Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 18-09-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, domnii Corneliu Ciontu și Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Borbely Ladislau și Constantin Niță, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața! Și cu acordul dumneavoastră propun să începem. Îmi pare rău că a trebuit să plec din ședința Birourilor comune, dar asta este situația!

 
Marin Anton - exprimarea îngrijorării față de toate scumpirile care s-au făcut la energia electrică, termică și a combustibililor;

Dau cuvântul domnului Marin Anton.

Se pregătește domnul Ștefan Baban.

 

Domnul Marin Anton:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am urmărit cu viu interes evoluția economică și, implicit, toate scumpirile care s-au făcut la energia electrică, termică și a combustibililor și mă văd silit să-mi exprim îngrijorarea față de acest fenomen.

Cu prilejul bilanțului de guvernare pe șapte luni, premierul a enumerat principalele acțiuni ce trebuie întreprinse pentru a pregăti din timp funcționarea economiei pe timpul iernii care urmează. Dar aceste luări de cuvânt au rămas la nivelul declarativ, nefăcându-se nimic până acum pentru identificarea resurselor financiare și nu numai a acestora, dar și măsurile concrete pe care le va lua Executivul pentru creșterea salariului minim pe economie și indexarea corespunzătoare a pensiilor.

Cu toate acestea, nici nu a început sezonul rece și prețurile au început să crească în cascadă. Cu puțin timp în urmă, prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici s-a majorat cu 90%. De la 1 septembrie, PETROM a majorat prețul cu amănuntul la produsele petroliere cu procente cuprinse între 1,9 și 3,2%. Tot cu aceeași dată, energia termică s-a scumpit cu 57%. Majorarea prețurilor la carburanți și la utilitățile publice vor atrage desigur majorări la produsele alimentare și nu numai.

Dragi colegi,

Ajutoarele sociale pe care Executivul declară că le va acorda familiilor defavorizate vor acoperi în mai mică măsură aceste majorări a prețurilor. Nici pentru celelalte categorii sociale care au sursă de venit iarna nu se anunță prea ușoară din punct de vedere financiar. Cu atât mai mult cu cât, după o scurtă perioadă de creștere salarială, în ultimele luni acestea au intrat pe o curbă descendentă, nemaiputând ține pasul cu inflația.

Țin să vă aduc la cunoștință că toate aceste scumpiri la utilitățile publice fără precedent în ultimii zece ani au toate un numitor comun: lipsa restructurărilor reale ale economiei românești, menținerea în viață în mod artificial a unor agenți economici care și-au făcut un obicei din a nu-și plăti datoriile transferând astfel presiunea financiară pe umerii populației.

Cred că trebuie pus capăt odată pentru totdeauna aberantului mecanism prin care "Electrica", "Distrigaz" și "Termoelectrica" își majorează tarifele în pas cu inflația, cursul valutar, cu prognozele meteo, cu orice numai să nu umble la costurile proprii. După ultima majorare de tarif, în raport cu decembrie 2000, energia electrică s-a scumpit în pas cu inflația, adică cu 16,3%, la fel și energia termică, cât și combustibilul.

Cu alte cuvinte, pierderile pricinuite de inflație pentru acești trei agenți economici care dețin monopolul au fost acoperite sută la sută și atunci de unde până unde sunt ținute tarifele sub control, așa cum declară Executivul? Desigur, pot exista evoluții nefavorabile pe piața mondială a energiei. De câte ori însă producătorii naționali au ținut cont de piața internă, adică de locul unde-și vând marfa? Răspuns: niciodată!

În schimb, această politică de preț spoliatoare deopotrivă pentru ceilalți agenți economici, cât și consumatorii a mai acordat un moment de respiro monopolului reprezentat de Electrica, Distrigaz, Termoelectrica care nu au făcut altceva decât să aștepte răbdătoare următoarea reașezare de tarife cu ochii pe evoluția cursului valutar.

Soluția la acest vicios curs energie-inflație este demonopolizarea acestor trei mamuți și, în consecință, crearea unei piețe a energiei și a combustibilului convențional care să conducă prin competiție și competitivitate dacă nu la scăderea tarifelor măcar la păstrarea lor în limitele rezonabile.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când cer Executivului să ne comunice măsurile concrete întreprinse pentru întâmpinarea iernii, cum ar fi: stocurile existente de cărbune energetic, păcura și gazele naturale, contractele încheiate cu furnizorii, sursele de finanțare depistate pentru acoperirea cheltuielilor determinate de aceste majorări. Dat fiind faptul că până acum nu au fost decât cuvinte, ne poate liniști Executivul cu fapte reale pentru a trece cu bine și în siguranță sezonul rece și a putea continua și finaliza obiectivele economice pe care și le-a propus?

La ora actuală, economia românească are un fond structural nesănătos care explică performanțele sale, mediocritatea standardului de viață care nu s-a schimbat de loc. Inflația a fost temperată nu prin reducerea costurilor, ci prin artificii administrative. În aceste condiții mă întreb: oare când se poate reinflama această inflație?

În speranța că v-am captat atenția cu această problemă care frământă Partidul Național Liberal, bănăstarea, atât materială cât și spirituală a poporului, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
Ștefan Baban - intervenție intitulată Despăgubirile - cancer pe termen lung al bugetului țării;

Îl invit pe domnul deputat Ștefan Baban.

Se pregătește domnul Valeriu Stoica.

 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

"Despăgubirile – cancer pe termen lung al bugetului țării".

Legea nr.10/2001 privind restituirea proprietăților naționalizate după 1945 a reușit mai degrabă să deschidă cutia pandorei decât să rezolve problema. Ea a declanșat o adevărată furie a retrocedărilor de proprietăți de care și-au adus, se pare, aminte urmașii urmașilor celor care au fost deposedați abuziv. De la o zi la alta, lista petenților ce se doresc despăgubiți crește în proporție neașteptată, lăsând impresia că este revendicată practic toată România.

Aproape sigur cei ce au elaborat și aprobat legea ca act firesc și necesar în mersul spre economia de piață nu s-au gândit nici o clipă probabil că solicitanții nu vor fi de bună-credință în cererile lor de restituire-despăgubire.

Dacă la început au șocat cererile fostului rege și ale unor reprezentanți ai altor familii princiare spre a li se restitui castele precum Peleș, Bran, Huniazilor s-au dovedit repede că acestea reprezintă doar fața văzută a aisbergului care a provocat fiori de ghiață cetățenilor acestei țări. Pentru că fața nevăzută a acestui veritabil aisberg al retrocedărilor este de-a dreptul incredibilă. Ea cuprinde pe lângă clădiri importante, de interes public, și unități industriale cu terenurile aferente sau doar terenuri pe care au fost construite clădiri cu diferite întrebuințări sociale sau fabrici și uzine.

Deja s-a creat o situație neliniștitoare dar și oarecum hilară, deoarece se solicită despăgubiri pentru orice fostă proprietate în sume de-a dreptul ridicole. Există obiective industriale naționalizate pentru care s-au depus cereri de despăgubiri bănești de către mai multe persoane, însumând împreună mai multe zeci de miliarde de lei. Au fost semnalate cazuri în care unități deja privatizate de ani buni sunt acum revendicate de foști proprietari la sume de peste 100 de ori mai mari decât prețul privatizării, lăsând în ridicol însăși ideea de restituire și recompensă.

Asistăm la o campanie în care diverse persoane s-au repezit cu dreptate sau fără pe proprietățile țării, care în ultimii 60 de ani au fost lărgite și modernizate cu banii grei ai contribuabililor, multe fiind transformate total, din temelii, în procesul industrializării forțate dinainte de 1989. Pe listele solicitanților apar multe nume de străini care au fost deposedați de bunuri prin naționalizare. Fără jenă și cu mult tupeu, aceștia vin acum și cer bani statului român, deși se cunoaște bine că acest stat român, chiar din vremea comunismului, a plătit sume foarte mari foștilor proprietari deposedați ca o condiție de intrare a României în ONU.

Toate aceste datorii ale României decurse din naționlizări erau în 1989 achitate, cu excepția datoriei, rezolvate anul acesta, cu Suedia. Din câte se vede, foștii proprietari de fabrici și uzine din România antebelică solicită acum o a doua despăgubire, mult mai mare decât valoarea de piață a proprietăților revendicate, dintre care unele nici nu mai există, sau se află în paragină.

În acest proces dificil al despăgubirilor și al restituirilor fostelor proprietăți naționalizate, se impune ca cei responsabili cu retrocedările și recompensele să verifice foarte serios calitatea solicitanților, pretențiile acestora, să respingă toate cele neacoperite de realitate și să aplice întocmai prevederile legii în limitele posibilităților de astăzi ale bugetului României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Valeriu Stoica - susținerea retragerii de pe ordinea de zi a Proiectul Legii exploatațiilor agricole;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Stoica.

Se pregătește domnul Damian Brudașca.

 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule vicepreședinte,

Domnilor deputați,

Partidul Social Democrat este pe cale să supună agricultura românească unei operații estetice deosebit de periculoase și dăunătoare pentru a-i reda acesteia chipul colectivist pe care l-a avut înainte de 1989. Prin proiectul Legii exploatațiilor agricole, aflat între prioritățile politice ale P.S.D., partidul de guvernământ urmărește recolectivizarea agriculturii românești, ghidându-se după cugetările președintelui Președintelui Ion Iliescu, potrivit cărora "proprietatea privată este un moft".

Legea P.S.D. fixează dimensiunile exploatațiilor agricole, plecând de la o limită minimă inacceptabilă, care exclude practic de la orice sprijin financiar majoritatea exploatațiilor agricole. Astfel, P.S.D. dorește să finanțeze exploatațiile agricole dacă acestea se încadrează în dimensiunile minime de 110 hectare în zona de câmpie, 50 de hectare în zona de deal și 25 de hectare în zona de munte.

Realitatea arată însă că în zona de deal și de munte nici o exploatație nu întrunește aceste condiții de finanțare, iar în zona de câmpie numai 9-10% din suprafața arabilă aparține unor societăți agricole cu suprafețe de peste 110 hectare. Este ca și cum P.S.D. s-ar angaja să plătească întreținerea la bloc celor care au apartamente cu 20 de camaere, obligând în acest fel locatarii să-și pună casele în comun pentru a beneficia de ajutor. Adevăratele intenții ale P.S.D. sunt cu atât mai ușor de descifrat dacă facem o comparație între limitele medii fixate de țările Uniunii Europene pentru exploatațiile agricole și cele instituite de partidul de guvernământ pentru România. În Belgia, 18 hectare, în Danemarca, 37 de hectare, în Germania, 28 de hectare, în Grecia, 4,3 hectare, în Spania, 20 de hectare, în Franța, 35 de hectare, în Olanda, 17 hectare, în Portugalia, 8 hectare.

Se obsrvă că, în România, media suprafeței pentru exploatațiile agricole este de cel puțin două-trei ori mai mare decât în aceste țări din Uniunea Europeană. Demersul P.S.D. este de fapt o finanțare mascată a colectivizării agriculturii. Fixarea dimensiunilor minime pentru exploatațiile agricole la o cotă atât de ridicată, face din proiectul P.S.D. un act care contravine din toate punctele de vedere conceptului european de exploatație agricolă, privat-familială, promovat de Carta europeană a spațiului rural.

Potrivit Cartei europene a spațiului rural, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin Recomandarea 1296 din 1996, statele Uniunii Europene, membre sau cele care doresc să adere, trebuie să-și manifeste preferința în cea ce privește forma juridică a exploatațiilor agricole pentru exploatațiile de drept privat. În același document se mai arată că părțile trebuie să promoveze exploatațiile agicole de dimensiuni umane, permițând creșterea în spațiul rural în condiții economice viabile a familiei țărănești.

Observăm că proiectul de lege al P.S.D. contravine flagrant normelor europene mai ales că în ceea ce privește cooperația agricolă, nu vom întâlni nici un stat european o cooperativă în producție agricolă propriu-zisă. Există cooperative în domeniile aprovizionării materiale, prelucrării materiilor prime, comercializării produselor agroalimentare, în domeniul creditului, dar nu în producția agricolă.

Partidul Național Liberal solicită ca proiectul Legii exploatațiilor agricole să fie nu numai retras de pe ordinea de zi, așa cum s-a întâmplat ieri în Senatul României, la propunerea P.S.D., ci și amendat și regândit într-o manieră europeană.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Damian Brudașca - analiză a unui demers politic: falimentarea premeditată și cu bună știință a economiei județelor transilvane și în special a județului Cluj;

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudașca.

Se pregătește domnul Dan Coriolan Simedru.

 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

În cursul lunii august, anul curent, s-a aflat la Cluj-Napoca, președintele "Comitetului de stat al planificării economiei capitaliste multilateral dezvoltate", domnul Leonard Cazan, care-și zice "ministru al dezvoltării și prognozei".

De altfel, pe parcursul verii, demnitarii P.S.D. au sufocat pur și simplu Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj și alte localități în Transilvania, fără ca însă să fi propus măcar o singură soluție concretă, punctuală, la problemele multe, grele și dureroase cu care se confruntă locuitorii acestora. Distinsul demnitar pesedist a confirmat oficial ceea ce toată lumea știe, respectiv, falimentarea premeditată și cu bună știință a economiei acelor județe transilvane care, sătule de zâmbetele lui Ion Iliescu, s-au opus prin vot celui de-al treilea mandat profund imoral și ilegal al acestuia la președinția României.

Cesepistul de serviciu al actualei guvernări a uitat faptul că premierul Adrian Năstase și oculta pedeseristă au alocat județului Cluj la adoptarea bugetului pe anul în curs fonduri cu mult mai mici decât unor județe ca: Vaslui, Neamț, Botoșani etc.

În plus, prin încurajarea unor organisme parazitare, excesiv birocratice și total neeficiente gen Agenția de dezvoltare regională, județul Cluj a fost condamnat inclusiv în a eșua la tentativa atragerii de fonduri externe. Dacă ar fi vrut să spună adevărul, președintele acestui c.s.p. al Guvernului prezidat de Adrian Năstase, ar fi trebuit să recunoască și un alt aspect major: efectul pedeserizării, înlocuirea foștilor specialiști ai CDR cu amatorii actualului partid de guvernământ.

Ministrul Cazan n-a făcut, prin declarațiile sale, decât să recunoască eșecul propriului Guvern cu privire la relansarea dezvoltării economiei românești. Dacă un județ cum este Clujul, se situează "în coada economiei românești", deși din foarte multe privințe este un județ de referință, ce să mai spunem despre celelalte județe cu un grad inferior de dotare tehnologică și de specialiști.

Dar sunt convins că ministrul cesepist, când i-a scăpat păsărica, n-a fost conștient că aduce prejudicii de imagine propriului Guvern și-l obligă pe cosmeticianul Vasile Dîncu la noi eforturi de ascundere a adevărului.

Paralel și aproape simultan cu declarația fulminantă a ministrului Cazan, am aflat de la Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă faptul, că la nivelul județeului Cluj, rata șomajului este în continuă scădere. În plus, Remus Lăpușan, directorul acestei agenții, specialist și el al P.S.D., e de părere că în comparație cu media pe țară, șomajul în județ este la cote apropiate. Este curios cum deși creșterea industrială în județul Cluj, potrivit acestor surse, de aproape cinci ori mai mică decât nivelul pe țară, în județul nostru șomajul se reduce constant și aproape de rata pe țară. Așa ceva se poate întâmpla numai având un Guvern prezidat de Adrian Năstase, pentru care negrul e alb, și de fapt totul e roz-bombon.

Ca numeroși români, am încercat și eu să-mi explic rațiunile politicii de sancționare prin buget, inclusiv la rectificarea acestuia, în județele Transilvaniei de Guvernul prezidat de Adrian Năstase.

În afara celor deja menționate, decizia este aberantă, ilogică, antinațională. Este posibil, totuși ca ea să fie rezultatul pactului secret și antiromânesc închieat între P.D.S.R. și U.D.M.R. Nu excludem, deși ne îngrozește gândul, faptul că P.D.S.R. s-a decis să nu mai investească în Transilvania pentru că a anticipat posibilitatea ca până la urmă această provincie românească să fie pierdută și preluată de Ungaria.

Un ultim și incredibil exemplu în acest sens este aberanta decizie, foarte recentă, a premierului și președintelui țării, de a renunța definitiv la obiectivul de investiții "S.T.S. Vața de Jos-Higiu" din Țara Zarandului, după ce s-au cheltuit peste 200 de miliarde de lei pentru lucrările de organizare de șantier.

Prin această măsură aberantă, actuala putere condamnă definitiv la sărăcie și subdezvoltare zona Apusenilor unde rata șomajului a atins 40%. Din estimările autorităților locale, în acest fel se pierd doar pentru prima fază peste 500 de locuri de muncă, aducând la disperare și lipsindu-i de șansă pe absolvenții școlilor din Apuseni aflați în căutarea unui loc de muncă. De aceea, 11 primari din Țara Zarandului, direct afectați de sistarea investiției, aprobată, culmea! tot de P.D.S.R. în 1996, s-au adresat la sfârșitul lunii august Parlamentului României, cerând intervenția sa pentru salvarea Apusenilor.

Ar fi regretabil să constatăm că, pentru a-și atinge scopul, respectiv, puterea, Ion Iliescu și P.D.S.R. au tranzacționat inclusiv viitorul Transilvaniei. O altă ipoteză care și ea ne produce fiori, legată tot de alianța dubioasă cu U.D.M.R., ar fi faptul că P.D.S.R. ar fi acceptat succesul Legii statutului maghiarilor din afara granițelor Ungariei prin pauperizarea și mai accentuată a populației din Transilvania. În felul acesta, disperați și fără speranță, atrași de rațiunile unor avantaje materiale, inclusiv românii din Transilvania o vor susține și vor dori să obțină o asemenea legitimație.

Privite dintr-o astfel de perspectivă și coroborate cu întârzierea cu care au reacționat, demersurile și declarațiile lui Adrian Năstase și ale altor lideri pesediști, mi se par nesincere și neconcludente. Este din această perspectivă destul de clar că s-a bătut de mult palma cu ungurii, cu Victor Orban și cu cei ce nu ne vor binele, iar aparenta fermitate și duritate de acum sunt doar de ochii lumii.

Din nou este clar că Guvernul Adrian Năstase și președintele Ion Iliescu nu sunt garantul suveranității și integrității, al demnității naționale, lucru pe care guvernanții de la Budapesta l-au constatat de mult și-l exploatează în consecință. Iar subminarea sistematică a autorității statului român, prin numeroasele manifestări antiromânești, reprezintă cea mai grăitoare dovadă. Guvernul Adrian Năstase și președintele Ion Iliescu au avut doar grijă să reducă drastic fondurile bugetare, garantând subdezvoltarea, mizeria și sărăcia pentru locuitorii Transilvaniei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
Dan Coriolan Simedru - solicitarea verificării procedurii de privatizare a două societăți prestatoare de servicii din județul Alba;

Invit la microfon pe domnul deputat Dan Coriolan Simedru.

Se pregătește domnul deputat Daraban.

Domnul Mândroviceanu se află în sală? Da.

 

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Demersurile lui Adrian Năstase nu au șansă de reușită pentru că atacă doar consecințe nu cauza principală. Reforma nu poate fi un program oricât de bun este făcut la Palatul Victoria, el trebuie aplicat pe întreg teritoriul țării și, acolo, în fiecare județ, orice zvâc de reformist este anesteziat pe loc cu o doză pentru cai sub atenta supraveghere a castei politice."

Rândurile de mai sus sunt citate dintr-o analiză făcută de Cristian Tudor Popescu într-un articol de fond din ziarul "Adevărul". Le-am amintit pentru că sunt dureros de adevărate. Dacă premierul nu ia măsuri imediate pentru resuscitarea acestor structuri politice locale care sunt inerte atunci când este vorba de reformă, atunci eforturile României pentru respectarea acordurilor internaționale cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială pentru Integrare Europeană și Euroatlantică vor fi zadarnice, iar programul guvernamental doar o vorbă în vânt.

Zilele trecute, la Alba-Iulia, Consiliul județean, prin votul majorității P.S.D., a anulat procedura de privatizare a două societăți prestatoare de servicii, respectiv Societatea de drumuri și poduri locale și Societatea de distribuție a apei în sistem microregional, cu toate că același organism administrativ local hotărâse în urmă cu un an privatizarea lor.

Votul împotriva privatizării s-a produs folosindu-se un pretext infantil de genul "prețul de pornire a licitației stabilit de expert este prea mic și, ca atare, trebuie să reorganizăm cele două societăți și apoi după ce le vom dota cu utilaje performante să le vindem". Motivul real al votului împotriva privatizării și, implicit, al reformei, este de fapt altul. Președintele, vicepreședinții și consilierii de vază ai Consiliului județean, membri ai partidului de guvernământ, sunt membri în consiliul de administrație și în AGA la aceste societăți, de unde pentru o jumătate de oră de ședință câștigă 20% din venitul directorului, adică 5-6 milioane.

Directorul societății și directorul adjunct sunt tineri pensionari, membri P.S.D. și consilieri județeni care au ocupat aceste funcții fără concurs, sfidând dispozițiile legale în condițiile în care nu au avut niciodată tangență cu meseria de drumar.

Această rezistență la reformă a acestor activiști politici second hand care renunță la orice obiective politice și economice pentru interese proprii de rotunjire a veniturilor este, din păcate, trecute cu vederea de reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul, care lasă ca acest jaf să se petreacă sub nasul său.

Cer ministrului administrației publice locale, Octav Cosmâncă, să ia măsuri imediate împotriva acestor oameni politici expirați, iar Curtea de Conturi să verifice modul și motivul pierderilor de peste 5 miliarde în numai 6 luni de la Societatea de drumuri și poduri locale Alba.

Așa ar trebui să se întâmple într-o țară normală!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Aurel Daraban - intervenție referitoare la situația navigatorilor disponibilizați;

Are cuvântul domnul deputat Daraban.

Se pregătește ultimul înscris, domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

 

Domnul Aurel Daraban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea se referă la situația navigatorilor disponibilizați, previziuni și propuneri de îmbunătățire a situației existente.

Situația prezentă pleacă de la faptul că o parte importantă a forței de muncă înalt calificată profesional, aceea a navigatorilor români, este în dificultate de a-și găsi loc de muncă pe măsura experienței și pregătirii sale într-un domeniu extrem de specializat, acela al transportului maritim internațional.

Odată cu dezvoltarea sistemului de transport maritim și construcții navale în România, în perioada de după 1965 până în 1989, exploatarea navelor ce intrau în componența flotei era asigurată, în conformitate cu prevederile legale, în mare parte de personal brevetat și nebrevetat, acesta din urmă deținător al certificatelor de capacitate. În principal, personalul brevetat sau ofițerii au fost pregătiți în Institutul de marină "Mircea cel Bătrân" Constanța, până în anul 1991, când acesta s-a transformat în Academia Navală "Mircea cel Bătrân" iar secțiile marinei comerciale au înființat Institutul de Marină Civilă Constanța.

În prezent, ambele instituții de învățământ superior promovează absolvenți pentru flota comercială. Personalul nebrevetat a fost pregătit prin școli profesionale, în principal din zona Giurgiu, Constanța, Galați, precum și prin liceele de specialitate din Constanța și Galați.

La sfârșitul anului 1989, exista un personal de 16.000 de navigatori care, ulterior, în 1991, au fost împărțiți în cele trei companii: NAVROM, PETROMIN și ROMLINE, în funcție de specificul navelor. Datorită faptului că tonajul maritim actual al României este aproape lichidat iar navele flotei naționale au ieșit din exploatarea companiilor de stat și au trecut unele în exploatarea unor companii private, altele au fost vândute unor armatori străini iar altele au fost dezmembrate, personalul navigant a devenit excedentar. Chiar dacă pe căi naturale, ieșirea la pensie sau transferul spre alte domenii de activitate, precum și diminuarea promoțiilor de absolvenți micșorează acest număr, totuși România este încă în posesia unei forțe de muncă considerabile de personal înalt calificat pentru acest tip de activitate.

Datorită dispariției navelor din flota comercială și din flota de pescuit oceanic prin disponibilizare există în Constanța și în țară circa 6000 de navigatori maritimi personal brevetat și nebrevetat fără angajamente ferme. Numai în ultima perioadă s-au disponibilizat de la NAVROM 1600 de persoane, de la PETROMIN 2100 de persoane, de la ROMLINE 1400, iar de la C.R.B.O.Tulcea 610 persoane.

O parte din forța de muncă calificată profesional prin această activitate specifică și-a găsit plasament în cadrul societăților private de transport maritim românești, numărul acestora fiind în jur de 1000 de persoane brevetate și nebrevetate. Personalul brevetat a apelat la serviciile agențiilor de crewing autorizate sau nu. Și-au găsit locuri de muncă în flotele armatorilor străini fără însă a avea contracte sigure și fără a-și plăti impozitele și asigurările sociale în România.

Acest aspect este permis actualmente de prevederile legislației în vigoare și, în consecință, personalul navigant nu beneficiază de protecție socială.

În ultimii cinci ani, din datele furnizate de Centrul de pregătire a personalului din marina comercială, prin această instituție au trecut pentru pregătire, reconfirmare și absolvire a cursurilor obligatorii IMO un număr de 14.ooo de cursanți, un indicator ce explică că pe întreaga perioadă a celor cinci ani, cel puțin o dată un cursant a stat o săptămână la cursuri, totalul ridicându-se la 14.000 de brevetați și nebrevetați. Academia navală "Mircea cel Bătrân" pe perioada ultimilor cinci ani a avut circa 160 de absolvenți pe an.

Datorită situației actuale în care flota comercială a dispărut și programul de construcții navale pentru armatorii maritimi nu a demarat, fiind necesare surse de finanțare externe, se pune cu prioritate problema distribuirii acestei forțe de muncă calificată și angajarea sa de către marii operatori europeni pe navele aparținând acestor companii, chiar dacă navele sunt înregistrate sub pavilioane de complezență, ca o pondere la puternica forță de muncă angajată provenită din țările Asiei, cum sunt Filipine, India și Pakistan.

Sunt foarte multe exemple de echipaje poloneze, rusești și iugoslave care navigă pe navele unor armatori și operatori puternici din vestul Europei, angajați pe baza unor tratate bilaterale încheiate de țările din care provin.

Printr-o politică susținută de Guvern, prin Ministerul Integrării Europene, prin Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice și Locuinței, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în discuții purtate cu omologii din țările Europei Occidentale, se pot elabora programe care să prevadă angajarea personalului navigant disponibil în România.

Un astfel de demers va avea și o importantă latură financiară, prin câștigurile realizate de cei implicați, pe de o parte, dar și de statul român, sub aspectul impozitării și al cotelor de asigurări sociale, destul de ridicate, ținând cont de câștigurile realizate de navigatori.

În perioada 23 – 27 aprilie 2001 a avut loc la Sankt Petersburg Seminarul privind standardele internaționale ale muncii în transporturile maritime.

Au participat 11 țări din centrul și estul Europei. La lucrări au participat reprezentanți ai Organizației internaționale a muncii, Federației internaționale a armatorilor și Federația muncitorilor din transporturile maritime internaționale.

S-a analizat situația din fiecare țară, România îndeplinind toate condițiile ca forța de muncă din transporturile maritime să poată fi angajată pe navele străine.

Pentru realizarea acestei acțiuni propun următoarele: 1) inițierea unor dialoguri cu factorii implicați: Ministerul Transporturilor, instituțiile de învățământ de specialitate, centrul de pregătire și perfecționare din marina comercială, care are o evidență clară a personalului reciclat, agențiile de crewing autorizate și sindicatul liber al navigatorilor.

2) Finalizarea acestor discuții printr-un program care va cuprinde atingerea unor obiective minime, cum ar fi: susținerea financiară a unor programe de învățământ a institutelor de specialitate din România, de țările Comunității Europene, acceptarea de cadeți pentru practica pe navele operatorilor din Uniunea Europeană; acceptarea unor grile de salarizare a personalului brevetat la concurență cu personalul din Asia; asigurarea unor norme obligatorii pe care armatorii, agențiile de crewing și navigatorii trebuie să le respecte; eliminarea din piața muncii a firmelor de crewing neautorizate.

Actualmente există aproximativ 120 de firme de crewing în întreaga țară, din care doar 58 sunt autorizate. Această autorizare este dată conform legislației în vigoare de Ministerul Transporturilor Lucrărilor Publice și Locuinței.

Sub aspectul raporturilor de muncă, nu există un fel de reglementare legală care să oblige aceste firme să obțină autorizare de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Firmele de crewing fiind, în speță, agenții de plasare a forței de muncă în străinătate, ar fi benefică, pentru a crea un sistem de protecție socială pentru personalul navigant, modificarea art. 12 din Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, prin introducerea obligativității încheierii de către aceste agenții a unor contracte individuale de muncă, înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncă. Aceste contracte ar permite acestor persoane ca la întoarcerea în țară să beneficieze de toate drepturile care li se cuvin.

Se impune inițierea unor discuții, la nivel interguvernamental, cu țările care ar putea angaja personal navigant, cum sunt: Norvegia, Olanda, Italia, Germania, Franța, Grecia și care în prezent angajează personal din Filipine și Pakistan.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Vasile Mândroviceanu - apel pentru orientarea spre liberalismul progresist.

Dau cuvântul domnului deputat Vasile Mândroviceanu.

 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În actuala legislatură, migrația parlamentarilor români, din motive mai mult sau mai puțin obiective, s-a declanșat cu mult înaintea datei bănuite de liderii formațiunilor politice, reprezentate în Parlament.

De această dată, însă, asistăm la un fenomen cu totul deosebit, și anume, la o adevărată "deplasare" sau migrație a unor formațiuni politice întregi, pe eșicherul politic românesc, unele păstrându-și doctrina, programul, sigla, alianțele și schimbându-și numai denumirea, vezi cazul P.D.S.R., P.S.D, iar altele păstrându-și, în schimb, numai numele, dar împinse de orgoliul și vanitatea unor personaje ajunse întâmplător la pupitrul de comandă, abandonându-și orientarea doctrinară și alianțele firești, navigând haotic și fără consimțământul membrilor lor pe apele tulburi ale politicii românești, vezi cazul Partidului Național Liberal Stoica.

Începând cu participarea la precedenta guvernare, când prin reprezentanții săi în Ministerele de Justiție și Finanțe s-au adoptat cele mai antiliberale măsuri și atitudini, continuând cu negocierile de fuziune cu Alianța pentru România, în urma cărora s-a ales cu infiltrări masive de elemente neliberale și culminând cu înțelegerile secrete, convenite cu Grupul "Un viitor pentru România" și cu substitutul acestuia, inițiativa social-liberală, în preajma alegerilor generale de anul trecut, Partidul Național Liberal aripa Quintus – Stoica a alunecat constant spre stânga eșicherului politic românesc, ajungând în prezent un adevărat partid social-liberal sau chiar socialist liberal.

Atitudinea cuminte, uneori chiar obedientă față de actuala guvernare, continuarea negocierilor cu formațiuni fantomă de sorginte social-liberală sau socialistă, care nu mai reprezintă nimic pe scena politică, încălcarea cu nonșalanță a prevederilor statutare, în funcție de anumite interese de gașcă politică duc pe zi ce trece la îndepărtarea liberalilor veritabili și la scăderea audienței partidului.

Deoarece zecile de mii de membri, susținători, simpatizanți, votanți ai Partidului Național Liberal își văd în prezent înșelate aspirațiile și nu se mai recunosc reprezentați în Parlament, anunț pe această cale că subsemnatul se consideră onorat să ia asupra sa toate sarcinile ce decurg în această stare de fapt și recomand tuturor celor nemulțumiți să se îndrepte înspre singura parte nealterată a partidului, Partidul Național Liberal Câmpeanu, ultima șansă de reînviere și revigorare a mișcării liberale.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Câteva aplauze)

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
 

Cu aceasta, prima parte a ședinței a luat sfârșit, vă urez în continuare o zi bună.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 6 december 2019, 13:41
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro