Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 19, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 19-09-2001 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 19, 2001

2. Dezbaterea și adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind participarea României împreună cu statele membre ale NATO la acțiunile de combatere a terorismului internațional.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Intrăm în primul punct al ordinii de zi și vă rog să îmi permiteți să îi dau cuvântul domnului consilier prezidențial Mihai Constantinescu pentru a prezenta Mesajul Președintelui României adresat Parlamentului, în conformitate cu prevederile Constituției, art. 62 alin. 2 lit. a).

Domnule consilier prezidențial, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Constantinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În conformitate cu prevederile art. 88 din Constituția României, având în vedere gravitatea excepțională a recentelor acțiuni teroriste îndreptate împotriva Statelor Unite ale Americii, în concordanță cu atitudinea fermă de solidaritate a comunității internaționale pentru combaterea terorismului, vă adresez prezentul mesaj, în temeiul hotărârii adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării privind participarea României alături de statele membre NATO la acțiunile de eradicare a terorismului internațional:

"România, ca țară parteneră a Alianței Nord-Atlantice, în spiritul valorilor democratice, naționale și internaționale, consideră necesară și oportună participarea, alături de statele membre ale NATO, de celelalte țări europene, la eradicarea terorismului internațional prin orice mijloace, inclusiv militare.

Luând cunoștință de hotărârea Consiliului Atlanticului de Nord de a aplica art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nord și conform celor stabilite în ședința din 11 septembrie 2001, Consiliul Suprem de Apărare a Țării propune Parlamentului ca România, membră a Parteneriatului Strategic, să acționeze, ca aliat de facto al NATO, în acțiunea de contracarare și eradicare a terorismului internațional.

În acest scop, Consiliul Suprem de Apărare a Țării propune să se pună la dispoziția Alianței Nord-Atlantice, în sprijinul unei eventuale operații de răspuns împotriva teroriștilor, facilitățile oferite de spațiul aerian, terestru și maritim național. România este pregătită să își coordoneze acțiunile cu alți aliați și parteneri în scopul punerii la dispoziția Statelor Unite ale Americii și NATO a mijloacelor necesare, în funcție de operațiunile preconizate.

În spiritul prevederilor art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, România poate pune la dispoziție, la cererea Alianței, pentru acțiuni militare în afara teritoriului național, forțele declarate disponibile pentru aceasta în anul 2001. Șeful Statului Major General a primit ordin pentru a răspunde imediat solicitărilor concrete din partea forțelor armate americane și ale NATO.

Consider, în încheiere, că exprimarea de către Parlament a unei atitudini ferme, în sensul celor arătate mai sus, este în acord cu voința națională și cu interesele fundamentale ale țării.

Semnează Președintele României, domnul Ion Iliescu."

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Permiteți-mi să-i dau cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii.

Nu mai citim proiectul de hotărâre, îl aveți în mapa dumneavoastră și, sigur, îl vom dezbate ulterior.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă prezint Raportul comun al celor două comisii, stabilit ieri, în ședința comună:

Raport comun privind solicitarea Președintelui României adresată în Mesajul către Parlament pentru participarea României împreună cu statele membre ale NATO la acțiunile de combatere a terorismului internațional.

Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului le-a fost prezentat, prin Adresele nr.SP 5/18 septembrie 2001 și 1141/14 septembrie 2001, Mesajul Președintelui României adresat Parlamentului, pentru a analiza participarea României, împreună cu statele membre ale NATO, la acțiunile de combatere a terorismului internațional.

Având în vedere gravitatea excepțională a recentelor acțiuni teroriste îndreptate împotriva Statelor Unite ale Americii, în concordanță cu atitudinea fermă de solidaritate a comunității internaționale pentru combaterea terorismului, România, ca țară parteneră a Alianței Nord-Atlantice, consideră necesară și oportună participarea, alături de statele membre ale NATO, la combaterea terorismului internațional prin orice mijloace, inclusiv cele militare.

Luând cunoștință de hotărârea Consiliului Nord Atlantic, de a aplica art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, conform celor stabilite în ședința din 11 septembrie 2001, Consiliul Suprem de Apărare a Țării propune Parlamentului ca România, partener strategic al Statelor Unite ale Americii, să acționeze ca aliat de facto al NATO, în efortul de contracarare și combatere a terorismului internațional și să pună la dispoziția Alianței Nord-Atlantice, în sprijinul unei eventuale operații de răspuns împotriva teroriștilor, facilitățile oferite de spațiul aerian, terestru și maritim național. România este pregătită să își coordoneze acțiunile cu alți aliați și parteneri în scopul punerii la dispoziția Statelor Unite ale Americii și NATO a mijloacelor necesare, în funcție de operațiunile preconizate, și să asigure, la cererea Alianței, forțele declarate disponibile pentru acțiuni militare în afara teritoriului național. Din acest motiv, Șeful Statului Major General a primit ordin pentru a răspunde imediat solicitărilor concrete din partea forțelor armate americane și ale NATO.

Cu unanimitate de voturi, în ședința comună, comisiile au avizat pozitiv Mesajul Președintelui României și au hotărât ca Parlamentul să adopte o hotărâre, al cărei proiect îl anexăm. Vi-l prezint, în continuare.

Permiteți-mi, domnilor președinți, să continuu, da?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

V-aș ruga, cred că nu mai este necesar să prezentăm și proiectul de hotărâre, toți colegii senatori și deputați îl au în mapă. Vom relua, după aceea, dezbaterea pe fiecare articol din proiectul de hotărâre și vom supune și hotărârea. Vă mulțumesc foarte mult,

Domnul Segiu Nicolaescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Înainte de a trece la dezbateri generale, doresc să vă anunț că Birourile Permanente ale celor două Camere au stabilit ca la dezbateri generale să se ia cuvântul, în limita a 15 minute, pentru fiecare grup parlamentar, Senat-Cameră, deci, împreună, cele două grupuri parlamentare au la dispoziție 15 minute; iar grupul independenților 5 minute.

Permiteți-mi să îi dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și Umanist, domnului deputat Hrebenciuc Viorel.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Actuala ședință a celor două Camere este consecința directă a recentelor acțiuni teroriste de o gravitate excepțională îndreptate împotriva Statelor Unite ale Americii. Pacea și securitatea au fost puse sub semnul întrebării și acest lucru a convins lumea democratică de necesitatea unei acțiuni unitare și ferme împotriva flagelului terorismului, care reprezintă în momentul de față principala amenințare la adresa democrației și lumii civilizate.

Treptat, atât Statele Unite ale Americii, cât și restul lumii, depășesc momentul de surpriză și consternare produs de tragicele evenimente, trecându-se la elaborarea strategiilor de răspuns, al căror principal obiectiv este eliminarea surselor, inițiatorilor și suporterilor terorismului.

România, ca parte componentă a sistemului democratic, ca țară care împărtășește aceleași valori și principii cu societatea americană și europeană, se manifestă solidar în efortul preconizat, de combatere a oricărei forme de terorism.

Partidul Social Democrat și Guvernul său sunt ferm convinse că România nu poate să rămână neangajată în viitorul proces de combatere a structurilor paramilitare, ce organizează și întreprind acțiuni teroriste și de criminalitate organizată. În directă concordanță cu opțiunile strategice de politică externă și securitate ale României, hotărârile propuse de membrii CSAT și de Mesajul Președintelui reprezintă răspunsul firesc pe care România îl poate da în acest moment așteptărilor partenerului său strategic – Statele Unite ale Americii – și membrilor Alianței Nord-Atlantice.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat consideră că, în acest moment, apărarea intereselor naționale înseamnă a lua o decizie fermă, rapidă și oportună, de alăturare la acțiunile ce vor fi întreprinse de Statele Unite ale Americii și partenerii săi, țara noastră trebuind să acționeze acum ca un autentic aliat de facto al NATO, în acțiunea de combatere a terorismului internațional, în deplină concordanță cu prevederile Constituției României și legislației în vigoare. Este, așadar, nevoie ca, în aceste condiții, să dăm un semnal de angajare foarte deschis și nemijlocit, în sensul implicării României în efortul de coordonare și concentrare cu acțiunile celorlalți aliați și parteneri ai Statelor Unite.

De asemenea, considerăm de maximă importanță ca, în paralel cu asigurarea posibilității de participare a noastră la operațiunile desfășurate de Statele Unite ale Americii și de membrii NATO, de ceilalți parteneri și aliați ai acestora, să se ia toate măsurile necesare pentru asigurarea unui grad sporit de securitate a cetățenilor României pe teritoriul țării noastre, privind prevenirea oricăror acte teroriste care ar putea pune în pericol viața acestora și siguranța națională.

Sprijinind o astfel de hotărâre a Parlamentului, avem conștiința responsabilității asumate, dar și convingerea că această atitudine a României va fi apreciată în mod corespunzător și va contribui în viitor la o apropiere și mai rapidă a noastră de obiectivul integrării în NATO. În viziunea membrilor Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, această poziție reprezintă o consecință firească a asumării de către partidul nostru a actului de guvernare și salutăm, în același timp, sprijinul pe care celelalte forțe politice îl vor acorda acestei decizii de importanță majoră.

Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat este pe deplin conștient de faptul că sprijinirea adoptării acestei decizii de către Parlamentului României constituie un act care servește intereselor strategice și pe termen lung ale țării noastre. Avem convingerea că acele forțe, instituții, persoane și resurse implicate în acțiunile de combatere a terorismului, ca urmare a adoptării prezentei hotărâri, vor dovedi capacitatea României de a se alinia criteriilor de integrare într-un asemenea organism de acțiune politico-militară.

Solicităm Guvernului, celorlalte instituții abilitate ale statului, să întreprindă toate măsurile pentru transpunerea în practică a hotărârii pe care o vom adopta astăzi.

De asemenea, ne exprimăm speranța că forța și coerența reacției internaționale împotriva terorismului vor face posibilă o îndeplinire a obiectivelor acțiunilor militare, politice și diplomatice într-un timp cât mai scurt.

Acțiunea României reprezintă expresia concretă a nevoii de racordare la sistemul intrinsec de valori democratice, care stau la baza comunității internaționale civilizate și care au fost puse în pericol de recenta agresiune teroristă de proporții din 11 septembrie 2001.

Stimați colegi,

Convinși fiind că pentru fiecare dintre noi interesele României sunt întotdeauna mai presus de orice fel de partizanat politic, salutăm faptul că putem da împreună un semnal coerent și puternic privind voința României de integrare euro-atlantică și de asumare, în același timp, a responsabilităților pe care un astfel de statut le impune.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat apreciază Mesajul Președintelui României ca un semn de continuitate și angajare a instituțiilor esențiale ale statului român în vederea combaterii terorismului și va vota în favoarea proiectului de hotărâre înaintat spre aprobare plenului celor două Camere ale Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar România Mare are cuvântul domnul deputat Ciontu Corneliu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

În marțea neagră a Statele Unite și a umanității, cu fiecare explozie, cu fiecare prăbușire, cu fiecare moarte, un insuportabil mesaj ne era adus în fața ochilor: "Cu toții sunteți ținte!" Miile de victime din New York și Washington au pierit, lăsând ca testament acest cumplit avertisment. Iar noi, stupefiați și neputincioși, am înțeles pentru întâia oară cu adevărat logica viscerală a terorismului: "Cu toții suntem ținte!" Un astfel de mesaj, un astfel de avertisment nu poate decât să ne cutremure și aceasta dincolo de granițe naționale, de identități culturale, de istorie și civilizații sau de opinii politice.

Pentru terorism nu există victime inocente. ca simpli trecători, suntem cu toții ținte. Și aceasta împarte, de acum înainte, lumea în două tabere: pe de o parte, sunt ei, asasinii fără figură și identitate, pe de cealaltă parte noi, toți ceilalți, posibilele ținte. Niciodată în istorie binele și răul nu s-au aflat în tabere atât de precis delimitate!

Pe 11 septembrie 2001 s-a declanșat un război împotriva Statele Unite ale Americii, dar, mai presus de asta, s-a declanșat un război împotriva noastră, a tuturor cetățenilor lumii: europeni, americani, arabi, creștini, hinduși, ebraici și musulmani. Acești cetățeni, uniți de ideea umanității comune, reprezintă prima putere a lumii.

Ca parte a acestei umanități ultragiate, Partidul România Mare se alătură războiului declarat terorismului. Aceasta este poziția noastră, indiscutabilă, fermă și, nu ne îndoim, justă. Partidul nostru aprobă și sprijină orice măsură prin care vinovații vor fi pedepsiți. Partidul nostru aprobă și sprijină lupta legitimă împotriva terorismului. În ultimă instanță, nu facem altceva decât să aprobăm și să sprijinim efortul pentru regăsirea unei vieți sigure și normale.

Nu mă îndoiesc că prin cele spuse mai sus mă aflu în asentimentul dumneavoastră. Și nu mă îndoiesc că voi rămâne în asementimentul dumneavoastră atunci când afirm: "Pentru ca războiul împotriva terorismului să rămână unul drept, el trebuie dus cu armele dreptății!" (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Vechea justiție spunea: "Mai bine să moară un nevinovat decât să scape un vinovat!" Lumea a devenit mai civilizată, atunci când a aflat că: "E mai drept să scape un vinovat, decât să moară un nevinovat!"

Și, totuși, când vorbim de o culpă atât de gravă, până și această soluție ar fi nedreaptă. Pentru că nu există, domnilor, decât o unică, indiscutabilă soluție: pedeapsa meritată numai și numai pentru cei dovediți vinovați! (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Omenirea unită poate realiza, poate, pentru întâia dată, acest deziderat. Ar fi însă o intolerabilă greșeală să declarăm războiul încheiat în cazul în care ultimul vinovat își va primi pedeapsa. Un rău ce s-a putut întâmpla o dată se poate repeta oricând. îl putem învinge doar înțelegându-i și suprimându-i cauzele.

Pentru a trăi într-o lume sigură, trebuie să facem din ea o lume sănătoase, în care sinucigașii care îndreaptă avioane spre zgârie-nori să nu mai fie posibili. Acesta este momentul decisiv în care Lumea nouă poate pune temeliile acestei noi lumi!

Partidul România Mare accentuează această idee: un fenomen atât de complex precum terorismul nu poate fi distrus fără o interogație serioasă asupra cauzelor sale profunde. Identificarea acestor cauze presupune un efort de luciditate, un efort critic și chiar autocritic.

Este obligația morală a marilor puteri, a tuturor națiunilor ca, în paralel cu pedepsirea vinovaților, să caute soluții pentru eliminarea cauzelor ce pot favoriza perpetuarea terorismului. Există în istoria fiecărei mari puteri momente în care luciditatea și justa rațiune au fost pierdute. există momente în care s-au produs erori ireparabile. Și, ca orice mare putere, Statele Unite au cunoscut astfel de momente. Aș aminti aici cazul Iugoslaviei, în care Statele Unite au dovedit lipsă de tact în judecarea atât de nuanțaților Balcani. Astăzi, nici o eroare nu mai e permisă, pentru că din astfel de erori se nasc erori infinit mai mari, precum cea din 11 septembrie 2001.

Ajungând la realitățile românești, un lucru ce pare puțin înțeles este faptul că și noi, românii, ca parte a umanității, trebuie să luptăm în război împotriva terorismului. E nou și e perfid acest război! Spre deosebire de războaiele clasice, el nu mai poate fi purtat sub semnul minciunii și al tăcerii. acum, adevărul și sinceritatea sunt cărțile câștigătoare.

Atunci când, cu câteva zile în urmă, Președintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, a cerut lămuriri asupra unei eventuale implicări – indirecte și nevoite – a României într-o afacerea ambiguă, despre care opinia publică a fost informată prin Comunicatul SPP abia în urma acestui demers, președintele nu a făcut decât să caute acest adevăr, fără a face acuzații, fără a specula. (Rumoare.) Dacă unii, în mod iresponsabil, au sugerat că a fost adus un prejudiciu de imagine a țării, aceștia nu au înțeles nimic din ceea ce se întâmplă în jurul lor. Nu au înțeles că în noua configurație a realității, adevărul este mai important decât imaginea. Din nefericire, acest nou imperativ al transparenței nu a fost înțeles chiar de cei care ar trebui să-l promoveze.

Respectând principiul milenar al democrației și libertății elementare de exprimare, ascultarea și a celeilalte părți, jurnalistul emblematic al radioului românesc, Paul Grigoriu, a oferit ocazia senatorului Corneliu Vadim Tudor de a explica pe larg scopurile și resorturile demersului său. Pentru acest gest, domnia sa a fost suspendat, ca urmare a unei intervenții a actualei puteri, ce se situează în afara ordinii constituționale. Dat fiind caracterul special al acestei întruniri, mă limitez doar la a exprima protestul partidului nostru, ca apărător al libertății și democrației, împotriva acestui act arbitrar și sper să nu fie un început al cenzurii în România.

Nu voi evita însă să arăt opiniei publice, poate, nedumerite, faptul că problema ridicată de Președintele PRM, care este extrem de serioasă, a fost efectiv speculată, prin transformarea unei legitime integorații într-o gravă acuzație. În locul unei explicații firești, pe înțelesul tuturor, s-a optat pentru declanșarea unui război mediatic împotriva lui Corneliu Vadim Tudor și a partidului nostru, război cu adevărat dăunător României. Este odios, absolut odios! faptul că o tragedie teribilă poate fi deturnată cu nonșalanță în meschine scopuri politicianiste. Faptul că aproape 6 mii de oameni au pierit în America a reprezentat pentru unii o nesperată ocazie pentru a minți!

S-a spus, și încă de niște distinși politicieni liberali, că Președintele PRM a vizitat Irakul. E o minciună! Corneliu Vadim Tudor nu a fost niciodată în acest stat! Mai mult, s-a afirmat într-un cotidian central că Vadim Tudor a fost în America, în scopul obținerii unor fonduri. E o aberație! Niciodată el nu a vizitat Statele Unite ale Americii!

Unele publicații, puțin onorabile, au supralicitat, sugerând că partidul nostru ar fi primit fonduri din partea lumii arabe. Este ridicol! Absurditatea acestor acuze se poate verifica oricând și chiar îi invităm pe cei interesați să o facă.

Tot în acele publicații, s-a scris că liderul PRM ar fi înstrăinat Trustul de presă România Mare. Nimic mai fals! Revista "România Mare" continuă să apară, conservându-și linia care a consacrat-o.

Să mai amintesc, oare, de revoltătorul neadevăr, lansat de un obscur analist, conform căruia Corneliu Vadim Tudor ar fi votat împotriva declarației de solidaritate cu SUA? Asta, deși președintele partidului nostru a fost unul dintre cei care au lucrat pe textul acestei declarații.

Regret faptul că a trebuit să ofer dezmințiri, tocmai în acest context. consider însă că aceste precizări se impuneau, din respect pentru opinia publică și pentru adevăr.

Ne aflăm, astăzi, aici, din două motive. În primul rând, pentru a arăta sprijinul nostru moral față de poporul american. Un astfel de sprijin nu poate fi nici subestimat, nici ignorat. Dacă, însă, putem facem mai mult de atât, suntem dispuși să o facem.

Acesta este al doilea motiv al întrunirii de față. E necesară implicarea noastră efectivă în evenimentele în curs. Președintele României a cerut Parlamentului aprobarea pentru punerea la dispoziția Alianței Nord-Atlantice a facilităților oferite de spațiul aerian, terestru și maritim național. Trebuie să răspundem afirmativ acestei solicitări, în numele demnității umane! Trebuie să răspundem afirmativ, pentru că într-o lume strâns legată și solidară, România nu are dreptul să rămână izolată și indiferentă! Trebuie să răspundem afirmativ, pentru că România a optat ferm pentru comunitatea statelor civilizate și democratice!

Partidul România Mare și-a declarat și probat în numeroase rânduri vocația europeană. În plus, în chiar centrul doctrinei sale se află plasate dreptatea, legalitatea și respectul pentru viață.

Din aceste considerente și în conformitate cu interesul național, Partidul România Mare acceptă solicitarea Președintelui Iliescu și va vota în favoarea acordării sprijinului românesc, în condițiile unei lupte drepte împotriva terorii. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.) Acest vot este unul ferm. Nu ne putem împiedica, însă, să amintim că întotdeauna înțelegerea și cooperarea sunt mai eficiente și mai morale decât rupturile și războiul.

Partidul nostru susține virtuțile dialogului atât în politica națională, cât și în sistemul relațiilor internaționale. Atunci când oamenii tac, armele încep să vorbească! Dorința noastră este ca în războiul care va începe să se tragă și să se tacă cât mai puțin. Adevărul nu se află în gloanțe, ci în cuvinte!

În final, aș dori să mă adresez cetățenilor României. Știu că unii dintre ei sunt neliniștiți din pricina evenimentelor care se petrec sau stau să se petreacă în lume. Știu, însă, la fel de bine că, oricât ar dori, cu excepția unei rugăciuni, ei nu pot face nimic. Iar îngrijorarea nu poate dura prea mult, pentru că noi trebuie să ne întoarcem, mereu și mereu, la propria noastră povară cotidiană.

Rămâne doar să sperăm, după un astfel de moment care ne-a amintit cât de fragilă este viața, că întreaga noastră clasă politică și-a însușit lecția pozitivă născută din tragedia american㠖 lecția unității, a solidarității, a cooperării. Acesta este secretul reușitei unei mari țări. Acesta ar trebui să fie și secretul nostru.

În fața momentelor solemne ale istoriei, pasiunile amuțesc și tare mă tem, domnilor, că istoria a intrat pentru un timp pe un făgaș al solemnității.

Ar fi păcat să continuăm să fim meschini, când lumea întreagă este generoasă. Ar fi păcat să fim mici, când vremurile sunt înalte.

Poate că din conștientizarea unui pericol atât de substanțial se pot naște zorii unei adevărate concordii în jurul interesului național.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, are cuvântul domnul deputat Stoica Valeriu.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

Importanța acestui moment se situează dincolo de activitatea parlamentară obișnuită. Evenimentele care s-au derulat în ultima săptămână în Statele Unite, prin gravitatea și implicațiile lor asupra ordinii internaționale, ne obligă să luăm astăzi o decizie fermă privind rolul pe care și-l asumă România, în calitate de partener al NATO.

Astăzi trebuie să ne hotărâm dacă ne angajăm alături de țările cu care împărtășim cu toată convingerea valorile democrației și ale societății deschise.

Partidul Național Liberal consideră că, dată fiind importanța majoră a reuniunii de astăzi, a documentului pe care urmează să-l adoptăm, prezența președintelui Ion Iliescu ar fi fost imperios necesară. Reprezentanții Grupurilor parlamentare liberale din Camera Deputaților și din Senat au solicitat ieri ca mesajul președintelui să fie prezentat astăzi în plen chiar de către domnul Ion Iliescu. Este regretabil că domnul președinte nu a înțeles rațiunile acestei solicitări.

Partidul Național Liberal consideră că acum este momentul ca toate forțele politice responsabile să exprime un punct de vedere unitar asupra rolului României, în contextul evenimentelor din Statele Unite.

Singura decizie pe care o poate lua astăzi România este aceea de a se comporta ca un aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii și ca membru de facto al NATO, acordând un sprijin total luptei pentru combaterea terorismului.

De aceea, în condițiile în care NATO ar solicita participarea activă a României la acțiuni legate de lupta împotriva terorismului internațional, răspunsul țării noastre nu poate fi decât unul de susținere hotărâtă.

Modul concret de participare a României la acțiuni de acest gen va trebui prezentat de către Executiv în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, ori de câte ori va exista o cerere specifică din partea NATO.

În această privință, trebuie să fie respectate competențele stabilite de Constituție și de lege pentru angajarea României în orice acțiune militară.

Parlamentul nu poate da astăzi decât un acord care exprimă încă o dată opțiunea fermă a României de integrare în Alianța Nord-Atlantică.

Orice acțiune militară concretă nu poate fi aprobată doar de către președinte sau de către Guvern. Ea trebuie să fie supusă mai întâi aprobării Parlamentului. Numai în cazuri excepționale asemenea măsuri ar putea fi luate direct de către autoritățile competente, potrivit Constituției și legii. Dar, și în acest caz, este necesară aprobarea ulterioară a Parlamentului.

Evident, aprobarea prealabilă sau ulterioară dată de Parlament pentru orice acțiune militară concretă presupune existența unei solicitări specifice din partea NATO.

Partidul Național Liberal consideră că implicarea României alături de NATO în lupta pentru combaterea terorismului trebuie să fie în concordanță cu potențialul și strategia de securitate națională a României. În acest sens, România trebuie să devină unul dintre punctele cheie ale luptei împotriva terorismului în zona Balcanilor, componentă esențială pentru asigurarea stabilității acestei regiuni.

Partidul Național Liberal consideră că strategia de combatere a terorismului internațional trebuie să conțină în primul rând acțiuni hotărâte în plan economic și legislativ.

România trebuie să acorde sprijin Alianței Nord-Atlantice în ceea ce privește detectarea și eliminarea surselor de finanțare ale organizațiilor teroriste.

Credem că România, ca membră a comunității internaționale și deținătoare a președinției Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, are datoria să se implice activ cu propuneri concrete în lupta pentru combarea terorismului.

Joi, 13 septembrie, am transmis premierului Adrian Năstase o scrisoare în care am arătat că terorismului înseamnă război, iar cei vinovați de crime monstruoase pe timp de război trebuie să răspundă în fața unei justiții apte să aplice pedepse extreme. Din păcate, această idee a fost reflectată în mod trunchiat.

Nu am cerut pur și simplu reintroducerea pedepsei cu moartea. Am făcut trimitere la Protocolul nr.6 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Acest document prevede o excepție de la regula interdicției pedepsei cu moartea.

Potrivit acestei reglementări europene, pedeapsa cu moartea este admisibilă în caz de război, or, acum, mai mult ca niciodată, am înțeles cu toții că actele teroriste sunt chiar acte de război. Mai mult decât atât, sunt crime de război.

Din aceste considerente, am solicitat Guvernului României să înceapă demersurile diplomatice în cadrul Comitetului de miniștri al Consiliului Europei pentru amendarea Protocolului nr.6 al Convenției europene, în sensul introducerii actelor teroriste ca acte criminale de război în categoria excepțiilor de la interdicția pedepsei cu moartea. Acesta este înțelesul exact al propunerii pe care am făcut-o. Cred că, înainte de a respinge această propunere, este bine să reflectăm cu toată seriozitatea.

Terorismul a declarat război democrației și libertății. Este o amenințare gravă pentru noi și pentru copiii noștri, și nu putem rămâne indiferenți față de această amenințare.

Din aceleași considerente, susținem inițiativa Organizației pentru apărarea drepturilor omului și solicităm Guvernului să facă demersurile diplomatice necesare în cadrul Organizației Națiunilor Unite, în scopul instituirii unui tribunal internațional pentru condamnarea tuturor acelora care se fac vinovați de comiterea oricăror acte de terorism.

Colaborarea României cu lumea democratică presupune o politică externă consecventă. Nu putem uita că locul României este alături de statele democratice, de lumea civilizată și că scopul politicii externe este acela de a convinge Europa și întreaga lume că România merită un asemenea loc. Pentru aceasta, trebuie însă ca poziția noastră vis-a-vis ca aliații europeni și americani să fie una constantă.

Obiectivele de politică externă trebuie să fie aceleași pentru toate forțele politice, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție. Interesele naționale nu se negociază pe criterii electorale. PSD trebuie să învețe din lecția anilor anteriori, când atitudinea adoptată față de NATO a ridicat serioase semne de întrebare privind anagajamentul real al acestui partid față de obiectivul integrării României în NATO.

Dorim să receptăm mesajul de astăzi al Președintelui Ion Iliescu ca pe un prim semn al recunoașterii gravelor greșeli comise în 1999 de către actualul partid de guvernământ. Altfel, rămâne sub semnul întrebării chiar seriozitatea angajamentelor noastre.

Credibilitatea României nu se poate întemeia decât pe o politică externă consecventă, iar nu pe luări de poziții care oscilează de la o extremă la alta, după cum suntem la putere sau în opoziție.

Iată de ce sperăm că PSD își va păstra punctul de vedere pe care îl susține astăzi față de NATO și când va fi în opoziție.

Episoade ca acela din 1999, când cei mai importanți lideri ai PDSR au criticat susținerea arătată de România față de intervenția NATO în Kosovo, nu trebuie să se mai repete.

Singura decizie pe care o poate lua România acum este aceea de a se alătura eforturilor celor pe care îi dorim parteneri, în demersul nostru comun, vital pentru apărarea valorilor democratice pe care și România le împărtășește.

Partidul Național Liberal consideră că atât politica externă a Executivului, cât și eforturile tuturor forțelor politice democratice din țară, trebuie să se îndrepte în această direcție.

Prin urmare, Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal vor vota proiectul de declarație, care exprimă ferm voința României de a susține acțiunile inițiate de Statele Unite și NATO împotriva terorismului internațional.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, are cuvântul domnul senator Petre Roman.

Domnul Petre Roman:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimate și stimați colegi,

Măcelul terorist ce s-a abătut asupra New-York-ului și Washington-ului cu doar câteva zile în urmă au făcut ca Statele Unite ale Americii, prin vocea președintelui George Bush, să anunțe că "un război a fost declarat împotriva SUA".

Statele Unite au intrat în război împotriva terorismului internațional și așteaptă ca toate celelalte state să o sprijine în această luptă.

Secretarul de stat american Colin Powell a subliniat în mod special declanșarea unui "efort în întreaga lume pentru a constitui o coaliție împotriva terorismului".

Cred că este un moment în care românii și România își pun aceleași întrebări ca și americanii, și europenii, și nu numai. Dintre acestea, "Cum să se facă pentru ca o asemenea tragedie să nu se mai repete?" rămâne întrebarea cheie.

Două evoluții se vor desfășura în lunile și anii viitori sub ochii noștri. Una este de acum clară: țintirea și distrugerea sistematică a terorismului internațional. Așa cum atrăgea atenția Wesley Clark, fostul comandant suprem al forțelor aliate din Europa, nu este vorba despre vaste desfășurări de forțe militare, ci despre informație, constituirea de dispozitive antiteroriste localizate și acțiuni militare concentrate pe obiective bine definite.

Cea de-a doua evoluție va fi nu mai puțin importantă, dar de cu totul altă anvergură. A fi conștienți de prăpastia care separă cele trei miliarde de oameni ai planetei care trăiesc cu sau mai puțin de doi dolari pe zi și lumea dezvoltată nu mai este suficient. În fond, înlăturarea cauzelor terorismului a devenit, mai ales acum, o prioritate globală. Fiindcă, atunci când milioane de tineri nu au acces la nici un fel de educație și nu întrevăd nici o perspectivă, manipularea lor psihologică va putea în continuare alimenta focarele de terorism.

Alianța Nord-Altantică a anunțat, pentru prima dată de la înființarea sa din 1949, eventualul recurs la art.5 al Tratatului de la Washington care adoptă principiul esențial al solidarității "Toți pentru unul, unul pentru toți".

Într-un cu totul alt context, în 1999, România, prin voința asumată de Parlament, a acționat ca o țară a Alianței NATO, fără a fi membră a acesteia. Această poziție este așteptată și azi. Și astăzi, integrarea noastră în NATO este calea gândită pentru a asigura securitatea noastră națională, suveranitatea democratică a statului român.

Actuala conducere a țării a înțeles și asigură continuitatea acestui demers vital pentru situarea României de partea dreaptă a istoriei. Aici nu este vorba despre interese de partid; este vorba despre interesul național.

În hotărârea noastră de astăzi nu este vorba să arătăm că suntem bine intenționați, fiindcă, așa cum s-a văzut în chiar Statele Unite, acest lucru nu este suficient. Este vorba să fim solidari împotriva terorismului și parte a alianței care va duce lupta pentru stăvilirea și eradicarea terorismului.

Este acest lucru în interesul poporului român? Da.

Am înțeles cu toții ce înseamnă să împărtășești aceeași dragoste pentru pace și libertate, să împărtășești credința în bine, în umanitate.

Am înțeles că, pentru a avea toate aceste lucruri, trebuie să fim împreună, mai ales la greu.

"Aici, pe pământ, spunea John Kennedy, noi, oamenii, suntem răspunzători."

Acum, ura, teroarea sau haosul sunt de o parte, civilizația de cealaltă.

Civilizația a fost, este și va rămâne tabăra noastră. Pentru aceasta, să ne dăm votul astăzi. Pentru aceasta își vor da votul parlamentarii Partidului Democrat.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar PSD și din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare UDMR, are cuvântul domnul senator Marko Belo.

Domnul Marko Belo:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Zilele acestea s-au formulat prea multe întrebări și s-au dat prea puține răspunsuri privind amenințările cu care ne întâmpină mileniul III.

Teama care a apărut în urma actelor teroriste monstruoase din Statele Unite ale Americii nu va putea fi dizolvată foarte repede și foarte ușor și, de acum înainte, probabil orice om, orice ființă umană va avea dreptul să pună întrebări celor care și-au asumat răspunderea de a fi lideri, fiindcă consecințele acestor lideri vor fi eventual simțite imediat de fiecare dintre noi, pe propria noastră piele.

Se schimbă relațiile noastre, se schimbă relațiile interumane în general, se schimbă semnificația toleranței sau intoleranței zilnice de pe stradă sau în băncile Parlamentului. Cel puțin, așa ar trebui să fie. Oricum, se schimbă și sentimentul nostru de confort că această zonă a Europei, ieșită din blocul comunist, nu trebuie să facă altceva decât să se ghideze după valorile democrațiilor occidentale care sunt perene și stabile, nimeni nu le poate clinti.

Vă propun o mică analiză de vocabular în această privință. Termenii noștri preferați în acești ani au fost: aliniere, acomodare, integrare, aderare, aplicare, implementare etc.

Acest vocabular este dovada unei relații, practic, unilaterale. Noi suntem cei care primim ceva, ei sunt cei care ne dau ceva. Noi suntem o lume în mișcare, ei sunt o lume stabilă, senină și frumoasă.

Această abordare conține, bineînțeles, multe adevăruri, dar, totuși, de acum încolo, la acest vocabular de așteptare relativ pasivă a NATO-ului sau a Uniunii Europene ar trebui să adăugăm un nou cuvânt, cu alte conotații și cu alte obligații – cuvântul contribuție. Nu numai aderare, ci și contribuție. Nu numai aplicare, ci și contribuție. Nu numai integrare, ci și contribuție. Fiindcă, doamnelor și domnilor, alternativele, din păcate, există. Ele există, așa cum s-a văzut pentru întreaga lume, dar sunt prezente și mai accentuat și mai periculos în regiunea noastră.

În România s-au irosit ani lungi de șanse de integrare rapidă, prin neputința de a ieși din cercul vicios al demagogiei electorale, al populismului și al tradiționalei zicale "Las’ că-i bine și așa!" Or, acum se vede clar: nu e bine.

Nu este bine, că unii nu înțeleg nici acum că a trecut vremea autoizolării naționaliste și a propagării unei politici și a unei economii autarhice.

Numai prin luarea unor măsuri ferme vom putea să ne aliniem. Numai prin acțiune vom putea să ne integrăm.

Omul de pe stradă și politicianul cu o retorică de stradă pun întrebări firești. Mă oprește cineva și mă întreabă: "De ce trebuie să ne oferim sprijinul țărilor NATO și de ce nu așteptăm puțin, să vedem ce se va întâmpla?" M-a îngrozit întrebarea, fiindcă în această luptă nu sunt alternative. Ori se va distruge pericolul terorismului internațional, ori ne vom trezi într-o lume monstruoasă.

În acest moment, nu mai avem o problemă politică, ci o chestiune morală. Atunci când se decide soarta ta, nu poți sta deoparte.

Mă întreabă altcineva: "De ce trebuie să ne comportăm parcă am fi în NATO, atunci când nu suntem?" Această întrebare, în schimb, are și conotații politice, nu numai morale. Pune, de fapt, degetul pe rană. Da. Pentru a intra în NATO, va trebui să ne comportăm parcă am fi deja în NATO.

Pentru a intra în Uniunea Europeană, va trebui să ne comportăm parcă am fi deja în Uniunea Europeană.

Nimeni nu va fi primit în aceste structuri care nu se va comporta astfel de parcă ar fi deja înăuntru.

Nu uitați, vă rog, noul vocabular: aliniere și contribuție, aderare și contribuție, aplicare și contribuție, integrare și contribuție.

Uniunea Democrată Maghiară din România va vota proiectul de hotărâre.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor independenților, are cuvântul domnul deputat Fotopolos Sotiris.

Domnul Sotiris Fotopolos:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnilor miniștri și invitați,

Astăzi, Parlamentul României, într-un spirit de unitate politică, va elabora sigur o decizie, o hotărâre fermă de solidaritate a poporului nostru, în mijlocul căruia existăm și noi, minoritățile naționale, privind participarea României, împreună cu statele membre ale NATO și SUA, la combaterea terorismului internațional.

Grupul nostru parlamentar este conștient de gravitatea excepțională a recentelor acțiuni teroriste îndreptate împotriva Statelor Unite ale Americii, și nu numai.

Nu putem uita tragedia poporului american.

Nu putem uita, și avem în conștiința noastră lacrimile și durerile familiilor îndoliate ale poporului american.

Nu putem uita psihoza internațională care s-a statornicit, urmare a acestui tragic eveniment.

Având în vedere că suntem parte componentă, că trăim în mijlocul națiunii române, că suntem parte a acestei națiuni, vom vota fără rezerve hotărârea Parlamentului României și, dacă va fi nevoie, și oricând, noi, cetățenii români de alte naționalități, vom fi dinamic, puternic implementați în aceste eforturi pe care poporul român le face astăzi sau urmează mai departe să le facă, în contextul problemei.

De asemenea, cel puțin în nume propriu, voi sensibiliza în continuare și voi transmite Parlamentului elen, Președinției, Guvernului elen, hotărârea Parlamentului României, evident în limba română și în limba elenă, în afară de canalele diplomatice, cu un mesaj că sunt două țări ortodoxe, cu mesajul că, în continuare, această țară ortodoxă, Elada, care se găsește în structurile Uniunii Europene, să nu uite că lângă ea, sau împreună cu ea, în structurile Uniunii Europene, trebuie să fie și România noastră.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Fotopolos v-a vorbit în numele Grupului minorităților din Camera Deputaților.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului senator Solcanu Ion, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și Umanist.

Domnul Ion Solcanu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri și invitați,

Grupul parlamentar Social Democrat și Umanist din Senat a luat act de mesajul Președintelui României adresat Parlamentului.

În abordarea ideilor conținute în mesaj, membrii grupului nostru au plecat de la considerarea situației internaționale induse de atacurile teroriste fără precedent, prin dimensiunea și absurdul lor, îndreptate împotriva unor obiective simbol pentru poporul american, care au produs cumplite pierderi de vieți omenești și uriașe pagube materiale.

Grupul a luat în considerare dorința României de integrare în structurile europene și euro-atlantice, angajamentele asumate de țara noastră pe plan internațional, posibilele interacțiuni și condiționări politico-militare asupra țării noastre și, nu în ultimul rând, reacțiile opiniei publice și ale societății civile românești.

Ne aflăm azi într-un moment deosebit pentru România și poporul român, care poate plasa țara noastră într-o nouă orbită a politicii internaționale.

România are acum șansa de a da un nou semnal clar și ferm de solidarizare fără rezerve cu obiectivul comun ce animă în aceste momente democrațiile lumii și că își poate aduce, în același timp, o contribuție credibilă și în deplină cunoștință de cauză la procesul complex de înlăturare, prin mijloace politico-diplomatice, a cauzelor care au generat acest flagel al lumii contemporane.

Partidul Social Democrat, Guvernul României și Grupurile parlamentare Social Democrat și Umanist cred că România are azi posibilitatea de a confirma, încă o dată, lumii întregi că ne aflăm alături de țările democratice, că împărtășim activ principiile și valorile ce fundamentează libertatea și civilizația umană la acest început de secol și mileniu.

Faptul că ni se cere să aprobăm o poziție de solidarizare și implicare activă în lupta contra oricărei forme de terorism este o chestiune care implică însă un orizont mai larg.

Hotărârea pe care o vom lua azi este, de fapt, o hotărâre pentru un gen de civilizație, o opțiune pentru democrație, în lupta sa contra barbariei. Indiferent de perspectiva din care abordăm decizia ce o avem a lua, criteriile ce trebuie să ne orienteze sunt interesul național și interesul strategic al României pe termen lung. Ceea ce avem de dezbătut și de hotărât astăzi privește viitorul României, viitorul copiilor noștri.

Sistemul de alianță al țării consta în consecvența opțiunii noastre pentru democrație și pluralism, pentru integrare deplină în lumea civilizată și democrată, și nu în ultimul rând opțiunea pentru o dezvoltare durabilă, în condiții de pace, securitate și bunăstare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este regretabil că Grupul parlamentar România Mare a folosit acest prilej, când ar trebui să manifestăm unitate și solidaritate, pentru a lansa justificări și atacuri politicianiste cu iz calomniator. Iată de ce vă propun ca, trecând peste ceea ce ne separă, să judecăm împreună, putere și opoziție deopotrivă.

Ca oameni politici responsabili de viitorul acestei țări, avem, în primul rând, obligația morală de a ne alătura refuzului comunității internaționale de a accepta asemenea acte barbare. Decizia implicării noastre în procesul complex și de lungă durată al combaterii terorismului, prin orice mijloace, nu numai manu militari, trebuie circumscrisă acestui context înaintea oricărui alt considerent politic, strategic sau militar.

Trebuie, de asemenea, să ne fie clar că România nu-și oferă Alianței Nord-Atlantice sprijinul în războiul total pe care aceasta l-a declarat contra acestui flagel al lumii contemporane din oportunism politic. Dincolo de considerentele etice, politice și de securitate pe care-și întemeiază decizia, opțiunea clară pro-NATO are la bază propriile comandamente ce-i orientează acțiunile de politică externă și nu mai puțin cele de politică internă.

De altfel, România, prin modul cum a acționat de la începutul acestei crize, a făcut dovada capacității de a-și asuma solidar cu statele membre NATO același tip de reacție, de a împărtăși aceleași valori, ceea ce este de natură a spori credibilitatea sa ca stat partener, aliat, dar și ca viitor stat membru NATO.

Pe de altă parte, România deține experiența în acest sens, pentru că țara noastră, din momentul din care a semnat documentele de invitație ale Parteneriatului pentru pace, precum și documentul-cadru al Parteneriatului pentru pace, s-a afirmat ca partener activ, un partener care s-a pus, de mai multe ori, în situații de criză, la dispoziția NATO. Continuând cu consecvență această angajare, ne vom afla în interiorul acestui proces de solidarizare și acțiune comună și vom putea servi, prin aceasta, mai eficient interesul național al României.

Iată de ce Grupul parlamentar Social-Democrat și Umanist din Senatul României va vota, fără rezervă, hotărârea pe care liderii grupurilor parlamentare au convenit-o ieri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Badea Dumitru.

Domnule senator, aveți la dispoziție 3 minute!

Domnul Dumitru Badea:

Domnilor președinți ai Camerelor reunite,

Onorat auditoriu,

În legătură cu afirmațiile domnului senator Solcanu, cred că ar fi momentul ca să nu ne mai cenzurăm unii pe alții, pentru că nu folosește nimănui.

Declar, de la început, că poziția senatorilor PRM este una și aceeași cu cea prezentată în numele grupului de deputați de către domnul vicepreședinte al Camerei, Corneliu Ciontu, și anume de aprobare a raportului Comisiei de apărare și a proiectului de hotărâre, atitudine care a fost exprimată constant, în aceste zile, prin Comunicatul Comitetului Director al PRM din seara zilei de 11 septembrie și mai apoi în plenul Senatului și în organismele de lucru, respectiv întâlnirile liderilor grupurilor parlamentare și ale Birourilor permanente ori în Comisiile de apărare.

Aceasta nu înseamnă că nu avem anumite rezerve, pe care ieri am încercat în parte să le prezint, în ședința Birourilor permanente reunite și a liderilor de grup, intervenind chiar pe textul hotărârii în proiect, propuneri care au fost respinse, cu majoritate de voturi, iar într-un for democratic trebuie să te supui majorității.

Iată rezervele noastre. Mai întâi, despre împrejurările în care s-a născut această hotărâre, ea fiind, fără îndoială, un răspuns la comandamentul general al necesității combaterii terorismului și, respectiv, la angajamentele internaționale ale României, în care un loc important îl are, așa cum rezultă și din preambulul hotărârii, Parteneriatul pentru pace cu NATO și Parteneriatul strategic cu SUA.

Întrebarea, la care numai trecerea timpului ne va răspunde, este dacă nu cumva aceste angjamente, fără discuție cu bătaie lungă, nu sunt asumate prea devreme.

La sfârșitul săptămânii trecute, aflându-mă în Circumscripția electorală Neamț, am constatat, în rândul cetățenilor, o îngrijorare deosebită, pe care o apreciez pe deplin justificată, mai ales după ce mass media a făcut publice declarațiile președintelui țării și ale primului-ministru privind punerea la dispoziția SUA și a NATO a spațiului terestru, aerian și maritim al țării. Și consider că aceasta, așa cum spuneam, este pe deplin justificată, această hotărâre fiind o declarație, practic o declarație de război, fără a se cunoaște inamicul, ceea ce nu s-a mai întâmplat în istorie.

Se pare că și noi, astăzi, din dorința de a clarifica cât mai operativ poziția angajantă a României și determinați de conștientizarea faptului că o astfel de atitudine nu ar duce decât la izolare, ne-am pripit puțin. Fac această afirmație întrucât ședința noastră comună și, respectiv discutarea și aprobarea Hotărârii Parlamentului României are loc în condițiile în care o serie de state din Alianța Atlantică și-au mai acordat un răgaz de câteva zile în hotărârea formelor și mijloacelor în care se vor implica, iar secretarul general al NATO a declarat aseară (informația nu este la prima mână) că Statele Unite nu doresc să antreneze alte state în acțiunile militare pe care le vor îndeplini. De altfel, deși am solicitat mereu zilele acestea, nu am văzut încă nici un document prin care Statele Unite ori NATO să ceară implicarea militară a altor state, cel puțin într-o primă fază.

Doi. Apreciind grija tuturor reprezentanților formațiunilor politice parlamentare pentru acuratețea și rigoarea textului hotărârii, grupurile parlamentare ale PRM consideră necesar ca, după adoptarea ei, Parlamentul trebuie să exercite un control permanent în legătură cu modul în care factorii cărora le încredințăm astăzi butoanele pupitrului de comandă, și trebuie s-o spun foarte direct că noi, astăzi, hotărâm aici o delegare de competențe, îndeplinesc aceste atribuțiuni conferite prin hotărâre. Viața însăși ne impune acest lucru.

Aseară, într-o emisiune TV, am văzut cum americanii au distrus din temelii o fabrică de medicamente dintr-o țară arabă, bazați pe o informație neverificată conform căreia acolo s-ar fi fabricat arme chimice, informație care mai apoi nu s-a confirmat.

În concluzie, chiar dacă nu există o prevedere expresă în hotărâre, Parlamentul trebuie să vegheze pentru a nu se face greșeli.

Închei prin a adresa reprezentanților CSAT și Guvernului două întrebări sugerate, de altfel, de cetățeni din județul pe care-l reprezint: dacă în bugetul Ministerul Apărării Naționale sunt sume disponibile pentru a îndeplini misiunile la care ne angajăm astăzi și, de asemenea, solicităm domnilor mai sus citați să ne prezinte sau cel puțin să ne confirme existența unor cereri exprese ale NATO ori ale Statelor Unite ale Americii către alte state privind necesitatea unor acțiuni militare de combatere a terorismului.

Reafirm poziția noastră de aprobare a documentelor puse în dezbatere și vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul PRM)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, dau cuvântul domnului deputat Negoiță Liviu.

Domnul Liviu Negoiță:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

La 11 septembrie, o mare tragedie s-a abătut asupra Statelor Unite ale Americii, asupra poporului american. La 11 septembrie, o mare tragedie s-a abătut asupra întregii umanități. Secolul XXI și mileniul al treilea încep cernit, încep sub semnul unui flagel devastator, cel al terorismului. La 11 septembrie, crima a lovit nu numai America, ci întreaga lume liberă, valorile fundamentale ale democrației, ale civilizației.

Partidul Democrat, solidar cu poporul și Guvernul american, a condamnat și condamnă, cu toată fermitatea, actul de barbarie comis împotriva păcii, împotriva umanității.

Partidul Democrat exprimă, și de la această tribună, compasiunea pentru toți aceia care au căzut victime ale acestui cumplit atentat.

Actul criminal de o mare cruzime, ai cărui martori am fost și suntem încă, ne-a afectat în egală măsură pe noi toți, pe cei care credem în valorile democrației, în drepturile fundamentale ale omului, a cărui valoare supremă este dreptul la viață.

Ceea ce s-a întâmplat pe 11 septembrie în Statele Unite pune omenirea în fața unui cumplit adevăr: nimeni, nici un om și nici un stat nu este apărat de consecințele unor astfel de acte criminale, indiferent cât de bogat ar fi sau indiferent de ce mijloace de apărare sofisticate ar dispune.

Lumea civilizată trebuie să dea azi răspunsul la o întrebare fundamentală: Încotro se îndreaptă umanitatea? Refuzul dialogului, perpetuarea conflictelor locale și regionale, excluderea pe criterii de rasă sau religie, pe criterii economice, sociale sau politice, tolerarea și chiar susținerea, în anumite țări, a unor organizații sau partide extremiste, a unor lideri extremiști, a căror singură rațiune de a exista este incitarea la ură și distrugere, sunt cauze care fac posibile atentatele ce au culminat cu marea nenorocire a națiunii americane.

Evenimentele tragice din Statele Unite ne întăresc convingerea că hotărârea noastră de a fi solidari cu națiunea americană, cu toate statele care sunt decise să acționeze ferm, acum și în perspectivă, pentru combaterea terorismului nu ar fi deplină, nu ar fi convingătoare dacă, dincolo de sprijinul efectiv pe care autoritățile române îl acordă Statelor Unite ale Americii și NATO, nu am cere aceeași fermitate pentru combaterea, și aici, la noi acasă, a extremismului, xenofobiei, intoleranței.

Lumea liberă nu trebuie, sub nici o formă, să subestimeze, să tolereze extremismul, intoleranța, terorismul. Semnalului de teroare planetară transmis de forțele răului la 11 septembrie, lumea civilizată trebuie să-i răspundă fără nici o cruțare. O minte luminată a anticei Grecii ne povățuiește: Cine cruță pe cei răi, vatămă pe cei buni!

Lupta pentru eliminarea terorismului din viața internațională va fi îndelungată. Ea cere o largă coaliție a tuturor forțelor democratice, iar locul României nu poate fi decât în această coaliție pentru democrație, pentru civilizație. În acest spirit, noi, membrii Partidului Democrat, ne-am pronunțat și susținem consecvent integrarea țării noastre în structurile euroatlantice. Cu aceeași convingere, cu aceeași hotărâre, Partidul Democrat își exprimă acordul pentru ca România, partener strategic al Statelor Unite ale Americii și stat membru al Parteneriatului pentru pace, să acționeze împreună cu Statele Unite ale Americii și statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, cu ceilalți parteneri și aliați ai acestora pentru combaterea terorismului internațional prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Dincolo de solidaritatea sinceră, transmisă la nivelul instituțiilor statale, dintre România și Statele Unite, suntem convinși că victoria binelui asupra răului nu poate veni decât din unitatea tuturor țărilor lumii civilizate, din solidaritatea omului față de om, din strângerea rândurilor tuturor în fața celor care seamănă teroare și moarte.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, are cuvântul domnul senator Radu F.Alexandru.

Domnul Radu F.Alexandru:

Domnilor președinți ai Parlamentului României,

Stimați colegi,

Distinși invitați,

O vorbă din bătrâni ne învață că prietenul la nevoie se cunoaște.

A spune astăzi că Statele Unite ale Americii sunt la nevoie și România îi sare în ajutor, înseamnă a aproba o nepermisă miopie. Astăzi, întreaga lume democrată este amenințată și hotărârea pe care urmează s-o adoptăm trebuie să exprime, dincolo de orice îndoială, opțiunea fermă a României pentru valorile democrației, ale lumii libere și angajamentul de a onora, prin toate mijloacele, eventualele solicitări pe care Statele Unite ale Americii și NATO ni le vor adresa.

Cred că astăzi, dincolo de diversitatea pozițiilor pe care cotidian ne plasăm, partidele parlamentare, ca și celelalte forțe politice din România, trebuie să acționeze unitar pentru a convinge, o dată în plus, că locul României nu poate fi decât în rândul țărilor Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.

Nu adoptăm o poziție conjuncturală, nu mimăm sentimente care ar putea fi convertite în jetoane de intrare în cele două prestigioase instituții internaționale. Nu facem decât să ne exprimăm și să acționăm în virtutea celor mai curate și calde sentimente. Acestea sunt rațiunile pentru care ne-am adunat în această ședință extraordinară, acestea sunt rațiunile pentru care membrii Grupului parlamentar ai Partidului Național Liberal vor vota hotărârea pe care urmează s-o adoptăm.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Dacă într-o abordare rațională, obiectivă, lucrurile nu comportă nici o dificultate în a fi înțelese, nu putem face abstracție, nici o clipă, de opinia celor pe care îi reprezentăm în Parlamentul țării.

Cu puțină vreme în urmă, în timpul crizei iugoslave, voci dintre cele mai autorizate ale principalului partid de opoziție, PDSR de atunci, PSD de astăzi, au condamnat, cu cuvinte grele, decizia corectă și patriotică pe care președintele Emil Constantinescu și coaliția care guverna țara au luat-o de a plasa România alături de forțele NATO. Opinia publică internă a fost dezorientată, debusolată, oamenii au ajuns să se întrebe ce căutăm noi alături de America.

Astăzi, o firească inerție mentală face ca mulți dintre cetățenii României să se întrebe, din nou, ce căutăm să ne băgăm noi în războiul lor. Nu este vorba de războiul lor, nu este vorba de un război obișnuit, este vorba de demersurile dureroase prin care lumea liberă este constrânsă să se apere în fața cumplitului flagel care este terorismul internațional. Acest adevăr trebuie spus azi răspicat, de toată clasa politică și revine, în primul rând, puterii politice care conduce țara să elimine din mințile oamenilor orice îndoială asupra temeiniciei măsurilor pe care le adoptăm. Poate și trebuie s-o facă, în măsura în care, în tot ce va întreprinde, vor prevala interesele țării și nu grija pentru poziția în sondajele de opinie.

Cei care au guvernat România între 1996 și 2000 au optat pentru țară. Sperăm că și actualul partid de guvernământ o va face.

Partidul Național Liberal se angajează la o susținere loială în toate aceste demersuri. Este singurul fel în care putem sluji țara.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social-Democrat și Umanist are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor parlamentari,

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Aș fi trecut la cuvântul meu, dacă nu m-aș simți obligat, de o luare de cuvânt anterioară, să fac o precizare cu privire la criticile noastre mai vechi față de bombardarea Iugoslaviei. Ce legătură vede cel ce ne-a atacat între 1999 și 2001?

Nu cunosc, în istoria recentă, nici un atac al Iugoslaviei la adresa Statelor Unite ale Americii. Nu sunt situații comparabile cele pe care le-a adus în discuție un domn coleg, încercând să ne acuze că noi, care n-am acceptat bombardarea Iugoslaviei, acum suntem solidari cu SUA, în lupta împotriva terorismului. Tocmai faptul că partidul (din care fac și eu parte) a avut o poziție nuanțată și critică, într-un moment al istoriei în care această poziție se impunea (și este confirmată de starea de lucruri de azi, din zona respectivă) arată că opțiunea noastră din 2001, față de politica mondială, este una corectă, este una sinceră, este una dreaptă.

Dacă ne-am situa în poziția de țară subalternă și fără demnitate, care dă permanent din cap, în semn de aprobare a tot ce fac mai marii lumii, bine și rău, am putea fi bănuiți, într-adevăr, de toate relele lumii.

În ziua de 11 septembrie 2001, mă aflam la câteva străzi de cele două clădiri supreme ale orașului New York, în momentul în care atacul terorist asupra lor s-a petrecut, consternându-ne și înspăimântându-ne. Am trăit, în acele zile, cele mai teribile momente ale vieții mele. Nu știam ce să fac, nu aveam soluție personală. Puteam să mor împreună cu copiii mei, Ana Maria și Andrei, în nebunia momentului, așa cum s-ar fi putut întâmpla să ne găsim pe unul din gemeni sau lângă ei, cum ne aflam cu două zile înainte. Am supraviețuit acestei încercări și îi mulțumesc lui Dumnezeu.

Nu mai insist asupra tuturor evenimentelor care m-au îmbătrânit cu un secol și m-au întinerit cu două secole, de îndată ce am pus piciorul pe pământul țării. Despre toate veți putea găsi o adevărată monografie în "Flacăra" lui Adrian Păunescu de mâine, cu reportaje de la fața locului și cu ultimele fotografii ale gemenilor în picioare, cu câteva zeci de ore înaintea abominabilei crime. Grupajul nostru se numește "Solidari cu America". Așa am gândit și așa gândesc și acum.

Trebuie să fim solidari cu Țara Libertății, cu acea țară care, în fond, reprezintă garanția liniștii și dezvoltării pe Planeta Pământ a tuturor țărilor, inclusiv a României.

M-am întors acasă, hotărât să nu stau locului, să propun Înaltelor Camere legiuitoare și Guvernului să rupem ritmul balcanic adormitor și păgubos care ne iluzionează cu mici izbânzi, ca să putem trece la urgenta modernizare a României, să fim asemănători și compatibili cu America tuturor actelor de curaj, de responsabilitate, cu America progresului și inițiativei, sfătuindu-i pe cei mai buni dintre oameni să rămână așa cum sunt, să nu se grăbească în a pedepsi nenuanțat și globalist și să măsoare de zece ori și să taie o singură dată.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniște în sală! (Se adresează domnilor senatori și deputați care discută în partea dreaptă a sălii)

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Vă rog să faceți ordine în ruinele acestea verbale!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog Grupul liberal să păstreze liniștea în sală!

Domnul Adrian Păunescu:

Unor greșeli mai vechi de abordare și de tratare a unor situații europene, America de astăzi le răspunde cu extraordinara înmănunchiere a energiilor creatoare, cu o inimaginabilă tandrețe față de cei loviți și cu muncă, foarte multă muncă. America e țara muncii și a performanței, a producției și a banilor mulți, a respectului față de individ și a credinței în Dumnezeu.

Cine vrea să copieze aspectele exterioare din America e ridicol. America trebuie clonată, copiată, reprodusă în esența ei: libertatea și munca, democrația și performanța, autoritatea și forța de regenerare.

America are nevoie de noi toți, acum. România are nevoie de America astăzi, mai mult ca oricând. Sigur că o neutralitate pastelată, pe o pajiște a unui veac trecut, ar fi mai liniștitoare pentru nervii noștri și productivă pentru greierii de ocazie. Dar astăzi e o zi gravă, pentru lumea întreagă, pentru România întreagă. Astăzi putem alege între soluțiile care ni se oferă: neutralitatea, complicitatea cu forțele întunericului sau situarea definitivă și bărbătească între popoarele și statele care duc mai departe civilizația umană. Cu adevărat trebuie să alegem pentru noi și pentru copiii noștri! Ce vrem: o Românie fără garanții mondiale, neputincioasă în fața oricărui zbor sinucigaș, de natură ocultă și în vecinătatea oricăror pofte barbare de a ne murseca sau o Românie prietenă cu America, prin opțiunea ei, prin valorile ei, prin felul cum știm să ne arătăm prietenia în clipe de cumpănă? Adevăratele prietenii se leagă în momentele fierbinți.

Vin din America. Un asemenea moment trăim noi astăzi. Știu direct și nuanțat cât prețuiește cea mai puternică țară a lumii, cât simte americanul de rând orice gest de solidaritate venit acum din lume.

Dorim marșarlierul, dorim umbra ghețarului care să ne fure mereu rodnicia, dorim să ne fixăm în dificila și obositoarea poziție a celor două luntri sau dorim să intrăm la locul meritat, în lumea progresului și civilizației, a cărui capitală mai mult sau mai puțin oficială e incomparabilul New York? Alegem întunericul sau lumina? Alegem teroarea sau libertatea? Alegem zoologia înghețată în proiect sau condiția umană? Poate vă deranjez... Da, îmi pare bine că vă deranjez! (Se adresează domnilor deputați și senatori din partea dreaptă a sălii)Ce alegem? Alegem întunericul su lumina, alegem demnitatea sau zgomotul, alegem teroarea sau libertatea, alegem zoologia înghețată în proiect sau condiția umană?!

Domnilor, fac parte dintr-o familie și familia mea face parte dintr-un popor care a îndurat toate pușcăriile pentru că a iubit America, a iubit-o și a așteptat-o.

Sigur, cinstit vorbind, ea nu a venit ca în basmul est-european în care soldatul yankeu, cu ghete număr mare, călca în tălpi pe toți temnicerii și ne aducea bunăstare, civilizație și speranță. Nici basmul nostru nu a fost realist, căci planul Marshall pare acum un pensionar transoceanic, nici America nu prea și-a mai adus aminte, în anii trecuți, de amărâții de prin Est, iar când, uneori, și i-a amintit pe unii i-a cam pedepsit peste măsură. Dar gata cu trecutul! Acum America are nevoie de solidaritatea întregii lumi civilizate, pentru a bloca și eventual pentru a scoate în afara planetei pe orice terorist și forțele obscure care îl susțin.

Desigur, durerile celor mulți și triști din țările subdezvoltate trebuie altfel ascultate și înțelese, în vremea nouă. A-i provoca la umilință și revoltă pe dezmoșteniții soartei e ușor, dar cine achită nota de plată?! Firește, America! America e cea mai puternică, America va sta mereu în fața furtunilor și demolatorilor Universului. De aceea America trebuie iubită fără condiții mercantile. Nu-ți dăm, America, pentru ca să ne dai, ci îți oferim, pentru că o meriți, fraternitatea noastră și simțul nostru profund de empatie și solidaritate.

Aproape că nu există țară, de la Marea Britanie la Rusia, de la Franța la China și Palestina, care să nu se fi declarat de acord cu lupta împotriva terorismului: consens de fond!

Acum vor vedea America de rând și America de vârf că România nu e fitece țară uitată de Dumnezeu la garderoba vreunui imperiu pofticios. Nu! România e o țară pe care omenirea se poate baza în clipele grele! Nu ne place să fim călcați în picioare, dar să ne calce niște prieteni pragul ne place. Deschidem această țară nu numai celor ce vor avea nevoie de spațiul ei spre binele și pacea omenirii, ci și întreprinzătorilor americani, spiritului american pragmatic și ofensiv, nivelului de viață american, românilor americani din mijlocul cărora m-am întors și care așteaptă fremătând ca țara lor de origine să-și regăsească harul de se impune în lume, plăcerea de a munci performant și de a relansa punțile către toți fii ei plecați prin lume.

Nu ne putem juca de-a opțiunea, nu putem face cu ochiul; politica făcutului cu ochiul nu poate dura și nu poate produce efecte benefice într-o lume cu atâți de mulți ochi închiși. Trebuie fapte și caracter!

Noi, astăzi, vom demonstra celor doritori să afle că întoarcerea armelor nu este industria noastră la modă în istorie.

Noi, astăzi, refuzăm duplicitatea, deși acceptăm multilateralitatea. Astăzi avem de hotărât: Evul Mediu sau Evul Viitor. Alegem: Viitorul! Progresul! Civilizația cu care suntem compatibili! Ne aduncem aminte cât ne-a costat în istorie împrejurarea că n-am știut să ne aflăm decât rareori în tabăra învingătorilor. Să nu șovăim! Să fim cu ai noștri, spre a nu mai avea de decontat, încă ani și ani, duplicitățile și făcutul cu ochilor.

Domnilor și doamnelor,

Terorismul trebuie eradicat odată pentru totdeauna împreună cu cauzele lui cele mai adânci și aici sunt obligat să declar acordul meu cu ceea ce a spus un antevorbitor de la Partidul Democrat. Într-adevăr, cauzele trebuie căutate și eradicate. Nu este un fapt simplu și ușor. Nu este un vals multicolor din operetă. E o luptă. Poate un război. Trebuie pedepsiți teroriștii, și nu popoarele din care ei se trag, nu religiile lor, nu apartenența lor etnică. Războiul ar trebui păstrat ca o ultimă soluție în cazul în care dialogurile ar da greș. Din nou, sunt de acord cu susținerea altui antevorbitor.

Noi credem în dialog, noi credem că trebuie dată ultima șansă păcii. Pacea, fie ea și plicticoasă, este de preferat oricărui război, dar teroriștii trebuie să plătească monstruoasa lor crimă. Contra acestora nu este eficientă nici o pace.

Rănită, America ne este mai dragă decât rănind. Glorie libertății și toată solidaritatea noastră cu America, marea garanție a libertății noastre.

Doamne, binecuvântă America!

Doamne ocrotește România! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator. Ultima luare de cuvânt din partea deputaților independenți, are cuvântul domnul deputat Slavomir Gvozdenovici.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulțumesc din partea minorităților, nu independenților, dar mulțumesc frumos.

Domnilor președinți,

Domnilor și doamnelor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Am văzut zilele acesta o Americă îndurerată și îngenunchiată în lacrimi, aceeași Americă pe care CNN-ul ne-a prezentat-o aplaudând bombardarea Iugoslaviei și pagubele colaterale care au produs pierderea a mii de vieți nevinovate la fel ca cele din New York și Washington și pierderi economice de zeci de miliarde de dolari.

Minoritatea sârbă din România condamnă ferm actele teroriste îndreptate împotriva cetățenilor americani nevinovați. Terorismul trebuie stârpit din rădăcini, dar, peste tot, începând cu cel albanez din Kosovo, sudul Serbiei și Macedonia, până la organizațiile și formațiile fundamentaliste și teroriste vinovate pentru tragedia din SUA.

Ca reprezentant al minorității sârbe în Parlamentul României sunt convins că Statele Unite, cu sau fără sprijinul nostru, vor face acest lucru, cum sper că își vor reconsidera poziția față de organizația albaneză teroristă UCK, favorita lor, sprijinind real stabilitatea țărilor din Balcani.

Având în vedere două unități de măsură ale aceleiași politici externe a Statelor Unite ale Americii care au greșit nu numai față de Iugoslavia, ci și față de Europa, sper și cred că vinovații vor fi pedepsiți, dar mă voi abține când ne vom exprima votul, bineînțeles, crezând profund în valorile democrației și dreptății umane și în libertatea supremă a omului. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnul deputat.

Stimați colegi,

Încheiem aici dezbaterile generale. Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Domnul senator Badea a pus două întrebări, înțeleg că nu vreți răspunsul acum sau doriți răspunsul?

Domnul Dumitru Badea (din bancă):

Ar fi necesar.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dumneavoastră cunoașteți deja răspunsul, știți că Parlamentul a aprobat planul național de aderare, unde se află toate forțele disponibile pentru a participa la acțiune. Din cauza aceasta cred că nu este corect să intrăm acum într-un răspuns și după aceea comentariu pe marginea lui. Insistați?

Domnul Dumitru Badea (din bancă):

Nu cer comentariu, cer răspuns.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am dat eu răspunsul, vă mulțumește?

Domnul Dumitru Badea (din bancă):

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, nu mai știți ce ați votat. Rog, din partea Ministerului Apărării Naționale, șeful Marelui stat major, domnul general Popescu, aveți cuvântul să răspundeți la cele două întrebări.

Domnul Mihai Popescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Am primit ordin din partea comandantului forțelor armate în ședința CSAT-ului din 11 septembrie, conform celor care sunt scrise în hotărâre, să iau la cunoștință și să răspund imediat de eventuale solicitări din partea forțelor armate americane și ale NATO.

Vă raportez că până la această dată nu am primit asemenea solicitări concrete. De aceea, în proiectul de hotărâre este trecut la pct.2 că, în acest scop, la solicitarea NATO, România va pune la dispoziția acesteia, în sprijinul unei eventuale operațiuni de răspuns, facilitățile oferite de spațiul aerian, terestru, maritim național.

Referitor la a doua întrebare, o eventuală participare la această acțiune: nu necesită numai intervenția forțelor Ministerului Apărării Naționale, ci și a altor elemente ale structurilor naționale de securitate și apărare și anul trecut când bugetele acestor instituții și ministere au fost discutate și analizate nu s-au prevăzut și nu se puteau prevedea asemenea intervenție. Deci, ca atare, nu dispun la ora actuală de fondurile necesare unei participări, ci trebuiesc niște fonduri suplimentare, de aceea, la pct.3 în proiectul de hotărâre s-a trecut că Guvernul va asigura, potrivit legii, finanțarea cheltuielilor necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei hotărâri. Am terminat.

Domnul Dumitru Badea (din bancă):

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim.

Stimați colegi,

Proiectul de hotărâre, sigur, a fost elaborat de cele două Comisii de apărare și ordine publică din Senat și Camera Deputaților, au participat la această acțiune și președinții Comisiilor de politică externă, de asemenea, Ministerul Apărării și alți reprezentanți. Pot să vă spun, în același timp, c㠖 și mulțumesc pentru aceasta - liderii de grupuri parlamentare, toți liderii de grupuri parlamentare din Senat și Camera Deputaților au adus o contribuție esențială, s-a ajuns aș spune la un consens în ceea ce privește acest proiect de hotărâre pe care vi-l supunem astăzi aprobării dumneavoastră.

Legat de titlul hotărârii, dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Observații? Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, titlul a fost adoptat.

Legat de preambul dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1, alin.1, 2 și 3 – dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate, cu o abținere, am înțeles, de către Parlamentul României.

La art.2 dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 abțineri, art.2 a fost votat cu marea majoritate de voturi a Parlamentului.

Art.3 – dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu mare majoritate de voturi, o singură abținere și art.3 a fost adoptat de către Parlament.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o singură abținere, marea majoritate a senatorilor și deputaților au fost de acord cu această hotărâre.

Domnul Ion Solcanu (din bancă):

O problemă de procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Îngăduiți-mi să propun, dat fiind faptul că este și televizată și avem și stenogramă, ca hotărârea să fie citită acuma da capo al fine pentru a fi înregistrată și de stenogramă. Deci, să fie lecturată hotărârea în forma în care a fost votată.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

S-a făcut o propunere. Eu cred că este bine, având în vedere că există acest consens din partea tuturor forțelor politice reprezentate în Parlament, rog pe domnul secretar Nicolescu, aici lângă mine, să dea citire hotărârii, începând cu titlul până la ultimul articol.

Domnul Constantin Nicolescu:

Hotărâre privind participarea României împreună cu statele membre ale NATO la acțiunile de combatere a terorismului internațional

Având în vedere mesajul președintelui României și cele stabilite în sedința din data de 11 septembrie 2001 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, luând cunoștință de Hotărârea Consiliului Nord-Atlantic de a aplica art.V al Tratatului Atlanticului de Nord, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art.1 – 1) România, ca partener strategic al Statelor Unite ale Americii și membru al Parteneriatului pentru Pace, va participa ca aliat de facto al NATO, împreună cu statele membre ale NATO și cu ceilalți parteneri și aliați ai acestora, la combaterea terorismului internațional prin toate mijloacele, inclusiv militare.

2) În acest scop, la solicitarea NATO, România va pune la dispoziția acesteia, în sprijinul unei eventuale operațiuni de răspuns împotriva terorismului, facilitățile oferite de spațiul aerian, terestru și maritim național.

3) România își va coordona acțiunile cu Statele Unite ale Americii și NATO, cu ceilalți parteneri și aliați ai acestora în scopul punerii la dispoziție a mijloacelor și forțelor disponibile în funcție de operațiunile preconizate.

Art.2 – Acțiunile concrete la care va participa România, în temeiul prevederilor art.1, vor fi decise potrivit competențelor prevăzute de lege.

Art.3 – Guvernul va asigura, potrivit legii, finanțarea cheltuielilor necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 19 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituția României.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 9 december 2019, 14:57
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro