Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 26, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 26-06-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 26, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Ioan Mihai Năstase și Tudor Mohora, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Cu acordul dumneavoastră putem începe, da?

 
Nicolae Leonăchescu - câteva observații în ce privește instabilitatea legislativă generată de Legea nr.215/2001;

Il invit pe domnul Leonăchescu. Se pregătește domnul Simedru.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Legea administrației publice locale, care poartă numărul 215/2001, a intrat în vigoare cu începere din ziua de 23 mai a.c. Toată lumea știe că această lege a fost concepută de fosta coaliție guvernamentală, pe care electoratul a sancționat-o drastic, atât pentru lipsa de performanță, cât și pentru amatorismul cu care a chinuit populația. Edificiul ideatic al legii conține elemente antiromânești și antidemocratice, dintre care semnalăm eliminarea etalonului unic de comunicare limba oficială, limba română, din administrația publică locală și folosirea bilingvismului în unele situații pentru cei care nu pot sau nu vor să învețe la școală limba noastră.

O asemenea lege împotriva căreia a luptat PRM și defunctul PDSR a devenit brusc obiect de interes, după alegerile din 26 noiembrie 2000, câștigate de o coaliție bizară PDSR și UDMR. Un copil cu două moașe, această Lege a administrației publice locale, împotriva căreia parlamentarii Partidului România Mare au votat hotărât, a început să-și etaleze limitele și să incrimineze prin acestea acel segment politic autohton care a impus-o românilor.

La două zile după intrarea în vigoare a legii, Puterea a avansat prima modificare a ei spre a-și asigura avantajele pe timpul actualei legislaturi. Se urmăresc și alte îmbunătățiri ale legii: operații cosmetice la un pacient condamnat!

Ceea ce provoacă alarmă în rândurile parlamentarilor Partidului România Mare este interpretarea și aplicarea arbitrară a multor prevederi ale acestei legi și, în special, problema incompatibilităților. Iar dacă primarul Municipiului Cluj-Napoca, remarcabilul patriot Gheorghe Funar, încearcă să aplice legea, așa cum o percepe domnia sa și grupul de colaboratori ai primăriei, el nu este ascultat ci violentat ca să se supună dictatului impus de actuala Putere.

Instabilitatea legislativă generată de Legea nr.215/2001 și arbitrariul cu care a fost impusă reprezintă efectul de halou al unei dictaturi depășite și condamnate de istorie. În plus, prigoana declanșată la adresa celui mai bun primar din România, m-am referit la domnul Gheorghe Funar, demonstrează că metodele și instrumentele fostei dictaturi mai fac parte din patrimoniul actualei echipe guvernamentale.

Jalnicul scenariu de la Cluj-Napoca menit să umbrească succesul festivităților care marchează împlinirea unui deceniu de la înființarea Partidului România Mare reprezintă una din expresiile ideologiilor de frânare a dezvoltării democrației în România. De aceea, noi punem cu îngrijorare întrebarea: Încotro merge România sub actualul Guvern? Spre dictatura partidului unic într-un stat polițienesc de tip totalitar sau spre o construcție democratică?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Dan Coriolan Simedru - intervenție în sprijinul obținerii unui sediu pentru CNVM;

Are cuvântul domnul deputat Simedru. Se pregătește domnul Brudașca.

 

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

O dovadă de necontestat a faptului că interesul nostru pentru reprezentativitatea instituțiilor ce dau, în esență, exprimare reală democrației românești nu merge niciodată până la capăt o constituie chiar situația Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare ale cărei structuri de conducere le alegem astăzi. Și pentru că nu întotdeauna analiza neîmplinirilor noastre pleacă de la dezinteresul pe care îl manifestăm atât de evident uneori, prezenta-mi intervenție are un dublu scop: întoarcerea cu mai multă responsabilitate către recunoașterea faptelor ce fac, pentru prea mulți dintre noi, dovada opportunismului și interesului de grup, precum și așezarea autorității și onorabilității instituțiilor pe care le creăm, de multe ori, doar formal ca elemente intrinseci acestor structuri reprezentative ale statului de drept.

Înființată prin Legea nr.52 din 1994, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare funcționează de peste 6 ani și jumătate în condiții improprii. Ajunsă la cifra de 140 de salariați cu organigramă ce prevede obligatoriu un prag de 250 de posturi, această instituție supusă direct autorității legislative suportă un provizorat greu de imaginat. Mai mult chiar, este și sancționată pentru lipsa unor spații cu destinația arhivă. Vă reaminesc dispozițiile art.7 din legea de înființare, potrivit cărora Guvernul este obligat să atribuie în administrare Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, imobile, terenuri, clădiri necesare desfășurăii activității în 60 de zile de la cerere.

Ultima intervenție, de la 19 mai a.c., adresată primului ministru Adrian Năstase, are două anexe de-a dreptul înspăimântătoare prin numărul adreselor privind corespondența purtată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare pentru obținerea unui sediu: 97 de intervenții, ca și prin cele 34 de răspunsuri negative primite în condițiile sus menționatului articol până în prezent. Suficient de grăitoare această statistică a neputinței demonstrează o conduită ce obligatoriu trebuie corijată, pentru că, dacă atribuțiile privind supravegherea și controlul burselor de mărfuri sau celor privind asigurarea și efectuarea unui control al informațiilor confidențiale nu sunt suficient de relevante, rămâne factorul uman față de care suntem obligați să ne raportăm, tocmai datorită atingerii limitei maxime de suportabilitate de către cei aproape 150 de funcționari aflați sub ceea ce normele Organizației Mondiale a Muncii numesc un cubaj minim de aer.

Dacă la acesta s-ar adăuga și relațiile cu caracter permanent cu care CNVM le are cu instituțiile internaționale, printre care Banca Mondială, FMI, Uniunea Europeană, chiar pentru a cita doar câteva, nu ne rămâne decât să privim cu răspundere, dar și cu omenie pentru rezolvarea acestei situații. Și pentru că Guvernul nu poate să răspundă nevoilor CNVM nici măcar permițându-i, în condițiile legii, să închirieze un spațiu, haideți să-i sprijinim noi, domnule președinte Valer Dorneanu, și stimați colegi, membri ai Biroului permanent, de ce nu analizând chiar posibilitatea identificării unor spații în Palatul Parlamentului. Toate acestea, în condițiile în care alte instituții, Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate sau Casa Națională de Pensii, de exemplu, și-au găsit audiența necesară la Guvern.

Dacă neîmplinirile CNVM cu manifestări din cele mai diverse atât pe planul convulsiilor sociale, vezi cazul FNI și nu numai, cât și cel al receptării externe, ne privesc și pe noi, tot la fel consider că suntem răspunzători pentru autoritatea și onorabilitatea acestei instituții. Trebuie și suntem în stare să punem capăt acestei stări de lucruri, ce nu face decât să îmbogățească performanțele de care nu avem nevoie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Damian Brudașca - sublinierea unor acțiuni și declarații ce demonstrează duplicitatea actualei Puteri;

Urmează domnul Brudașca și se pregătește doamna Paula Ivănescu.

 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Contrar așteptărilor majorității electoratului acestei țări, atât eternul chiriaș al Palatului Cotroceni, cât și primul ministru dovedesc indiferență față de problemele majore ale țării și mai ales față de apărarea cu fermitate a intereselor sale naționale. Cele mai grăitoare exemple ce ne stau la dispoziție, dar care subliniază deopotrivă duplicitatea actualei Puteri, le constituie atitudinile de-a dreptul stranii avute față de mult discutata lege a legitimației de maghiar.

Cu destulă și nejustificată întârziere și pe un ton aproape plângăcios, primele declarații pe această temă atât ale președintelui Iliescu, cât și ale premierului Năstase, n-au făcut decât să încurajeze pe promotorii acestei legi naziste, să-și continue nestingheriți demersurile atentând în mod clar nu doar la demnitatea noastră ca stat independent și suveran, ci cu bătaie lungă la însăși integritatea teritorială a țării.

Actuala Putere n-a înțeles, din păcate, se pare, care este menirea și, spre a obține recunoaștere europeană și internațională pe filieră budapestană, a fost dispusă chiar la sacrificarea intereselor noastre naționale. Inutile și zadarnice au fost aparent curajoasele declarații pe care le-au făcut ulterior și nu încetează să le repete papagalicește cei doi înalți demnitari. Dar cum era de așteptat, ele n-au avut nici măcar rezultatul sau efectul de a-i atenționa pe revizioniștii de la Budapesta, convinși că în afara acestor reacții târzii nu va urma nimic, Puterea de la București neavând curajul unor măsuri ferme și deplin justificate în asemenea situații.

Ce este mai regretabil este faptul că nici Ion Iliescu, nici Adrian Năstase nu și-au dat seama că de fapt această otrăvită lege are valoarea unei adevărate declarații de război și, nedepășind faza declarațiilor, ei adresează indirect invitația la o viitoare sfârtecare a trupului sfânt al țării.

Preocupările conducătorilor noștri, după ce, așa cum ați văzut, au rezolvat probleme vieții de zi cu zi, sunt însfera înaltă a abstracțiunilor și a dezbaterilor istorice și a dizertațiilor savante, căci mai nou hidrologul de la Cotroceni poate ca precedesorul său, atât de hulit, găsește potrivit să stabilească locul în istorie al Mareșalului Ion Antonescu. N-am dori deloc ca el însuși să aibă soarta acestuia, iar victimele căzute inutil după 22 decembrie 1989 să nu-i aducă, nu foarte târziu, acuzația de vinovăție față de crimele săvârșite într-o perioadă când țara se afla sub conducerea sa.

O altă aberație la care ne-a făcut martori actuala Putere o constituie inutila arătare a mușchilor poliției superpolitizată din Municipiul Cluj-Napoca. Cei care au minte să înțeleagă pot ușor înțelege justețea avertismenului clar, fără nici un fel de dubii, pe care l-am tras încă de la preluarea Puterii de către PDSR, și anume acela că în forme abile, dar consecvente asistăm la eforturile de reinstaurare a dictaturii, a statului de tip polițienesc, iar cei nesupuși, curajoși, cei care mai cred în idealurile noastre naționale vor fi spulberați, fără reținere, cum s-a întâmplat recent cu primarul Clujului, domnul Gheorghe Funar, dacă vor sta în vreun fel în calea intereselor potentaților zilei.

Ce este însă straniu, este faptul că atât Guvernul, cât și Președinția au lăsat-o mai moale cu marii mafioți, în schimb se iau la trântă cu patrioții, cu apărătorii crezului în justețea cauzei noastre naționale. Nu e de mirare, în aceste condiții, că Occidentului îi este din ce în ce mai penibil să se afișeze alături de asemenea conducători duplicitari care zâmbesc la comandă și și-au dat la întors limbajul de lemn cu care au făcut carieră până în 1989.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Paula Maria Ivănescu - declarație, în numele Grupului parlamentar al PD, privind depășirea impasului creat de adoptarea în Ungaria, a Legii statutului maghiarilor;

O invit pe doamna Paula Ivănescu și se pregătește domnul Popa Cornel.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să fac o declarație în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Partidul Democrat cheamă factorii politici din România la solidaritate și cooperare pentru depășirea impasului creat de adoptarea, în Ungaria, a Legii statutului maghiarilor.

Partidul Democrat apreciază că adoptarea Legii statutului maghiarilor igonoră acorduri și standarde internaționale, îndeosebi cele ale Uniunii Europene și Consiliului Europei. S-a făcut fără a lua în considerare solicitările justificate ale Guvernului României. Deschide un interveal de nesiguranță, tensiune, datorită unor consecințe negative asupra raporturilor etnice cu țările vecine. Dezbină prin discriminare populația României prin interpretarea abuzivă, ambiguă a raportului dintre cetățenii României de diferite naționalități. Afectează în mod direct derularea normală a bunelor raporturi de cooperare și vecinătate dintre România și Ungaria în contextul integrării euroantlantice.

Pe termen mediu și lung, poate duce la schimbarea structurii etnice a populației din Transilvania, deși România și Ungaria au convenit prin Tratatul bilateral să nu întreprindă nici un demers care să aibă un asemenea scop. Partidul Democrat propune factorilor politici din România, inclusiv UDMR, adoptarea și susținerea unei poziții politice responsabile, pragmatice și solidare în raport cu decizia Guvernului și Parlamentului de la Budapesta și pentru depășirea consecințelor negative ale încercărilor de aplicare a acesteia pe teritoriul României.

Partidul Democrat consideră că diversitatea și pluralismul politic asigură competiția între Putere și Opoziție și este în același timp o sursă pentru mai buna guvernare și o resursă a apărării și promovării intereselor naționale.

În același timp, diversitatea și pluralismul politic asigură complementaritatea și conlucrarea între forțele politice democratice, în vederea depășirii unor situații defavorabile României, a stabilirii climatului de normalitate în viața de zi cu zi a cetățenilor săi, fără deosebire de naționalitate.

În situația creată, care poate fi urmată de evoluții negative atât pentru echilibrul general, dar și pentru cetățenii liberi și egali în drepturi ai României, Partidul Democrat consideră că factorii politici trebuie să acționeze responsabil, eficient și solidar și propune: formularea punctelor de vedere oficiale ale factorilor politici, ținând seama de Constituția României, tratatele și angajamentele internaționale asumate, obiectivele strategice de integrare euroatlantică, interesele și așteptările populației; consultări bilaterale la nivelul conducerilor partidelor politice, precum și dezbateri la nivel național în vederea adoptării unei platforme de acțiune solidară pe plan intern și internațional; inițierea și susținerea reciprocă pe plan intern și internațional a unor acțiuni menite să aducă soluții viabile la problemele și preocupările cetățenilor ca urmare a aplicării în România a prevederilor Legii statutului maghiarilor în forma sa actuală.

Partidul Democrat consideră că toate acestea vor fi realizate mai rapid și mai eficient dacă conlucrarea între factorii politici din România nu va fi utilizată ca un prilej pentru exprimarea unor poziții demagogice, naționaliste, extremiste sau xenofobe. Subliniem în mod deosebit că prin implicarea noastră alături de ceilalți factori politici, ne opunem și ne delimităm de orice inițiative sau declarații care ar putea avea referire negativă sau defavorabilă cetățenilor români de naționalitate maghiară din România, ale căror probleme, temeri și așteptări le considerăm ca făcând parte din agenda publică internă a României.

Pozițiile adoptate în plan legislativ și administrativ, în legătură cu aceste probleme vor avea drept criteriu principal continuarea și aprofundarea reformelor economico-sociale în România, a eforturilor de integrare euro-atlantică. Inițiativa Partidului Democrat nu este îndreptată împotriva nimănui, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

Considerăm însă că solidaritatea factorilor politici democrați și responsabili din România va asigura atât capacitatea de înțelegere publică realistă a impasului creat, cât și soluțiile legale și eficiente pentru depășirea acestuia. În acest fel, vom răspunde mai bine preocupărilor și nevoilor cetățenilor, vom proteja și promova mai bine interesul național, vom fi mai bine înțeleși și respectați în mediile internaționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Cornel Popa - prezentarea Declarației de la Oradea;

Urmează domnul deputat Popa Cornel și se pregătește doamna Leonida Lari.

 

Domnul Cornel Popa:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Participanții la întâlnirea de lucru de sâmbătă, 23 iunie 2001, de la Oradea privind autostrada ce va lega România și Ungaria, parlamentari de la toate partidele și reprezentați ai consiliilor județene din județele Bihor, Cluj, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sălaj, dar și reprezentantul Administrației Naționale a Drumurilor au convenit asupra următoarei declarații, pe care au numit-o "Declarația de la Oradea".

1. Proiectul autostrăzii ce va lega România și Ungaria, prin ruta Artand-Borș Oradea, reprezintă o prioritate a politicii de dezvoltare regională. Semnatarii documentului se angajează să susțină politic acest proiect.

2. Dezvoltarea rețelei de comunicații din județele din care fac parte semnatarii, reprezintă un instrument esențial al dezvoltării economice atât regionale, cât și naționale. Din acest motiv, strategia națională de dezvoltare a rețelei de autostrăzi nu poate fi adoptată decât în colaborare cu reprezentanți zonali.

3. Integrarea europeană reprezintă un obiectiv politic central al României și, din această perspectivă, integrarea în proiecte economice și de infrastructură europeană este o prioritate.

4. Strategia națională privitoare la construcția infrastructurii de transporturi, inclusiv rețeaua de autostrăzi, trebuie negociată și redefinită potrivit atât intereselor naționale, cât și a celor regionale. Semnatarii consideră că prin autostrada care va lega România de rețeaua de comunicație a Uniunii Europene trebuie obligatoriu să treacă prin Transilvania și nu să o ocolească.

5. Având în vedere proiectele Uniunii Europene ce s-au dezvoltat și se dezvoltă în vestul României, în Ungaria, este imperios necesar să se considere ca prioritate elaborarea proiectului autostrăzii Artand-Borș-Oradea-București.

Semnatarii consideră că la nivelul județelor pe care le reprezintă, investițiile în proiecte de infrastructură sunt cu mult sub nevoile regiunii.

7. Semnatarii consideră că este necesar să colaboreze în vederea susținerii unor proiecte de dezvoltare regională.

8. Semnatarii iau în calcul disponibilitatea de a elabora, cu sprijin regional și internațional, propriile proiecte de dezvoltare regională.

În concluzie, având în vedere importanța economică a regiunii din care fac parte, semnatarii consideră că politicile de investiții și dezvoltare în zonă, elaborate la nivel administrativ central, trebuie reconsiderate. Urmează semnăturile a 17 deputați și senatori din Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Leonida Lari Iorga - meditație tristă la împlinirea a 10 ani de la independența scăldată în sânge a Republicii Moldova;

Doamna Leonida Lari și se pregătește domnul deputat Sonea.

 

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În vara aceasta, și anume în august, se împlinesc 10 ani de la independența scăldată în sânge a Republicii Moldova. Dar din tot entuziasmul eliberării de sub jugul imperiului sovietic, românii basarabeni s-au ales cu trădarea, foamea, moartea.

De ce s-a întâmplat așa? De ce s-a ajuns aici? Oare nu se putea altfel? Cred că se putea. Și, pentru a veni cu argumentele de rigoare, să reconstituim șirul evenimentelor.

În decembrie 1989, Congresul deputaților poporului al URSS a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și actul adițional la acest pact, în care Basarabia era vizată lîngă țările baltice. Decizia finală a congresului, care a denunțat pactul este istorică. În art.5 și 7 se stipulează clar că URSS n-a avut dreptul constituțional să agreseze alte țări, să săvârșească rapturi teritoriale din Finlanda și până în Basarabia, precum nici dreptul să fondeze state pe teritoriile acestor țări. După acea condamnare a pactului a mai trecut un an și colosul sovietic s-a prăbușit cu zgomot, aruncând valuri de sânge peste toate fostele republici, mai bine zis colonii.

În toate capitalele fostelor colonii se săvârșeau provocări, parade militare cu tancuri, sub șenilele cărora trosneau oasele patrioților, care se sacrificau pentru libertatea națiunilor din care făceau parte. La fel s-a întâmplat și la Chișinău. Atât că, aici, colonizatorilor nu le-a mers să-și demonstreze forța militară, mulțimile revoltate postându-se în fața tancurilor. De aceea, în 1992, scenariul provocărilor a fost mutat la Tiraspol, în Transnistria. Dar până la asta, prin șirul gloanțelor, prin scrâșnetul șenilelor, o colonie după alta își proclama independența față de imperiul sovietic.

La 27 august 1991, Republica Moldova și-a proclamat independența față de URSS, dar nu față de țara mamă, România. Peste un milion de oameni se adunaseră în Piața Marii Adunări Naționale și vociferau: "Trăiască, trăiască, trăiască Moldova, Ardealul și Țara Românească!"

În 1991, România avea hotar cu provincia sa și nu cu URSS, dar mai avea la îndemână și niște documente istorice, cunoscute pe plan internațional: hotărârea finală a Congresului poporului din fostul imperiu, care denunța pactul prădalnic, precum și Declarația de Independență a Republicii Moldova. Și acum întrebarea mea ar suna astfel: E posibil ca un om sau 3 de la conducerea României să greșească, recunoscând un stat în stat pe trupul țării, dar cum s-a putut să greșească un Parlament întreg? Numai un singur parlamentar și anume Claudiu Iordache s-a opus acestei recunoașteri, prevăzând la ce poate duce un asemenea act politic pripit.

După recunoașterea respectivă, am ținut audiență la domnul Ion Iliescu și l-am preîntâmpinat de pericole eminente ce se vor abate asupra proaspătului stat moldav. Mi-a răspuns că a ales modelul german, al celor două state germane, care pe urmă s-au reunificat. Ei bine, dar pe plan internațional, Germania federativă n-a recunoscut Germania democrată. Și viitorul a arătat că am avut dreptate.

În primul rând, că viitorul și prezentul s-au solidificat în niște structuri prezidențiale care, bineînțeles, ne întârzie reîntregirea. În al doilea rând, statul așa zis independent, cu Armata a 14-a în coastă, fiind singur, fără sprijinul țării mamă, a fost o pradă ușoară pentru străini.

În urma recunoașterii de către România a independenței Republicii Moldova, necazurile, durerile, atacurile au ținut lanț, când s-a ajuns la războiul din Transnistria, la moartea a sute de tineri și la arestarea grupului Ilașcu. În fond a fost un război între Republica Moldova și Rusia, în timpul căruia liderii mișcării de eliberare și de reîntregire națională din Basarabia erau vânați pe toate drumurile. Unii dintre ei care s-au refugiat în țară au scăpat cu viața, dar mulți zac acum mai jos de firul ierbii din "mila cotropitorilor".

Toate aceste evenimente sângeroase oare nu vorbesc de la sine? Că recunoașterea independenței Republicii Moldova de către țara mamă a fost o mare eroare politică, dacă nu mai rău? O condiționare impusă de străini? Tocmai de aceea, vă propun, stimați colegi, o temă de meditație pe perioada de concediu, să căutăm și să găsim soluții pentru a corija eroarea comisă în privința recunoașterii Republicii Moldova.

Soluția pe care am găsit-o eu ar fi simplă și logică, unde mai pui că ar fi și un test câți unioniști avem în Parlamentul României. Așadar, propun ca actualul Parlament să repună în dezbatere legitimitatea Republicii Moldova de pământurile românești. Adevărul iese până la urmă la suprafață apei ca uleiul. Istoria nu glumește cu trădările, iar urmașii măcar vor avea de unde să facă o dreaptă cugetare. Cine au fost Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Ion Antonescu pentru români și cine sunt unii lideri ai actualei clase politice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ioan Sonea - comentariu pe marginea unor sondaje de opinie care se înscriu în direcția manipulatorie și totalitară de impunere a ideii necesității partidului unic;

Domnul deputat Sonea Ioan.

 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută a fost difuzat un sondaj de opinie, realizat de Metro Media Transilvania. Nu voi analiza rezultatele propuse. Ne întrebăm dacă le putem însă crede sau dacă le putem considera de bună credință. Iată de ce. În preajma alegerilor locale din 2000, MMT prognoza 47% din voturi pentru PDSR, dar partidul obține doar 27%. Tot MMT prevedea o rată de participare la vot de 85%, prezența a fost de 65%. Înaintea alegerilor generale, tot MMT declara că Ion Iliescu și PDSR conduc detașat în Transilvania. Realitatea a fost alta.

Nu ne amintim ca Metro Media Transilvania să fi cerut scuze pentru diferența de 20%, ba, mai mult, domnul ministru Dâncu încearcă să demonstreze că MMT sondează bine, dar românul votează prost. Astfel se creează o asociație a sociologilor partidului de guvernământ, la urma urmei, care trebuie să confirme sondajele MMT și să sancționeze pe cei care încearcă să prezinte și alte opinii.

Asociația SORMA nu a luat atitudine față de așa zisele realități ale sondajelor MMT. Conform cu tehnicile de manipulare, bine cunoscute, PDSR, de la 15% în timpul mineriadelor din 1999, printr-un sondaj curs, din martie-aprilie 1999, este urcat la 31%, confirmat după aceea de SOR, în următoarea lună, la 35% și urcat apoteotic la 39%, înaintea Conferinței Naționale a PDSR, de către MMT. Mediatizate intens, aceste procente au reușit să schimbe harta electorală a României.

Deoarece urcarea în sondajele din perioada premergătoare a alegerilor locale la 47% nu a adus PDSR-ului decât 27% a urmat o altă serie de sondaje pentru a urca partidul cu încă 10% la alegerile parlamentare, deci ajungând la 37%-38%, deși MMT prevedea 58%.

Grav este însă și faptul că sociologii care lucrau pentru o țară, un partid, un conducător, în recentele sondaje, încearcă să ne convingă că țara are nevoie de un singur partid, de un conducător puternic și așa mai departe. Altfel spus, sondajul MMT se înscrie în direcția manipulatorie și totalitară, de impunere a ideii necesității partidului unic. Dar, culmea este că această tentativă se desfășoară pe banii Fundației pentru o societate deschisă, adică a domnului Soros, care finanțează constant, în licitații bine organizate, desigur, instituții de sondaje, cum ar fi PUR și MMT și nume, oameni cam aceiași: Vasile Dâncu și Dorel Abraham, agreați de partidul de guvernământ.

Că Gheorghe Soros știe sau nu cum partidul de guvernământ își construiește imaginea pe banii domniei sale, nu ne interesează, dar ne interesează până unde poate merge această manipulare grosolană desfășurată sub ochii unui ministru al informațiilor publice, printr-un institut pe care îl patronează.

Totuși, este prea mult să pozezi, să pictezi, să critici și să te plătești în același timp.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
 

Următoarele declarații, ale domnilor Andrei-Ioan Chiliman și Ioan Miclea, au fost depuse la secretariatul ședinței, pentru a fi cuprinse în stenogramă, fără a fi prezentate la microfon.

 
Andrei Ioan Chiliman - solicitare adresată Guvernului în sensul precizării poziției oficiale a organismelor europene față de recenta lege adoptată de Parlamentul ungar;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

În istoria românilor, liberalii au fost exponenții cei mai consecvenți ai ideii naționale și sprijinitorii cei mai fervenți ai românității, indiferent unde se află ea. Pe de altă parte, după înfăptuirea României Mari, liberalii s-au preocupat ca toate minoritățile, indiferent de limbă, neam și credință, să beneficieze de drepturi egale cu cele ale majorității românești.

În același timp însă, după cum spunea Ionel I.C.Brătianu, liberalii au fost ostili creării în interiorul granițelor statului român a două categorii de cetățeni: "unii încrezători în solicitudinea statului, iar ceilalți îndemnați în a-i fi potrivnici și a căuta protecție în afară de graniță."

Iată de ce noi, liberalii, putem și trebuie să le spunem atât românilor, cât și europenilor, că poziția Partidului Național Liberal în problema națională și a minorităților, a rămas neschimbată de mai bine de 70 de ani, consecvență pe care am dori-o și altora.

Această legitimitate ne permite astăzi să cerem Guvernului român să solicite Uniunii Europene, Consiliului Europei, precum și guvernelor țărilor Uniunii Europene, poziția oficială față de legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta referitoare la statutul maghiarilor din țările învecinate. Nu se poate trece cu vederea situația artificială creată, faptul că discriminarea pe criterii etnice a fost provocată de-a lungul secolelor doar de cei care caută o viitoare confruntare. Prin această lege, conceptul Europei unite dispare. Cetățenii români de etnie maghiară sunt obligați, în schimbul unor facilități acordate de statul maghiar, să aducă un certificat de apartenență la o anumită etnie și religie, lucruri inacceptabile în secolul XXI. Prin această discriminare așa-zis pozitivă, statul maghiar se întoarce în secolul anterior, în anii '30-'40, mai lipsind doar ca atunci când trec pe teritoriul maghiar, românilor să li se lipească în piept un semn distinctiv, eventual o stea, pentru a se putea face o distincție clară față de cetățenii de etnie maghiară.

Solicităm totodată poziția oficială a U.D.M.R. în legătură cu această lege, sperând că și ei, maghiarii, să ni se alăture și să vină și ei în secolul XXI, pentru a lucra împreună la construcția Europei unite. Pentru noi, românii, primul ca și al doilea război mondial s-au terminat și ne-ar părea rău ca maghiarii să rămână fixați în tranșeele războaielor mondiale sau pe hărțile Dictatului de la Viena.

Separația pe criterii etnice a născut ură și confruntare, care au lăsat multe răni adânci în rândul multor europeni. Nu ne este permis să uităm crimele făcute de regimurile fasciste din Europa, în numele aceleiași separări etnice, inclusiv în România, împotriva evreilor și țiganilor, dar nici atrocitățile săvârșite de către hortyști, în numele purificării etnice, contra românilor din Ardealul de Nord!

Uitarea nu duce decât la repetarea greșelilor și se pare că unii unguri au uitat!

Ioan Miclea - formularea unor concluzii legate de abuzurile puterii în cazul primarului Clujului.

Domnul Ioan Miclea:

În ziua de vineri, 22 iunie 2001, în jurul orelor 11,30, comandantul Poliției Municipiului Cluj-Napoca, însoțit de forțe DIAS, a năvălit în biroul primarului Municipiului Cluj-Napoca, ec.dr.Gheorghe Funar și, bruscându-l și amenințându-l, l-au luat cu forța și l-au dus la sediul Poliției, ca pe un borfaș de rând și toate acestea pentru a-i lua o simplă și banală declarație.

Concomitent cu ridicarea primarului Gheorghe Funar, prin mandat de aducere, premierul Guvernului, domnul Adrian Năstase, susținea teleconferința săptămânală cu prefecții din județe, unde îl critica sever pe primarul Clujului.

Acest gest incalificabil al forțelor polițienești obediente puterii și din ordinul acesteia, constituie o mișelie, un act premeditat împotriva omului care este considerat fondatorul bastionului românismului din Ardeal, comis exact în ajunul sărbătorii a 10 ani de existență a Partidului România Mare.

Primarul dr.Gheorghe Funar s-a comportat demn și a dovedit că nici măcar forța brută a slugilor puterii nu-l poate abate de la convingerea că România a fost, este și trebuie să fie a tuturor cetățenilor români.

Fără doar și poate, acest act laș, specific unui regim totalitar, a fost urmare a faptului că dr.Gheorghe Funar se luptă de o bună bucată de vreme cu consilierii puterii, pentru aplicarea corectă, în spiritul și litera ei, a Legii nr.215/2001. Puterea a înțeles însă să-și apere oamenii corupți, târând în schimb pe străzile municipiului pe unul din cei mai hotărâți susținători ai românismului și ai legalității.

Faptul că, în perioada cât a fost interogat de poliție domnul Gheorghe Funar, în fața sediului Poliției Municipale s-a adunat un mare număr de cetățeni ai Clujului, dovedește că totuși în țara aceasta există speranța că se va instaura odată și odată democrația, că omul se va bucura de respectarea legii și va fi scutit de abuzurile unei puteri inconștiente.

Solicităm mass-mediei să informeze corect opinia publică despre cele petrecute la Cluj-Napoca, deoarece nu putem accepta o provocare ordinară făcută în scopul declanșării unor măsuri de represiune, pentru simplul motiv că un primar incomod aparține opoziției, iar partidul de guvernământ nu mai are nici o credibilitate în Ardeal.

   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 15 december 2019, 4:31
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro