Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 11, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 11-09-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 11, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu șiTudor Mohora, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața! cu voia dumneavoastră, putem începe, da?

 
  Alexandru Pereș - demers pentru înfăptuirea unui act de dreptate așteptat de Alba Iulia de peste 2 ani de zile;

Domnul Pereș este? Poftiți, domnule Pereș.

Se pregătește domnul domnul Baban Ștefan.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Modul cum sunt soluționate de putere, în mare grabă, unele lucruri care în aparență par minore, poate aduce efecte dezamăgitoare unui segment important al populației.

Euforia postrevoluționară, efect al lui Decembrie 1989, prin care multor localități urbane din România le-au fost conferite de Parlament titlul de "Oraș martir al Revoluției din Decembrie 1989", pare că nu s-a stins nici acum, după mai bine de 11 ani de democrație reală.

Departe de mine de a contesta obiectivitatea cu care s-au măsurat argumentele pentru fiecare caz în parte. sunt însă, și acum, convins de un lucru: Revoluția Română din Decembrie 1989 a avut un început la Timișoara și Lugoj, propagarea ei făcându-se rapid în multe localități urbane și rurale, în ciuda lipsei de informație caracteristică perioadei ceaușiste. Finalitatea ei era normal a se petrece la București, capitala țării și locul unde erau punctele de comandă ale conducerii comuniste. Ne aducem aminte, însă, de acele momente, cu înfrigurare, toți, indiferent dacă atunci eram sau nu de acord cu desfășurarea lucrurilor.

Nici județul Alba nu a fost ocolit de efectele mișcărilor revoluționare, ba, mai mult, rezistența anticeaușistă, atunci, s-a manifestat dur, ducând, în Alba Iulia și Cugir, la o izolare totală, cu arma în mână, încă din ziua de 21 decembrie 1989.

La Alba Iulia, în seara zilei de 21 decembrie 1989, peste 200 de persoane manifestau și chemau cetățenii la o rezistență fără violență față de puterea comunistă. mai mult, în ziua de 22 decembrie, pe la orele 8,30, primul secretar al Comitetului județean PCR, Ion Savu, semnează un document prin care acceptă controlul deplin al Comitetului de cetățeni. Este unicul document de abdicare al unui prim secretar de județ în timp ce dictatorul Ceaușescu se afla încă la putere. De aici încolo, lucrurile se precipită, mai ales în urma plecării cuplului Ceaușescu, iar în municipiul Alba Iulia jertfa revoluționarilor va fi de 23 de morți și 109 răniți.

Am ținut a vă readuce în memorie, domnilor, sau a vă informa de aceste lucruri și momente deosebite, acum, când Camera Deputaților, din acest mandat parlamentar, este la un pas de a face o greșeală cu efecte mai mult sau mai puțin resimțite în sufletul oricărui român. Municipiul Alba Iulia nu are neapărată nevoie de încă un titlu, chiar de "Oraș erou sau martir", este locul unde istoria mustește, la tot pasul, dragostea de adevăr și justiție este mai puternică decât moartea. Exemple: intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, martiriul lui Horea și Cloșca, Unirea de la 1 Decembrie 1918.

Ne onorează declarația Parlamentului României din 1994, prin care Alba Iulia a devenit cu titlu "Cetate simbol a Marii Uniri", într-un cuvânt capitala de suflet a tuturor românilor. Există însă o regulă de bază în democrație: de a cântări cu aceeași măsură, de a trata uniform orice propunere, indiferent de zonă, populație sau presiuni politice.

În legislatura 1996 – 2000, Senatul a fost sesizat cu un Proiect de Lege privind declararea municipiului Alba Iulia "Oraș erou al Revoluției", inițiat de domnul senator Ioan Ardelean – PUNR. Această inițiativă votată în Senat la data de 8 iunie 2000 a fost transmisă spre analiză și votare Camerei Deputaților, cu modificarea din partea Consiliului Legislativ, cu titlul de "Oraș martir".

Același traseu e urmat și de o altă inițiativă, de declarare a municipiului Hunedoara "Oraș martir al Revoluției din 1989", inițiat de doi reprezentanți din opoziție, atunci, respectiv din PDSR, precum și o solicitare pentru municipiul Reșița. Curios pare faptul că Biroul permanent al Camerei Deputaților, la 30 mai 2001, decide că unele proiecte de lege și propuneri legislative trimise comisiilor permanente și a căror dezbatere nu a fost finalizată să fie examinate de către acestea, în vederea întocmirii unor rapoarte suplimentare. Astfel, trimite două proiecte, cele privind declararea cu titlul de "Oraș martir" pentru Reșița și Hunedoara Comisiei juridice, de disciplină și imunități, proiecte care primesc aviz favorabil pentru a fi votate în plenul Camerei Deputaților, la data de 22 august 2001.

Proiectul legislativ pentru Alba Iulia este direcționat la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, obținând un aviz de respingere, cu toate că avea avizul favoraibl de la Consiliul Legislativ, precum și punctul de vedere al guvernării din 1999, ministru interimar atunci Alexandru Athanasiu, PSDR atunci, PSD acum.

Iată, deci, cum Biroul permanent al Camerei Deputaților, dominat de PSD și PRM cântărește, cred din greșeală, cu două măsuri. Constat cu nedumerie și amărăciune că, încă o dată, Alba Iulia devine țintă a puterii, așa cum a fost, de fapt, din 1990 încoace, doar în preajma sărbătorii naționale de 1 Decembrie, când o seamă de responsabili, guvernanți, parlamentari și alții se întrec a elogia și apoi a uita ceea ce ar trebui să fie flacăra nestinsă a unei națiuni, momentul, dar mai ales locul unde s-a înfăptuit visul milenar al poporului român. A uita sau, mai bine zis, a-ți aduce aminte doar o dată pe an de Alba Iulia este cred o negare a voinței de unitate națională, mult trâmbițată, inclusiv în zilele noastre, chiar de premierul Adrian Năstase, iar culmea este votul majorității parlamentare împotriva recunoașterii faptelor din acel Decembrie fierbinte al anului 1989 în Alba Iulia, fapt ce nu concordă cu declarațiile guvernanților PSD.

Având în vedere și memoriul Asociațiilor revoluționare "Decembrie '89 Alba", rog Biroul permanent al Camerei Deputaților, precum și comisia parlamentară la care va fi repartizată această inițiativă legislativă, să facă actul de dreptate așteptat de Alba Iulia de peste 2 ani de zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Înainte de a-l invita pe domnul deputat Baban la cuvânt, vă rog să vă încadrați în cele 3 minute, m-a rugat și președintele, domnul Valer Dorneanu, ca să putem începe la 9,30 ședința de vot.

 
  Ștefan Baban - declarație cu titlul Inspecția muncii este o activitate tot mai controversată;

Are cuvântul domnul deputat Baban.

Se pregătește domnul Boc Emil.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi are și un titlu: "Inspecția muncii este o activitate tot mai controversată".

În acest an, în România, s-au înregistrat cele mai grave accidente de muncă din ultimii 10 ani. După cum se știe, recent, în Valea Jiului, la Mina Vulcan, 14 oameni și-au pierdut viațai, iar, în urmă cu nici 3 luni, 10 angajați ai Portului Constanța și-au găsit sfârșitul într-un petrolier.

În ambele cazuri, anchetele realizate printre salariați au arătat că aceștia consideră că, din punct de vedere al inspecției muncii, totul este la pământ. În acest fel, iese la suprafață o problemă foarte gravă pe care o are România astăzi: frica de a te duce la lucru. Mulți salariați sunt speriați și temători, pe de o parte ei se tem că pot primi ordine, sarcini de muncă ce le pun în pericol viața, iar pe de altă parte se tem că vor fi concediați dacă îndrăznesc să le comenteze. Edificator în acest sens este cazul "Anapolis". La Constanța, 10 oameni au coborât în nava "Anapolis" conștienți că acea zi poate fi ultima zi a vieții lor. Frica de a-și pierde locul de muncă a fost mai mare decât că-și vor pierde viața.

Aceste cazuri ar trebui să dea de gândit autorităților. Cât de frecvente sunt aceste accidente, care sunt cauzele producerii lor, cum este legiferată și cum se asigură activitatea de protecție a muncii, cine este răspunzător pentru aceste accidente? Inspecția muncii, organ de specialitate în domeniul relațiilor de muncă și al sănătății și securității în muncă, este subordonat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și are în subordine inspectoratele teritoriale de muncă.

Posturile destinate Inspecției muncii nu sunt ocupate în totalitate, nici la nivel central și nici în teritoriu, numărul de inspectori fiind dimensionat în funcție de economia fiecărui județ și de numărul salariaților din județ.

Acești inspectori de muncă sunt obligați să controleze, conform legii, îndeplinirea cerințelor legale referitoare la sănătatea în muncă, să acorde angajatorilor autorizația de funcționare din punct de vedere al securității muncii, să retragă această autorizație, să cerceteze accidentele de muncă atunci când acestea se produc.

Legea nr.90/1996, Legea protecției muncii, cu modificările și completările ulterioare, stipulează măsuri clare pentru conducătorii societăților comerciale, să adopte, încă din faza de proiectare și execuție a construcțiilor, precum și la elaborarea tehnologiilor de fabricație, soluții care să nu comporte riscuri, să solicite inspectoratelor teritoriale de muncă autorizarea funcționării unității, să ceară revizuirea autorizării în cazul modificării condițiilor inițiale, stabilirea atribuțiilor salariaților în domeniul protecției muncii, să asigure, prin compartimente specializate sau persoane desemnate, cunoașterea și aplicarea măsurilor stabilite privind protecția muncii, să informeze la angajare fiecare persoană asupra riscurilor la care se expune la locul de muncă etc. Câte din aceste obligații sunt îndeplinite? Conform datelor statistice, pe primele 6 luni ale anului 2001, la aproximativ 6,3 milioane de salariați, s-au înregistrat 3.169 de accidente, din care 168 mortale.

Este interesant de remarcat că cele mai multe accidente, peste 40%, sunt produse de persoane între 30 și 40 de ani, ceea ce arată o slabă atenție acordată problemelor de protecție a muncii, pe fondul unei rutine intervenite. Din aceste procente, lipsesc oamenii care lucrează la negru, pentru că aceștia nu au nici o formă de angajare și nu intră în evidența ITM-urilor.

Din păcate, această stare de lucruri este proliferată de amenzi foarte mici care se aplică, între 1,5 milioane și 30 de milioane, așa cum prevedea, până la 25.08.2001, Legea nr.32/1968 care a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.2/2001. Tot în baza vechii legi, în cazul amenzii contravenționale, dacă aceasta este achitată în termen de 48 de ore, ea se situează la jumătate din minimul stabilit.

În această situație, nu e de mirare că zeci de mii de patroni ignoră cu bună știință normele de protecție a muncii. Sigur, dacă moare un om, de-abia atunci patronul riscă o sancțiune penală, dar se știe că, în asemenea situații, de cele mai multe ori, tot mortul este vinovat.

Controalele efectuate, de cele mai multe ori după producerea unui accident colectiv, arată că există destule nereguli în respectarea normelor de protecție a muncii și a legislației muncii, ieșind la iveală și adevăratele condiții de muncă în care se lucrează.

Iată că, pe bună dreptate, oamenilor le este frică să se mai ducă la muncă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Vlad Hogea - prezentarea unor argumente în susținerea cărții de gândire națională, Naționalistul;

Domnul Boc observ că nu este în sală. Îl rog pe domnul Vlad Hogea.

Se pregătește domnul Napoleon.

   

Domnul Vlad Hogea:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută, parlamentarul UDMR László Borbély m-a atacat dur, în plenul Camerei Deputaților, solicitând organelor în drept să mă sancționeze pentru publicarea lucrării "Naționalistul". Domnia sa uită că, potrivit art.30 din Constituția României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel sunt inviolabile, iar cenzura de orice fel este interzisă. De asemenea, se omite și faptul că, în conformitate cu prevederile art.70 din legea fundamentală a statului român, deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Iată, așadar, numai două dintre numeroasele argumente legale care pot fi invocate în susținerea afirmațiilor mele. Cât despre cele morale, îmi permit să pun o întrebare retorică: cu ce drept vine la această tribună, pentru a-și manifesta intoleranța față de spiritul românesc, reprezentantul unei organizații etno-politice care militează pe față pentru transformarea României într-un stat multinațional?

Domnul Borbély lovește, în mod injust și abuziv, Partidul România Mare pe care-l acuză brusc de extremism. Cenzorul românismului își asumă riscul de a împărți scena politică în partide democratice și partide antidemocratice, deși reprezintă o formațiune – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – care nu este înregistrată legal ca partid politic. În al doilea rând, maniera totalitară în care dânsul condamnă un partid românesc, acuzându-l de o serie de greșeli pe care nu le-a făcut, ar fi demnă de o cauză mai bună.

Argumentația șubredă a colegului maghiar pălește în fața unei realități evidente: în România nu există nici xenofobie, nici antisemitism. Iar cu privire la declarațiile de fațadă, de care amintește deputatul Borbély, ele aparțin nu PRM, ci UDMR, care una susține la Bruxelles și Strasbourg, cu privire la Statutul maghiarilor de pretutindeni, și alta afirmă la București, din motive pur propagandistice.

Cartea mea e considerată a fi un "trist best-seller al momentului". Să înțelegem că există și best-seller-uri vesele, de genul scandalului sexual Bill Clinton – Monica Lewinski?!

Stilistica domnului Borbély e primitivă, frazeologia e pur declamativă, iar concretul lipsește. Noi știm de ce: pentru că a dat o sentință de condamnare fără să fi pătruns profunzimea, fundamentul și spiritul cărții.

Domnul Borbély susține că volumul "Naționalistul" ar îngreuna integrarea României în structurile europene. Totodată, se lansează ipoteza că lucrarea mea ar pune în pericol existența statului de drept.

Stimabilul coleg nu aduce, din păcate pentru domnia sa, nici o dovadă că eu am scris o carte antisemită, xenofobă și antimaghiară. Explicația e simplă: dovezile nu există. Coperțile volumului "Naționalistul" adăpostesc în interior altceva decât crede domnul Borbély că s-ar găsi acolo.

Segregarea populației din Ardeal pe criterii etnice și lingvistice a dus la conturarea unei realități aberante. Mulți cetățeni români de origine maghiară vorbesc stricat limba statului în care trăiesc. Parlamentarul UDMR care dă verdicte în privința cărții mele de gândire națională este unul dintre ei.

Domnul Borbély nu a recurs la serviciile unui translator care să-i tălmăcească riguros ce scrie în lucrarea mea. Tocmai de aceea discursul domniei sale este inexact și, în consecință, atins de nulitatea oricărei logici elementare. UDMR instigă pe față împotriva unui deputat român ales în mod democratic în Parlamentul țării.

Am scris cartea "Naționalistul" și pentru oameni ca domnul Borbély, care trebuie să înțeleagă că sunt cetățeni români și să se conformeze normelor de drept și rigorilor pe care această calitate le implică.

În concluzie, opinia mea fermă este următoarea: dacă domnul deputat îndrăznește, ca parlamentar al României, să viseze la o legitimație de maghiar, atunci cartea mea reprezintă, pentru domnul Borbély a reprezentat deja, cel mai bun antidot.

Domnilor colegi,

Ori se extinde istoria în domeniul politicii, și aceasta înseamnă știință, ori se implică politica în istorie și aceasta înseamnă prostituție!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Emil Boc - intervenție ce vizează tendința partidului de guvernământ de a deveni partid-stat;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop.

Se pregătește domnul Brudașca.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot, înainte de a face declarația politică, să nu constatăm, totuși, un fapt îngrijorător și să încercăm să modificăm Regulamentul Camerei Deputaților, pentru ca aceste declarații politice să ajungă acolo unde trebuie, iar mediatizarea lor să fie corespunzătoare.

Prin urmare, domnule președinte de ședință, și în această calitate vă adresez rugămintea să faceți demersurile necesare, pe lângă Biroul permanent al Camerei Deputaților, pentru ca aceste declarații politice să fie programate la o oră potrivită pentru a-și produce efectul scontat într-o democrație parlamentară.

Obiectul intervenției mele de astăzi vizează abordarea unei teme actuale, și anume această tentație a partidului de guvernământ de a deveni partid-stat, dar într-o nouă formă, și anume este vorba despre identificarea structurilor de partid PSD cu structurile de stat din România, lucru extrem de periculos ce ne întoarce din nou la trecutul și la experințele trecutului totalitar.

În acest sens, această tentație PSD de a deveni partid-stat capătă proporții ce pun în pericol democrația și statul de drept din România. Afirmația noastră se bazează pe cel puțin următoarele argumente.

Unu: prin presiuni și șantaj politic, PSD a atras un număr impresionant de primari ai opoziției democratice, sfidând opoziția electoratului manifestată cu ocazia alegerilor din iunie 2000. De menționat faptul că un asemenea precedent nu există în nici o țară democratică și, în fapt, ne înscrie în rândul democrațiilor bananiere din lumea a treia.

Doi: prin numirea unor parlamentari PSD în structurile aparatului de stat, partidul de guvernământ sfidează Constituția și pune semnul egalității între structurile de partid și structurile aparatului de stat, practică specifică doar sistemelor totalitar comuniste. Sunt de menționat în acest sens, și, repet, nu este vorba de nici un fel de atac personal la adresa colegilor noștri pe care-i respect, este vorba de o procedură instituțională însă, repet, sunt de menționat în acest sens numirea deputatului PSD Constantin Teculescu în funcția de președinte al CEC și a deputatului PSD Filip Georgescu la conducerea ROMSILVA. Aceste numiri s-au efectuat cu încălcarea art.68 din Constituție, care precizează expres incompatibilitatea dintre calitatea de parlamentar și deținerea oricăror funcții publice de autoritate, cu excepția celor de membru al Guvernului. Prin urmare, această identificare a structurilor de partid cu structurile de stat pune și afectează grav viitorul democrației în România, pentru că vă amintiți că numai în trecut exista acel partid unic care se raporta la toate nivelele statului.

Trei: un lucru iarăși care spune despre actuala practică a partidului de guvernământ – convocarea de către senatorul PSD de Prahova, Antonie Iorgovan, la biroul său parlamentar, a președinților Tribunalului și Curții de Apel din Prahova demostrează, încă o dată, faptul că partidul de guvernământ este ancorat iremediabil în mentalitățile trecutului comunist de sfidare a independenței justiției.

Fie și numai din aceste argumente, se poate desprinde faptul că PSD nu precupețește nici un efort, ca să folosesc un limbaj al timpului trecut, pentru instalarea dictaturii partidului unic și satisfacerea propriei clientele politice.

Față de aceste practici ale partidului de guvernământ care compromit procesul consolidării democratice a României, Partidul Democrat solicită parlamentarilor puterii să respecte textul Constituției cu privire la regimul incompatibilităților și solicită PSD-ului să studieze și să urmeze modelele democrațiilor în rândul cărora România dorește să se integreze și nu să urmeze modele ale trecutului de care ne-am despărțit cel puțin cu 10 ani în urmă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - marcarea unui însemnat eveniment istoric - 400 de ani de la tragicul sfârșit al marelui voievod Mihai Viteazul;

Domnul Brudașca și apoi domnul deputat Napoleon Pop.

Mulțumesc pentru înțelegere.

Aș vrea, înainte, domnule Brudașca, să-i spun domnului coleg Emil Boc că suntem pe aceeași lungime de undă, ba, mai mult, toți reprezentanții partidelor parlamentare din Biroul permanent suntem de acord că nu este bună și binevenită această oră pentru declarații politice și este posibil, chiar săptămâna viitoare, prin votul plenului, să rezolvăm această chestiune.

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Recent, în întreaga țară, s-au comemorat 400 de ani de la tragicul sfârșit al marelui voievod Mihai Viteazul, întâiul domn care a unit sub sceptrul său cele trei țări române. Evenimentul a fost marcat, nu numai în localitățile de care se leagă numele ilustrului domn, prin organizarea unor manifestări cultural-științifice: lansarea de cărți, vernisarea de expoziții foto-documentare sau dezvelirea de busturi și statui etc.

Nu facem aici referire la spectacolul jalnic pe care l-a dat președintele României, împreună cu fostul monarh și cu patriarhul Bisericii ortodoxe române, care se implică din ce în ce mai iresponsabil în demersurile politice ale țării.

La inițiativa Ligii pentru unitatea românilor de pretutindeni, o ștafetă s-a deplasat în toate localitățile importante ale României, adunând pământ spre a fi depus la mânăstirea "Dealul", acolo unde se află capul domnitorului. Această ștafetă a poposit și la Cluj-Napoca, fapt consemnat de întreaga mass-media locală.

Dacă marea majoritate a presei a consemnat evenimentul ca atare, avem surpriza să constatăm că ziarul de limbă maghiară "Szabadcság" se remarcă, prin pana unui oarecare Szabo Csaba, prin minciunile și neadevărurile pe care le promovează în legătură cu evenimentul comemorat. Redăm, în continuare, fragmente din articolul său intitulat "Ștafetă comemorativă cu horă etnică". O facem, în primul rând, datorită faptul că nu un ziar de aiurea, ci chiar unul de aici din țară excelează prin promovarea minciunii, mistificării, neadevărului și, nu în ultimul rând, a disprețului față de istoria poporului român. Considerăm că, în felul acesta, publicațiile de limba maghiară, ca "Szabadcság", constituie și vor constitui întotdeauna un mijloc de înveninare a relațiilor dintre majoritatea românească și minoritatea maghiară și ne întrebăm cu îngrijorare ce este de făcut pentru ca, respectând legea, să eliminăm asemenea bube infecte din massmedia începutului de mileniu III.

Citez, în continuare, din acest articol: "Viața și epoca voievodului Mihai nu se pot despărți de Principatul Transilvaniei, mai exact Mihai a fost ajutat pe tron de către Sigismund Bathory din familia princiară Bathory și l-a convins să renunțe la independența Munteniei în favoarea Transilvaniei, pentru ca oastea transilvană să-l poată apăra de turci. Marile victorii ale lui Mihai la Târgoviște, București și Giurgiu nu inspiră victoria românilor munteni, ci mari victorii maghiare, având în vedere că, la cei 8.000 de oameni ai lui Mihai, au fost aduși de comandantul șef Bathory Szigmund și comandantul armatei ardelene Bocskoy Istvan 13.000 de soldați din Transilvania și 24.000 de secui, alături de 3.000 de moldoveni. Unde este aici succesul românilor? După succesul campaniei din Muntenia, voievodul Mihai, unul dintre conducătorii comandantului șef Bathory Szigmund, în văzul oastei unite, de bucurie a căzut în genunchi și cu glas tare a mulțumit lui Dumnezeu. Aceasta nu înseamnă că voievoul Mihai nu s-a bucurat de marele succes al domnului său, principe al Munteniei și Moldovei, Bathory Szigmund, care a cumpărat acest titlu în 1595. Șchiopătează adevărul întăritor al identității la bătălia de la Șelimbăr contra armatei transilvane a lui Bathory Andras. După cum se știe, secuii au câștigat bătălia pentru munteni prin contraatacul lor. Se cunosc numele conducătorilor secui care, după lipsa de decizie a primei confruntări, l-au convins pe Mihai să tăbărască asupra ungurilor care se pregăteau de odihnă și băut. Eroii primei confruntări nu au fost muntenii, căci numai polonii au putut rezista ungurilor. Bătălia de la Șelimbăr, bătălia unificării, în această situație, este o victorie a secuilor, cel puțin tot atât cât a muntenilor. Uciderea voievodului Mihai nu întărește conștiința românească, moartea lui nu a depins de garda lui de secui care l-au apărat cu fidelitate".

Vă rog să fiți foarte atenți acum, la partea de final a acestui articol: "Dacă noi, adică ungurii, sărbătorim 1000 de ani, voi, adică românii, sărbătoriți 400 de ani".

Și un apel pentru cei care se pupă, în văzul lumii, cu organizația iredentistă maghiară UDMR. Iată ce scrie un ziar patronat de această uniune: "Puterea din București administrează un Guvern statal străvechi, care are vârsta de 80 de ani".

Cu asemenea date, pentru orice român și cititor de bunăcredință, este clar că, în viziunea ziaristului ungur, românilor li se ia dreptul de a-și sărbători trecutul, iar celor din Transilvania nu li se recunoaște o istorie mai veche de 1918.

În aceste condiții, câtă vreme la noi în țară se procedează astfel, nu mai avem nevoie să ne împroaște cu noroi istorici de ocazie din rândul iredentei ungurești din Europa occidentală și de peste ocean.

Mulțumesc pentru atenție și poate că partidul de guvernământ se va trezi, în sfârșit, și nu va mai ține șopârla la sân.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - reflecții pe marginea uni nou proiect de lege privind organizarea și funcționarea C.S.A.T.;

Are cuvântul domnul deputat Napoleon Pop.

Se pregătește domnul Nicolae Leonăchescu.

Am rugămintea să ne încadrăm în cele trei minute, pentru a da posibilitatea tuturor celor înscriși să-și prezinte punctul de vedere.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parlamentul României este pus în fața unui nou proiect de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Desigur, legislația în materie trebuie să evolueze și un nou act normativ punând la zi instituția cu realitățile interne și internaționale sunt binevenite.

Deși în expunerea de motive se face referire la necesitatea ca organizarea și funcționarea CSAT să se încadreze în noua ordine constituțională, cât și la adaptarea terminologiei juridice în contextul opțiunii de integrare a României în structurile euro-atlantice, ceea ce frapează, de la bun început, este ordinea nefirească în care sunt menționate atribuțiile în noul proiect de lege.

Cu ceea ce se începe, vezi atribuțiunea a), se creează impresia că CSAT este, în primul rând, o instituție de soluționare a unor acțiuni belicoase, chiar dacă acest caracter este pasiv, ca reacție la o posibilă intervenție din afară.

Cred că atribuțiile CSAT nu trebuie să înceapă neapărat cu planul de mobilizare și bugetul de stat pentru primul an de război, ci mai degrabă cu ce strategii se ocupă, modalitatea de aprobare și mai ales traducerea acestora în viață în contextul noilor parametri de securitate europeană și de implicare a României în securizarea și apărarea păcii continentului prin formele de preaderare la NATO.

De asemenea, abordarea de la național la internațional parcă face abstracție de fenomenul de globalizare, iar coordonarea activității de integrare în structurile nord-atlantice este pe locul 7, ca să observăm că despre Uniunea Europei occidentale nu se spune nimic, deși Uniunea Europeană, al cărei membru dorim să devenim, a făcut pași serioși în dezvoltarea componentei de securitate europeană.

Eu, personal, credeam că opțiunea pentru NATO și Uniunea Europeană ne călăuzește în conceptualizarea apărării și siguranței naționale cu o componentă internă de tranziție, desigur importantă până la momentul aderării. Dar și această componentă nu ar trebui să dea nici măcar impresia că România este izolată, dacă avem în vedere că și în această țară sunt, totuși, valori de apărat - democrație, drepturile omului, inclusiv ale cetățenilor aparținând minorităților, economia de piață bazată pe proprietate privat㠖 valori care sunt recunoscute, promovate și apărate de structurile euro-atlantice, dar, din păcate, valori despre care în Legea CSAT nu se pomenește nimic, măcar într-un preambul ce ar trebui să fie caracteristic unei legislații a unei țări cu adevărat partizane și dedicate unificării europene.

Mă adresez colegilor din comisiile de specialitate să reflecteze la această declarație politică și poate vor încerca ca măcar din punct de vedere al formei să reașeze legea într-o ordine firească. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - comentariu legat de receptarea recentelor festivități de la Târgoviște, de comemorare a Unificatorului de țară, Mihai Viteazul;

Invit la microfon pe domnul deputat Leonăchescu, se pregătește domnul Moisoiu Adrian.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Am receptat festivitatea de la Târgoviște care și-a propus a comemora 400 de ani de la uciderea marelui nostru voievod Mihai Viteazul Unificatorul ca pe un prilej de a cinsti figura marelui erou și a demonstra unei țări în tranziție că mesajul vieții și sacrificiului său a fost înțeles de urmași.

Am sperat ca mult trâmbițatul concept de "conciliere istorică" să capete dimensiunile concretului. A fost momentul ca idealul unirii să domine tematica discursurilor, iar referirile la procesele din Basarabia să fie clare.

N-a fost să fie așa! Mai întâi, trebuie să lămurim un lucru: întâlnirea dintre președintele în exercițiu, Ion Iliescu, fostul președinte Emil Constantinescu și fostul rege Mihai I nu poate fi niciodată o premisă a unei "reconcilieri istorice". Ce să reconcilieze cele trei personaje la umbra Unificatorului?

Trei oameni pot discuta orice: se pot uita chiondorâș unul la altul; pot să ciocnească un pahar cu șampanie scrâșnind din dinți - pentru că nici unul nu poate uita ce i-au făcut ceilalți doi - pot să arunce săgeți veninoase într-unul sau în toți, dar nu se pot împăca.

Fiecare a fost cândva pe creasta valului, a beneficiat de marile privilegii ale consumatorilor de eveniment politic, dar nu a slujit idealul unirii. ba din contră: dacă nu l-a sabotat prin decizii pripite, a impus o păguboasă temporizare din care nici astăzi nu mai putem ieși. Întotdeauna, evenimentul politic se creează și cei care nu pot face aceasta recomandă și impun temporizarea, lucru ce convine de minune dușmanilor unirii.

Reconcilierea istorică cere ca la proces să participe generația sacrificată, miile de ostași români îngropați în cimitirile basarabene de la Țâganca, Tabăra și alte locuri care au murit pentru un ideal neonorat de guvernanți.

Reconcilierea cere să vină la negocieri segmente ale populației nedreptățite în trecut și astăzi, victime ale unor gesturi politice lipsite de respect față de țară și față de om! Reconcilierea impune să ținem seama de miile de pensionari care trăiesc sub limita de sărăcie după ce au muncit o viață întreagă. Munca lor a creat proprietate pentru îmbogățiții ultimului deceniu.

Spectacolul de la Târgoviște nu are nimic de a face cu reconcilierea națională! El seamănă cu aranjamentele de ultimă oră, împăcarea cu dușmanul de moarte, a celor care, inevitabil, intră în imperiul umbrelor cât de curând.

Pentru asta însă, creștinește vorbind, nu trebuie confiscată memoria marelui unificator de țară! Pentru asta, nu interzici participarea tuturor celorlalte personalități care te-ar putea arăta cu degetul că nu ai înțeles mesajul marelui voievod. Pentru asta, nu chemi lumea să te vadă și să te aplaude.

Îmi pare rău, domnilor! Spectacolul pe care ni l-ați oferit a fost trist. Vă puteați regla problemele personale fără ifose și fatuități, undeva într-un loc retras, propice resemnării și meditației. Eșecul domniilor voastre în lupta surdă pe care o duceți sau ați dus-o pentru putere și imagine nu are nimic de a face cu unirea. Păcat! Ați fi putut oferi altceva țării, măcar o dată la 4 secole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - pledoarie pentru naționalismul luminat promovat de PRM în contrast cu manifestări extremiste;

Are cuvântul domnul Moisoiu Adrian, se pregătește domnul deputat Simedru.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Marți, 4 septembrie, am fost martorul unei declarații politice a domnului senator Borbely Laszlo ce viza volumul "Naționalistul" al mai tânărului nostru coleg, deputatul de Iași, Vlad Hogea. Nu vreau să mă transform într-un apărător al dânsului, fiindcă dânsul este avocat și s-a apărat singur acum câteva minute, dar am căutat să înțeleg ce și de ce a fost deranjat domnul Borbely.

Voi cita unul din articolele publicate, intitulat "Transilvania românească sub teroarea neohorthystă", publicat de altfel, și în revista "România Mare" din 6 august 1999 și care mi-a dat răspunsul. Vlad Hogea scrie: "UDMR guvernează România, Ardealul românesc este maghiarizat forțat pe zi ce trece…"

asociațiile maghiare, inclusiv cele de tineret, dominate de UDMR, promovează o politică izolaționistă, frizând un fanatism demn de o cauză mai bună. La orice firavă încercare de a dialoga din partea organizațiilor românești, ungurii refuză să accepte apropierea dintre cele două tabere. Scopul lor este foarte clar: crearea unei enclave pe criterii etnice. Părăsiți de Puterea de la București și trădați de majoritatea partidelor politice, românii au de ales între calea resemnării și calea luptei. Naționalismul este singura soluție de a salva Transilvania românească. Cu cât vom înțelege mai repede, cu atât mai bine. Este nevoie să facem un zid în jurul celor doi mari luptători pentru cauza națională, Corneliu Vadim Tudor și Gheorghe Funar. Apărarea integrității teritoriale a României este o datorie fundamentală a oricărui cetățean al țării".

Deci, nu pamfletele referitoare la unii evrei incorecți și ostili României l-a deranjat pe domnul Laszlo Borbely. În fond, UDMR-ul nici nu s-a delimitat niciodată de crimele comise în Transilvania de Nord-Vest de horthyști în timpul celui de al doilea război mondial.

Am aici cartea "Sărmaș, una dintre cele mai oribile crime fasciste", scrisă de avocatul Matatis Carp și în care sunt prezentate crimele comise la 16-17 septembrie 1944 în comuna Sărmaș, județul Mureș.

"În numele celor 126 de ființe nevinovate a căror carne putrezită am pipăit-o;

în numele celor câteva suflete distruse, rămase în viață, cărora nimeni și nimic pe lume, nu le mai poate aduce mângâiere;

în numele poporului evreu de pretutindeni;

în numele umanității ultragiate și al civilizației batjocorite,

acuz!

Acuz nobilimea maghiară din ținutul Sărmașului, ca autoare morală a uciderii întregii populații evreiești din Sărmaș:

Acuz pe Kemeny Bela, grof de Cămăraș, Betegh Alexandru, grof de Balda, Moitelly Ștefan și Gall Iosif, grofi de Silivaș, Vacsman Karoly și fiul său Elemer, grofi de Tăcșor, pe farmacistul Varga Iuliu cu soția Ecaterina și fiul lor adoptiv Bethlem Daniel, că în ziua de 9 septembrie 1944, s-au întrunit în casa lui Varga Iuliu și au hotărât exterminarea evreilor din Sărmaș…

Acuz ofițerii și soldații din compania de jandarmi maghiari care a stăpânit vremelnic satul Sărmaș în luna septembrie 1944, ca autori materiali ai măcelului de pe dealul Suscut.

Acuz pe soldații din aceeași companie de jandarmi că în noaptea de 16-17 septembrie 1944 au chinuit, jefuit și ucis, cu cruzime și sălbăticie, pe cei 126 de evrei din comuna Sărmaș, au ucis bătrâni, femei și copii prin arme de foc, prin lovire și prin îngropare de vii.

Acuz populația maghiară a satului Sărmaș, în marea ei majoritate, de participare directă și colectivă la jefuirea evreilor de acolo și de complicitate la uciderea lor".

Și asemenea au fost sute de mii de crime în acei ani de tristă amintire, comise de aceiași asasini.

Două momente, petrecute zilele trecute, m-au făcut să mă gândesc foarte atent la aceste întâmplări. Duminică, 2 septembrie, postul maghiar de televiziune "Duna TV" a prezentat filmul "Drumul spre răsărit" în care regentul Horthy, pe cal alb, își făcea intrarea în mod triumfal în diverse orașe ale Transilvaniei și căruia guvernanții de azi de la Budapesta i-au asigurat o reînmormântare festivă și nenumărate monumente.

Al doilea moment s-a petrecut miercuri, 5 septembrie cu ocazia meciului de fotbal Ungaria-România, când cei 10.000 de suporteri maghiari de pe Nepsztadion au adresat suporterilor români epitetul "Budos olah", adică "Valah puturos" cât și sloganul revizionist "Trianon-justice for Hungary". Amănuntele au fost relatate atât pe prima pagină a cotidianului "Adevărul" de vineri, 7 septembrie, cât și de postul TV "Antena 1" și de multe alte mijloace mass-media.

Stimați colegi de la UDMR,

Domnule secretar al Camerei Deputaților Borbely Laszlo,

Atitudinele prezentate pe scurt, cât și evenimentul citat de la Sărmaș, sunt sau nu manifestări de ură, șovinism, de extremism incompatibile cu o Europă civilizată, la care permanent faceți apel? Și dacă sunt, pentru că sunt, dumneavoastră când veți lua o atitudine clară de încriminare și de delimitare de ele? Cu ce drept acuzați Partidul România Mare de extremism, căutând și inventând fel de fel de motive? Uitați-vă în primul rând în ograda dumneavoastră. Numai naționalismul luminat, promovat de Partidul România Mare va scoate România din prăpastia în care se găsește actualmente.

Închei cu câteva cuvinte ale lui Constantin Rădulescu Motru care, în 1936, scria: "Mulțumită naționalismului secolului trecut, avem un loc în concertul națiunilor suverane europene. Mulțumită românismului, vom avea o menire în istoria europeană. Suveranitatea europeană este o simplă treaptă în cucerirea menirii istorice".

 
  Dan Coriolan Simedru - comentariu asupra unei fuziuni politice PSD - PRM, anunțate la Alba Iulia;

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul Simedru și se pregătește doamna Popa Constanța.

   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La sfârșitul săptămânii trecute, răsfoind un ziar local din Alba-Iulia, citesc un titlu șocant: "Deputatul Codrin Ștefănescu dă undă verde fuziunilor dintre PRM și PSD". Constat apoi că titlul se repetă în toate celelalte ziare și îmi dau seama că nu este un titlu întâmplător de proastă inspirație și este un titlu indus. Știam că, la nivelul parlamentar, există o colaborare conspirativă și discretă, dar evidentă, între PSD și PRM, atât în comisii cât și în plen, dar nu credeam că această colaborare poate duce la fuziune. Înainte de a citi articolul, am crezut că tânărul deputat, fără experiență politică, încearcă să justifice migrarea sa politică spre partidul de guvernământ, prin faptul că, reprezentând un curent de opinie atractiv, a fost urmat și de alți foști membri PRM. Citind însă articolul din ziar, mi-am dat seama că presupunerea mea a fost eronată. Nu era vorba doar de o migrare a unui grup, mai mult sau mai puțin însemnat, ci era vorba de o fuziune în toată regula la care participau structuri politice; președinți, vicepreședinți, consilieri locali și județeni. Toată lumea cunoaște că fuziunea se face între partide, persoane jurice reprezentative la nivel național. Totuși, în România post-decembristă au existat numeroase cazuri de fuziuni care au pornit de la bază spre vârf, punând liderii în fața faptului împlinit și determinându-i să definitiveze fuziunea.

Ce este mai șocant, este faptul că din partea PSD Alba participă pentru semnarea Protocolului de fuziune, Ioan Rus și Augustin Presecan, nu în calitate de președinte, respectiv vicepreședinte de organizație județeană, ci în calitate de prefect, respectiv președinte de consiliu județean.

Am constatat că nu este o simplă eroare a autorului articolului care a confundat momentul politic și funcția politică cu funcția administrativă de reprezentare guvernamentară, pentru că apare exact același text în toate ziarele, confirmând faptul că este de fapt un comunicat de presă.

La respectiva fuziune nu se produce doar o simplă absorbție, ci se stabilesc delegați la conferința județeană pe orașe, comune, numărul de viitori membrii în Biroul executiv județean, viitori vicepreședinți PSD proveniți și citez aici "din PRM". Faptul că au fost folosite funcții de reprezentare administrativă pentru a se da greutate acestei așa-zise fuziuni demonstrează vocația totalitară a Partidului Social Democrat care face culturism politic, tinzând către partidul unic. Oare nu observă domnul președinte, premier Adrian Năstase că acest naționalism ieftim pe care încearcă să-l agațe la butonieră este demodat în Europa și strică fasonul capitalist pe care și l-a achiziționat recent prin jobenul interbelic al Partidului Social Democrat Român și prin atitudinea pro-europeană exprimată respicat?

Crede oare domnul prim-ministru Adrian Năstase că România își poate permite luxul de a fi în situația Austriei? Pentru binele României, sper ca întâmplarea de la Alba-Iulia să fie un accident și nu un început. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Constanța Popa - apel pentru implicarea mai intensă a Parlamentului în problemele ecologice și de mediu;

Dau cuvântul doamnei Popa Constanța, se pregătește domnul Tunaru.

   

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta mea declarație politică se referă la unul din aspectele prezentate în ultimul raport de țară la adresa României. În acest raport, se arată că una din problemele pe care România le are de rezolvat în procesul de aderare la Uniunea Europeană se referă la protecția mediului înconjurător. O astfel de problemă nu trebuie trecută cu vederea având în vedere implicațiile prezente și viitoare ale mediului în toate sferele vieții economice, sociale, politice. Toate partidele politice cu reprezentare parlamentară doresc integrarea României în Uniunea Europeană, conștienți fiind că nici o națiune nu își poate asigura singură viitorul.

Partidul de guvernământ, prin vocea președintelui său, domnul Adrian Năstase, a făcut apel în numeroase rânduri la unificarea eforturilor tuturor partidelor parlamentare în vederea aderării României la Uniunea Europeană. Este, de aceea, de neînțeles de ce problemei protecției mediului, atât de importantă pe plan intern și extern, nu i se acordă importanța cuvenită. Deși există un Minister al Mediului, în Parlamentul României, protecția mediului și echilibrul ecologic este trecut în subsidiar la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic. Este de menționat că această comisie are o activitate bogată, cerută de administrația publică și amenajarea teritoriului. Astfel, din cele 40 de proiecte de legi din această sesiune parlamentară, un volum foarte mare de lucru pentru o comisie, aflate pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, doar unul se preocupă de mediul înconjurător.

În anul 2000 au avut loc în România peste 855 de accidente ecologice cu implicații grave asupra sănătății mediului și a oamenilor. Controlul parlamentar în aceste cazuri trebuie întărit. Plenul Camerei Deputaților trebuie să fie informat asupra cauzelor acestor accidente, măsurilor care s-au luat pentru diminuarea efectelor și prevenirea accidentelor ecologice în viitor.

Acestea au fost câteva din rațiunile care au stat la baza propunerii legislative de înființare a unei comisii speciale de protecție a mediului și echilibrul ecologic. "Agenda 21", stabilită la Conferința Națiunilor Unite pentru mediu și dezvoltare durabilă de la Rio de Janeiro, avertizează în documentul referitor la adoptarea deciziilor și dezvoltarea durabilă că: "o mare parte din activitatea legislativă privitoare la mediu și la dezvoltare pare a fi de circumstanță și fragmentară sau este lipsită de vigoare în aplicare și actualizare".

Eu sper, în numele generațiilor prezente și viitoare, că strategiile de mediu ale României sunt elaborate cu cea mai largă participare posiblă. Pentru luarea de decizii documentate, oamenii au nevoie de rapoarte regulate ale Parlamentului țării asupra evoluției dezvoltării durabile care să integreze condițiile economice și sociale și tendințele cu informațiile asupra stării mediului și a resurselor naturale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Raj Alexandru Tunaru - semnalarea unor imperfecțiuni ale privatizării turismului românesc;

Dau cuvânt domnului Tunaru Raj și ultimul vorbitor, domnul Constantin Duțu.

   

Domnul Raj Tunaru:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin declarația politică de astăzi, 11 septembrie 2001, trag un semnal de alarmă asupra privatizării turismului românesc, mai exact a activelor turistice, atâtea câte au mai rămas, din portofoliul Ministerului Turismului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să mă susțineți și împreună să reușim o privatizare corectă și benefică turismului românesc și beneficiarului principal al lui, poporul român. În acest sens, atrag atenția ministrului turismului și primului ministru că privatizarea activelor turistice de pe litoral nu este atât de simplă cum pare la prima vedere, la modul că se face o licitație și cine oferă mai mult, acela este câștigătorul. Nu este suficient și nu sunt suficiente nici promisiunile, care mai de care mai mari, investițiilor eșalonate pe un număr de ani în activele pentru care se licitează și al căror punctaj este de multe ori decisiv în adjudecarea licitațiilor.

Să vă dau un exemplu. Sunt două firme care vin la licitație, dau același preț pe activ, dar fiecare trebuie să spună în 5 ani cam ce investiții vor face. Avem exemplul urât de la Mamaia, din anii precedenți, în care o firmă de arabi au spus că bagă 5 milioane de dolari în termen de 2 ani în anumite active, nu dau numele, și bineînțeles că nu s-au ținut de cuvânt, licitația fiind câștigată de ei în detrimentul unei ffirme românești de prestigiu.

Eu cred că cea mai importantă condiție de participare la licitație dacă s-ar putea să fie chiar eliminatorie, ar trebui să fie experiența persoanei juridice sau fizice în domeniul turismului szonier de pe litoral care este destul de diferit față de turismul permanent. De ce? Deoarece, aici, datorită nefuncționării hotelurilor și restaurantelor timp de 8-9 luni de zile și a atmosferei încărcate cu un procent mare de sare, managerii trebuie, în fiecare primăvară, să facă o reparație capitală a respectivelor active, deschizând practic un șantier.

În același timp, managerul trebuie să se ocupe de contractarea bazei de cazare și să încheie zeci de contracte de prestări servicii pentru apă, curent, gunoi, telefon, cablu, etc. și alte zeci de contracte cu furnizori de mărfuri. În acest timp scurt, el trebuie să se ocupe și de infrastructura aferentă hotelului, respectiv cum ar fi spații verzi, iluminat, igienizare.

De toată această experiență a firmei care participă la licitație depinde buna desfășurare pe întreaga durată a sezonului estival și satisfacerea cerințelor exigente ale turiștilor care, azi, vă spun din propria experiență, eu muncind de 22 de ani în turism și parcurgând toate etapele de la ajutor de ospătar până la manager, sunt mult mai pretențioși și aceasta pe bună dreptate.

După cum observați, această experiență în turism coroborată și cu o susținere financiară puternică va aduce turismul românesc la nivelul turismului european și va reuși să aducă p.i.b.-ului un procent destul de substanțial, măcar egal cu cel din anii 1970-80.

În speranța că am reușit să vă rețin atenția asupra acestor probleme, am convingerea că ele erau cunoscute de dumneavoastră și sper că până la privatizarea totală a activelor turistice de pe litoral, care va avea loc până la sfârșitul acestui an, deci, în această toamnă, veți încerca fiecare să susțineți ideile mele enunțate mai sus, astfel încât privatizarea să fie corectă, să fie reușită atât pe termen scurt cât și pe termen lung și să dea roade mulți ani de acum încolo. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Constantin Duțu - luare de poziție pentru clarificarea aspectelor legate de activitatea și conducerea TVR.

Ultimul vorbitor, domnul Constantin Duțu.

   

Domnul Constantin Duțu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După ce Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă ale Parlamentului au respins în data de 6 iunie a.c. raportul de activitate prezentat de Consiliul de administrație al Televiziunii române, membrii acestuia, ulterior, au încercat prin toate mijloacele să demonstreze că numai ei sunt în măsură să promoveze interesele unei televiziuni naționale și că orice încercare de schimbare intervenită anterior expirării mandatului nu ar reprezenta decât o încercare de răfuială politică, înlocuirea fiind pur formală, fără a ține cont de rezultatele pozitive obținute. Oare aceasta să fie realitatea ?!

Dacă ar fi să luăm în considerare declarația de intenție a șefului Executivului, reafirmată recent, declarație care sprijină în mod direct poziția actualului Consiliu de administrație, s-ar părea, la prima vedere, că o schimbare intervenită acum ar putea să fie pripită. Practic, prin intermediul unui discurs politic elegant, s-a cerut parlamentarilor PSD o temporizare în adoptarea unei decizii finale în plenul Parlamentului cu privire la demiterea actualului Consiliului de administrație al SRTV, sugerând menținerea acestuia până la finele mandatului.

În opinia premierului, chiar dacă au existat unele motive de nemulțumire cu privire la activitatea actualului Consiliu de administrație al SRTV, acesta a constatat, ne întrebăm cum? că există totuși o tendință de cooperare. Altfel spus domnilor, nu este loc de scandal pe această temă, și este bine ca altă dată să nu mai hotărâți singuri, fără a solicita mai întâi acceptul în probleme de o asemenea importanță. Vă imaginați ce ar însemna acest lucru; suntem inutili, decizia premierului este cea justă.

Fără a lua în discuție imixtiunea cel puțin ciudată a unui reprezentant al Executivului în aspecte ce țin de prerogativa Legislativului, există suficiente motive care să facă dovada indubitabilă a faptului că o continuare a actualei stări de lucruri din televiziunea română ar duce foarte curând la un faliment al însăși ideii de televiziune națională pusă în slujba interesului general și a propășirii unui grup restrâns de interese. De ce trebuie să apelăm la o atitudine circumspectă față de o intervenție dură și directă atunci când comisiile parlamentare de specialitate au constatat serioase nereguli în activitatea Consiliului de administrație al SRTV.

Oare schimbarea unui Consiliu de administrație anterior expirării mandatului ar determina blocarea întregii activități a televiziunii? Televiziunea națională există în primul rând prin oamenii care își desfășoară activitatea acolo zi de zi, departe de orice interese politice, sau de grup, devotați profesiunii pe care o practică și nicidecum datorită unui Consiliu de administrație, rezultat al unui hibrid algoritm politic.

Consiliul de administrație al unui serviciu public trebuie să reprezinte creierul de la care pornește decizia, să simtă orice stimul care poate afecta, într-un sens sau altul, activitatea unui unități pe care o coordonează.

În continuare, eu am o serie de exemple, nu este timp să vi le citesc, de continuare a unor matrapazlâcuri de neimaginat în activitatea televiziunii române.

Declarația politică pe care o prezint nu face decât să aducă și să readucă în atenția dumneavoastră, dar și a celor care au încercat o liniștire a lucrurilor, necesitatea imperioasă a unei intervenții ferme și rapide a plenului Parlamentului pentru a continua ceea ce Comisiile de cultură, artă și mijloace de informare în masă au început.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
    Prima parte a ordinii de zi de astăzi s-a epuizat, intrăm în ședința pentru voturi finale.  
Supunerea la votul final:  

după pauză

(După pauză preia conducerea ședinței plenului Camerei Deputaților domnul președinte Valer Dorneanu).

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă rog insistent să poftiți în sală ca să putem începe lucrările.

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 282; sunt absenți 63, dintre care 32 participă la alte acțiuni parlamentare.

Potrivit programului și ordinii de zi care v-au fost anunțate, începem ședința prin derularea votului final la proiectele de lege care sunt înscrise pe lista ce vă este comunicată. Este vorba de 38 de proiecte.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României (adoptată);

Pe primul loc este propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 94/92 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Vă reamintesc, este vorba de o lege cu caracter organic pentru care este necesar votul majorității deputaților. Poftiți!

   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La acest proiect de lege, Grupul parlamentar PNL solicită procedură de vot nominal.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt alte cereri?

Cine este pentru procedura de vot nominal solicitată de colegul nostru de la PNL?

26 de voturi.

Insuficient pentru a se proceda la vot nominal.

Supun, în consecință, propunerea ca votul …

Poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Îmi cer scuze. Înainte de a trece la vot, având în vedere amendamentele pe care le-am avut în cursul dezbaterii acestei inițiative legislative, vă rog să permiteți Grupului parlamentar PNL să se retragă din sală, să nu participe la vot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este dreptul dumneavoastră.

Vă rog să păstrați liniștea în sală și să aveți un pic de răbdare pentru ca Grupul parlamentar al PNL-ului să părăsească sala, la voința dumnealor. (Grupul parlamentar PNL părăsește sala de ședință.)

Stimați colegi,

Neexistând alte propuneri cu privire la modalitatea de desfășurare a votului, vom proceda la votul direct prin ridicare de mâini.

Cine este pentru propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992?

214 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 214 voturi pentru, 14 contra, propunerea legislativă a fost adoptată.

 
   

Următorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art.152 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.

Domnul deputat Boc, declarație de vot.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Democrat dorește să facă o declarație de vot în legătură cu acest vot negativ acordat de către grupul nostru Proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanței de urgență cu privire la completarea Legii Curții de Conturi.

Noi am apreciat încă de la nivelul discuțiilor din comisii că acest proiect de ordonanță, această ordonanță afectează grav independența judecătorului, a judecătorului de la Curtea de Conturi, punând în pericol independența și inamovibilitatea acestuia.

Avem mărturie în acest sens articolele din Constituție. Este vorba de art.139, dedicat Curții de Conturi, articol care menționează faptul că și judecătorii Curții de Conturi sunt independenți și inamovibili.

Doamnelor și domnilor,

Prin adoptarea acestui proiect de lege noi am distrus instituția independenței și inamovibilității judecătorilor de la Curtea de Conturi. Nu este admisibil ca într-un stat de drept, pe parcursul mandatului, să intervenim cu un proiect de lege care, în fapt, să scurteze mandatul acestor judecători.

Ca să vă dau încă un exemplu concret că avem de-a face cu o măsură clientelară, de satisfacere a unei clientele politice, vă ofer următorul exemplu. La Senat, deși de peste 3 luni de zile a expirat mandatul Avocatului Poporului și legea ar fi cerut să fie numit acest Avocat al Poporului, PSD-ul n-a făcut nici un demers în acest sens pentru a proteja drepturile și interesele cetățenilor. Dar atunci când este vorba de o clientelă politică și o intervenție politică, a făcut-o, modificând mandatul unor judecători, mandat care nu a expirat, a cărui durată este de 4 ani.

Iată, doamnelor și domnilor, cum se face clientelism politic în această țară, de la cel mai înalt for al Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți. Din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a exprimat opoziția sa referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi încă de la prezentarea propunerii legislative în Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

De asemenea, la dezbaterea propunerii pe articole în plenul Camerei Deputaților, reprezentanții Grupului parlamentar PNL au adus argumente suficiente, credem noi, și legale pentru a nu se adopta un asemenea proiect de lege.

PNL a insistat pe toate canalele, inclusiv la nivelul conducerii PSD, să se blocheze inițiativa parlamentarilor PSD, însă eforturile noastre nu au fost luate în considerație.

Astăzi, de la această tribună, suntem datori să reamintim:

1. Modificarea și completarea Legii de organizare și funcționare a Curții de Conturi a României a fost premeditată. Încă de la aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2001, când au fost încălcate prevederile constituționale și s-a diminuat bugetul Curții de Conturi, tocmai pentru a se invoca din motive financiare …

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, n-ați observat, lipsind din sală dumneavoastră, că noi am trecut la următorul proiect.

Aici v-am dat cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

V-am cerut explicația abținerii și retragerii noastre din sală. Este dreptul nostru regulamentar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asta puteați s-o faceți în momentul când ați plecat din sală, nu acum, când trecem la alt proiect de lege.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Înainte de asta am cerut, domnule președinte. Și vă rog să-mi permiteți să termin.

 
   

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din banca rezervată Guvernului):

Ori plecați, ori stați? Din două, una.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

2. Acțiunea de modificare a Legii Curții de Conturi a României, acoperită de justificări grosolane de natură tehnică, constituie un nou act de imixtiune a politicului în activitatea autoritățile publice subordonate Parlamentului, politizarea conducerii unor autorități făcând parte din ansamblul de pedeserizare a instituțiilor statului, începută imediat după instalarea Guvernului Năstase.

3. Renumirea pe criterii politice a conducerii Curții de Conturi a României în contextul noii majorități parlamentare în timpul exercitării mandatului înseamnă încălcarea dispoziției constituționale prevăzute la art.139 alin.4 și poate însemna manipularea atribuțiilor și rezultatelor controalelor acestei importante instituții în scopul personal al politicienilor și oamenilor de afaceri PSD.

4. Modificarea legislativă nu ține cont de cerințele acquis-ului comunitar, în sensul definirii activității Curții de Conturi ca audit extern și, în consecință, stabilirea metodologiilor de funcționare în acest spirit, încălcându-se încă o dată angajamentul de integrare europeană care, prin acest gest, denotă numai intențiile declarative ale Guvernului PSD.

5. Abordarea prin care s-a efectuat modificarea Legii de organizare și funcționare a Curții de Conturi prin inițiativa unor parlamentari PSD, și nu prin implicarea Guvernului, dovedește lipsa de răspundere a acestuia și lașitatea, anulându-și responsabilitatea și încercând să impună o imagine deformată asupra realităților din România.

Demersul nostru are temei în prevederile constituționale, în legislația română și internațională în domeniu, în practicile și uzanțele europene și dorește să apere instituțiile democratice din România.

De asemenea, anunțăm pe această cale că vom depune toate demersurile ca principiile democratice în România să fie respectate și vom sesiza Curtea Europeană de Conturi, Comisia Europeană și delegații acesteia la București, precum și ambasadele la București ale țărilor membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

(Rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Sper că demersurile acestea ale dumneavoastră pentru ordine și legalitate vor începe de acum și prin respectarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Poftiți. Din partea Grupului PSD, domnul deputat Georgescu.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am asistat cu toții la dezbaterile generale, la dezbaterile pe articole. Modificarea de lege este perfect constituțională, așa cum nu a fost însă constituțională reforma pe care domnul Valeriu Stoica a făcut-o în justiție, respectiv haosul și debandada create în interese clientelare în timpul legislaturii trecute. (Aplauze)

N-are rost să intrăm pe fond în asemenea dezbateri principiale și teoretice. O vom face atunci când dumneavoastră veți scrie la instanțele pe care le-ați menționat.

În fond, doamnelor și domnilor colegi, nu este vorba decât de faptul că fosta Putere, actuala Opoziție, se teme de identificarea eventualelor fraude și ilegalități pe care le-a făcut în timpul guvernării. (Aplauze)

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2001 pentru completarea articolului 152 din Legea Administrației Publice Locale, nr. 215/2001 (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Trecem la votarea proiectului înscris pe locul 2, pe lista de vot final, respectiv Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art.152 din Legea administrației publice locale.

Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter organic, pentru care, potrivit art. 74 alin.1 din Constituție, este nevoie de votul majorității deputaților.

Cine este pentru? 211 pentru.

Împotrivă? 24 împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 211 pentru, 24 contra și o abținere, a fost adoptat și acest proiect de lege.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar (adoptat);

Următorul: Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar.

De asemenea, lege cu caracter organic, pentru care este necesar votul majorității deputaților, potrivit art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

225 voturi pentru, 7 abțineri, nici unul contra.

  Proiectul de Lege pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române și Casei Oamenilor de Știință de a obține și folosi mijloace extrabugetare (adoptat);

Proiectul de Lege pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei și casei Oamenilor de știință de a obține și folosi mijloace extrabugetare; lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorității simple.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

227 de voturi pentru, nici un vot contra și două abțineri.

  Proiectul de Lege asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate (adoptat);

Proiectul de Lege asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate, lege cu caracter organic, pentru care, potrivit art. 74 alin.1 din Constituție, este necesar votul majorității deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

229 de voturi, în unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2000 privind decorația Crucea Comemorativă a Rezistenței Anticomuniste (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2000 privind Decorația "Crucea comemorativă a Rezistenței Anticomuniste", lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorității simple, potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

229 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii și Medaliei Naționale Serviciul Credincios (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii și Medaliei Naționale "Serviciul credincios".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți, deci 229 de voturi, de asemenea, lege cu caracter ordinar, votată potrivit art. 74 alin.2 din Constituție.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului și Medaliei Naționale Pentru Merit (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului și Medaliei Naționale "pentru Merit", lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

229 de voturi, unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2000 pentru completarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului și Medaliei Naționale Pentru Merit și a anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii și Medaliei Naționale Serviciul Credincios (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2000 pentru completarea Anexelor nr.1 și 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului și Medaliei Naționale "pentru Merit" și Anexelor nr.1 și 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii și Medaliei Naționale "Serviciul credincios", lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 229 de voturi.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 104/2000 privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofițeri (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 104/2000 privind Semnul onorific "în serviciul armatei" pentru ofițeri, lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 229 de deputați prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/2000 privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maiștri militari și subofițeri (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/2000 privind Semnul onorific "în serviciul armatei" pentru maiștri militari și subofițeri, lege cu caracter ordinar - art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 229 de deputați prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activității de asistență medicală și psihologică a personalului din transporturi cu atribuții în siguranța circulației și a navigației și înființarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activității de asistență medicală și psihologică a personalului din transporturi cu atribuții în siguranța circulației și a navigației și înființarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor; lege ordinară, aplicabile fiind prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 229 de deputați prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2001 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învățământ și pentru abrogarea unor dispoziții din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2001 pentru modificarea Anexei nr.2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

228 de voturi; între timp, un coleg a părăsit sala.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103 din 1996 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr.103/1996; lege cu caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este de acord cu propunerea de respingere a propunerii legislative? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cum sunt voturile dumneavoastră, stimați colegi, de la UDMR - abținere sau împotrivă?

Împotrivă?

(Rumoare)

Cu 207 voturi pentru, 21 împotrivă s-a adoptat propunerea de respingere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2000 privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei de către persoanele fizice și juridice autorizatre pe teritoriul României (adoptat);

Următorul proiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2000 privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei de către persoanele fizice și juridice autorizate pe teritoriul României, lege cu caracter ordinar, fiind suficient votul majorității simple.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de deputați prezenți.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar, nr. 18/1991 și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar, nr. 18/1991 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, lege cu caracter organic; se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluție? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate - 228 de voturi - propunerea de respingere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/1999 privind unele măsuri referitoare la salarizarea magistraților și a celorlalte categorii de personal din organele autorității judecătorești (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/1999 privind unele măsuri referitoare la salarizarea magistraților și a celorlalte categorii de personal din organele autorității judecătorești, lege cu caracter ordinar, fiind suficient votul majorității simple, art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenți - 228 de voturi.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din Curtea de Conturi, lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de deputați prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2000 pentru modificarea alin. 1-3 ale art. 37 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993 (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2000 pentru modificarea alin.1 și alin.3 ale art.37 din Legea Curții Supreme de Justiție, lege cu caracter organic, aplicabile fiind prevederile art.74 alin.1 din Constituție, votul majorității deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 228 de deputați prezenți.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 26 din 1996 privind Codul silvic (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.26/1996 privind Codul silvic, lege cu caracter organic; se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingerea inițiativei legislative? Vă rog să vă exprimați votul. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

206 voturi pentru, 22 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu scorul pe care l-am anunțat - 206, cu 22 împotrivă, s-a adoptat propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 31 din 2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, lege cu caracter organic; se propune, de asemenea, respingerea propunerii.

Cine este pentru respingerea acestei inițiative legislative? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

204 voturi pentru, 23 împotrivă.

Abțineri?

Cu 204 pentru și 23 împotrivă, s-a respins propunerea legislativă.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor, lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind dispozițiile art.74, alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Adoptat.

Cu 226 pentru, cu unul contra și o abținere, s-a adoptat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/1998.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 186/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor, lege cu caracter ordinar, art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de colegi prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2000 pentru modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2000 pentru modificarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor publice, lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

227 pentru, un vot contra, nici o abținere. Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2000 pentru completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, lege cu caracter ordinar; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de colegi.

  Propunerea legislativă privind unele măsuri de protejare a fondului forestier (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind unele măsuri de protejare a fondului forestier; lege cu caracter organic. Comisia ne propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

223 de voturi pentru, 5 împotriva respingerii; s-a adoptat, în consecință, propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative.

  Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind reglementarea pretențiilor suedeze nesoluționate, semnat la București la 24 iunie 2001 (adoptat).

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind reglementarea pretențiilor suedeze nesoluționate; dezbătută ieri, lege cu caracter ordinar; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exercitați votul. Sunt 188 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abțineri?

Sunt 188 de voturi pentru cu 46 de voturi împotrivă. S-a adoptat și acest proiect de lege.

Poftiți. Domnul deputat Tudor vrea să explice votul negativ al Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați dat cuvântul și aș vrea să vă relatez ceea ce cea mai mare parte dintre dumneavoastră cunoașteți, chiar dacă nu ați fost în legislatura trecută. Este vorba de faptul că pe tot pământul acesta, de 100 de ani și mai bine nici o datorie a unei țări către altă țară nu s-a făcut fără recuperatori, fără un comision care de cele mai multe ori e mai mare decât 40%. Știu asta din proprie experiență. Nu vreau să vă spun de ce, din proprie experiență. Ca atare, suntem convinși că dacă astăzi, cei doi studenți de la Upsala, Suedia, ai ministrului finanțelor regimului trecut, Ciumara, nu ar fi fost studenți pe cheltuiala a peste 800 de mii de dolari, pe parcursul a 4 ani, noi nu am fi plătit nimic din această datorie. Inițierea acestor comisioane a făcut ca acest nefericit ministru ai cărui copii și acum se află la studii neterminate sau anul acesta le termină, este continuată, spre necazul nostru, și de actuala putere. Nu vreau să fac speculații mai mari.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionel Olteanu din partea Grupului parlamentar al PSD dorește, de asemenea, să dea o explicație votului.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am înțeles încă de ieri că Grupul parlamentar al PRM, pe care îl respectăm, nu este de acord cu metoda prin care s-a reglementat, în sensul că această datorie trebuia să facă parte drintre celelalte datorii care să facă obiectul unei legi de ansamblu. Mirarea mea și mirarea noastră este că în acest caz ne așteptam ca Grupul parlamentar al PRM să se abțină pentru că atunci când ești de acord că trebuie restituit, dar nu ești de acord cu modalitatea în care se restituie, singura soluție logică este abținerea. În legătură cu cealaltă problemă, căci eu cred și trebuie să fim convinși cu toții că în condițiile unor interdependențe economice, sociale și politice în lumea în care trăim credibilitatea este extrem de importantă și nici unei țări din lume și cu atât mai puțin României nu-i poate fi indiferentă credibilitatea. Prin urmare, am votat o lege prin care România este și mai credibilă. Referitor la alegațiile la care s-a făcut aluzie aici, sigur că da, nu le cunoaștem în măsura în care ele se pot dovedi. Din câte cunosc, Comisia de abuzuri este prezidată de un distins membru al PRM și, de ce nu, prin transparență, prin legalitate să aflăm într-adevăr ce s-a întâmplat și cu această problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marcu Tudor: (Din sală)

Eu nu înțeleg de ce le luați apărarea când totul se știe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Tudor, vă aduc aminte ăde amendamentul pe care tot domnul deputat Tudor l-a promovat la un moment dat în ședință cu privire la modul de desfășurare a acestora. Elegant și fără perturbări!

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situației juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al țițeiului și al produselor petroliere, a stațiilor de pompare și a celorlalte instalații și echipamente aferente (adoptat);

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situației juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al țițeiului, și al produselor petroliere, a stațiilor de pompare și a celorlalte instalații și echipamente aferente. Lege cu caracter organic, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.1 din Constituția României.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

225 de voturi pentru, 7 împotrivă. Abțineri nu sunt. Cu acest scor s-a adoptat legea.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare (adoptat);

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege cu caracter organic, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 229 voturi pentru, nici o abținere, nici un vot împotrivă s-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești. Lege, de asemenea, cu caracter organic, fiind aplicabile și în acest caz prevederile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 225 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.78/2001 pentru completarea art.116 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art.116 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, lege cu caracter organic, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 225 pentru, nici o abținere, nici un vot contra.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundației Atletismului Românesc (Fundației Române de Atletism) (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundației Atletismului Românesc. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 225 voturi pentru, nici o abținere, nici un vot contra.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free (adoptat);

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de dutty-free. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 223 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere s-a aprobat acest proiect de lege.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.91/1998 privind acoperirea și restituirea diferențelor de curs valutar pentru sumele în valută depuse de cetățenii români în contul Băncii Române de Comerț Exterior S.A., potrivit legislației în vigoare, până la data de 31 decembrie 1989 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea și restituirea diferențelor de curs valutar pentru sumele în valută depuse de cetățenii români în contul Băncii Române de Comerț Exterior S.A., potrivit legislației în vigoare, până la data de 31 decembrie 1989. Lege cu caracter ordinar. Se aplică prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 222 de voturi pentru, o abțineri, 3 voturi împotrivă s-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Agricole S.A (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Agricole S.A. Lege ordinară, se aplică prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 193 voturi pentru, 39 împotrivă și nici o abținere s-a adoptat acest proiect de lege.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2000 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2000 privind majorarea participației statului la capitalul social de la societățile comerciale TRACTORUL - UTB S.A. Brașov, MAT - S.A. Craiova, HART - S.A. Miercurea Ciuc și ARO - S.A. Câmpulung Muscel, precum și alocarea sumei de 200 miliarde lei de la bugetul de stat, Regiei Autonome a Îmbunătățirilor Funciare (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2000 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2000 privind majorarea participației statului la capitalul social de la societățile comerciale "Tractorul UTB S.A. Brașov", "Mat" S.A. Craiova, "Hart" S.A. Miercurea Ciuc și ARO Câmpulung Muscel, precum și alocarea sumei de 200 miliarde lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Îmbunătățirilor Funciare. Lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 229 voturi pentru, 3 împotrivă și nici o abținere s-a adoptat acest proiect de lege.

  Propunerea legislativă privind scutirea de taxe și impozite pe activitățile productive și comerciale desfășurate în mod individual de pensionari (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind scutirea de taxe și impozite pe activitățile productive și comerciale desfășurate în mod individual de pensionari.

Comisia ne propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru soluția preconizată de comisie. Este lege cu caracter ordinar. Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 182 de voturi pentru, 48 împotrivă s-a adoptat propunerea de respingere a inițiativei legislative.

  Propunerea legislativă privind protecția socială a persoanelor cu venituri mici prin impozitarea diferențiată a bunurilor de bază (adoptată propunerea de respingere).

Ultima propunere înscrisă pe lista de vot final de astăzi - Propunerea legislativă privind protecția socială a persoanelor cu venituri mici prin impozitarea diferențiată a bunurilor de bază. Lege cu caracter organic. Se propune respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru?

Da. Domnul Brudașca dorește să aibă o intervenție.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca inițiator al acestui proiect de lege, vreau să atrag atenția că inclusiv primul ministru al României recent a declarat că este pe punctul de a iniția un proiect de lege cu același conținut, având în vedere "sarabanda" acțiunilor de restituire a unor bunuri mobile, unor foști proprietari.

Prin acest proiect de lege nu urmăresc decât să vin în sprijinul politicii pe care o promovează Guvernul dumneavoastră, având în vedere dificultățile pe care le înregistrează pentru protecția socială a celor cu venituri mici și, îndeosebi, a tineretului.

Prin proiectul de lege urmăresc constituirea unor fonduri din care să se realizeze în funcție de necesitățile județelor, fără a încălca principiul autonomiei locale, pentru a veni deci în sprijinul autorităților locale și a rezolva problema construcțiilor locuințelor sociale și problema protecției celor cu venituri mici și a persoanelor defavorizate. Este firesc, și acest lucru se practică în toate țările, de aici și principiul Robin Hood, despre care dumneavoastră știți foarte bine, ca cei care sunt posesorii unor proprietăți imobiliare și al altor bunuri mai multe decât cele care sunt necesare pentru un trai decent, să beneficieze suplimentar pentru realizarea nevoilor de resurse financiare ale statului pentru onorarea obligațiilor pe care acesta le are în vederea asigurării unui trai decent pentru toți locuitorii acestei țări.

Având în vedere faptul că sunteți un partid care se numește social-democrat și urmăriți rezolvarea problemelor de protecție socială a cetățenilor, consider că Partidul România Mare, pe care îl reprezint ca inițiator al acestei legi, nu face decât să vină în sprijinul dumneavoastră, a politicii pe care și-a anunțat-o Guvernul condus de premierul Adrian Năstase de a asigura protecția socială a cetățenilor.

Anulând sau nevotând acest proiect, dumneavoastră nu vreți să faceți altceva decât să dați semnalul diferenței între vorbă și faptă. Una ați declarat în momentul în care Guvernul și-a prezentat programul de guvernare și alta faceți în realitate. Prin această situație, așa cum spuneam, se asigură resursele financiare suplimentare pentru cei defavorizați în societatea de tranziție într-o tranziție, nesfârșită în care ne găsim.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Voci din Grupul parlamentar al UDMR:

A încălcat regulamentul, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cum s-a încălcat, a cerut să explice votul, stimați colegi! S-a explicat și înainte, în cursul acestei ședințe, încât dacă am admis o dată trebuie să admitem și a doua oară.

Propunerea legislativă cu caracter organic trebuie supusă votului dumneavoastră.

Cine este pentru această soluție de respingere pe care ne-a propus-o comisia? Vă rog să vă exprimați votul. Vă mulțumesc. 179 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53 împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 179 voturi pentru, 53 împotrivă și 3 abțineri s-a adoptat propunerea de respingere. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind achizițiile de bunuri sau angajarea de lucrări și servicii din banii publici (amânarea votului final).  

Trecem, în continuare, la proiectele înscrise pe ordinea de zi pentru dezbatere. (Majoritatea domnilor deputați se ridică și pleacă din sală.)

Vă rog să nu părăsiți sala chiar cu toții, ca să avem cu cine dezbate și aceste proiecte și dacă se poate să le și votăm.

Stimați colegi,

Ședința nu s-a încheiat.

Propunerea legislativă privind achizițiile de bunuri sau angajarea de lucrări și servicii din banii publici. Lege cu caracter ordinar.

Inițiatorul? Domnul deputat Damian Brudașca.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am propus completarea Legii pentru organizarea licitațiilor, având în vedere faptul că în ultima perioadă de timp s-au consemnat și în presă, și nu numai în presă, o serie de încălcări și nerespectări grosolane a acestei legi. Propunerea pe care o am este ca toate aceste licitații să fie organizate prin licitații publice deschise pentru a se evita posibilitatea unor manopere și a unor inginerii financiare care se practică în diversele zone și în diversele domenii de activitate, acolo unde se lucrează cu banii publici, pentru executarea de lucrări, cât și pentru achiziționarea de furnituri sau servicii.

De asemenea, propunerea legislativă pe care o am este aceea de a se publica toate aceste anunțuri în legătură cu organizarea licitațiilor numai în Monitorul Oficial al României. Am în vedere acest lucru datorită faptului că în ultima perioadă de timp se constată că o serie de reprezentanți ai Puterii, fie ai celei de dinainte, fie a acesteia cumpără directori ai unor publicații prin încredințarea spre publicare a acestor anunțuri, anunțuri care se fac cu zeci și sute de milioane de lei. În felul acesta se umblă, se fac presiuni asupra conștiinței profesionale a ziariștilor, determinându-i să nu mai aibă obiectivitatea necesară pentru prezentarea fenomenelor sociale, economice și politice care se întâmplă în această țară.

Consider că în felul acesta se asigură o mai mare transparență a organizării licitațiilor și se evită sistematic asemenea inginerii financiare care produc pierderi însemnate din banii publici. Aș vrea să ilustrez această situație cu un caz foarte recent întâmplat la Câmpia Turzii, unde pe baza Hotărârii de Guvern nr.803 din 23 august a.c. au fost alocate circa 51 de miliarde de lei pentru lucrări în vederea pregătirilor vizitei Cancelarului Schröder al Germaniei. Nu s-a organizat licitații, nu s-au făcut anunțurile publice, iar lucrările au început cu 10 zile înainte de publicarea în Buletinul Oficial a Hotărârii de Guvern. Este un exemplu clar care trebuie să ne dea de gândit că trebuie din acest punct de vedere și în acest domeniu să se facă lumină și să se facă curățenie.

Respingerea unui asemenea proiect de lege n-ar însemna decât că și noi, Parlamentul acestei țări, încurajăm și suntem copărtași la toate abuzurile și la toate ilegalitățile săvârșite în acest domeniu, în aceeași măsură și partidul de guvernământ nu face decât să dea lumină verde celor care sunt profitorii situațiilor conjucturale create prin organizarea acestor licitații. Eu am convingerea că noi cu toții suntem promotorii ideii de justiție, promotorii ideii de eliminare a abuzurilor și de stopare a acțiunilor mafiote. În consecință, îmi pun încrederea în votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Propunerea legislativă privind achizițiile de bunuri sau angajarea de lucrări și servicii din banii publici și a hotărât ca acest act normativ nu poate fi acceptat și propune plenului respingerea sa.

Motivul acestei soluții este faptul că problema achizițiilor publice este reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001, act normativ care este armonizat cu prevederile Directivelor Uniunii Europene în domeniu, asigurând transparența întregului proces de atribuire a contractelor de achiziție publică, utilizarea eficientă a fondurilor publice, precum și o concurență reală. Această ordonanță reglementează problema achizițiilor publice, având drept scop stabilirea principiilor, cadrului general și a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, tipuri de licitație pe plafoane valorice, căile de atac ale actului sau deciziei autorității contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică.

A introduce o reglementare distinctă cu o sferă restrânsă într-un domeniu care beneficiază de o reglementare amplă ar conduce la paralelisme care ar avea efecte negative asupra simplificării actului cadrului legislativ.

Față de acestea, comisia vă propune deci respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină?

Supun votului dumneavoastră această propunere legislativă pentru care Comisia de buget, finanțe și bănci ne propune respingerea.

Cine este pentru?

Stimați colegi, vă rog să vă exprimați votul în cunoștință de cauză. Propunerea legislativă a domnului deputat Damian Brudașca pentru o nouă reglementare cu privire la achizițiile de bunuri, a fost susținută de domnul deputat. S-a propus din partea Comisiei de buget, finanțe și bănci respingerea acesteia.

Cine este pentru respingerea propunerii legislative? 96 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Deci împotriva respingerii și pentru propunere? 23 de voturi împotrivă. 96 cu 23, nu e vot de cvorum. O să supunem din nou propunerea aceasta legislativă cu soluția propusă de comisie votului final care va fi stabilit de către Comitetul ordinii de zi.

Următorul proiect de Lege privind drepturile luptătorilor din rezistența armată anticomunistă din perioada 6 martie 1945 – august 1964.

Dau cuvântul inițiatorului.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/1999 pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigație maritime NAVROM S.A. Constanța și ROMLINE S.A. Constanța (amânarea votului final).  

A apărut, stimați colegi, un proiect pierdut din ordinea de zi. În mod corect, pe lista care vă este comunicată dumneavoastră la pct.41 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.125/1999 privind modificarea Ordonanței de urgență nr.93/1999 pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigație NAVROM și ROMLINE.

Aveți un raport de înlocuire al Comisiei pentru industrii? Da. Suntem în prezența unei ordonanțe de urgență.

Domnul deputat Antal din partea Comisiei pentru industrii ne propune timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Am o rugăminte. Dacă sunteți amabil să vă uitați la poziția 47 și să observați că acolo este vorba de aprobarea Ordonanței nr.93. Tot în procedură de urgență. Nu este nici o problemă. Dar aș dori să aprobăm prima dată Ordonanța nr.93, ca pe urmă să putem aproba Ordonanța nr.125 care modifică Ordonanța nr.93.

De fapt este vorba de prelungirea termenului de aplicare a Ordonanței nr.93 și acest termen a fost realizat și deja ambele ordonanțe au fost aplicate, având în vedere faptul că prin aplicarea acestor ordonanțe au beneficiat echipajele a 106 nave, primindu-și drepturile 1934 de navigatori și fiind repatriați 146 de navigatori de la cele două companii de navigație maritimă. Și prin aplicarea prevederilor celor două ordonanțe de urgență, s-a cheltuit suma de 112,68 miliarde lei față de suma aprobată de 112,7 miliarde lei.

Deci, ca atare, vă rog să supuneți votului prima dată Ordonanța nr.93, după care putem vota și Ordonanța 125 care, practic, a modificat la vremea respectivă cu 3 luni de zile termenul de aplicare a Ordonanței 93.

Propun pentru discuții două minute și pentru eventuale intervenții un minut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Mie propunerea mi se pare pertinentă, dar supun votului dumneavoastră această inversare. Să aprobăm întâi reglementarea de bază, Ordonanța nr.93 și pe urmă Ordonanța nr.125.

Sunteți de acord să luăm întâi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr.93/1999 de pe poziția 47? Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem atunci la dezbaterea și aprobarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.93/1999.

Tot Comisia de industrii este rugată să ne propună timpii de dezbatere. Domnul deputat Antal.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Am propus trei minute pentru dezbateri și un minut pentru intervenții dacă sunt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege astfel cum a fost votat de Senat, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic care cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței nr.93 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 și 3 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votate în unanimitate.

La art.2, 3, 4, 5 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votate în unanimitate.

La art.6 și 7, ultimele, ale ordonanței dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votate în unanimitate.

La anexă dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Nu aveți. Votată în unanimitate,

Vă semnalez că anexa cuprinde și o notă. La anexă inclusiv la notă dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Parcurgându-se proiectul de lege și cuprinsul ordonanței de urgență pe texte, urmează să-l supunem votului final, dar pentru că cvorumul nu există, o vom face la prima ședință de vot final care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.125/1999 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/1999 pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigație maritime NAVROM S.A. Constanța și ROMLINE S.A. Constanța (amânarea votului final).  

Ne întoarcem la poziția 41 care cuprinde proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.125/1999 privind modificarea Ordonanței de urgență nr.93/1999.

Domnule deputat Antal, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal Istvan:

V-am mai explicat că această ordonanță, practic, prelungește termenul de aplicare a Ordonanței nr.93 și a și fost realizat în întregime.

Vă propun pentru dezbateri trei minute și un minut pentru intervenții dacă sunt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptată de Senat.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanța de urgență.

Asupra titlului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Asupra art.I, partea introductivă, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.1 din art.I dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.2 dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.3 al art.I dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.II dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgându-se proiectul de lege și ordonanța de urgență, urmează să supunem proiectul de lege votului final care va avea loc în ședința proximă pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului (amânarea votului final).  

Trecem în continuare, la proiectul înscris la pct.42 pe ordinea de zi, cel cu privire la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului. Procedură de urgență.

Comisia pentru industrii. Domnule deputat Antal, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal Istvan:

Permiteți-mi, domnule președinte, să dau citire totuși raportului cu explicațiile de rigoare, pentru că ni s-a retrimis pentru reexaminare acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18.

Proiectul de lege a fost inițial aprobat de Camera Deputaților, iar Senatul a întocmit un proiect de lege de respingere. În data de 7 martie 2001, Camera Deputaților a respins proiectul de Lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului. A fost retrimis, în conformitate cu art.75 din Constituția României, spre o nouă dezbatere Senatului.

În ședința din 26 iunie 2001, Senatul a adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18 din 1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, Camera Deputaților a fost sesizată cu o nouă reexaminare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18, iar comisia noastră a aprobat în forma prezentată acest proiect de lege de aprobare a Ordonanței nr.18, aprobând trecerea Biroului Român de Metrologie în subordinea Ministerului Industriilor și Resurselor.

Prin obiectul său de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Ca atare, vă supun trei minute pentru dezbatere și un minut pentru intervenții dacă sunt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbateri. La titlul proiectului de lege.

Domnul secretar Leonăchescu vrea să intervină cu o problemă prealabilă. V-aș ruga însă să respectați timpii care s-au aprobat, fiind în procedură de urgență.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Un sistem național de măsuri și greutăți patronat de un Birou Național de Metrologie reprezintă o imensă responsabilitate pentru România de azi și de mâine. S-au dezvoltat foarte mult problemele legate de măsurări, de elaborarea etaloanelor, de aplicarea și verificarea lor. S-au dezvoltat sisteme electronice de măsuri și greutăți pe care omul simplu nu le stăpânește, nu le poate controla, nu poate să le verifice. De aceea, pot să apară perturbări în trecerea unui asemenea sistem din responsabilitatea maximă a Guvernului în responsabilitatea unui minister.

Am să vă dau un exemplu: la un moment dat, Ministerul Transporturilor a achiziționat niște aeronave și pe aceste aeronave erau instalate instrumente de măsură care, pentru lungimi, foloseau piciorul. Noi luptăm din 1835 pentru introducerea - și am reușit - a Sistemului metric și acum a Sistemului internațional de măsură și greutăți. Dând un asemenea sistem – Biroul Național –, ca structură administrativă, în subordinea unui minister, el poate să-și facă normele lui, să-și impună legea lui, lăsând la o parte ceea ce se întâmplă în domenii conexe, teoretice etc.

Eu îmi exprim rezerva că trecerea acestui Birou Național de măsuri și greutăți din responsabilitatea maximă a Guvernului în responsabilitatea unui minister poate asigura progresul. Poate că ar trebui să medităm mai multă vreme la această acțiune, pentru că suntem răspunzători față de felul în care măsurăm și, mai ales, cum vom măsura într-un domeniu cu mare dinamică.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveți vreo observație. Domnul deputat Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Având în vedere, domnule președinte și domnilor colegi, faptul că ordonanța de urgență a fost adoptată de Guvern în 1999, ea se referea la Ministerul Industriei și Comerțului. În prezent, această titulatură nu mai există și este necesară o corelare în consecință.

Deci, propun – dacă va fi aprobată - "în subordinea Ministerului Industriei și Resurselor".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Observația este corectă. Sigur că noi discutăm pe proiectul de lege astfel cum a venit el de la Senat, însă trebuia ca în cuprinsul art.unic unde se aprobă ordonanța "cu următoarele modificări și completări", să se fi băgat și un punct că "titlul legii va avea următorul cuprins:" Și, într-adevăr, se trece "în subordinea Ministerului Industriei și Resurselor", așa cum, de altfel, observați că și titlul ordonanței a fost modificată în acest sens.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În raport cu intervenția domnului deputat Damian Brudașca și a domnului ministru Gaspar, eu vă reamintesc că, potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, întotdeauna denumirile noi ale ministerelor sau ale altor autorități publice se înlocuiesc din oficiu cu cele actuale și atunci v-aș propune să lăsăm titlul legii așa cum este, pentru că intrăm în mediere cu Senatul dintr-un motiv absolut formal și inutil.

Domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O asemenea înlocuire nu poate fi făcută automat, pentru că, în vechile structuri, conținutul ministerelor putea să fie de altă factură decât conținutul noilor ministere, așa că eu propun să intre într-o procedură de mediere problema.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e vorba de conținut, stimate coleg. E vorba de denumirea ministerului.

Stimați colegi,

Supun titlul legii de aprobare a ordonanței în formula prezentată de către Senat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, titlul ordonanței a fost adoptat în formula Senatului.

La partea introductivă a art.unic dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Se consideră votat în unanimitate.

La pct.1 și 2 din cuprinsul proiectului de lege în formula adoptată de Senat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Rog comisia să-mi dea o ordonanță pentru că din dosarul meu mi-a dispărut.

Asupra titlului din ordonanța de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 și 3 care alcătuiesc cuprinsul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege și ordonanța de urgență, urmează să supunem votului final acest proiect de lege, care va avea loc într-o ședință ce va fi fixată de către Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.58/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor (restituit comisiei).  

Următorul proiect înscris la pct.43, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect și să vă prezentați și dumneavoastră, doamna ministru, pentru stenogramă.

   

Doamna Rovana Plumb:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Rovana Plumb, secretar de stat, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Prin Ordonanța Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor au fost reglementate relațiile economico-sociale dintre comercianți și consumatori.

Prin Ordonanța Guvernului nr.58/2000 au fost aduse modificări și completări prevederilor Ordonanței Guvernului nr.21 din 1992. Astfel, modificări și completări importante au fost aduse dispozițiilor din ordonanță privind definirea unor noțiuni, obligațiile agenților economici, organizarea și funcționarea asociațiilor pentru protecția consumatorilor și, mai ales, în materia constatării contravențiilor la regimul protecției consumatorilor și a unor măsuri de oprire temporară sau definitivă a comercializării unor produse.

De asemenea, prin actul normativ de modificare și completare, a fost extinsă sfera de aplicabilitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor și asupra comercializării produselor uzate sau recondiționate dar și asupra serviciilor destinate consumatorilor.

În paralel, Guvernul României a adoptat Ordonanța nr.87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase și Ordonanța 88/2000 privind finanțarea centrelor de consultanță și informarea consumatorilor.

În ideea simplificării și concentrării legislației privind protecția consumatorilor, în consordanță cu normele de tehnică legislativă și a armonizării legislației românești în materie cu legislația europeană, a fost elaborat prezent proiect de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.58/2000.

Proiectul de lege redefinește o serie de noțiuni, abilitează Guvernul să elaboreze norme și reglementări specifice, redefinește unele obligații ale agenților economici și concretizează mai clar drepturile consumatorilor, stabilește locul și rolul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, redozează pericolul social al faptelor considerate contravenții, majorează cuantumul amenzilor și redefinește unele măsuri pe care le pot dispune organele de control și preia dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase și pe cele ale Ordonanței Guvernului nr.88 privind finanțarea centrelor de consultanță și informarea consumatorilor.

Dispozițiile preluate în prezentul proiect de lege din cele două ordonanțe ale Guvernului satisfac exigențele de armonizare a legislației românești cu cea europeană în materia protecției consumatorilor.

În acest sens, proiectul de lege stabilește cadrul juridic general privind protecția consumatorilor, cadrul juridic de organizare și funcționare a asociațiilor pentru protecția consumatorilor, ca persoane juridice nonguvernamentale, a consiliilor consultative, posibilitatea acordării unor sume asociațiilor pentru protecția consumatorilor, de la bugetul de stat și de la bugetele locale, precum și cadrul juridic al răspunderii agenților economici pentru pagubele datorate unor deficiențe privind calitatea produselor sau serviciilor apărute în interiorul termenului de garanție sau de valabilitate a acestora și a unor eventuale vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare a produselor.

Pentru considerentele de mai sus a fost elaborat prezentul proiect de lege, pe care vă rugăm să-l adoptați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Antal, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum ni s-a prezentat de către inițiator, obiectul de reglementare al proiectului de lege în discuție se referă la realizarea unei protecții a consumatorului din România, cât mai apropiată de cea din țările Uniunii Europene, prin promovarea drepturilor și intereselor consumatorilor.

Comisia pentru industrii și servicii a analizat în ședința din 4 iulie 2001 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58 din 2000 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21 din 1992 privind protecția consumatorilor și a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

O parte din amendamentele admise preia și prevederile Ordonanței Guvernului nr. 87 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase și ale Ordonanței Guvernului nr. 88 privind finanțarea centrelor de consultanță și informarea consumatorilor, ale căror proiecte de lege pentru aprobarea acestora au fost dezbătute anterior în Comisia pentru industrii și servicii, acestea fiind înaintate pentru respingere cu rapoartele întocmite și urmează să fie discutate mai târziu.

În raport de obiectul de activitate și conținutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței. Comisia, la pct. 1 din raport a propus un amendament prin care solicită să adăugăm la titlul ordonanței "republicat".

Domnul deputat Bivolaru dorește să facă o intervenție pe acest amendament.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea nr. 24 privind procedurile de tehnică legislativă nu permit acest lucru. Deci, retragem acea sintagmă "republicată" din titlu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

În consecință, dacă dumneavoastră aveți alte obiecțiuni la titlu, care rămâne în formula adoptată de Senat? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La partea introductivă a articolului unic din lege, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Comisia propune o completare, în sensul că "se aprobă ordonanța, cu completările și modificările următoare", probabil. Corect este: "cu următoarele completări și modificări". "Se aprobă ordonanța cu următoarele completări și modificări".

Dacă aveți obiecțiuni cu privire la această formulare? Nu aveți.

Se adoptă în unanimitate.

Vreau să precizez că întrucât comisia a adăugat un articol II, articolul unic din formularea Senatului devine art. I, iar preambulul său are textul pe care l-am votat.

În continuare, vă rog să urmăriți textul ordonanței.

Stimați colegi,

Impedimentul pe care îl discutăm acum cu membrii comisiei și cu inițiatorul se referă la faptul că... De fapt, nu este vorba de un impediment, ci este vorba de o greutate de parcurs a acestui proiect de lege care preia două ordonanțe ca să le aprobe, de fapt trei. Respectând punctul de vedere al comisiei, eu vă propun, totuși, să parcurgem raportul și pentru ușurința aprobării textelor acestora renunțați să urmăriți proiectul de lege aprobate de Senat și ordonanța de urgență și să mergem exclusiv pe raport.

Textele de la pct. 1 de pe coloana 1 sunt texte care vă voi spune când se modifică și când rămân nemodificate.

Cu aceste precizări, vă rog să urmăriți pct. 3 din raport, care cuprinde art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 pe care comisia nu-l amendează.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

În consecință, art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 a fost votat.

Stimați colegi,

Cu toată bunăvoința, am convenit cu inițiatorul și cu comisia să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege care în mod temerar și oricum pentru prima dată adună în cuprinsul unei legi de aprobare a unei ordonanțe inițiale alte trei ordonanțe de urgență, care sunt în diverse faze de aprobare, unele la noi și altele la Senat.

Cred că această tentativă lăudabilă prin noutatea ei și prin dorința de a unifica și de a corela și de a simplifica reglementările din același domeniu, totuși din punct de vedere regulamentar ne creează niște greutăți, atât în parcurgerea raportului... După cum vedeți, uneori textele sunt prevăzute fără a se menționa din care din ordonanțe sunt preluate și în asemenea condiții dumneavoastră n-ați putea urmări și participa la dezbatere în deplină cunoștință de cauză.

Propun retrimiterea la comisie a acestui proiect, pentru a rediscuta textele, inclusiv procedeul pe care l-au adoptat în premieră, repet, lăudabil, dar cu implicații foarte mari.

Cine este pentru restituirea la comisie? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem, în consecință, la următorul proiect.

Domnul deputat Antal dorește să facă o intervenție, în legătură cu aceeași ordonanță.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca să nu credeți că s-a făcut vreo greșeală fatală la comisie, aș dori să vă dau niște explicații, totuși. Noi am considerat util ca să abordăm cele patru ordonanțe în așa fel ca să iasă o singură lege în sfârșit, pe înțelesul tuturor, că era un nonsens ca să ne apucăm să aprobăm fiecare ordonanță în parte și consumatorii și cei care sunt vizați direct să nu știe după care ordonanță să se ia. Iar acest raport a fost întocmit în luna iulie, în vacanța parlamentară, când am lucrat și conține 218 articole. Totuși, a fost o muncă foarte bine construită și considerăm că cu foarte mici modificări de formă, la care probabil că noi nu am fost atenți. Va trebui să revenim în așa fel cu acest raport, să nu avem probleme la medierea cu Senatul, după ce se aprobă de către dumneavoastră.

Dar, permiteți-mi, domnule președinte, totuși să observați, și aș dori tare mult ca înainte să ajungă pe ordinea de zi, orice raport predat, de orice comisie, Compartimentul juridic, într-adevăr să verifice atunci, când propune Comitetului ordinii de zi punerea pe ordinea de zi. Și atunci, dacă suntem sesizați din timp, atunci avem tot timpul să facem aceste modificări, pentru că pe noi, deputații, în primul rând ne interesează conținutul legilor și nu atât forma, pentru că noi nu ne aplecăm asupra rubricilor de jos în sus, ci suntem atenți la conținutul articolelor. Și vă rog din nou să ne dați o mână de ajutor ca să nu mai avem aceste probleme, să știm dacă sunt obiecții, cel târziu joi sau luni când venim, că raportul respectiv nu este agreat de Compartimentul juridic și atunci să nu mai ajungem în această situație, să pierdem timpul și să pierdem și timpul colegilor aici, în discuții inutile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Față de ineditul situației, încă o dată vreau să fac următoarele precizări și explicații.

Noi am primit patru, dacă nu mă înșel, patru legi de aprobare a patru ordonanțe distincte de la Senat și din dorința explicabilă și logică a Comisiei pentru industrii și servicii de a le contopi în aceeași reglementare, dumnealor au făcut o singură lege de aprobare a patru ordonanțe. Am intra într-o complicație cu Senatul, n-am ști ce să mediem. Eu, încă o dată, față de ineditul situației v-am propus să restituim Comisiei pentru industrii și servicii și, vom vedea, Comisia pentru industrii și servicii va solicita și un punct de vedere de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, dar nu putem să trimitem direct proiectele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru că nu țin de domeniul de activitate al acestei comisii. Comisia ne poate da o consultanță cu privire la calea regulamentară de rezolvare a acestei mari trileme, că nu este o dilemă, sunt mai multe.

Doriți să interveniți, domnule Olteanu? Poftiți.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt, doar să confirm că într-adevăr aveți dreptate și nu poate exista decât această soluție, astfel încât comisia inițial sesizată în fond să discute fiecare proiect de lege în parte, după care să se pronunțe ca atare și să sesizeze plenul cu fiecare proiect de lege în parte. Altfel, am ajunge în situația deja sesizată de Curtea Constituțională, în legătură cu un proiect de lege deja cunoscut, cu privire la care nu s-au respectat procedurile parlamentare.

Deci, cred că soluția indicată de dumneavoastră este cea absolut corectă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bivolaru, poftiți.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu tot respectul pentru colegul, domnul Olteanu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dar înseamnă că în acest context noi trebuie să operăm cât se poate de rapid modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Avem precizare clară în regulament, și nu este nouă, este în regulamentul inițial această precizare, că în momentul când o comisie primește mai multe inițiative, nu are importanță că sunt proiecte de legi sau sunt ordonanțe, aici este discuția și poate să-și spună punctul de vedere, eventual, Comisia juridică, de disciplină și imunități și să încercăm să modificăm Regulamentul Camerei Deputaților. Deci, când primește un set de proiecte de legi, pe același domeniu de activitate în discuție, așa se întâmplă la un moment dat, două, trei sau patru, va face un raport comun. Sigur că în raportul comun se axează pe unul din proiectele de legi care este cel mai consistent și pe celelalte le respinge.

Acest lucru a făcut acum Comisia pentru industrii și servicii, respectând întrutotul acest regulament.

Ineditul situației, domnule președinte, constă într-adevăr în faptul că ne vom întâlni în acest context cu cele două proceduri, să spune, neidentice. Senatul a discutat fiecare ordonanță în parte și a făcut raport, exact cum a spus domnul președinte Olteanu, iar noi, Camera Deputaților, am respectat propriul nostru regulament și în condițiile acestea probabil că la această mediere va fi o mediere care într-adevăr, eu știu, va trebui să ne întrebuințăm intelectual mai mult, ca să iasă o mediere bună. Dacă nu, probabil că va trebui să ne punem de acord cu Senatul în această procedură legislativă, domnule președinte, cum procedăm la medieri.

Deci, avem și regulamentul la care lucrăm acum, Regulamentul ședințelor comune, eventual, sau la medierile respective, pentru astfel de situații. Este o problemă mai complicată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu, din moment ce am votat restituirea la comisie, vă propun să sistăm dezbaterile pe această chestiune foarte controversată. Urmează ca pe baza punctului de vedere ce-l va exprima și Comisia juridică, de disciplină și imunități să adoptăm cea mai înțeleaptă soluție.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată (amânarea votului final).  

Haideți să trecem la următorul proiect, cel de la pct. 44, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată. Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

   

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Apariția mai multor operatori feroviari, ca urmare a divizării SNCFR și a aplicării la intern a regulamentului privind transportul internațional feroviar al mărfurilor periculoase, precum și necesitatea unei aplicări unitare a reglementărilor privind siguranța traficului intern și compatibilitatea lui cu traficul internațional, au impus emiterea Ordonanței Guvernului nr. 49 care, de fapt, are trei obiective: stabilește, pe de o parte, cadrul juridic necesar, în al doilea rând desemnează Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței ca împuternicit, cu aprobarea modificărilor amendamentelor la Regulamentul Internațional (RI) și în al treilea rând prevede înființarea Comitetului Interministerial pentru transportul mărfurilor periculoase, lucru care s-a realizat ulterior în 2000, prin Hotărârea Guvernului nr. 323.

Ca urmare, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea prezentei ordonanțe. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru industrii și servicii? Domnul Antal, președintele Comisiei pentru industrii și servicii.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 8 mai 2000 și are ca scop aplicarea în traficul feroviar intern a prevederilor Regulamentului privind transportul internațional feroviar al mărfurilor periculoase, în vederea asigurării compatibilității traficului intern cu traficul internațional.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a examinat proiectul de lege în ședința din 28 august 2001 și a hotărât avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și aveți raportul prezentat, cu mici amendamente pe formă. Pe fond nu sunt amendamente. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri? Nu. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței, potrivit celor propuse în raport.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic din lege, care cuprinde dispoziția de aprobare a ordonanței. Urmăriți, vă rog, amendamentul 2 al comisiei, care propune simplificarea logică a acestui text și renumerotarea lui în art. I, ca urmare a introducerii unui art. II, pe care îl vom vedea la sfârșitul raportului.

Cine este pentru reformularea articolului unic din lege, potrivit amendamentului 2? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat textul art. I.

Vă rog să urmăriți raportul. La pagina 3, amendamentul 10.

Stimați colegi,

Domnul deputat Gaspar îmi semnalează un lucru obligatoriu. Dacă urmăriți raportul, comisia propune mai multe amendamente la ordonanță și, în consecință, textul art. I ar trebui să sune: "Se aprobă ordonața cu următoarele modificări"...

Eu, însă, inversez puțin lucrurile și vom dezbate întâi modificările ordonanței și dacă acestea sunt admise, atunci revenim la dispoziția de aprobare...

Trecem la titlul ordonanței. Comisia nu are amendamente la el. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art. 1, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 2 din ordonanță. Vă rog să urmăriți amendamentul 5 din raport, care cuprinde ușoare modificări de formulare. Nu este vorba de Ministerul Transporturilor, ci Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și nu este vorba de Convenția cu privire la transporturile internaționale feroviare (COTIF), ci OTIF.

Urmăriți cu atenți, deci, amendamentul 5.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5? Nu.

Adoptat în unanimitate și în consecință art. 2 alin. 1 din ordonanță va avea alcătuirea rezultată din amendament.

La art. 2 alin. 2 comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 3 alin. 1, 2 și 4 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Art. 3 are două alineate, iar poz. 1 este la art. 4.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, repet, la art. 3 alin. 1 și 2, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă dumneavoastră aveți? Neavând, sunt votate ambele alineate ale art. 3.

Iar la art. 4, de asemenea, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Revenim la articolul introductiv al proiectului de lege, care cuprinde dispoziția de aprobare: "Se aprobă, cu următoarele modificări..." Domnule Raduly, nu sunt și completări?

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră noul text al art. I al legii, care va suna în felul următor: "Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 49/ august 1999 privind..., publicată în..., cu următoarele modificări..."

Cine este pentru această formulare? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat această modificare.

După art. I din lege, urmează art. II, îl aveți la pct. 10 din raport. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 10? Nu aveți. Votat în unanimitate.

În consecință, proiectul de lege va avea un art. II, cu conținutul prevăzut în amendamentul nr. 10.

Parcurgând, așadar, proiectul de lege și ordonanța, urmează să supunem proiectul de lege votului final la ședința care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice și executarea silită a creanțelor la bugetul acestui fond (amânarea votului final).  

La următorul punct, 45, este înscris Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice și executarea silită a creanțelor la bugetul acestui fond.

Procedură normală.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

   

Domnul Dan Banciu:

Constatându-se că veniturile prevăzute a fi încasate conform Legii nr. 118/1996 la Fondul special al drumurilor nu s-au putut realiza de-a lungul anilor, s-a amendat pe rând Lega nr. 118 printr-o serie de ordonanțe, care au încercat să găsească soluții pentru o colectare ritmică și completă a acestui fond. În acest șir de ordonanțe, se înscrie și Ordonanța nr. 14/1999, care este în discuție astăzi.

Am avut o amplă discuție și la comisie, vizavi de măsurile pe care le propune această ordonanță și vă propunem, ca să nu le reluăm, pentru că ele vor fi prevăzute în analiza raportului și ministerul a fost de acord cu amendamentele care s-au propus la comisie, să fiți și dumneavoastră de acord să o aprobăm în forma în care s-a amendat în cadrul comisiei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnul ministru.

Domnule președinte al Comisiei pentru industrie Antal, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Istvan Antal:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege se referă la eliminarea întârzierilor în colectarea fondurilor pentru execuția unor lucrări de infrastructură rutiere și pentru menținerea operativității rețelei naționale de transport rutier. Comisia pentru industrie și servicii a analizat, în ședința din 28 iulie 2001, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice și executarea silită a creanțelor la bugetul acestui fond și, ținând seama de cele prezentate anterior, a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și prezentate în anexă. În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe text a proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege, în formularea adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege?

Stimați colegi de la Comisia pentru industrie și de la Comisia juridică, o să aprobăm o ședință specială pentru cele două comisii, pentru a vă lămuri puncte de vedere. Vă rugăm, acum, să ne permiteți să ne desfășurăm activitatea!

Deci, la articolul unic, comisia a formulat un amendament, la pct. 2 cu privire la care domnul ministru Gaspar dorește să intervină.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Este o intervenție pentru a ne pune de acord asupra unei exprimări unitare. Aceeași comisie, la proiectul pe care l-am discutat anterior, de aprobare a Ordonanței nr. 49/1999, a propus eliminarea din cuprinsul articolului unic a sintagmei: "emisă în temeiul art. 1 lit. h) pct. 6 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe". Deci, aceasta s-a întâmplat la proiectul anterior.

La proiectul pe care îl avem acum în discuție, nu a mai procedat în același fel și a introdus această sintagmă: "emisă în temeiul art.7 din Legea nr. 251 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe".

Adică, există o inconsecvență și ar trebui să ne punem de acord. Ori indicăm temeiul în baza căruia a fost dată ordonanța, adică, legea de abilitare, ori scoatem acest temei, ca proiectele să aibă același mod de prezentare. Deci, suntem cu două proiecte de la aceeași comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Intervenția este nu numai pertinentă, dar și logică. Precizarea temeiului emiterii nu este necesară și nu se obișnuiește.

În consecință, supun votului dumneavoastră structura art. I din cuprinsul legii, cu precizarea că se elimină din acest text sintagma: "Emisă în temeiul art. 1-7 lit. c)...", partea subliniată din textul Senatului. Și, în plus, se adaugă în final: "modificări și completări".

Cine este de acord cu această formulare? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu unanimitate, s-a adoptat această formulare a art. I.

Trecem, în continuare, la dezbaterea ordonanței.

La titlul ordonanței, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavostră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La titlul Cap. I, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavostră? Nu. Votat în unanimitate.

La art. I, comisia nu a avut obiecțiuni. Votat în unanimitate, dacă nici dumneavoastră nu aveți.

Titlul Cap. II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art. II, alin. 1, 2 și 3, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în unanimitate.

Art. III. Domnule deputat Bivolaru, am probleme. În raport, spuneți că art. III alin. 2 rămâne nemodificat, iar...

Există o contradicție între col. 2 și col. 3. Eu vă rog să urmăriți pe textul ordonanței, la art. 3 alin. 1, comisia propune un amendament, la pct. 9.Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 9? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art. 3 alin. 2, urmăriți, de asemenea, amendamentul nr. 10 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. În consecință, textul art. 3 alin. 2 a fost votat în formularea din amendamentul nr. 2.

La art. 4 alin. 1 și 2, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în consecință.

La art. 4 alin. 3, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 13 de la pag. 6. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. În consecință, art. 4 alin. 3 a fost modificat potrivit acest amendament, iar art. 4 în ansamblu va avea alcătuirea rezultată.

Titlul Cap. III. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La alin. 1 urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 15. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art. 5 alin. 2, 3 și 4. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votate în unanimitate.

La art. 5 alin. 5, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 19. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, art. 5 alin. 5 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului nr. 19.

La art. 5 alin. 6 nu există obiecțiuni de la comisie, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

În consecință, art. 5 va avea structura rezultată.

La art. 6 alin. 1, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 21. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul nr. 21 și, în consecință, art. 6 alin. 1 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 6 alin. 2. Comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art. 7 alin. 1, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Art. 7 alin. 2. Urmăriți amendamentul nr. 24, dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, acest text va avea alcătuirea rezultată, iar art. 7, de asemenea, compunerea rezultată din admiterea amendamentului.

Art. 8 alin. 1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveți. Votate în unanimitate.

Art. 8 alin. 3. Vă rog să urmăriți amendamentul nr. 27, care, de fapt, prevede reformularea denumirii ministerului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

În consecință, art. 8 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 9 alin. 1. Urmăriți amendamentul nr. 28. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate. În consecință, art. 9 alin. 1 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 9 alin. 2. Urmăriți amendamentul nr. 29, vă rog. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. În consecință, se adoptă și va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului nr. 29.

Art. 10 alin. 1. Urmăriți amendamentul nr. 30. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. Și, astfel, art. 10 alin. 1 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului nr. 30.

La art. 10 alin. 2, urmăriți amendamentul nr. 31. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 11 alin. 1 nu are amendamente, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art. 12. Vă rog să urmăriți amendamentul nr. 33. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art. 13. Nu există obiecțiuni din partea comisiei, dacă aveți dumneavostră? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 35, care cuprinde un art. II al proiectului de lege, îl mai supun încă o dată votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, adoptându-se amendamentul nr. 35, se adaugă art. I din proiectul de lege art. II.

Parcurgând legea și ordonanța pe texte, urmează să supunem proiectul de lege de aprobare a ordonanței votului final, care va fi fixat de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/1999 privind aprobarea Programului prioritar de construcție a autostrăzilor din România (amânarea votului final).  

Urmează proiectul înscris la pct. 46, aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/1999 privind aprobarea Programului prioritar de construcție a autostrăzilor din România.

Comisia pentru industrie este sesizată în fond.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

   

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea nr. 71/1996 care privea amenajarea teritoriului național a aprobat în Secțiunea I – Căi de comunicație lucrările de infrastructură rutieră de interes național, lucrări care constituie utilitate publică. Legea definea rețelele naționale de căi de comunicații, autostrăzile, nu stabilea însă proiecte prioritare și a apărut această necesitate care, corelată cu o serie de modificări vizând modul de construcție al drumurilor rapide, al drumurilor exprese, au generat apariția acestei ordonanțe.

În urma discuțiilor pe care le-am avut în Comisia pentru industrie și servicii, am căzut de acord asupra modificărilor anumitor puncte din ordonanța inițială și a anexei privind prioritățile și lungimile de autostrăzi care se vor construi, astfel încât vă rugăm să fiți de acord cu forma care a rezultat din această discuție în cadrul comisiei. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al Comisiei pentru industrie, vă rog să vă prezentați raportul.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege în discuție se referă la stabilirea unui program prioritar de construcție a autostrăzilor din România, așa cum vi s-a prezentat de către inițiator, prevăzut în Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea 1 – Căi de comunicații, care definește rețelele naționale de căi de comunicații, însă nu stabilește prioritățile.

Autostrăzile și drumurile naționale cu 4 benzi de circulație prevăzute în programul prioritar fac parte din coridoarele transeuropene de transport rutier care traversează sau au punct final în România sau prezintă posibilitatea realizării unor legături cu alte coridoare transeuropene de transport rutier care traversează teritoriul statelor vecine cu România.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Și țin să menționez că toate cele prevăzute în acest raport și în anexă au fost discutate împreună cu specialiștii de la Ministerul Transporturilor și a fost agreată și de către inițiator acea formă de prezentare pe care o aveți în față. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Damian Brudașca, de a Grupul parlamentar PRM. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Apreciez ca extrem de utilă adoptarea acestei legi privind Programul prioritar de construcție a autostrăzilor și drumurilor naționale cu 4 benzi. Consider că este inspirată includerea în program și a autostrăzii care leagă frontiera de vest, respectiv Borșul, de Cluj-Napoca, având în vedere importanța economică și în alte domenii a acestui perimetru. Regret că nu se continuă această autostradă de la Borș spre Brașov, prilejuindu-se în acest fel o economie importantă în domeniul transporturilor de mărfuri, al transporturilor de persoane și creându-se posibilitatea de legătură cu celelalte zone geografice ale țării și din afara țării.

Un alt aspect pe care eu îl aduc în atenția dumneavoastră și pe care îl consider ca fiind o necesitate în viitorul foarte apropiat este să se procedeze, așa cum se procedează în cazul municipiului București, unde a fost inclusă realizarea celor două centuri de ocolire, absolut necesare în condițiile unei aglomerații cu totul și cu totul excepționale în această zonă, și consider că în viitorul apropiat programul acesta național va trebui să fie completat cu ideea includerii unor centuri de ocolire a tuturor marilor orașe. Vă dau ca exemplu în acest sens situația din municipiul Cluj-Napoca, unde, datorită absenței unei centuri de ocolire și datorită efectuării transportului pe Dealul Feleacului, din 1997 și până în prezent, au avut loc frecvente accidente, soldate cu peste 50 de miliarde de lei pierderi materiale, cu numeroase pierderi umane și cu foarte numeroase accidentări grave, la participanții la trafic.

Consider, în consecință, că în etapa imediat următoare Ministerul Transporturilor va trebui să ia în atenție acest proiect de realizare a centurilor de ocolire, și datorită faptului că în felul acesta se vor asigura, în perspectivă, și eliminarea emisiei de noxe, reducerea frecvenței accidentelor de circulație, detensionarea marilor centre urbane de pe cuprinsul țării.

Salut, așa cum spuneam, această inițiativă, sper să fie adoptate de către cei prezenți propunerile făcute de comisie și, din acest punct de vedere, țin să îi mulțumesc domnului președinte al Comisiei pentru industrie, ca a avut în vedere includerea în program și a tronsonului Borș-Cluj-Napoca, apreciind-o ca fiind în interesul tuturor cetățenilor din această zonă, indiferent de etnia căreia îi aparțin. Sper că, de această dată, vom dovedi interes și că interesul celor care ne-au trimis în Parlament este mai presus de orice jocuri politice conjuncturale. Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Raduly, din partea Grupului parlamentar UDMR, dorește, de asemenea, să intervină.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să vă spun, de la bun început, că, într-adevăr, ceea ce dezbatem acum este un aspect important. Cred că cunoaștem, pe de o parte, cu toții importanța autostrăzilor din punct de vedere al economiei, din punct de vedere al facilităților pe care acestea le reprezintă, nu numai pentru facilitarea transportului, ci și pentru că reprezintă o "coloană vertebrală" în regiunea respectivă, în ceea ce privește dezvoltarea economică. Putem să avem în vedere țările vecine, în care s-au realizat aceste autostrăzi și dezvoltarea colaterală, pe o rază de 20-30 de km sau pe fâșia de 20-30 de km adiacentă.

Trebuie să mai spunem un lucru, că, mai mult decât atât, eu, personal, cred că autostrăzile reprezintă, la acest început de secol 21 "cordonul ombilical" cu Europa. Și, din acest punct de vedere, într-adevăr, trebuie să facem pași hotărâți și importanți pe viitor.

Ceea ce a făcut comisia, la o inițiativă a Guvernului anterior din 1999, nu a fost altceva decât, pe de o parte, am încercat să aducem reglementarea în concordanță cu noul program de guvernare, iar, pe de altă parte, cu anumite lobby-uri locale, dacă vreți să le spunem așa, inițiative locale în această privință.

Drept urmare, s-au întâmplat două lucruri: s-a introdus în acest proiect de lege conceptul de "drum cu 4 benzi de circulație" și acum avem, pe lângă autostrăzi, și aceste drumuri, pe care am putea să le considerăm oarecum drumuri rapide, drumuri exprese, pe viitor. Iar, pe de altă parte, s-a lărgit sfera de prevedere a acestei ordonanțe și asupra altor autostrăzi, decât Coridorul 4 stricto-sensu și, astfel, la inițiativa domnului președinte al comisiei, deputatul UDMR Antal Istvan, a apărut în acest proiect, pe care sper să-l sprijiniți, tronsonul Borș-Cluj. Bineînțeles, așa cum subliniam înainte, la un lobby făcut de deputații din regiune, de autoritățile locale de acolo.

În același timp, s-au introdus o serie de drumuri pe 4 benzi, dintre care aș aduce în atenție doar tronsonul dintre București și Giurgiu. Știm cu toții că mai sunt lucruri de făcut.

în încheiere, i-aș spune antevorbitorului meu că faptul că, în aceste priorități, nu apare continuarea autostrăzii de la Cluj înspre Brașov, de exemplu, pe varianta Târgu Mureș, acest lucru nu înseamnă că ea nu se va realiza, înseamnă doar că o prioritate, în momentul de față, o reprezintă acest prim tronson de la Borș la Cluj.

În consecință, noi susținem acest proiect de lege, așa cum el a fost întocmit de Comisia pentru industrie și servicii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței. Vă rog să urmăriți în paralel textele, împreună cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a operat propuneri de modificări. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Urmăriți, vă rog, înainte de a aproba cuprinsul articolului unic, titlul ordonanței. Comisia propune, prin alin.2, să fie modificat. Vă rog să urmăriți alin.2 și să-mi precizați dacă aveți obiecțiuni la noul titlu. Nu. În consecință, a fost adoptat alin.2, care cuprinde noul titlul al ordonanței de urgență.

Vă rog să urmăriți raportul. Sunt mai multe amendamente care modifică ordonanța și, în consecință, textul articolului unic al proiectului de lege va avea cuprinsul care rezultă în mod logic: "Se aprobă Ordonanța nr.16/1999...", cu titlul reformulat, cum l-ați votat, "...cu următoarele modificări..."

Stimați colegi,

Încă o dată: textul unic al proiectului de lege care va deveni de fapt art.I, va avea cuprinsul pe care vi-l propune comisia la amendamentul de la pct.3: "Se aprobă Ordonanța...", cu noul titlu, la care se adaugă "...cu următoarele modificări...".

Cine este pentru această alcătuire a art.I? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat art.I.

Urmăriți, vă rog, amendamentul de la pct.11, care cuprinde art.II, în care se spune: "Ordonanța Guvernului nr.16/1999...", și aici trebuie menționat titlul ei exact, așa cum l-am votat la amendamentul de la pct.3 – "...astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, va fi publicată în Monitorul Oficial...", dându-se articolului și alineatului o nouă numerotare.

Dacă sunteți de acord cu acest text.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem, în continuare, la textele ordonanței de urgență. Titlul l-am votat.

La art.1, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.4. Nu aveți. În consecință, art.1 se aprobă în unanimitate, potrivit amendamentului de la pct.4.

La art.2, urmăriți amendamentul de la pct.5. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu aveți. Se adoptă, în unanimitate, amendamentul de la pct.5 și, în consecință, noua formulare a art.2.

La art.3, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.6. Nu aveți. Votat în unanimitate și, în consecință, art.3 va avea alcătuirea rezultată.

La art.4 alin.1, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.7. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.7. Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, art.4 va avea alcătuirea rezultată.

La art.4 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.8. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu aveți. S-a adoptat și amendamentul de la pct.8, cu noua alcătuire a art.4 alin.2 și, în consecință, art.4 în totalitate va avea, cu votul dumneavoastră, alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentelelor.

La art.5, urmăriți amendamentul de la pct.9. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, art.5 se votează în alcătuirea rezultată.

La art.6, urmăriți amendamentul de la pct.10. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost votat în unanimitate amendamentul de la pct.10 și, în consecință, noua alcătuire a art.6.

Vă rog să constatați că, prin aceasta, am parcurs și proiectul de lege și ordonanța. Mai urmează să vă pronunțați și asupra anexei, care cuprinde programul prioritar privind construcția de autostrăzi.

Reveniți la program și urmăriți partea a doua a raportului, care cuprinde amendamentele la această anexă.

Titlul anexei și al programulului este modificat. Urmăriți, vă rog, raportul la anexa nr.2 – "Program prioritar privind construcția de autostrăzi și drumuri naționale cu patru benzi de circulație din România". Dacă aveți obiecțiuni la acest nou titlul al programului. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.1, care în program este "București – Pitești", urmăriți amendamentul de la pct.1 din raportul suplimentar – "Tronsoane de autostradă amplasate pe coridoarele europene de transport nr.IV și IX".

Urmăriți, vă rog, încă o dată amendamentul de la pct.1 din anexa nr.2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, pct.1 din program va avea alcătuirea rezultată.

La amendamentul de la pct.2, - "Autostrăzi". Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.2 din raportul la anexă. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.3, poz.1 – "București – Pitești 96 de kilometri", text din ordonanță, în raport se propune "București – Pitești 96 de kilometri". Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.3 din anexa nr.2.

La amendamentul de la pct.4, cu privire la ruta București – Constanța, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4, la coloana 2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.5, pag.7 din raport, vă rog să urmăriți noua formulare. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.6, cu privire la centura București Nord, vă rog să urmăriți formularea propusă de comisie. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.7, cu privire la ruta București – Ploiești, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.8, "...Ploiești – Comarnic 36 de kilometri...", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.9, "...Comarnic – Brașov...", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.10, "...Borș – Oradea – Cluj...", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.11, "...Pitești – Sibiu, Sibiu – Lugoj, Lugoj – Nădlac...", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.12, "... Ploiești – Albița...", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.13, "Total tronsoane autostrăzi", dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.14, "Drumuri naționale cu patru benzi", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.15, "...București – Giurgiu...", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.16, "...Brașov – Sibiu...", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.17, "...Cernavod㠖 Constanța...", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.18, "Total tronsoane", dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Domnul Leonăchescu vrea să solicite o precizare din partea inițiatorilor și a comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O chestiune de redactare: avem în această anexă un capitol, cap.I, "Autostrăzi". Dacă priviți în continuare, lipsește cap.II. Cred că la poz.14 trebuie pus cap.II, în fața denumirii "Drumuri naționale cu patru benzi de circulație", și rog inițiatorul și comisia să se pronunțe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Observația este pertinentă, și nevoia inserării cap.II este evidentă.

Deci, supun votului dumneavoastră ca, după amendamentul de la pct.14 din anexă, să se adauge un capitol, cap.II, "Drumuri naționale". Practic, amendamentul de la pct.14 trebuie să fie numerotat II, "Drumuri naționale cu patru benzi de circulație".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră anexa, în structura rezultată din adoptarea amendamentelelor.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței, urmează să supunem proiectul de lege votului final, care va fi stabilit într-o ședință fixată de Comitetul ordinii de zi.

Pct.47 l-am parcurs.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (amânarea votului final).  

La pct.48 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

   

Domnul Alin Burcea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta ordonanță recunoaște interesul prioritar pentru activitatea turistică și vizează să creeze condițiile necesare punerii în valoare în mod durabil a resurselor sale, inclusiv pentru contribuția optimă a sectorului la dezvoltarea generală a țării.

În acest scop, stabilește, în conformitate cu legile în vigoare și în armonie cu dispozițiile comunitare, principiile și orientările rezultând din strategia adoptată de Guvern în favoarea turismului.

Prezintă, de asemenea, regulile și mijloacele funcționării armonioase a activității turistice în cadrul pieței naționale și internaționale, bazate pe descentralizarea puterilor publice și dezvoltarea inițiativei private, într-o economie de tranziție.

Ordonanța reglementează, în acest spirit, organizarea generală a turismului, definește instituțiile specializate ale statului și competențele lor, ca și cele ale județelor și comunelor. Astfel, în primul capitol, se definesc principalii termeni din turism, cu semnificația lor adoptată de majoritatea țărilor europene și de Organizația Mondială a Turismului.

De asemenea, cap.II, "Patrimoniul turistic", cuprinde reglementările necesare pentru atestarea, evidențierea, valorificarea și protejarea acestuia, înființând, în cadrul Ministerului Turismului, Registrul Patrimoniului Turistic. În acest fel, va exista o evidență a patrimoniului turistic înscris pentru valorificare, ceea ce va permite atât aplicarea legislației, cât și compararea permanentă de resurse și patrimoniu valorificat.

De asemenea, se stabilesc condițiile și criteriile de înființare sau de limitare a zonelor și stațiunilor turistice, caracterul acestora de zone protejate, atenția de care trebuie să se bucure din partea autorităților administrației publice și a Guvernului, pentru dezvoltarea lor armonioasă, într-un mediu protejat.

Cap.III tratează cadrul instituțional, statutează oportunitatea înființării Consiliului Consultativ al Turismului, în legătură cu corelarea acțiunilor din industria turistică, cu activitatea celorlalte ramuri ale economiei naționale și participarea organizațiilor profesionale la elaborarea politicii generale a turismului românesc.

De asemenea, se statutează obligativitatea brevetului de turism, pentru a putea conduce o agenție de turism sau o structură de primire și, de asemenea, a licenței de turism pentru înființarea unei agenții.

Un loc important în această ordonanță este deținut de drepturile și obligațiile agentului economic din turism, cu rol deosebit în disciplinarea activității, asigurarea responsabilităților și limitarea drastică a abaterilor de la regulile de bază ale turismului, cu efect direct asupra obținerii serviciilor la nivel de calitate, de standard internațional.

Cap.V, "Mijloace financiare și sprijinul statului", dezvoltă facilități pentru stimularea modernizării și realizării de construcții noi pentru serviciile turistice, în condițiile specificate de strategia și programul anual de dezvoltare a turismului.

Încălcarea unora din prevederile ordonanței se sancționează cu amenzi cuprinse între 10 și 15 milioane de lei.

Considerăm că aplicarea acestei ordonanțe va influența considerabil calitatea serviciilor turistice din România și, bineînțeles, ridicarea acestora la nivel standardelor internaționale.

Față de cele prezentate mai sus, a fost întocmit actual proiect de ordonanță, pe care îl supunem Parlamentului spre aprobare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul președinte al Comisiei pentru industrii, domnul Antal.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 16 noiembrie 1999, încă din legislatura trecută, iar în comisia noastră s-au admis amendamente suplimentare.

Țin să menționez, poate într-o completare la cele prezentate de domnul secretar de stat, un element deosebit de important în acest proiect de lege este introducerea conceptului de "patrimoniu turistic" și a modalităților concrete de individualizare și evidențiere a bunurilor care le constituie. La fel și obligativitatea "brevetului de turism", așa cum vi s-a prezentat.

Noi considerăm că aplicarea acestei ordonanțe va influența considerabil calitatea serviciilor turistice din România și ridicarea acestora la nivelul standardelor internaționale.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a reexaminat proiectul de lege în ședința din data de 6 iunie 2001 și, ca urmare a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei și de către reprezentantul Ministerului Turismului cu privire la obiectul Ordonanței Guvernului nr.58 din 1998, s-a hotărât, pe fond, menținerea raportului de adoptare, cu amendamente admise și respinse, raport care a fost depus cu nr.2047/3 din data de 22.06.2000, corelat cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.24/2001, după cum reiese din anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulțumesc.

Trecem să dezbatem proiectul de lege și ordonanța de urgență.

Vă rog să urmăriți și proiectul de lege, și ordonanța, și raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni.

Domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem o pasiune deosebită pentru a redacta titluri sofisticate, lungi, greoaie. Există norme și recomandări pentru a redacta titluri expresive, scurte și care să reflecte conținutul. Iată, spre exemplu, noi avem un asemenea titlu: "Ordonanță privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România".

În această ordonanță, la art.1 alin.2, apar și alți termeni, în afară de "organizare". Apare "coordonare și dezvoltare a turismului" etc. Deci, legea nu se referă numai la cele două componente – organizare și desfășurare, ci și la alte componente, cum ar fi: normarea, poliția și, în fond, dezvoltarea turismului.

În consecință, eu vă propun un titlu mai scurt, mai elegant, care să sune așa: "Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.58 privind dezvoltarea turismului în România". Vă mulțumesc.

O asemenea propunere cuprinde toate elementele enunțate mai pe larg în conținutul ordonanței și în titluri, sumar. Nu se trece în titlu tot inventarul magaziei la capitolul turism.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bivolaru, din partea comisiei.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Comisia este de acord să simplificăm poziția respectivă, pentru că, într-adevăr, este un balast. Pentru poz.1, facem pe de acum propunerea respectivă: să eliminăm. Raportul este vechi, de mai bine de un an de zile; noi l-am reiterat așa cum a fost. Să eliminăm tot acel balast și de la poz.1, privind temeiul în baza căruia s-a emis această ordonanță.

Deci, suntem de acord cu această simplificare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Fără a mă pronunța de la pupitru, eu v-aș ruga totuși să reflectați dacă nu este totuși păcat să ne risipim timpul și energiile discutând titluri.

Dacă vă uitați în cuprinsul ordonanței, acesta are și dispoziții care vizează organizarea turismului. El este destul de sintetic.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

La poz.1, noi suntem de acord cu simplificarea acelei trimiteri în legătură cu temeiul care bazează producerea ordonanței, dar dorim ca titlul ordonanței să rămână acela care este stabilit de către inițiator.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul dorește să intervină?

Stimați colegi,

Rugămintea este să vedeți exact amendamentul de la pct.1, cu privire la articolul unic, și să aveți în vedere intervențiile făcute, cele cu privire la eliminarea sintagmei "emise în temeiul art.1 pct.14 lit.b) din Legea nr.148/1998", sintagmă pe care am eliminat-o din toate titlurile de până acum.

Cu eliminarea acestei sintagme și cu adăugirea "modificări și completări", supun votului dumneavoastră cuprinsul articolului unic, care practic înglobează și titlul ordonanței de urgență.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Deci, cu o abținere, s-a adoptat noul titlu, care, repet, nu cuprinde sintagma "emise în temeiul", dar nici nu elimină sintagma "organizarea și desfășurarea activității de turism".

Trecem, în continuare, la parcurgerea textului. Titlul legii a rămas în formularea prezentată. Textul articolului unic a fost votat, potrivit amendamentului de la pct.1, cu eliminarea acelei sintagme.

La pct.1 din articolul unic, vă rog să urmăriți lit.b) și d), care sunt modificate de Senat. Dacă aveți obiecțiuni la acest text modificat de Senat. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vă rog, în continuare, să urmăriți amendamentul de la pct.2 al comisiei, care, după lit.n) din ordonanță, introduce o nouă literă, lit.o). Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2 al comisiei, cel privitor la lit.o). Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.2 din proiectul de lege, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

După pct.2 din lege, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.3 al comisiei, care propune ca, la art.20, să se introducă o nouă liniuță. Urmăriți, vă rog, amendamentul de la pct.3. Dacă aveți obiecțiuni la el. Nu. Amendamentul de la pct.3 a fost adoptat și, în consecință, după pct.2 va urma și acest amendament.

La pct.3, vă rog să urmăriți pct.3 din proiectul de lege adoptat de Senat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4. Înainte de pct.3, comisia propune, la amendamentul de la pct.4, modificarea art.26. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, vom avea încă un punct, în afară de cel introdus adineauri, cu privire la art.20.

Urmează pct.3. Dacă aveți obiecțiuni la acesta. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Votând cele trei puncte din proiectul adoptat de Senat, plus cele două pe care le-am adoptat noi prin votarea amendamentelelor de la pct.3 și 4, urmează să ne mai referim la un alt amendament, cel de la pct.5, care vizează introducerea art.II în cuprinsul proiectului de lege, care cuprinde dispoziția de republicare a legii. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.5. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

La titlul ordonanței de urgență, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Votat în unanimitate.

La art.1, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

La art.2, în afară de ceea ce a modificat Senatul și noi am fost de acord votând, vă rog să aveți în vedere că am introdus, după lit.n) și lit.o), amendamentul de la pct.2. Dacă mai aveți alte observații. Nu. În consecință, art.2 din ordonanță va avea alcătuirea rezultată din votarea pct.1 din proiectul de lege, astfel cum a fost formulat de către Senat și a amendamentului de la pct.2, votat de dumneavoastră.

La titlul capitolului II, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici Senatul.

Votat în unanimitate.

Art.3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 – dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Titlul capitolului III – nu aveți obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Art.15, 16, 17, 18, 19, 20 – dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vă amintesc, la art.20, după ultima linioară, noi am votat amendamentul 3, care introduce o linioară nouă.

În consecință, supun votului dumneavoastră art.20, așa cum rezultă din adoptarea amendamentului 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.21 - dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului 4 - dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.22, 23, 24, 25 - dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.26 din ordonanță. Am votat amendamentul 4 din raport, cu noua alcătuire a art.26.

Deci dacă mai aveți obiecțiuni la acest articol. Nu.

Votat art.26, în formularea rezultată din amendamentul 4.

Art.27, 28, 29, 30 - dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.30, domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în țara limbii române și ar trebui să fim atenți la redactările pe care le livrăm. Spre exemplu, ...

La ce articol suntem?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Art.30. Dumneavoastră vreți să vă referiți, probabil, la art.27 alin.1: "persoana fizică care"

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Da, e vorba de această întâlnire a cuvintelor "persoana fizică care".

Eu aș ruga comisia sau inițiatorul să dea o altă formulare. Sună foarte urât.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru a fi operativi, eu mă fac mesagerul domnului secretar Leonăchescu, care propune: "persoana fizică însărcinată să asigure conducerea...". Deci, în loc de particula "care", "însărcinată să asigure".

Dacă sunteți de acord cu această formulare? Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim la art.30.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.31, 32, 33, 34, 35 - dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului V.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.36, 38, 39 - dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VI - dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.40, 41, 42 - dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VII. Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.43, 44, ultimele - dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

Am parcurs proiectul de lege și ordonanța, analizând și adoptând textele acestea.

Urmează să supunem acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final pentru ședința care va fi fixată de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantității de 3 milioane tone cărbune energetic de către Adminitrația Națională a Rezervelor de Stat în anul 2001 (amânarea votului final).  

Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantității de 3 milioane tone cărbune energetic de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat în anul 2001; procedură de urgență.

Domnul deputat Antal, președintele Comisiei de industrii este invitat să ne propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal István:

Propunem pentru dezbatere 5 minute și 1 minut pentru intervenții, dacă sunt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă există precizări sau intervenții prealabile? Nu există.

În consecință, începem cu titlul proiectului de lege.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Dacă la cuprinsul articolului unic al proiectului de lege aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

Domnul deputat Gaspar, atent la regulile de tehnică legislativă, vă propune ca, în cuprinsul articolului unic, să punem mențiunea necesară, pentru identificarea ordonanței de urgență. Deci: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr.100/2001 publicată în "Monitorul Oficial" nr. ", deci numărul respectiv.

Dacă sunteți de acord cu această formulare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.1 și 2.

La art.1, domnul deputat Leonăchescu, domnul secretar Leonăchescu are o intervenție.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În art.1, avem formulată următoarea sintagmă: "ca stoc rezervă de stat", pentru ca în finalul art.1 alin.1 să avem: "nomenclatorul produselor rezervă de stat", în aceeași foarte, foarte dezvoltată și alambicată frază. Când zicem "stoc", automat zicem "rezervă" și viceversa. Eu cred că întâlnirea acestor doi termeni în aceeași expresie este nefericită.

Poate că, având în final "nomenclatorul produselor rezervă de stat", ajungem la o redactare îmbunătățită. Și eu aș propune, în acest sens, ca ceea ce avem între virgule "ca stoc rezervă de stat" să se elimine, pentru că automat intră în nomenclatorul produselor rezervă de stat și nu poate să fie decât o rezervă sau un stoc în această rezervă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bivolaru, poftiți.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Referirea pe care o face colegul nostru, domnul deputat Leonăchescu... sigur, aparent pare un pleonasm "stoc rezervă".

Domnule președinte, de data aceasta, rezerva este o definire calitativă, nu este o definire cantitativă. În aceste, să spunem, depozite de stat, aceste rezerve ale statului sunt definite ca "rezervă" separat din anumite produse. Anumite mărfuri, anumite cantități sunt definite ca rezervă, care sunt intangibile și, în condițiile acestea: "pe total stocuri, din care stoc rezervă". Deci definirea de "stoc rezervă" trebuie să rămână așa cum este. Este o problemă gestionară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva să intervină? Inițiatorul?

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea colegului nostru, de eliminare a sintagmei "ca stoc rezervă de stat". Ați ascultat și explicațiile domnului Bivolaru, cu care este de acord și inițiatorul.

Cine este pentru eliminarea acelei sintagme? 3 voturi, insuficient pentru adoptarea acestei propuneri.

Deci nu s-a votat eliminarea sintagmei "ca stoc rezervă de stat".

Au votat pentru eliminare doar 3 colegi.

La art.2 și 3, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Art.4, 5 și 6 – dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Parcurgând proiectul legii și ordonanța de urgență, urmează să supunem proiectul votului final.

Stimați colegi,

Vă rog să vă uitați la art.5, ceea ce îmi semnalează corect domnul ministru Gaspar, la art.5 alin.2, trimiterea la prevederile art.5 alin.3 este greșită pentru că, în realitate, este vorba de alin.4.

Sunteți de acord să facem această corectură materială? Obligatoriu. Mulțumesc.

În unanimitate, s-a aprobat.

Din nou, în numele colegului meu, pentru că eu nu pot să fac propuneri, în numele domnului secretar Leonăchescu, vă rog să urmăriți, la art.6, după verbul "se vor aproba", trebuie puse virgule: "Prin Ordin comun al ministrului finanțelor publice și ministerului industriei și resurselor..."

Poftiți, domnule. V-am furat inițiativa.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte și vă mulțumesc foarte mult pentru că mă ajutați.

Noi avem aici o propozițiune secundară care trebuie pusă între virgule: "Se vor aproba,..." și acum trecem la alt gând "...prin Ordin comun al ministrului finanțelor publice și ministrului industriei și resurselor," și am încheiat acest al doilea gând, continuăm pe primul "normele metodologice de aplicare a acesteia". Deci: "Se vor aplica normele" este întreruptă prin propozițiunea aceasta secundară și trebuie puse virgule.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci sunteți de acord cu această rigoare gramaticală, introducerea celor două virgule? Mulțumesc.

Toată lumea e de acord.

Vom supune proiectul de lege, cu modificările aprobate, votului final din ședința pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/1999 pentru modificarea Ordonanței nr. 118/1999 privind achizițiile publice (amânarea votului final).  

Trecem, în continuare, la proiectul de lege înscris la punctul 50: aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/1999 pentru modificarea Ordonanței nr.118/1999 privind achizițiile publice; procedură de urgență.

Am mai votat ceva astăzi cu privire la aceasta.

Poftiți, domnule președinte Antal.

   

Domnul Antal István:

Dacă îmi permiteți să fac o informare, totuși, pe scurt, privind acel raport suplimentar, prin care solicităm respingerea acesteia.

Practic, prin modificarea propusă, termenul de intrare în vigoare a Ordonanței nr.108, deci mă refer la Ordonanța nr.102 care propune o modificare a Ordonanței nr.118, termenul de intrare în vigoare se decalează de la 1 ianuarie 2000 la 1 martie 2000, iar hotărârile Guvernului și Ordinele ministrului finanțelor emise în baza prevederilor acestor ordonanțe se aplică după această dată.

În conformitate cu prevederea art.60, comisia a reexaminat proiectul de lege, în ședința din data de 13.06, și membrii comisiei au apreciat că această reglementare nu se mai justifică, din următoarele motive. În prezent, a fost adoptat un nou act normativ privind achizițiile publice, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice, care a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.241/11 mai 2001, care, la art.111, prevede clar: "la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se abrogă Ordonanța Guvernului nr.118/1999 privind achizițiile publice". Ca urmare, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/1999 pentru modificarea Ordonanței nr.118 privind achizițiile publice nu mai produc efecte juridice.

Față de cele expuse mai sus, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ordonanței.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem 2 minute pentru dezbateri și 1 minut pentru intervenții, dacă sunt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunteți de acord cu termenii de dezbatere? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă sau abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea propunerii de respingere a Ordonanței de urgență nr.202/1999.

Întreb, în primul rând, inițiatorul dacă este de acord cu propunerea de respingere.

Dacă din partea dumneavoastră dorește cineva să intervină? Nu.

În consecință, vom supune votului final propunerea de respingere a proiectului, în ședința destinată acestui scop de către Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.19/1997 privind transporturile (amânarea votului final).  

Punctul 51: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.94/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.19/1997 privind transporturile.

Domnule ministru, aveți cuvântul să prezentați acest proiect.

   

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Scopul ordonanței era de completare a Ordonanței nr.19 privind introducerea unor noi noțiuni, respectiv componente ale rețelei de transport de interes național și european și sisteme de management al traficului și sisteme de poziționare și navigație, ambele ca părți integrante ale sistemului național de transport. Evident că aceste completări aveau în vedere armonizarea cu prevederile legislației europene.

Totodată, s-au completat sarcinile MLPTV-ului, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, privind elaborarea și supunerea aprobării Guvernului a proiectelor prioritare din cadrul programelor de modernizare și dezvoltare a infrastructurilor de transport și privind elaborarea proiectelor de acte normative și aprobarea normelor tehnice destinate asigurării compatibilității sistemului național de transport cu sisteme de transport internaționale și aplicării reglementărilor specifice adoptate de autoritățile aeronautice ale statelor membre ale Comunității Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă informez că acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern în ședința din 31 octombrie 2000, iar Ordonanței Guvernului nr.19/1997 privind transporturile a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.197/1998 și republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.425/1998.

Ordonanța Guvernului nr.19 privind transporturile constituie, de fapt, un ghid care este folosit de utilizatorii de transporturi și de infrastructura transporturilor.

Prin Ordonanța Guvernului nr.94/2000, s-a propus completarea și modificarea unor prevederi ale Ordonanței nr.19 în legătură cu integrarea sistemului național de transport în sistemul european de transport, având în vedere și prevederile Deciziei nr.1629/1996 a Consiliului Europei, a Parlamentului European privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și având în vedere că România este traversată de coridoare transeuropene de transport nr.4 rutier și feroviar, nr.7 căi navigabile interioare și nr.9 rutier și feroviar.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a analizat, în ședința din 6 iunie 2001, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.94/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.19 și, ținând seama de cele prezentate anterior, a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

Vă rog să urmăriți, în paralel, legea, ordonanța și raportul.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a făcut obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, vă rog să urmăriți amendamentul 2, prin care comisia elimină acea sintagmă "emisă în temeiul", pe care am eliminat-o în toate cazurile asemănătoare și adaugă "cu următoarele modificări și completări", renumerotând acest articolul unic art.I, pentru că va exista un art.II, probabil cu dispoziția de republicare.

Dacă sunteți de acord cu textul amendamentului 2? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În consecință, adoptându-se amendamentul 2, textul art.I din proiectul de lege va avea alcătuirea aici prezentată.

Trecem la ordonanță.

În ceea ce privește titlul ordonanței, nu au existat din partea comisiei modificări.

De asemenea la articolul unic al ordonanței, la preambulul articolului unic, partea introductivă, de fapt, a Ordonanței nr.19 "se modifică și se completează".

Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanță, cel care se referă la alin.1 al art.1, vă rog să urmăriți amendamentul 4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În consecință, punctul 1 din ordonanță, cel referitor la art.1 alin.1, va avea conținutul rezultat din amendamentul 4.

La art.1 alin.1 din ordonanță, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.2 cu privire la lit.a), b), comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 2 art.2, vă rog să observați că ordonanța adaugă lit.d): "sisteme de management ale traficului, sisteme de poziționare și navigație".

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Să urmăriți amendamentul 9, cel care privește lit.c) din art.2, pe care Guvernul n-o modificase prin ordonanță, dar propune spre modificare comisia, prin amendamentul 9.

Deci dacă sunteți de acord cu amendamentul 9?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul 9 și, deci, modificarea lit.c) din art.2.

Punctul 3 din Ordonanța Guvernului, comisia nu propune nici o modificare, dar întreb acum, pentru a fi suficient... Nu, punctul 3 se referă la art.10.

Deci art.3 din ordonanță rămâne nemodificat, art.4 la fel.

La art.5 alin.2 din ordonanță, mai exact din Ordonanța nr.19, comisia ne propune un amendament, nr.32, deci pentru art.5 alin.2.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 32? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În consecință, prezenta ordonanță va modifica art.5 alin.2, potrivit amendamentului 32.

Pentru art.6, 7 și 8, comisia nu propune nici un fel de amendament.

La art.9 din Ordonanța nr.19, comisia propune amendamentul 37.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În consecință, se va adăuga ordonanței, la articolul unic, încă un punct care modifică art.9.

Tot la art.9 din Ordonanța nr.19, comisia ne propune, prin amendamentul 39, modificarea alin.3.

Dacă aveți obiecțiuni la punctul 39? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În consecință, se va adăuga un nou punct în ordonanță, care modifică art.9 alin.3.

La amendamentul 41, vă rog să urmăriți, comisia propune un alin.5.

Dacă sunteți de acord cu amendamentul 41? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, se adaugă ordonanței un nou punct care va fi numerotat potrivit numărului curent care urmează și se referă la art.9 alin.5.

În continuare întreb dacă la actualul pct.3 care va fi renumerotat din ordonanță, aveți obiecțiuni la lit. b) al art.10. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Tot la art.10, vă rog să urmăriți amendamentul 46 care modifică lit.c) din art.10. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 46? Nu aveți. Votat în unanimitate.

În consecință, la ordonanță se adaugă încă un punct, cel privitor la modificarea art.10 lit.c). Tot la art.10, comisia mai propune un amendament la pct.60, cel cu privire la modificarea lit.r), dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 60? Nu aveți. Votat în unanimitate și, în consecință, se va introduce în ordonanță încă un punct la articolul unic, cel cu privire la modificarea lit.r).

La art.11, vă rog să urmăriți amendamentul 67. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 67, cel cu privire la modificarea lit.b). Nu aveți. Votat în unanimitate și, în consecință, se adaugă încă un punct la ordonanță, cel privind modificarea art.12 lit.b). De fapt, vă rog să urmăriți, amendamentul 67 vizează actualul pct.4 din ordonanță. Comisia ne propune modificarea pct.4 lit.b), deci, o nouă alcătuire a acestei litere. Vă rog să urmăriți amendamentul 67. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. S-a admis amendamentul 67 și în consecință, actualul pct.4 din ordonanță, cel cu privire la art.12 lit.b) va fi reformulat.

Vă rog să urmăriți în continuare raportul, la pag.14 avem amendamentul 82 care privește introducerea unei litere, p1, tot la art.12, domnule Bivolaru, da? Deci, urmăriți vă rog amendamentul 82 care prevede modificarea art.12, adică adăugirea la art.12 a lit.p1. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Se adoptă amendamentul și în consecință, ordonanța va fi numerotată cu încă un punct, cel cu privire la modificarea art.12, lit.p1.

Parcurgem în continuare raportul și vă rog să vă opriți la amendamentul 110, cel care modifică art.19 din ordonanță. Urmăriți amendamentul 110, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, în ordonanța de modificare a Ordonanței 19 se va introduce un nou punct privitor la modificarea art.19 alin.1. Vă rog, domnule secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În cuprinsul acestui proiect de lege noi avem aici definite două interese: interes național și european în ceea ce privește schema rețelei de transport, deci poz.110 lucrează cu "interes național și european".

La poz.60 avem "interes național și de interes european în conformitate cu standardele naționale și internaționale...", poate că ar trebui să intervenim aici, să spunem în loc de "standarde internaționale", "standarde europene". De altfel, și la poz.46, la lit.c) avem "interes național și european". Deci, operăm cu "interes național și european" "standarde naționale" și "standarde europene". Ar trebui unificat la poz.60.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul și comisia să se fixeze asupra unei noțiuni unitare. Urmăriți încă o dată pct.60 și pct.110. La pct.60 operați cu noțiunea de "interes național" și de "interes european", ceea ce este o repetiție supărătoare. "Interes național și european". Deci, vă rog să vă pronunțați. "Interes național și european". Vă rog să reveniți la poz.60 din raport, la amendamentul 60, la propunerea domnului secretar Leonăchescu, lit.r) va avea următorul cuprins și supun această propunere votului dumneavoastră: "clasifică rețele de transport de interes național și european în conformitate cu standardele naționale și europene", nu "internaționale". De acord cu această formulare? Mulțumesc.

Revenim atunci la poz.110, "schema rețelei de transport de interes național și european". Dacă aveți obiecțiuni la 110? Nu aveți. Votat în unanimitate. Și, în consecință, am făcut și corelarea necesară cu amendamentul 60.

Vă rog să urmăriți amendamentul 118 care vizează, la propunerea comisiei, modificarea art.21 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. Și, în consecință, în cuprinsul Ordonanței de modificare a Ordonanței 19 se va introduce un nou punct pentru modificarea art.21 alin.1.

Parcurgeți în continuare raportul și să vă opriți la ultimul amendament, cel numerotat 136. Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La poz.118, art.21 alin.1, propunerea de amendament începe cu "transportul în interes personal", apoi la mijloc este "precum și transportul în folos propriu" și se termină cu "transport în interes propriu". în cadrul aceleiași fraze, greoaie, sunt doi termeni "în interes personal", "interes propriu", care se exclud. Sau găsim o formulare mai bună sau renunțăm la finalul "este transport în interes propriu". Sigur că "personal" este " în interes propriu".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog autorul amendamentului să se pronunțe; o soluție ar fi eliminarea precizării "precum și transportul organizat de persoane fizice sau juridice pentru activități proprii". Deci, eliminarea sintagmei "folos propriu" de la mijloc, dar rămâne definiția cam inadecvată: începutul "transport în interes propriu", în "interes personal executat" este și finalul este "transport în interes propriu". Rog autorul amendamentului să ne explice ce a dorit prin această definiție.. Din partea comisiei sau din partea inițiatorului, cine ne oferă explicația? Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Domnule secretar, vă rog să observați că s-a trecut acolo la explicații că "transportul în folos propriu" poate fi executat numai în condițiile autorizării și aceste prevederi sunt în acord cu art.9 alin.3. Eu, personal, rog să rămână așa cum a hotărât comisia la vremea respectivă. Poate ne mai uităm încă o dată la art.1 alin.3, ca să fie mai concret și mai explicit și pentru domnul secretar, cel care a propus această modificare. Personal, consider că este bine așa cum, la vremea respectivă, a aprobat comisia acest amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că pare la prima vedere că această definiție este destul de ciudată. Este stabilit prin Ordonanța 19, aprobată prin Legea 197 din 98 și prin Ordonanța 44 privind transporturile rutiere, aprobate prin Legea 105 din 2000 o clasificare a transporturilor după modelul, de altfel, european.

Întregul transport se împarte în două categorii mari: "transport în interes public", deci, "transporturile publice și transporturi în interes propriu", care nu are nici o legătură cu transportul public. Transportul în interes propriu se împarte și el la rândul lui în două mari categorii: "transport în folos propriu", care este executat de către operatori și agenți economici cu propriile lor mașini, și "transport în interes personal", care este executat de marea majoritate a posesorilor de autovehicule, respectiv noi, ăștia din sală și alții ca noi care avem autovehicule, proprietate personală ne mișcăm în sistemul național de transport cu această formă definită transport în interes personal. Aceste definiții sunt foarte precise, clare, preluate, nu putem opera asupra lor, că întoarcem toată legislatura și legislația peste cap.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, noi votasem deja acest amendament. Cu explicațiile care s-au dat, v-aș propune să nu mai revenim la vot, eu sunt de acord cu domnul secretar Leonăchescu că este cam greoaie definiția, dar se pare că definițiile astea nu pot fi evitate.

Revin la amendamentul ultim, 136, cel care introduce în cuprinsul proiectului de lege art.II. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 136? Nu aveți. Votat în unanimitate.

În consecință, parcurgând proiectul de lege și al ordonanței de urgență, urmează să supunem proiectul votului final în ședința proximă de vot final care va fi fixată de către Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigației pe Canalul Dunăre - Marea Neagră și Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 79/2000 privind regimul navigației pe Canalul Dunăre – Marea Neagră și Canalul Poarta Alb㠖 Midia – Năvodari. Poftiți, domnule ministru, în numele inițiatorului.

   

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost dat în exploatare în 1984, iar în 1987 a fost dat Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Ambele aveau un regim juridic și reguli de navigație aplicabile pe aceste canale, emise în anul 1984, deci ele au trebuit modernizate, aceste reglementări, totodată, ținând cont și de condițiile impuse pe plan european în privința armonizării legislației cu cea europeană în domeniu. Modificările care le-a adus ordonanța se referă la stabilirea regimului juridic al ambelor canale, la precizarea atribuțiilor ce revin Administrației canalelor navigabile referitoare la modul de administrare, măsurile de protecție a construcțiilor hidrotehnice aferente canalelor și regulile de navigație pe cele două canale care urmau să fie stabilite prin ordinul ministrului transporturilor. toate prevederile sunt în concordanță cu prevederile Ordonanței 19/97 și a Ordonanței 42/97 privind navigația civilă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru industrii cine prezintă? Domnule președinte Antal, poftiți.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului legii se referă la stabilirea principiilor generale de navigație pe cele două canale, așa cum vi s-a prezentat de către inițiator, și cuprinde prevederi referitoare la zonele de protecție și zonele de siguranță ale canalelor navigabile în scopul implementării sistemelor de semnalizare, avertizare și informatizare pentru siguranța navigației. Totodată, salut, în vederea reglementării europene privind navigația pe apele interioare, ținând seama că aceste canale navigabile constituie o parte a legăturii pe căi navigabile interioare dintre Marea Nordului și Marea Neagră.

Comisia pentru industrii și servicii a analizat în ședința din 13 iunie 2001 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/2000 și, ținând seama de cele prezentate anterior, a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege cu unele amendamente prezentate în anexă. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței. Urmăriți vă rog aceste texte în paralel cu raportul comisiei. Comisia ne propune la amendamentul 1 modificarea titlului proiectului de lege. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu. Votat în unanimitate.

În privința textului articolului unic al legii, comisia nu ne propune... Urmăriți vă rog amendamentul 3; în locul articolului unic, comisia ne propune un art.I, care are textul la amendamentul 3 și face acest lucru, pentru că în final, ne propune un art.II cu dispoziția de republicare, republicarea ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 3? Nu.

În consecință, actualul articol unic al proiectului de lege va deveni art.I, cu alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului 3.

La titlul ordonanței dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu. Adoptat în unanimitate.

La art.1 alin.1 al ordonanței dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 4? Nu aveți. Votat în unanimitate și, în consecință, art.1 alin.1 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul 4.

Art.1 alin.2, urmăriți amendamentul 5. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5? Nu. Votat în unanimitate. În consecință, art.1 alin.2 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul 5, iar art.1 în ansamblu va fi reformulat în consecință.

La art.2 alin.1, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.2, urmăriți vă rog amendamentul 7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, art.2 alin.2 din ordonanță va avea formularea rezultată din amendamentul 7.

Art.2 alin.3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.3, comisia nu a avut modificări de propus, dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votat în unanimitate.

Art.4, alin.1 și 2 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.5, urmăriți vă rog amendamentul 12. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. Deci, art.5 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului 12.

Art.6 alin.1, urmăriți amendamentul 13. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.6 alin.2, comisia nu a avut, dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

La art.7 urmăriți pentru alin.1, amendamentul 15, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, art.7 alin.1 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul 15.

Art.7 alin.2 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nu aveți nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Art.8 și 9 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Art.10, 11 și 12 dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Comisia nu a avut. Repet, art.10, 11 și 12, la articol mă refer, art.10 este la poz.23. Deci, la art.10, 11 și 12 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

La art.13, 14 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți, nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Art.15 alin.1 și 2, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votat în unanimitate.

Am parcurs cele 15 articole ale ordonanței. Vă reamintesc că la amendamentul 31, comisia ne propune un art.II în proiectul de lege de aprobare care va avea cuprinsul din amendamentul 31. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței, urmează să supunem acest proiect de lege votului final în prima ședință care va fi stabilită pentru acest scop de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.99/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.48/1998 privind majorarea capitalului social al societăților bancare la care statul este acționar majoritar (amânarea votului final).  

Următorul proiect este cel înscris la pct.53, privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.99/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.48/1998 privind majorarea capitalului social al societăților bancare la care statul este acționar majoritar. Rog inițiatorul, reprezentantul Ministerului Finanțelor, să prezinte proiectul. Vă rog să fiți cât se poate de succintă. Doamna Maria Manolescu.

   

Doamna Maria Manolescu:

Mulțumesc domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța Guvernului 99/1998 s-a urmărit sprijinirea societăților bancare cu capital de stat cuprinse în programul de privatizare, în sensul stabilirii și altor surse, respectiv a altor rezerve care pot să fie încorporate în capitalul social al acestora.

Sursa de majorare a capitalului social pe această cale a fost de peste 28,5 miliarde de lei. Întrucât ordonanța și-a produs deja efectele, vă propunem adoptarea legii de aprobare a ordonanței. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru buget, domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat acest proiect de lege și propune dezbaterea și adoptarea sa cu un singur amendament care se referă la precizarea unui termen și el este operațional, întrucât așa s-a lucrat în practică. Deci, vă propunem adoptarea cu amendamentul din raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt un pic surprins de rapiditatea cu care și comisia și reprezentantul Guvernului susțin adoptarea acestei ordonanțe. Am sentimentul că nu se înțelege exact. Eu știu că la guvernare, în momentul de față, se află PSD și aliații săi politici, nu se găsește Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat și Alianța CDR.

De ce i-am înlocuit de la conducere, dacă noi votăm cu acest entuziasm nebun toate ordonanțele și actele pe care ei și le-au propus? Acesta este un aspect important.

În al doilea rând, nu înțeleg de ce, în momentul în care se propune privatizarea instituțiilor bancare, noi, din bugetul sau din banii publici sau oricum, din resurse care nu sunt din domeniul privat, mai asigurăm o injecție acestor organisme bancare pe care, ulterior, pe baza competențelor de negociere, le vindem pe nimic sau le aducem în stare de faliment, să le putem da, numai să scăpăm de ele.

Consider că adoptarea acestei ordonanțe, emisă în 1998, adoptarea ei ca lege este oarecum în contradicție cu realitatea care se prefigurează, realitatea la care asistăm și înseamnă de fapt să omologăm acțiuni care au fost săvârșite de către vechea guvernare. Nu înțeleg de ce s-a mai produs schimbarea anul trecut dacă noi continuăm politica pe care Guvernul dezavuat prin votul populației a dus-o. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Mohora dorește să intervină.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnul deputat Brudașca, colegul meu, ridică o problemă, în principiu corectă, cu care de fapt ne confruntăm de câteva luni de zile, și anume inflația legislativă pe care am moștenit-o de la trecutul guvern. Cred că această practică trebuie să ne preocupe și ar trebui ca, în viitor, să ne luăm măsurile constituționale care se impun pentru ca guvernele să fie descurajate pentru a emite ordonanțe care n-au nici caracter de urgență și, după părerea mea, multe dintre ele exced, mai bine zis vin să majoreze cadrul de competență în mod artificial al ministerelor chiar, nu doar al Guvernului.

Opinia mea este că anumite acte normative pe care noi le-am parcurs ar fi fost de competența, să zicem, a miniștrilor, ar fi trebuit să se dea ordine ale miniștrilor sau cel mult hotărâri de guvern.

Din această perspectivă, eu cred că ar trebui să ne gândim probabil la modificarea art.114 din Constituție, dar, până atunci, pentru că și ieri și astăzi a intervenit această problemă și cred că exprim sentimentul de insatisfacție a multora dintre colegii mei din Partidul Social Democrat în legătură cu parcurgerea acestei inflații legislative, chiar și astăzi este un paradox că noi dezbatem aceste probleme pentru ca să respectăm rigoarea constituțională, în maniera sau în contextul în care aproape nici unul dintre cei din vechea coaliție la putere nu este prezent în sală, dar, repet, până vom reglementa această chestiune, eu cred că până atunci trebuie să ne ținem de prevederile constituționale și să încheiem această etapă care probabil că într-o lună și ceva se va termina, de asanare, ca să zic așa, legislativă a ceea ce avem în portofoliul Camera Deputaților și Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Mai dorește din partea inițiatorului să facă o precizare doamna Manolescu.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere referirile care s-au făcut și la inițiator, aș vrea să afirm faptul că la această dată lucrurile sunt închise de această manieră.

Societățile comerciale bancare, în baza ordonanței, au avut posibilitatea să-și includă în capitalul social rezervele. Băncile – nu le dau numele acum, pentru că nu este cazul -, între timp, au fost privatizate, statul și-a încasat sumele corespunzătoare din vânzarea lor. În aceste condiții, măsura de adoptare a ordonanței este firească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic al proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței pentru modificarea Ordonanței nr. 48, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, partea introductivă a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În ceea ce privește cuprinsul textului modificat, respectiv alin.2 al art.1 din Ordonanța nr. 48, vă rog să urmăriți amendamentul nr.1 al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.1? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecință, alin.2 al art.1 va avea cuprinsul rezultat din votarea amendamentului nr.1.

Parcurgând proiectul legii și ordonanța, urmează să supunem proiectul legii votului final care va fi stabilit de către inițiator.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind completarea articolului 2 din Decretul nr.343/1970 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, aprobată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 21 noiembrie 1947 (amânarea votului final).  

Să parcurgem și ultimul proiect până la ora 14,00 – cel cu privire la completarea art.2 din Decretul nr. 343/1970 pentru aderarea României la Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.

V-aș ruga să nu fiți surprinși de termenul vechi al denumirii țării, pentru că atunci s-a produs aderarea și, în consecință, titulatura nu poate fi schimbată acum.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Domnul secretar de stat Cristian Niculescu.

   

Domnul Cristian Niculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Drepturile, privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, acordate acestora de către statele membre sunt reglementate prin Convenția cu privire la imunitățile și privilegiile instituțiilor specializate, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 21 noiembrie 1947.

După aderarea României la Fondul Monetar Internațional și la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, printr-un decret din 1974 a fost modificat Decretul nr. 343 din 1970, adăugându-se un nou alineat, prin care se extindea aplicarea de către România a Convenției cu privire la imunitățile și privilegiile instituțiilor specializate și în ceea ce privește cele două organizații.

În România a fost adoptată la data de 15 martie 1991 Legea nr. 28 pentru acceptarea Acordului privind Corporația Financiară Internațională. Iar în anul 1997 a fost deschis la București Biroul-satelit al Organizației, ridicat în 1998 la rang de misiune. De facto, misiunea Corporației Financiare Internaționale și funcționarii săi se bucură de un tratament egal cu cel acordat de către România celorlalte instituții specializate.

În acest context, se pune problema acordării de jure a imunităților și privilegiilor prevăzute de Convenția adoptată la 21 noiembrie 1947, Corporației Financiare Internaționale și funcționarilor acesteia.

În scopul extinderii aplicării prevederilor Convenției cu privire la imunitățile și privilegiile instituțiilor specializate ale Corporației Financiare Internaționale în conformitate cu prevederile-anexe adoptate de Consiliul directorilor la 2 aprilie 1959 și înregistrate la Secretariatul General al ONU în 22 aprilie 1959, a fost elaborat proiectul de lege alăturat pentru modificarea art.2 al Decretului nr. 343 din 1970 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenția cu privire la imunitățile și privilegiile instituțiilor specializate, adoptate de Adunarea Generală a ONU la 21 noiembrie 1947, modificat prin Decretul nr. 133 din același an.

În forma prezentată, proiectul respectiv a fost însușit de toate instituțiile specializate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Grigoraș.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru completarea art.2 din Decretul nr.343/1970 și a hotărât, cu majoritate de voturi, să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei în forma adoptată de Senat.

Menționăm că este o lege ordinară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la intervenții generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe texte.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care de fapt cuprinde dispoziția de introducere a unui alin.3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmează să supunem acest proiect votului final în ședința de vot pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, semnată la New York la 6 septembrie 2000.  

În finalul ședinței în plen de astăzi, vă rog să-mi permiteți câteva chestiuni organizatorice.

În primul rând, să vă anunț că s-a depus la Secretarul general al Camerei, în vederea exercitării dreptului dumneavoastră de a sesiza Curtea Constituțională, potrivit art.47 din această lege, Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, Protocol semnat la New York, la 6 septembrie 2000.

Aprobarea unei modificări în componența nominală a unei comisii de mediere.  

În al doilea rând, v-aș ruga să-mi permiteți să vă supun votului dumneavoastră cererea Grupului parlamentar al UDMR-ului de a-l înlocui pe domnul deputat Kerekes Károly cu doamna deputat Böndi Gyöngyike în Comisia de mediere pentru soluționarea divergențelor la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 173/2000.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Informare privind demisia domnului deputat Ioan Mihai Năstase, Circumscripția electorală nr.13 Cluj, din Partidul România Mare și Grupul parlamentar al Partidului România Mare.  

În fine, vă rog să-mi dați posibilitatea să dau cuvântul domnului deputat Ioan Mihai Năstase, de la PRM, care dorește să facă o declarație.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Permiteți-mi să vă fac cunoscut că mi-am dat demisia din PRM și-mi dau demisia din Grupul parlamentar al PRM-ului, urmând să activez în Parlament ca deputat, deocamdată, independent.

Această poziție a mea este determinată de faptul că nu pot să subscriu unor acțiuni desfășurate sub egida PRM-ului și atât eu cât și electoratul meu nu mai consimțim, nu mai suntem reprezentați de această formațiune politică.

Ca urmare, această demisie a mea este la solicitarea electoratului meu și a unor membri cu care eu am activat în PRM și urmează ca, împreună cu ei, să luăm o decizie în aceste zile, să ne orientăm spre o altă formațiune politică.

Deocamdată, voi acționa ca deputat independent. Demisia este și din Grupul parlamentar al PRM-ului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților în plen.

După-amiază urmează să vă desfășurați activitatea în comisiile permanente.

Ne revedem în plen joi, potrivit programului care v-a fost anunțat.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 14,05.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 12 december 2019, 10:26
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro