Corneliu Ciontu
Corneliu Ciontu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 4, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 04-09-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 4, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.8 Corneliu Ciontu - definirea "vocii distincte a Partidului România Mare" în contextul actual generat de "febra revendicărilor".  

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

S-au întrebat mulți de unde provine personalitatea distinctă a Partidului România Mare, ce conferă acestuia un profil specific pe scena politică românească. În numeroase ocazii, luările noastre de poziție tind să se deosebească radical de cele ale partenerilor noștri de dialog politic.

Un ultim exemplu ilustrativ este chestiunea retrocedărilor uriașelor averi interbelice.

Ei bine, această diferență semnificativă de raportare la realitate nu provine dintr-un principiu politic călăuzitor. Consider, cu bună-credință, că domniile voastre urmăriți în aceeași măsură ca și noi respectarea și împlinirea interesului național.

Diferența nu se naște nici măcar dintr-o viziune diferită asupra drumului pe care România îl are de urmat.

Ne-am exprimat în nenumărate rânduri adeziunea la idei fundamentale, precum proprietatea privată, economia de piață, statul de drept așezat pe solide temelii democratice, aderarea demnă la familia europeană, de care nu ne-am desprins, de fapt, niciodată.

Nu în aceste lucruri trebuie căutată sursa vocii distincte a Partidului România Mare. Diferența se află cu totul în altă parte, într-o înțelegere specială a raportului dintre oameni și principii.

În viziunea noastră oamenii creează principii, în viziunea noastră aplicarea oarbă a principiilor, nesocotind efectele lor asupra oamenilor, este o barbarie, iar o astfel de barbarie se întâmplă astăzi sub ochii noștri. O febră contagioasă și indecentă a cuprins România, febra revendicărilor. Se revendică orice: patrimoniul național, străzile, munții, istoria însăși.

În urmă cu nu mult timp, atunci când legea care urma să reglementeze aceste revendicări a fost discutată, am avertizat, fără ca nimeni să ne audă, că deși ideea legii în sine este perfect legitimă, principiile stipulate de ea se vor întoarce împotriva oamenilor, motiv pentru care, la vremea respectivă, parlamentarii Partidului România Mare au votat împotriva acestei legi.

Chiar aceasta se întâmplă acum! Bugetul nu a fost capabil să acopere despăgubirile pagubelor provocate investitorilor FNI, sub oblăduirea statului român cu chip țărănist.

Cum am putea măcar să visăm că putem despăgubi pe cei care revendică un inestimabil patrimoniu național? Există chiar și la această întrebare un răspuns, cerând oamenilor un nou sacrificiu istoric.

De la 1866, poporului român i se cere mereu și mereu un ultim sacrificiu istoric. Am despăgubit Uniunea Sovietică pentru că ne-a răpit Basarabia. Acum vom despăgubi, cu un ultim sacrificiu istoric, pe posesorii de palate. Și apar firesc întrebările: ce vină au actualele generații de români? Ei nu au dreptul la o viață decentă? Trebuie să rămână la infinit oameni de sacrificiu? Să nu fiu înțeles greșit! Nu este vorba de punere sub semnul întrebării a principiului proprietății private, ci de contestarea aplicării acestui principiu în mod absurd, împotriva oamenilor.

Nu uitați, domnilor, că deși pe hârtie idealurile comunismului păreau nobile, punerea lor în practică a însemnat moartea a milioane de oameni în gulagul sovietic. Deși comparația poate să pară forțată, mecanismul erorii este același.

Noi, repezentanții Partidului România Mare ne încăpățânăm să credem că aplicarea unui principiu este ilegitimă, atâta timp cât produce suferințe și este evident faptul că pentru a despăgubi câteva persoane, un popor întreg va trebui să sufere ani întregi de acum înainte.

Dacă un drept produce astfel de efecte nefericite, dați-mi voie să cred, forțând un paradox, că acesta este un drept abuziv, mai corect, un drept abuziv aplicat.

Să luăm un caz concret, cel al Castelului Peleș. Trec peste faptul că cea mai elementară probă a nobleței este capacitatea de a ieși din istorie la timp, fără a te agăța meschin de urmele materiale lăsate de aceasta.

Altceva vreau să accentuez. Nu mă îndoiesc de faptul că adepții liberalismului, dar și parlamentarii puterii cunosc teoria liberală a originii proprietății. Dreptul de proprietate provine din munca pe care un om o adaugă unui obiect. Or, să nu uităm, de la abdicarea fostului rege, în Castelul Peleș au fost investite sume uriașe pentru restaurare și conservare.

Îmi veți răspunde, poate, că detronarea lui Mihai a fost ilegitimă. Deși e greu de înțeles cum un om care se consideră nedreptățit poate părăsi țara încărcat cu bunuri, în loc să lupte pentru drepturile sale. Totuși, să presupunem că Mihai a fost deposedat ilegitim de domnie. Ei, bine, prin capriciile obiective ale istoriei, această ilegitimitate a devenit legitimă, astăzi aproape nimeni nu dorește reinstaurarea monarhiei.

Să nu uităm, însă, că teoria liberală clasică spune așa: un om are dreptul la un bun numai dacă el poate garanta exploatarea sau întreținerea acelui bun. Este imposibil de înțeles cum poate Mihai să garanteze întreținerea exorbitantă a Peleșului; poate doar transformându-l în hotel de lux.

Am încercat, domnilor guvernanți și domnilor liberali mai vechi sau mai noi, să vă demonstrez eroarea în care vă aflați în proprii dumneavoastră termeni. Dacă și în acești termeni vă plasați în afara dreptății, este cazul să încercați să meditați măcar o dată cu seriozitate asupra lucrurilor cu care până acum v-ați jucat. Nu este încă prea târziu.

Vă mulțumesc.

S-a încheiat prima parte a lucrărilor noastre de astăzi, peste 10 minute reluăm lucrările.

Pauză

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 15 december 2019, 18:13
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro