Aurel Daraban
Aurel Daraban
Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 18-09-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.6 Aurel Daraban - intervenție referitoare la situația navigatorilor disponibilizați;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Are cuvântul domnul deputat Daraban.

Se pregătește ultimul înscris, domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Aurel Daraban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea se referă la situația navigatorilor disponibilizați, previziuni și propuneri de îmbunătățire a situației existente.

Situația prezentă pleacă de la faptul că o parte importantă a forței de muncă înalt calificată profesional, aceea a navigatorilor români, este în dificultate de a-și găsi loc de muncă pe măsura experienței și pregătirii sale într-un domeniu extrem de specializat, acela al transportului maritim internațional.

Odată cu dezvoltarea sistemului de transport maritim și construcții navale în România, în perioada de după 1965 până în 1989, exploatarea navelor ce intrau în componența flotei era asigurată, în conformitate cu prevederile legale, în mare parte de personal brevetat și nebrevetat, acesta din urmă deținător al certificatelor de capacitate. În principal, personalul brevetat sau ofițerii au fost pregătiți în Institutul de marină "Mircea cel Bătrân" Constanța, până în anul 1991, când acesta s-a transformat în Academia Navală "Mircea cel Bătrân" iar secțiile marinei comerciale au înființat Institutul de Marină Civilă Constanța.

În prezent, ambele instituții de învățământ superior promovează absolvenți pentru flota comercială. Personalul nebrevetat a fost pregătit prin școli profesionale, în principal din zona Giurgiu, Constanța, Galați, precum și prin liceele de specialitate din Constanța și Galați.

La sfârșitul anului 1989, exista un personal de 16.000 de navigatori care, ulterior, în 1991, au fost împărțiți în cele trei companii: NAVROM, PETROMIN și ROMLINE, în funcție de specificul navelor. Datorită faptului că tonajul maritim actual al României este aproape lichidat iar navele flotei naționale au ieșit din exploatarea companiilor de stat și au trecut unele în exploatarea unor companii private, altele au fost vândute unor armatori străini iar altele au fost dezmembrate, personalul navigant a devenit excedentar. Chiar dacă pe căi naturale, ieșirea la pensie sau transferul spre alte domenii de activitate, precum și diminuarea promoțiilor de absolvenți micșorează acest număr, totuși România este încă în posesia unei forțe de muncă considerabile de personal înalt calificat pentru acest tip de activitate.

Datorită dispariției navelor din flota comercială și din flota de pescuit oceanic prin disponibilizare există în Constanța și în țară circa 6000 de navigatori maritimi personal brevetat și nebrevetat fără angajamente ferme. Numai în ultima perioadă s-au disponibilizat de la NAVROM 1600 de persoane, de la PETROMIN 2100 de persoane, de la ROMLINE 1400, iar de la C.R.B.O.Tulcea 610 persoane.

O parte din forța de muncă calificată profesional prin această activitate specifică și-a găsit plasament în cadrul societăților private de transport maritim românești, numărul acestora fiind în jur de 1000 de persoane brevetate și nebrevetate. Personalul brevetat a apelat la serviciile agențiilor de crewing autorizate sau nu. Și-au găsit locuri de muncă în flotele armatorilor străini fără însă a avea contracte sigure și fără a-și plăti impozitele și asigurările sociale în România.

Acest aspect este permis actualmente de prevederile legislației în vigoare și, în consecință, personalul navigant nu beneficiază de protecție socială.

În ultimii cinci ani, din datele furnizate de Centrul de pregătire a personalului din marina comercială, prin această instituție au trecut pentru pregătire, reconfirmare și absolvire a cursurilor obligatorii IMO un număr de 14.ooo de cursanți, un indicator ce explică că pe întreaga perioadă a celor cinci ani, cel puțin o dată un cursant a stat o săptămână la cursuri, totalul ridicându-se la 14.000 de brevetați și nebrevetați. Academia navală "Mircea cel Bătrân" pe perioada ultimilor cinci ani a avut circa 160 de absolvenți pe an.

Datorită situației actuale în care flota comercială a dispărut și programul de construcții navale pentru armatorii maritimi nu a demarat, fiind necesare surse de finanțare externe, se pune cu prioritate problema distribuirii acestei forțe de muncă calificată și angajarea sa de către marii operatori europeni pe navele aparținând acestor companii, chiar dacă navele sunt înregistrate sub pavilioane de complezență, ca o pondere la puternica forță de muncă angajată provenită din țările Asiei, cum sunt Filipine, India și Pakistan.

Sunt foarte multe exemple de echipaje poloneze, rusești și iugoslave care navigă pe navele unor armatori și operatori puternici din vestul Europei, angajați pe baza unor tratate bilaterale încheiate de țările din care provin.

Printr-o politică susținută de Guvern, prin Ministerul Integrării Europene, prin Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice și Locuinței, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în discuții purtate cu omologii din țările Europei Occidentale, se pot elabora programe care să prevadă angajarea personalului navigant disponibil în România.

Un astfel de demers va avea și o importantă latură financiară, prin câștigurile realizate de cei implicați, pe de o parte, dar și de statul român, sub aspectul impozitării și al cotelor de asigurări sociale, destul de ridicate, ținând cont de câștigurile realizate de navigatori.

În perioada 23 – 27 aprilie 2001 a avut loc la Sankt Petersburg Seminarul privind standardele internaționale ale muncii în transporturile maritime.

Au participat 11 țări din centrul și estul Europei. La lucrări au participat reprezentanți ai Organizației internaționale a muncii, Federației internaționale a armatorilor și Federația muncitorilor din transporturile maritime internaționale.

S-a analizat situația din fiecare țară, România îndeplinind toate condițiile ca forța de muncă din transporturile maritime să poată fi angajată pe navele străine.

Pentru realizarea acestei acțiuni propun următoarele: 1) inițierea unor dialoguri cu factorii implicați: Ministerul Transporturilor, instituțiile de învățământ de specialitate, centrul de pregătire și perfecționare din marina comercială, care are o evidență clară a personalului reciclat, agențiile de crewing autorizate și sindicatul liber al navigatorilor.

2) Finalizarea acestor discuții printr-un program care va cuprinde atingerea unor obiective minime, cum ar fi: susținerea financiară a unor programe de învățământ a institutelor de specialitate din România, de țările Comunității Europene, acceptarea de cadeți pentru practica pe navele operatorilor din Uniunea Europeană; acceptarea unor grile de salarizare a personalului brevetat la concurență cu personalul din Asia; asigurarea unor norme obligatorii pe care armatorii, agențiile de crewing și navigatorii trebuie să le respecte; eliminarea din piața muncii a firmelor de crewing neautorizate.

Actualmente există aproximativ 120 de firme de crewing în întreaga țară, din care doar 58 sunt autorizate. Această autorizare este dată conform legislației în vigoare de Ministerul Transporturilor Lucrărilor Publice și Locuinței.

Sub aspectul raporturilor de muncă, nu există un fel de reglementare legală care să oblige aceste firme să obțină autorizare de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Firmele de crewing fiind, în speță, agenții de plasare a forței de muncă în străinătate, ar fi benefică, pentru a crea un sistem de protecție socială pentru personalul navigant, modificarea art. 12 din Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, prin introducerea obligativității încheierii de către aceste agenții a unor contracte individuale de muncă, înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncă. Aceste contracte ar permite acestor persoane ca la întoarcerea în țară să beneficieze de toate drepturile care li se cuvin.

Se impune inițierea unor discuții, la nivel interguvernamental, cu țările care ar putea angaja personal navigant, cum sunt: Norvegia, Olanda, Italia, Germania, Franța, Grecia și care în prezent angajează personal din Filipine și Pakistan.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 6 december 2019, 18:32
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro