr.26.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr.26 și, deci, noua formulă a art.60 alin.1.

La art.60 alin.2.

Doamna Dobrescu, alin.2 rămâne, sau nu rămâne?

Stimați colegi,

Din raport, vă rog să urmăriți amendamentul nr.26. Rezultă că alin.1 rămâne așa cum a fost formulat, iar alin.2 este anulat, este înlăturat, este eliminat.

În consecință, art.60, potrivit amendamentului nr.26, va avea un singur alineat, actualul alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După art.60, vă rog să urmăriți amendamentul nr.27.

Stimați colegi,

Pentru că există o mică inadvertență în raport, o numerotare de două ori a art.61, deci după art.60, astfel cum l-am votat, urmăriți în amendamentul nr.27 se propune un articol nou, care poate fi art.601. Urmăriți-l la amendamentul nr.27.

Dacă aveți obiecțiuni la conținutul acestui articol, care va fi renumerotat, deci art.601 ?

Nu aveți obiecțiuni.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr.27 și, deci, textul noului art.601.

După art.601, urmăriți amendamentul nr.28.

Comisia ne propune introducerea unui text nou, capitol nou – comisia de mediere.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.28? nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.29 este vorba de un amendament la art.61 actual, amendamentul vizează ambele alineate.

Comisia pentru muncă!

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Haideți, domnule președinte, că ne apucă Anul Nou!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să urmăriți raportul și, dacă dumneavoastră vă descurcați mai bine, veniți încoace.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

V-ați încurcat în rapoartele PRM vreodată?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președinte, art.61 actual, prin amendamentul nr.29, este înlocuit în totalitate? Urmăriți amendamentul.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Art.61 vechi, alin.1, devine art.62, alin.1, și are o mică modificare, în sensul introducerii sintagmei "cu rol consultativ".

Alin.2 al art.61 vechi devine alin.3, dar se introduce un alin.2 suplimentar în formularea comisiei, care definește "comisia de mediere", comisie care nu era definită în textul inițial.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ca să respectăm numărătoarea cu introducerea art.601, nou, vom vota în continuare art.61 potrivit amendamentului nr.29.

Alin.1 de la art.61 va fi ușor modificat potrivit amenului comisiei, în sensul că se adaugă "cu rol consultativ".

Dacă la alin.1 al art.61 actual aveți obiecțiuni? La amendament? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat textul art.61 alin.1.

La actualul alin.2 de la art.61 va deveni alin.3.

Dacă aveți obiecțiuni la acest alineat? Nu aveți.

Înseamnă că a fost votat în unanimitate.

După actualul alin.1, votat cu amendamentul nr.29, comisia ne propune un alin.2, pe care-l găsiți la pct.29. Vă rog să-l urmăriți subliniat.

Dacă aveți obiecțiuni la el?

Da? Poftiți.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

La art.61 alin.2 sunt de fapt două amendamente: un amendament din partea comisiei, care dă o anumită formulare, o definire a rolului comisiei, acestei comisii de mediere socială, și este un alt amendament în formularea mea.

Potrivit formulării comisiei, această comisie de mediere socială reprezintă cadrul necesar clarificării unor puncte divergente prin dialog între solicitanții, beneficiarii drepturilor de asistență socială și reprezentanții consiliului local. Față de această precizare adusă de comisie, eu am o modificare și această modificare o poate confirma și domnul director general Călinoiu de la Ministerul Muncii, am avut o discuție și în principiu a fost de acord cu mine.

De ce am propus o lărgire a competenței acestei comisii? Aici nu poate fi vorba de rezolvarea unor neînțelegeri numai între solicitanți și consiliile locale, mai corect primarul care acordă aceste drepturi. Aici este vorba mai mult decât atât. Aici este vorba de anumite neînțelegeri și de rezolvarea acestor neînțelegeri ivite între beneficiarii asistenței sociale, ai serviciilor sociale și instituțiile care acordă aceste drepturi.

Nu știu dacă am fost înțeles perfect ce am vrut să zic prin aceasta. Nu este suficient să contest la această comisie dispoziția primarului, pentru că dispoziția primarului poate fi contestată la contencios administrativ - dispoziția primarului prin care aprobă sau nu aprobă acordarea acestor drepturi, dar în cadrul instituțiilor, în cadrul căminelor de bătrâni, în cadrul căminelor de copii, în cadrul ospiciilor. Sunt niște probleme interne cu privire la lezarea drepturilor beneficiarilor de drepturi. Și aici intervine ….

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte,

S-a depășit timpul! Timpul pentru o luare de cuvânt! Păi, este procedură de urgență! S-a depășit și timpul global și timpul pentru o luare de cuvânt. Trebuie să respectăm procedura.

Rog să se precizeze încă o dată: cât timp s-a cerut pe legea finală și cât timp pentru o luare de cuvânt?

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Am rugămintea ca inițiatorul, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, să-și exprima poziția.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, domnule deputat.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Vă rog să permiteți să se consulte și cu inițiatorul, dacă mai este nevoie.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Comisia, la ora respectivă, nu a acceptat acest amendament, întrucât inițiatorul – Ministerul Muncii – nu era clarificat ce înseamnă această "comisie de mediere socială", între cine și cine mediază. Că există este foarte bine, creează un cadru de dialog și clarifică anumite plângeri, anumite nemulțumiri ale solicitanților. Dar că realizează o mediere a punctelor divergente între solicitanți și cei care au acordat dreptul, adică consiliul local, sau între beneficiari, cei care au beneficiat de dreptul de asistență socială și reprezentanții instituțiilor de asistență socială, încă nu a fost clarificat ministerul în momentul acela.

Vă rog, domnule președinte, ca să fim edificați dacă acceptăm sau nu acceptăm amendamentul respins al domnului deputat Kerekes, să ne spună inițiatorul care este părerea finală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea, în privința redactării, nu doriți să reflectați puțin la "reprezintă cadrul?

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În orice caz, redactarea trebuie să sune: "Comisia de mediere socială clarifică prin dialog punctele divergente între …" și textul curge.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Inițiatorul?

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Domnule președinte,

Foarte scurt, în ceea ce privește eliminarea, nu suntem de acord cu eliminarea cuvântului "solicitanții", dar suntem de acord cu înlocuirea sintagmei "reprezentanții consiliului local" cu "instituțiilor care acordă aceste drepturi".

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte,

S-a depășit timpul și vă rog să supuneți la vot!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, eu știu că aveți o durere, adică luarea unui punct de pe ordinea de zi, dar pentru asta nu trebuie să conturbați în permanență lucrurile. Întodeauna când ați cerut cuvântul vi l-am oferit la tribună. Nu agreez discuțiile din bancă.

Propuneți o formulă care să-l mulțumească și pe domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Da, propunem ca alin.2 să sune în felul următor: "Comisia de mediere socială clarifică prin dialog puncte divergente între solicitanții beneficiarii drepturilor de asistență socială și reprezentanții instituțiilor care acordă aceste drepturi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați auzit amendamentul formulat de comun acord de comisie și inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul nr.29 și, în consecință, alin.2 al art.61 va avea acea configurație.

Supun votului dumneavoastră final art.61.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul Capitolului IX care va deveni X, urmăriți, vă rog, amendamentul nr.30. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La actualul art.62 urmăriți amendamentul nr.31. Dacă aveți obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.63, urmăriți amendamentul nr.32. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.32? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.64 urmăriți, vă rog, amendamentul nr.33. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.65 și art.66 comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textul raportului și al comisiei, fiind vorba de o lege cu caracter organic, o supunem votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2000 pentru modificarea Legii nr.29/2000 privind sistemul național de decorații al României (amânarea votului final).  

Urmează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2000 pentru modificarea Legii nr.29/2000 privind sistemul național de decorații al României, procedură de urgență.

Rog pe domnul președinte Mihai Mălaimare să ia cuvântul.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Fiind vorba de procedură de urgență, date fiind situațiile, v-aș propune 3 minute, cu 1 minut pentru fiecare intervenție, dar am de făcut distinșilor colegi următoarea specificare.

La art.87 alin.1 printr-o omisiune, bănuiesc regretabilă, s-a înlăturat Legea nr.1 din ianuarie 1996 și v-aș propune să o reintroducem și eu vă citesc art.87 așa cum vi-l propunem noi.

Art.87 alin.1: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă reglementările anterioare privitoare la decorații și titluri de onoare cu excepția: Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război cu modificările ulterioare, Legii nr.68/1994 privind înființarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea Război Mondial 1941-1945 repbulicată" și, aici adăugăm "Legii nr.1 din 10 ianuarie 1996 privind instituirea Ordinului "Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989". Restul articolului curge așa cum se află.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-mi prezentați amendamentul, domnule deputat. Trebuie să știu ce supun la vot.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii și a ordonanței de urgență. asupra titlului legii în formula adoptată de Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.unic, urmare a propunerii făcute de domnul deputat Mihai Mălaimare, trebuie să adăugăm sintagma "se aprobă cu următoarea modificare". Deci urmăriți, vă rog, articolul unic și adăugați "cu următoarea modificare".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.unic, partea introductivă, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La pct.1, dacă aveți obiecțiuni, comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La pct.2, cel cu privire la art.87 ați reținut. Se propune completarea actelor care sunt exceptate de la abrogare cu Legea nr.1/10 ianuarie 1996 privind instituirea "Ordinului Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" care va fi pusă după Legea nr.68/1994.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter organic și, în consecință, nu o pot supune votului final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995.  

Stimați colegi,

Urmează o ordonanță, să vedem cât timp avem... Urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995. vă rog să vedeți că este vorba de un raport de înlocuire care cuprinde mai multe texte și vă întreb dacă sunteți de acord să le parcurgem în afara orelor de program.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Este ministerul aici, este ordonanța... suntem încă în program...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu sunt dator să mă supun programului, dacă și colegii dumneavoastră sunt de acord să prelungim programul, supun votului dumneavoastră.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da, toți, o largă majoritate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Încă o dată, vedeți câți sunt în sală, eu vă rog să numărăm.

Cine este pentru prelungirea programului de lucru? Vă rog să numărați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

10 minute, domnule președinte? Altfel intră la 1 septembrie, domnule președinte, în vigoare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt 34 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 6 voturi.

Cu cât se aprobă prelungirea?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

În 10 minute terminăm, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Suntem în procedură de urgență, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Timpul total este de 5 minute și o intervenție maxim 30 de secunde.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conform Regulamentului, într-adevăr, președintele comisiei are dreptul de a propune timpii afectați pentru dezbaterea generală și chiar și pe articole, dar după consultarea membrilor biroului comisiei. Această consultare, din câte știu, nu s-a făcut. Nu s-a făcut. Deci eu nu sunt de acord cu acești timpi propuși, eventual să facem o consultare și să ajungem la concluzia normală. Timp de 30 de secunde nu se poate face o intervenție pertinentă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu ca președinte sunt dator să consult comisia sesizată în fond cu privire la acești timpi. Rog comisia să se consulte și să-mi propună timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorata comisie s-a consultat.

Cu 2 la 1 s-a prelungit de la 30 de secunde la un minut pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și durata totală?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Durata totală este cea de 5 minute, după 5 minute supunem la vot celelalte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această repartizare a timpilor. Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină în prealabil? Nu.

Trecem la dezbaterea ordonanței, în paralel cu raportul, raportul de înlocuire. la titlul legii nu au fost obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La textul art.unic, vă rog să urmăriți amendamentul nr.1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.1. Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în continuare la pag.10, comisia, prin amendamentul nr.7, ne propune un articol nou II. Dacă aveți obiecțiuni la acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la ordonanță. La titlul ordonanței nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți obiecțiuni dumneavoastră? Nu. Comisia n-a avut. Votat în unanimitate.

La art.I, partea introductivă, nu sunt obiecțiuni din partea comisiei. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La alin.1, urmăriți, vă rog, amendamentul nr.2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.41, vă rog să urmăriți, de asemenea, amendamentul de la pct.2 – noua alcătuire a art.41. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă la art.41, la amendamentul comisiei.

Abțineri?

La 42, vă rog să urmăriți pag.4 din raport. Amendamentul comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă pentru amendamentul nr.2 cu privire la art.42.

Abțineri?

La alin.2, vă rog să urmăriți amendamentul nr.3 de la pag.7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi a fost adoptat amendamentul nr.3.

Cu privire la art.45 amendamentul nr.3 prevede abrogarea acesteia.

La alin.3 de la același text, urmăriți vă rog la pag.7 amendamentul nr.4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.4?

Poftiți.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici avem un amendament. după cum observați dumneavoastră, în textul inițial al ordonanței de urgență era alin. 4 cu următorul text: "Terenurile și clădirile preluate în mod abuziv de stat, după data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului, în condițiile legii, și pot face obiectul unor acte normative de restituire." Deci acesta era textul inițial al ordonanței. În comisie, s-a propus eliminarea acestui text de lege, spunând că situația juridică a imobilelor preluate de către stat s-a statuat prin Legea nr.10 din 2001. Noi considerăm că prin această Lege nr.10/2001 situația juridică a acestor imobile nu s-a clarificat. Și ca să fiu mai convingător, permiteți-mi să citez din alin.2 al art.8 din Legea nr.10 care spune în felul următor: "Regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase sau comunităților minorităților naționale preluate de stat sau de alte persoane juridice va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări, este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinației acestora.

Deci, după cum vedeți acest text nu rezolvă situația juridică a acestor imobile, ci doar amână. Datorită acestui fapt, noi considerăm că este necesară menținerea textului pentru a avea o situație juridică clară a patrimoniului ce urmează să fie restituit printr-un act normativ ulterior. Deci amendamentul propriu-zis este menținerea textului inițial al ordonanței de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul președinte al comisiei?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, în cadrul comisiei au fost multe discuții pe acest text, discuții care durează de circa 2 ani de zile. Domnul vicepreședinte cunoaște acest lucru și domnia-sa a citit numai un articol și un alineat din Legea nr.10, dar era bine dacă citea și art.16, unde se precizează că este vorba de localuri care au în momentul de față destinația de instituție de educație și respectiv de instrucție. Deci art.16, după noi, legiferează foarte clar situația juridică a acestor imobile și ca urmare am decis să scoatem de aici și să lăsăm lucrurile cum sunt puse în Legea nr.10. Deci nu putem relua Legea nr.10 la infinit și discuții repetate pînă când ajungem la o soluție pe care numai unii o acceptă. Noi credem că este corect așa, Legea nr.10 rezolvă în art.16 problemele care țin de clădirile care au fost naționalizate, dar care sunt, în momentul de față, ocupate de școli și nu le putem lăsa la dispoziția altei prevederi decât cele care au fost statuate foarte corect acolo, privind despăgubirile respective.

Vă mulțumim și vă rugăm să mențineți soluția comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, așa cum spune domnul președinte Stanciu, în cadrul comisiei, s-a dezbătut destul de mult și amplu această problemă, însă eu aș avea o rugăminte și repet rugămintea mea exprimată chiar și în cadrul comisiei: să aud părerea oficială a Ministerul Educației și Cercetării, fiindcă nici în cadrul dezbaterilor din comisie, nu am auzit care este punctul de vedere al ministerului. Fiindcă eu am făcut referire la textul inițial al ministerului, al Guvernului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Rog ministerul să-și spună punctul de vedere.

 
   

Domnul Radu Mircea Damian:

Domnule președinte,

O să fiu foarte scurt, analizând situația se consideră că prin Legea nr.10/2001 se răspunde solicitărilor și, în consecință, textul adoptat de comisie este susținut de minister, deci fără acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

A trecut și timpul de intervenții și a trecut și timpul afectat. Eu vă aduc aminte că acest timp a fost stabilit, în primul rând timpul de dezbatere, iar programul de lucru a fost stabilit de către Comitetul ordinii de zi. Eu am încercat să fiu pe placul tuturor, însă trebuie să mă supun regulamentului și să constat că timpul destinat lucrărilor de astăzi a fost epuizat. Vom relua în ședința de joi.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

De ce să nu terminăm acum, domnule președinte?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu am făcut, într-un fel, un abuz că am prelungit programul, v-am consultat în mod colegial, lucrările, oricum, se vor prelungi mult pentru că mai sunt încă 3 alineate asupra cărora există amendamente discutate.

Regret că s-a ajuns la asta. Vom relua discuțiile, exact din acest punct, în ședința de joi.

Lucrările s-au încheiat la ora 16,45.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 27 november 2020, 14:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro