Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 04-10-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2001

5. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (amânarea votului final).
 
see bill no. 176/2001

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Suntem în faza de a continua dezbaterile. Comisia juridică, de disciplină și imunități, domnule președinte Ionel Olteanu, luați-vă locul care vi se cuvine pentru a susține proiectul.

Domnul Tokay are o intervenție prealabilă continuării dezbaterilor. Poftiți.

Domnul Tokay Gheorghe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să-i amintesc domnului președinte că acest proiect a fost discutat deja și am ajuns la o chestiune procedurală, legată de raportul care se află în fața domniilor voastre.

Această chestiune procedural㠖 și încă o dată subliniez, nu discut despre conținutul unui amendament propus și modalitate de a vota și a socoti rezultatul votului - se găsește la art. 5 din legea discutată, respectiv se referă la pct. 10 din raport.

După cum am mai încercat să explic și cu permisiunea dumneavoastră foarte scurt voi expune încă o dată problema, solicitându-vă un vot de ordin procedural, după cum v-am mai explicat acum 10 zile, în cursul discutării unui amendament în comisiile reunite, Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, rezultatul votului s-a prezentat în felul următor, în condițiile prezenței a 22 de persoane la dezbateri: 11 voturi pentru amendament, 8 voturi împotrivă, 3 voturi abțineri.

Deci, rezultatul era 11 – 11. Cei prezenți au considerat, o parte dintre cei care au participat la această ședință, printre care mă număr și eu, au considerat că potrivit art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru ca o propunere, un amendament să fie considerat acceptat trebuie majoritatea de voturi din membrii prezenți ai comisiei. Nu vă dau citire din nou pentru că este o chestie arhicunoscută: 22 împărțit la 2 este 11, majoritatea trebuia să fie 12, ori nu exista. Argumentul folosit de președintele comisiei și o parte din comisie a fost următorul: 11 voturi au fost pentru, 11 voturi sunt mai multe decât 8 voturi, cât au fost împotrivă. Deci, de aceea se consideră amendamentul adoptat. Este o practică care contravine flagrant Regulamentului, contravine tuturor uzanțelor noastre. Pentru a dovedi acest lucru utilizez procedura cunoscută reductio ad absurdum. În cazul în care în această sală ar fi 100 de oameni prezenți și s-ar pune la vot o modificare cum este aceasta, în concepția Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dacă 97 de deputați s-ar abține, 2 ar vota pentru și 1 contra, ar însemna că acea propunere, respectiv amendamentul a trecut.

Mă duc și mai departe, pe linia absurdului, dacă 99 de deputați s-ar abține de la vot și unul, cel care propunea, ar vota pentru amendament, în concepția colegilor de la Comisia juridică amendamentul a trecut. Eu consider că nu putem accepta o asemenea gândire care este contrară nu numai logicii simple, dar este contrară și spiritului și literei Regulamentului Camerei Deputaților.

În această ordine de idei, vă rog, domnule președinte, să binevoiți a dispune ca acel amendament, respectiv a supune la vot ca acel amendament care aici, în acest raport, este trecut ca amendamentul adoptat de comisie, să fie trecut la amendamentele respinse. Aceasta era rugămintea noastră pentru a păstra legalitatea procesului de legiferare, proces care în raport este viciat într-un mod inadmisibil. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Ionel Olteanu, președintele Comisiei juridice.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă înțeleg poziția domnului deputat Tokay, din perspectiva subiectivă a inițiatorului acestei ordonanțe de urgență încă din perioada când era ministru pentru minoritățile naționale, nu pot înțelege rațiunea unei asemenea chestiuni de procedură, câtă vreme Regulamentul Camerei Deputaților nu prevede expres ce majorități sau mai exact cu ce majorități se iau deciziile în comisie.

Articolul 53 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților prevede clar că deciziile în comisiile permanente ale Camerei Deputaților se iau cu majoritatea membrilor prezenți. Am avut cvorum, am avut majoritatea membrilor prezenți.

Prin urmare, decizia luată în legătură cu cele două amendamente care fac, practic, obiectul acestei dezbateri, este regulamentară. De altfel, stimați colegi, în definitiv, chiar dacă eu aș fi greșit, chiar dacă comisia ar fi adoptat, din eroare, amendamentele respective, dumneavoastră, în plenul Camerei Deputaților, aveți posibilitatea să confirmați sau să infirmați votul comisiei, decizia comisiei, raportul comisiei. Nu vreau să mă refer la chestiunile de fond, pentru a nu prejudicia chestiunea de principiu a excepției de procedură invocate de distinsul meu coleg. Dacă se va pune problema de fond, vă voi da argumente care sunt, desigur, convingătoare, în legătură cu rațiunea pentru care au fost adoptate amendamentele respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnul președinte al comisiei are dreptate. Într-adevăr, comisia poate să decidă cum dorește, iar noi putem să fim de acord cu ceea ce a decis comisia sau să nu fim de acord. Până aici are dreptate, însă aici este o problemă de fond, pentru că, în această comisie, din păcate, s-au mai luat astfel de decizii. O problemă de fond, de procedură, la care trebuie să primim astăzi răspunsul, pentru că orice plen este pe undeva influențat inclusiv de hotărârea comisiei de specialitate și în mod normal este influențat pentru că specialiștii știu mai bine, în foarte multe cazuri, decât noi care ar trebui să fie decizia noastră.

Deci, întrebarea este: 11 voturi pentru, 8 contra și 3 abțineri, conform Constituției României, conform Regulamentului nostru înseamnă că amendamentul a trecut, înseamnă că aceasta este poziția oficială a comisiei, înseamnă că Parlamentul mâine, poimâine poate să ia o astfel de decizie în cazul oricărui amendament cu o asemenea configurație a voturilor? Este o problemă fundamentală, este o problemă care s-ar putea ca în viitor să schimbe, eventual, chiar și configurația politică a Parlamentului, unii abținându-se până acum au reușit să blocheze unele amendamente, unele legi. De acum încolo totul va fi altfel.

Deci, înseamnă o cotitură în toată filozofia evaluării voturilor în această Cameră și în Senat, deci în Parlamentul României.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Oricum ajungem la a discuta pe fond acest amendament; nu vreți să-l discutăm atunci pe fond? Sunt chestiuni prealabile. Poftiți.

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu consider că argumentarea distinsului coleg, președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități este profund viciată. Dânsul a invocat cum că am fi confundat sau ar fi vorba de diferite feluri de majorități. Or, eu consider că dânsul confundă majoritatea cu jumătate. Din 22, 11 este jumătate și nu majoritate. Dacă ar fi majoritate, aceasta ar înseamna că cei care s-au abținut parcă nici n-ar fi fost acolo. Deci, cele trei abțineri nu mai contează, deci prezența lor și exprimarea unei poziții în cadrul votului parcă nici nu ar fi luat în considerare. Or, după părerea mea, nu este permis acest lucru, deci neglijarea luării în considerare a poziției unor colegi; cea de abținere. Dânsul ia în considerare numai voturile pentru și voturile contra.

Or, eu cred că, din moment ce amendamentul vorbește de majoritate, nu putem confunda cu jumătate. Și nu este vorba de aspectele de fond ale problemei despre care acum nu discutăm, trebuie să clarificăm acest lucru, pentru că așa cum a spus colegul antevorbitor, dacă admitem o asemenea interpretare cu totul greșită și nelegală a Regulamentului, trebuie să o luăm ca atare și poate trebuie o precizare în acest sens pentru că aceasta schimbă, cum a zis colegul, întreaga filozofie a procedurii legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Moiș, pentru ca, apoi, să vă răspundă președintele comisiei și dumneavoastră, eventual, poftiți.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu doresc să iau apărarea președintelui comisiei noastre, domnul Olteanu Ionel, ci am venit să exprim un punct de vedere pe care l-am exprimat și în comisie, contrar punctul de vedere exprimat de colegii noștri de la UDMR. În nici într-un caz, nu pot fi apreciate voturile colegilor care s-au abținut ca fiind împotrivă... De ce nu au votat împotrivă? Există trei feluri de voturi: pentru, împotrivă și abțineri.

Dacă am accepta logica, în acest sens, a colegilor de la UDMR, că voturile celor care se abțin sunt împotrivă, am greși fundamental. E un prim aspect al problemei.

Al doilea. Din punct de vedere juridic, orice normă se interpretează în sensul salvării actului și nu al înmormântării lui. Sunteți jurist, la fel ca și mine, și aceasta este optica, de altfel, și a organismelor internaționale.

Doresc să fac trimitere, doar, ca o a treia chestiune, la regulamentul de organizare și funcționare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Președintele comisiei noastre nu a făcut altceva decât să respecte, în această materie, o practică, ce există în toate organismele democratice, acolo unde se votează. Întotdeauna, o decizie se adoptă cu majoritatea celor care votează pentru. Se iau în considerare voturile pentru și împotrivă, abținerile sunt decizii ale participanților la procesul de votare, care nu doresc, nici pentru, nici împotrivă, să voteze. Ei se abțin. Nu doresc să folosesc eufemisme în acest sens.

De aceea, mi se pare că soluția adoptată de către Comisia juridică este legală, este în conformitate cu regulamentul nostru, al Camerei Deputaților, și este conform practicii structurile democratice internaționale. Cred că este inutil să mai continuăm această dispută.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga mult să înțelegeți că facem dezbateri oarecum sterile, pentru că atunci când vom ajunge la acel amendament tot plenul va fi cel care se va pronunța.

Poftiți.

Domnul Gheorghe Tokay:

Din păcate, de obicei, vine lumea și spune că are o problemă de procedură și se pronunță asupra fondului, nu voi face in acest fel. Domnul președinte are perfectă dreptate, chestiunea trebuie tranșată prin vot.

Ceea ce am urmărit noi a fost să respectăm o elementară normă de procedură, care, domnule coleg Moiș, se interpretează stricto senso. Nu se poate interpreta o normă procedurală într-un scop sau în altul, ci numai stricto senso: dacă norma procedurală spune jumătate, păi, trebuie să fie jumătate; dacă spune jumătate plus unu, trebuie înțeleasă jumătate plus unu.

Nu-i vorba de salvarea unui act, ci de respectarea unei proceduri. Încă o dată, subliniez, procedura este de strictă interpretare!

Ce se poate face aici, domnule președinte? Părerea noastră este că acel amendament a căzut, el va fi trecut la propunerile respinse de comisie, iar în ce privește raportul, atunci când va fi supus pe articole, se va vota textul inițial. Deci, în speță, textul Senatului, să zicem, ca și cum amendamentul ar figura la respinse.

În cazul când acel text al Senatului nu va fi adoptat de Cameră cu majoritate de voturi – deci, nu cu 1 vot și restul abțineri, atunci cel care a inițiat amendamentul respins va avea dreptul, potrivit regulamentului, să-l susțină în fața domniilor voastre.

Deci, procedural, aceasta este consecința: că se va pune la vot textul inițial, iar amendamentul care este în discuție, numai la capitolul amendamente respinse.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu vă propun să ajungem mai întâi la acel text și atunci vom vedea în ce ordine votăm. Și, în final, se va pronunța plenul.

La titlul legii de aprobare a Ordonanței nr. 137, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vă rog să fiți foarte atenți, pentru a respecta totuși cronologia textelor, să vedeți că analiza amendamentelor din raport nu va începe cu amendamentul nr. 1, ci le vom urmări pe cele care vin la rând, rezultând din lege.

Cel cu privire la art. 2... Nu, este mai complicată procedura, mergem pe textul ordonanței, stimați colegi.

Deci, la art. 1 alin. 1, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 1 din raport. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La alin. 2, vă rog să urmăriții amendamentul nr. 2 din raportul comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Domnul Ștefan Cazimir:

Trebuie o virgulă, acolo!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Ștefan Cazimir. Spuneți-o de pe loc, domnule deputat! Unde este?

Domnul Ștefan Cazimir:

"Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor..."

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Olteanu? N-a îndrăznit nici măcar președintele Comisiei juridice să vă contrazică...

Stimați colegi, vedeți cu m se articulează corect textele: "Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor..." Sunteți de acord cu această reformulare a textului?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2 lit. a) și b) nu sunt obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votate în unanimitate.

La lit. c), vă rog să urmăriți amendamentul nr. 3 de la pag. 4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat amendamentul nr. 3 în unanimitate

Și, în consecință, lit. c) va avea alcătuirea rezultată din acest vot.

La lit. d), urmăriți amendamentul nr. 4. Dacă aveți obiecțiuni? Deci, nu "alte drepturi civile", ci "drepturile civile speciale".

Nu aveți amendamente. Adoptat în unanimitate.

Și, în consecință, lit. d) va avea formularea rezultată din votul dumneavoastră.

La punctul notat cu 3: "Dreptul de a obține cetățenia română", vă rog să urmăriți, tot la amendamentul nr. 4, pag. 5. În locul "dreptului de a obține cetățenia română", "dreptul de a obține și de a renunța la cetățenia română".

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Textul a fost votat cu această formulare.

La pct. 6, "dreptul de moștenire", comisia ne propune "dreptul la moștenire".

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul comisiei.

La pct. 9? Poftiți, domnule deputat.

Domnul Marton Francisc Arpad:

Mi se pare că primul text, într-adevăr, era greșit: "de întrunire pașnică și de asociere" și, atunci, ar fi putut să fie menținut acest text, pentru că aceasta este idee, dar poate să rămână și așa, cu eliminarea "întrunirii pașnice".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să rămână: "dreptul la libertatea de întrunire și de asociere"?

Domnul Marton Francisc Arpad:

Da, poate să rămână și așa, dar ideea este că ar fi fost normal: "întrunirea pașnică și de asociere", care este o diferențiere destul de importantă a acestui drept.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule președinte Olteanul.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică nu a făcut decât o modificare de acuratețe juridică: am preluat textul din Constituția României. Prin urmare, vă rog să votați acest text propus de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, cel cu privire la lit. i.x): "Dreptul la libertatea de întrunire și de asociere".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

După pct. i.x), prin amendamentul nr. 5 de la pag. 6, comisia ne propune încă unul – x): "Dreptul la petiționare".

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Și, în consecință, textul se completează cu lit. x).

Pentru lit. e), vă rog să urmăriți amendamentul nr. 6. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Și, în consecință, lit. e) se modifică potrivit celor votate de dumneavoastră.

De la pct. i) până la pct. 5, nu mai există nici o obiecție din partea comisiei.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct. 6, cel cu: "Dreptul de a lua parte în condiții de egalitate la activități culturale" nu s-a modificat. E votat.

La lit. f), asupra căreia, de asemenea, nu aveți obiecțiuni.

Dumneavoastră dacă aveți obiecțiuni, comisia nu are? Votat în unanimitate.

După lit. f), comisia ne propune un nou alineat – 3, în locul celui actual? Și, atunci, 3 devine 4?

Poftiți, vă rog să vă motivați acest amendament.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a propus acest amendament într-un alineat nou, tocmai pentru a explica faptul că nu pot fi comparate situații incomparabile. Deci, este discuția aplicării măsurilor în legătură cu eliminarea discriminării în orice situație.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament nr. 7, cu privire la introducerea alin. 3? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Actualul alin. 3 de la art. 1, vă rog să vedeți cum vă propune comisia, în alin. 8, să fie reformulat și să devină alin. 4.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 8? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Deci, alineatul actual 3 va deveni 4, reformulat.

La art. 2, pentru alin. 1 și 2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavostră? Nu aveți. Votate în unanimitate.

Pentru. alin. 3 din art. 2, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 9.

Dacă aveți obiecțiuni? Comisia propune eliminarea acestuia. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Deci, alin. 3 a fost eliminat.

Alin. 4. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La alin. 5, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 10.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul nr. 10 și, deci, noul alin. 5.

Poftiți, del Tokay.

Domnul Gheorghe Tokay:

La pct. 10.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Domnul Gheorghe Tokay:

Sper să nu vă exasperez din nou, încerc să-l rog pe domnul președinte să constate că acest amendament, care figurează în raportul pe care îl aveți în fața dumneavoastră la nr. 10, nu există aici, este un amendament respins. Deci, se pune la vot textul inițial discutat, aceasta este rugămintea mea, dacă domniile voastre sunteți de acord cu observațiile făcute, legat de modul de calcul al voturilor, consecința juridică aceasta este.

Nu vreau să revin încă o dată, doar îi amintesc domnului președinte că, la sesizarea noastră, Biroul Permanent și-a însușit părerea noastră cu privire la modalitatea de calcul a rezultatului votului. Dacă Biroul Permanent și, în speță, domnul președinte, astăzi, nu mai împărtășesc ideile noastre, aceasta este o altă chestiune.

Dar în cazul în care se admite excepția ridicată și criticile sunt primite, amendamentul nr. 10 nu există la amendamente acceptate. Și, tot încă suntem la procedură, mă scuzați.

Domnul Ionel Olteanu:

Stimați colegi,

Acest amendament readuce discuția la chestiunea de procedură invocată de distinșii noștri colegi din UDMR. V-aș ruga să fiți foarte atenți la fondul amendamentului: amendamentul comisiei nu face decât să aducă textul inițial, promovat în ordonanța de Guvern din anul 2000, la prevederile constituționale.

Prin urmare, sintagma respectivă este schimbată, în sensul de: "protecție a persoanelor aparținând minorităților naționale" și nu a creării unor drepturi colective, pentru că sistemul juridic românesc nu cunoaște asemenea drepturi colective.

Acesta este sensul inițial al amendamentului pe care comisia l-a propus și l-a adoptat. Dumneavoastră aveți, desigur, posibilitatea de a vă pronunța pe fondul textului respectiv și de a soluționa, astfel, și chestiunea de procedură: acceptând amendamentul respectiv, depășiți chestiunea de procedură invocată de distinșii colegi de la UDMR.

De aceea, comisia vă roagă să vedeți în textul raportului atât textul amendamentului propus cât și, mai ales, argumentarea acestuia, care nu poate fi pusă, credem noi, la îndoială.

Domnul Gheorghe Tokay (din sală):

Domnule președinte,

Suntem la procedură sau răspundem la vot? Fiindcă nu s-a lămurit fondul problemei. Dați-mi voie, amestecăm procedura cu votul?

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Domnul Gheorghe Tokay:

Trebuie să vă dezamăgesc, domnule coleg Olteanu. Textul normativ, din păcate, nu-mi aparține, eu am fost numai 2 ani de zile ministru și textul a fost elaborat după aceea. Ceea ce susțin eu, în ceea ce privește fondul problemei, nu are nici în clin nici în mânecă cu ambiții personale sau nostalgiile unui fost ministru al minorităților naționale...

Este, pur și simplu, opinia noastră, bazată , iarăși, pe text, domnule Olteanu. Păi, dacă s-a votat cum s-a votat, atunci, măcar, să citim ce s-a votat. Și textul care este supus atenției dumneavoastră spune așa: "Instituirea unor măsuri speciale în vederea protecției persoanelor aflate în minoritate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea șanselor".

Am toată considerația pentru autorul textului, dar o asemenea abordare a problemei este absolut, absolut lipsită de orice rigoare juridică! În primul rând, textul inițial determină exact cercul persoanelor, care, prin aceste măsuri pozitive, sunt apărate, ca să se bucure de egalitatea șanselor.

Or, termenul generic: "persoanelor aflate în minoritate"... Acestea se află, de exemplu, aici: minoritate-majoritate. Dar nu e vorba de acest gen de minoritate, ci de cel descris în preambul și în toate articolele .precedente.

În consecință, eu consider că, atât textul inițial, dar, mai ales, textul adoptat de Senat, corespunde tuturor cerințelor și exigențelor juridice, inclusiv reglementărilor internaționale la care face trimitere domnul Olteanu, fără să precizeze despre ce anume reglementări este vorba. Pentru că textul, după părerea mea, cel mai reușit, este cel al Senatului, pe care îl vedeți în col. 3 și sună așa: "Instituirea unor măsuri speciale pentru persoanele și grupurile de persoane aparținând minorităților naționale, pentru comunitățile minorităților naționale, respectiv, în vederea protecției grupurilor defavorizate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea șanselor".

Ca să fiu puțin mai concret, dacă domniile voastre citesc un ziar, în această țară, în care se scrie: "Intrarea țiganilor este interzisă..."

Doamna Daniela Buruiană (din sală):

Sau a maghiarilor...

Domnul Gheorghe Tokay:

Sau: "Intrarea maghiarilor este interzisă!" Sau, dacă dumneavoastră găsiți într-o bibliotecă sau într-o librărie o carte, în care este textual scris că: "Cine dă în minoritatea cutare..." Atunci, vă întreb eu, cine este lezat de acea carte, de acel anunț? Este X, Y? Este maghiarul de aici, din fața dumneavoastră? Sau este o comunitate lezată? Din moment ce nu se spune că: "Maghiarul Tokay trebuie așa și pe dincolo!", se spune că: "Toți maghiarii!" "Toți evreii!" "Toți străinii!"

Cercul persoanelor care trebuie apărate nu sunt indivizii respectivi, ci persoane aparținând unei comunități minoritare. Și, din păcate, viața cotidiană și textele și cărțile și bancurile și anunțurile apărute dovedesc că formula adoptată de Senat este corectă.

Domnule președinte,

Rugămintea mea este să supuneți votului în această ordine: textul inițial și, după aceea, textul care a fost respins la scorul de 11 la 3.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu v-aș propune o soluție de compromis, pentru a ieși din această dilemă. Vă citesc cele două texte, pe fond, care sunt în discuție și asupra cărora ne pronunțăm: textul inițial al Senatului și textul rezultat din amendamentul comisiei. O să supunem votului, întâi, textul Senatului și dacă o să cadă acesta, atunci, o să supun textul comisiei.

Dar, pentru a ști ce veți vota, vă dau acum cuvântul pe fond, să vă pronunțați în favoarea unuia sau altuia dintre texte.

Deci, dați-mi voie să vă citesc textul Senatului, care, pentru lit. a), este următorul (îl aveți în proiectul de lege, dar vi-l citesc, totuși): "Instituirea unor măsuri speciale .pentru persoanele sau grupurile de persoane aparținând minorităților naționale, pentru comunitățile minorităților naționale, respectiv, în vederea protecției grupurilor defavorizate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea șanselor".

Textul pe care vi-l propune comisia, cu această dispută de vot, dacă a fost vot majoritar sau nu, și asupra căruia vă rog să nu ne mai pronunțăm, este : "Instituirea unor măsuri speciale în vederea protecției persoanelor aflate în minoritate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea șanselor".

Deci, vă dau cuvântul, să vă pronunțați cu privire la unul din cele două texte și să argumentați susținerea dumneavoastră. Poftiți, domnule general Bădoiu. Și, pe urmă, domnul Moiș a cerut cuvântul.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Eu sunt autorul acestui amendament. De fapt, vă rog să rețineți că prin ordonanță se dorește să se elimine orice fel de discriminare vizavi de persoana aflată în minoritate. Deci, nu e vorba numai de minoritățile naționale, ci de oricare alte persoane, care, într-o anume situație, se află în minoritate.

Vă dau exemplu Harghita: sunt cetățeni români care, acolo, sunt în minoritate. Și, atunci, pentru egalitate de șanse, este firesc și formal ca, indiferent că cel în cauză este maghiar, rom, slav, român, toată lumea să fie tratată în mod egal. Aceasta este substanța amendamentului pe care l-am propus.

Cred că, colegii de la Senat nu au sesizat bine datele problemei, pentru că, altcumva, nu ar fi votat textul pe care l-au adoptat. De aceea, domnule președinte, dumneavoastră puteți supune la vot în ordinea pe care o doriți, dar cred că colegii mei au fost atenți și au înțeles despre ce este vorba. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Acest text aduce în discuție o chestiune care a fost foarte mult discutată, nu numai în Parlamentul României, ci și în structurile democratice europene. De la 1789 încoace, de când a fost adoptată Declarația drepturilor omului și cetățeanului, se pune problema respectării dreptului individului, ca persoană, și nu a drepturilor colective.

Suntem total împotriva unor drepturi colective, pentru că, atunci, persoana, individul, nu mai este tratat ca un subiect de drept, ca o personalitate, ci este dizolvat în turmă, și discutăm despre "drepturile colective", nu despre "drepturile individului".

Or, rațiunea oricărei norme de drept este să apere drepturile persoanei, ale individului. Nu avem cum să-l cufundăm pe acest individ, această persoană într-o comunitate și să îi acordăm drepturi comunității din care face parte. Aceasta este o primă chestiune.

Așadar, noi respectăm persoanele aparținând minorității maghiare și nu dorim ca ele să fie discriminate, să fie introduse într-un grup și să fie tratate ca un grup. Noi vrem să respectăm pe fiecare dintre ei ca persoană, ca individualitate.

A doua chestiune: textul inițial, așa cum a fost gândit el, nu era acoperitor. Nu doresc să suplimentez explicațiile pe care le-a dat distinsul meu coleg, domnul deputat Bădoiu, pentru că suntem în totalitate de acord cu aceste explicații. Așadar, textul corect este cel propus de către Comisia juridică, de disciplină și imunități. El a fost analizat pe toate părțile și s-a ajuns la concluzia că este în concordanță cu prevederile constituționale, pe de o parte, iar, pe de altă parte, cu toate textele internaționale incidente.

Așadar, noi respectăm persoana, noi respectăm individul și, dacă respectăm persoana și individul, în mod normal, sigur, se respectă și comunitatea din care aparține.

Nu putem să restângem această normă juridică numai la o minoritate. Așa cum a arătat distinsul meu coleg, domnul deputat Bădoiu, ea este incidentă cu privire la toate situațiile, și de fapt idealul oricărei norme juridice acesta este: să aibă maximă generalitate.

De aceea închei, subliniind faptul că această normă este, până la urmă, în favoarea persoanelor aparținând minorității maghiare, și nu în defavoarea lor, pentru că apără fiecare aparținător al acestei etnii, și nu apără un grup, așa cum era textul inițial adoptat de către Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine dorește să mai intervină?

Poftiți, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că facem o mare confuzie: discutăm de drepturi. Articolul din lege discută de măsuri, nu de drepturi. Acolo este vorba despre faptul că se instituie măsuri. Cine instituie? Este vorba de autorități care instituie măsuri pentru protejarea într-un fel sau altul. Nu este vorba de drepturi. Dacă era vorba drepturi, sigur, puteam să discutăm de chestiunile individuale.

Măsuri pentru ce? În cazul în care o întreagă comunitate este atacată. În sine, atacarea unei comunități înseamnă și atacarea fiecărui individ în parte, numai că ea nu înseamnă de fapt atacarea unui individ anume, ci înseamnă atacarea comunității. Deci aceste măsuri care se instituie sunt pentru protejarea individului, dar care este aparținător unei comunități atacate. Aceeași chestiune este, dacă vreți, ceea ce se întâmplă în Parlament atunci când se vorbește în general despre un grup parlamentar, fără a se vorbi despre unul sau altul dintre membrii grupului parlamentar și, în consecință, nu poate răspunde nimeni. După cum ați văzut, de fiecare dată există cineva care poate să răspundă în numele grupului parlamentar.

Repet: este vorba despre măsuri pentru prevenirea unor atacuri la comunitate, ceea ce înseamnă, indiferent care este ea, de fapt atacarea fiecărui individ în parte.

Repet, în final, și cu aceasta am încheiat, domnule președinte, nu este vorba de un drept, ci este vorba despre o măsură pe care poate să o ia autoritatea pentru evitarea unor astfel de lucruri.

Vă mulțumesc.

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule președinte, să vorbească și colegul dumneavoastră de la UDMR, pentru a putea răspunde în final.

Vă anunț că s-a înscris și domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am venit la acest microfon pentru a vă atrage atenția că unul dintre antevorbitorii mei greșește când susține că legislația românească nu ar avea reglementări care să se refere la drepturi comunitare. Trebuie să vă spun că însăși Constituția instituie astfel de drepturi comunitare, de exemplu cele pentru biserici, cultele religioase, nu se instituie pentru persoane, ci pentru biserici, care sunt autonome.

Trebuie să vă spun că, în Constituție și în legislația alegerilor parlamentare, dreptul de a avea acces în Parlament îl are nu orice cetățean care aparține unei minorități naționale, ci îl are doar o organizație a minorității naționale, deci acei cetățeni care sunt organizați în acea organizație care ia cele mai multe voturi. Mai mult, doar aceste organizații primesc sprijin din partea bugetului de stat pentru a-și susține ziare. Nu orice cetățean de etnie albaneză, de exemplu, va primi o sumă de bani din aceste fonduri, ci numai acea asociațiune a albanezilor care a intrat în Parlament. Ceilalți albanezi care sunt în afara acestei comunități nu primesc bani. Și pot să continui: pentru că anumite drepturi, prin legislația noastră, sunt garantate pentru o comunitate, pentru că individul nu are cum să aibă acces la acest fel de sprijin decât împreună.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Leonăchescu. Președintele comisiei ia cuvântul ultimul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Folosind un gând al domnului Gyorgy Tokay stricto sensu, folosit în mod adecvat deci, cred că, pe fond, varianta Camerei Deputaților este cea mai bună, pentru că în cadrul unei minorități, oricare ar fi ea, se pot coagula foarte multe grupuri care să-și aroge dreptul de reprezentare; și acel grup, coagulat într-un anume fel, poate ajunge chiar la forme teroriste de impunere a punctului lui de vedere. De aceea, protecția individului, a persoanei este dominantă. Problemele minorităților naționale, din punct de vedere colectiv nasc acest pericol. Cine reprezintă minoritatea? Un grup sau altul, adecvat sau nu, terorist sau pașnic, constructiv sau distructiv. Iată de ce, varianta Camerei Deputaților trebuie votată.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu cât se poate de sintetic.

Stimați colegi,

Cu toată convingerea și dincolo de orice apartenență politică, trebuie să reamintim câteva aspecte esențiale. Primul aspect: Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care reprezintă coloana vertebrală a drepturilor și libertăților create în Europa, consacră drepturi individuale. 2) Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale, la care am avut onoarea să lucrez, dați-mi voie să o spun, consacră, de asemenea, drepturi individuale. În chiar art.1 al Convenției cadru, pe care am avut onoarea s-o citez, se spune foarte clar, în mod expres, că drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale fac parte din protecția internațională a drepturilor omului și, ca atare, ele reprezintă elemente ale cooperării internaționale. Iată deci să nu există nici un dubiu în legătură cu persoanele, beneficiarii drepturilor.

Revenind la amendament, amendamentul comisiei spune foarte clar și asigură o protecție la nivel european a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Privitor la măsurile la care s-a referit domnul Sassu, îmi pare foarte rău că nu pot să-l înțeleg pe domnul Sassu, câtă vreme domnul Emil Boc, distinsul reprezentant al Partidului Democrat în Comisia juridică, de disciplină și imunități, a argumentat cu totul altfel, în sensul că măsurile respective s-or fi referind la comunități, dar beneficiarii dreptului sunt indivizii, stimate domnule deputat. Indivizii ca atare trebuie protejați, pentru a ajunge la acea egalitate de șanse care este stipulată și de Constituție și de convențiile citate. De aceea, v-aș ruga să votați amendamentul Comisiei juridice din Camera Deputaților, pentru că acest amendament acoperă toate situațiile posibile și asigură o protecție chiar mai mare decât aceea din prima variantă a Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu, și apoi vă propun să închidem dezbaterea și să trecem la vot.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este un drept la replică, și este, spun eu, o susținere a ceea ce a spus domnul președinte al Comisiei juridice, și anume că aceste măsuri pe care le ia autoritatea, până la urmă, duc la drepturi individuale. Deci pe această susținere, eu vă rog să votați așa cum este textul Senatului. Este susținerea domnului președinte al Comisiei juridice, și ea nu spune altceva decât că aceste măsuri nu duc la drepturi colective, ci duc până la urmă la drepturi individuale și, pe această argumentație, repet, susținută de domnul președinte al Comisiei juridice, eu cred că putem vota textul Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ionel Olteanu:

Stimați colegi,

Eu cred că nu ne bănuim unii pe ceilalți de gânduri ascunse. Cred că ceea ce exprimăm trebuie să fie în aceeași măsură ceea ce credem, pe de o parte. Pe de altă parte, este firesc să înțelegem că varianta Senatului creează drepturi colective, deci contravine Constituției și convențiilor menționate pe care nu întâmplător le-am citat. Ele pot fi deschise, lecturate. Sunt convins că colegii din UDMR le cunosc foarte bine. Iar, pe de altă parte, spuneam, varianta Camerei Deputaților, a Comisiei juridice, este mai bună, pentru că asigură o protecție sporită la nivelul standardelor normative deja citate.

De aceea, vă rugăm să votați varianta propusă de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Așa cum v-am propus, ca soluție de compromis, nu pentru a crea o practică de rezolvare a unor asemenea incidente procedurale și, pentru că a venit vorba de ele, eu aș ruga Comisia de Regulament să aibă în vedere eventual o precizare mai exactă a unor situații de vot atât de disputate și controversate în comisii, ca variantă de compromis, vă propun să votăm întâi textul Senatului și apoi amendamentul Comisiei juridice.

Cine este pentru textul Senatului? 16 voturi pentru textul Senatului.

Împotriva textului Senatului?

Abțineri? O abținere.

Cu marea majoritate a voturilor, s-a respins textul Senatului.

Cine este pentru amendamentul Comisiei juridice? Marea majoritate a voturilor

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci s-a adoptat textul propus prin amendament.

Mergem mai departe.

La art.3 lit.a), vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.11. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.11. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vă rog să observați că la alin.5 de la art.2 am votat numai lit.a). La lit.b) de la alin.5, urmăriți amendamentul de la pct.10, pag.9, "Sancționarea comportamentului discriminatoriu". Dacă aveți obiecțiuni la lit.b) propusă de comisie. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.3 lit.b), vă rog să observați amendamentul de la pct.12. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La lit.c), d) și e), comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

După lit.f), prin amendamentul de la pct.13, comisia ne propune o nouă literă, lit.g). Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.13. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriți amendamentul de la pct.14 – o ușoară ameliorare a textului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La titlul cap.II și a secțiunii a I-a dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.5, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.15. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament.

Poftiți, domnule Szekely.

Domnul Szekely Ervin-Zoltán:

Intervenția mea ar putea să fie exclusiv procedurală, pentru că întâmplarea a făcut ca, în cadrul dezbaterilor comisiei, de două ori să apară aceeași problemă procedurală.

Ca și la articolul discutat anterior, și aici, prin însumarea voturilor pentru amendament, a voturilor contra, respectiv a abținerilor, a fost o egalitate de voturi. Ar fi fost foarte util Camera să tranșeze această problemă, pentru că, dacă ar fi fost așa, atunci nu ar mai trebui să revin asupra acestei probleme procedurale, și cred că ar trebui totuși să soluționăm, cu valoare de precedent, această problemă procedurală, pentru că, altfel, s-ar putea ca toate voturile date anterior să le reinterpretăm.

În ceea ce privește fondul problemei, noi considerăm că eliminarea din textul ordonanței a referirii la orientare sexuală, ca motiv de discriminare, este greșită, pentru că noi credem că, din moment ce Codul Penal a fost modificat și printr-o ordonanță, și această ordonanță a fost adoptată de către Comisia juridică, de disciplină și imunități chiar zilele trecute, nu se justifică în nici un fel discriminarea persoanelor care au o orientare homosexuală și, de aceea, noi credem că statul nu poate să intervină în viața privată a nimănui. Ca atare, statul nu are dreptul să discrimineze pe cineva numai pentru că are o orientare sexuală minoritară.

De aceea, noi, pe de o parte, vă rugăm să supuneți la vot textul ordonanței și, dacă nu trece, atunci să considerați că este vorba despre un amendament respins al comisiei și, pe de altă parte, vă rugăm să votați în favoarea textului Senatului care respectă întru totul dreptul la viața privată a persoanei, garantat și prin Constituție, și care este în concordanță cu actele normative ale Consiliului Europei. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că prelungerea dezbaterilor este inutilă. Pentru identitate de rațiuni, în ceea ce privește chestiunea de procedură, se poate proceda la fel ca și în prima parte a textului, atunci când ne-am referit la minoritățile naționale.

În ceea ce privește fondul, dați-mi voie, stimați colegi, să menționez cel puțin un singur argument. Acest argument este european, poate fi înțeles de toți ca atare și este dedus din raportul explicativ al Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, protocol care creează pentru prima dată în istoria dreptului internațional și în istoria dreptului un drept justițiabil, distinct la nediscriminare în raport de orice situație posibilă. Prin urmare, clauza din art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este valorificată în sensul justițiabilității ei în Protocolul nr.12 la aceeași convenție, deci, în fața instanțelor de judecată, pentru că în România dreptul european al drepturilor omului se aplică direct în fața autorităților române, vom avea situații în care indivizii pot să ceară actul de jurisdicție al instanței de judecată într-o asemenea împrejurare.

Referitor la Protocolul nr.12 al Convenției Europene a Drepturilor Omului în raportul explicativ, nici acolo nu s-a menționat orientarea sexuală ca motiv de discriminare distinctă, expres prevăzută în actul normativ respectiv, cum de altfel dorim și noi ca să nu se menționeze în acest act normativ. Pentru că, explică redactorii Protocolului nr.12 și cei care au adoptat acest protocol că, într-o asemenea situație, mențiunea expresă nu ar face decât să producă confuzii, pentru că oricum "ea este inutilă din punct de vedere juridic". Pe de altă parte, oricum Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în această materie în afacerea portugheză Sagheiro da Muta contra Portugaliei, în care a prevăzut expres considerentele Curții în același sens ca cele expuse.

Prin urmare, nu poate fi, evident, nici o îndoială că eliminarea acestei sintagme aduce mai mult bine decât rău, cu atât mai mult cu cât, oricum, și ordonanța noastră, proiectul de lege pe care îl votăm astăzi, prevede că sanționarea și prevenirea discriminării are loc și în alte situații comparabile. Deci, prin urmare, nu avem nevoie de enumerarea tuturor acelor situații, de atlfel enumerarea respectivă fiind și imposibilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tokay, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Tokay:

Referiri la Codul Penal și la incriminarea homosexualității în prezenta situație nu sunt justificate. Aceste referiri probabil își au rădăcina într-o greșită înțelegere a lucrurilor.

Ca orice bun creștin, și eu consider că homosexualitatea este un păcat. Însă aici nu ne ocupăm de abordarea teologică a problemelor, și în Codul Penal nu se vorbește de păcat; se vorbește de infracțiune. Dacă în Codul Penal am ajuns la această concluzie, să nu mai facem și să nu mai punem egalitate între păcat și infracțiune, atunci cred că această chestiune trebuie dusă mai departe.

Măsurile legislative adoptate în vederea euroconformizării, să zicem, a Codului Penal și în general a euroconformizării climatului social din această țară nu înseamnă un fel de dominație a păcatului, cum zic unii. Nu. Înseamnă că tragem o linie absolut clară între păcat, pe care îl poți comite în gând. Toți ne-am spovedit, nu-i așa? dacă am păcătuit în faptă sau în gând, dar infracțiunea nu. Infracțiunea se manifestă în lumea înconjurătoare. De data aceasta, nu este vorba măcar de o infracțiune, ci de o orientare, orientare în speță sexuală. Orientare poate să aibă oricine. Unii au o orientare de monogam, alții de poligam. Am auzit în spate ... de pedofilie. De aici până la manifestarea expresă a unor orientări pe care noi le însușim ori ba este un pas imens, iar, fiind vorba despre orientare, aceasta este o chestiune mentală care aparține individului până în momentul când această chestiune nu intervine și nu lezează drepturile altora.

Referitor la fanteziile despre care vorbea onoratul meu coleg, scuzați-mă, care a făcut această mențiune cu pedofilia, acestea, până când ele nu se materializează, nu ne privesc. Ca om, să-mi fie cu iertare, mi-e greață și față de unul care gândește așa, dar, de aici până când să condamn, să scot din acea sferă în care apăr pe toți care sunt discriminați, este un pas foarte mare.

Eu consider că orientarea sexuală, ca o bază a discriminărilor, există în această țară. Există, pentru că se face la nivelul mentalului și la nivelul socialului se face o confuzie între gând și faptă, între infracțiune și păcat. Această confuzie noi nu o putem face, pentru că suntem legiuitori, și această Adunare, această Cameră nu este un fel de adunare a ulemilor din Afganistan, nu aplicăm șaria sau orice altă lege, ci facem un act juridic împotriva discriminărilor.

Vă rog, atunci când veți lua hotărârea de a accepta sau nu scoaterea elementului respectiv, să vă gândiți ca legiuitori și, dacă mi se permite, să încercăm să gândim în perspectivă europeană, în perspectiva libertății, în perspectiva respectării vieții private care este unul dintre fundamentele democrației pentru care noi toți luptăm aici. Și, dacă am citit corect textul jurământului pe care îl vom depune, dacă se acceptă și de această Cameră, acolo scrie: democrație și libertate. Încă nu am jurat, dar cred că aceasta nu ne împinge să acceptăm ceea ce este îngust și este împotriva conceptului de libertate și de libertatea individului.

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește și domnul deputat Bădoiu să intervină. Și domnul Văsălie Moiș, după aceea.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Nu vrem să vă plictisim în teorii și în despicarea firului în patru. Aici, prin orientare sexuală, nu trebuie a se înțelege homosexualitatea, lesbianismul. Trebuie să se înțeleagă, în primul rând, cei care întrețin raporturi sexuale cu copiii, cei care întrețin raporturi sexuale cu animalele, cei care întrețin raporturi sexuale cu cadavrele, cu statuile etc., etc.

Într-adevăr, a trecut, prin Comisia juridică, Ordonanța de urgență care dezincriminează homosexualitatea. Plenul însă nu s-a pronunțat, dar, chiar dacă se va pronunța, în această situație, cu atât mai mult, în speță, nu este vorba de homosexualitate și lesbianism, ci despre ce v-am vorbit eu mai înainte. Așa că vă rog să aveți toată convingerea că ce vă spunem noi, cei de la Comisia..., adică, în sfârșit, cum am gândit noi, cei de la Comisia juridică, este corect și vă rog să votați amendamentul Comisiei juridice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Văsălie Moiș și pe urmă propun să închidem dezbaterile.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cu scuzele de rigoare, această discuție îmi aduce aminte de un banc celebru cu Bulă care avea înclinații homosexuale și se duce la medic.

Revenind însă la treburile serioase, mi se pare că această sintagmă "orientare sexuală" trecută în acest text de lege este inutilă, pentru un motiv foarte simplu. Vedeți dumneavoastră, legea este concepută ca să apere individul de orice fel de discriminare, inclusiv de discriminări de acest tip. Numai că distinsul deputat Tokay Gheorghe, la care țin foarte mult, a căzut în propria lui capcană. Vedeți dumneavoastră, din moment ce se discută despre orientare sexuală, este o chestiune pe care individul o are în subconștientul lui, fără să se fi manifestat vreodată.

Cum va putea face plângere cineva împotriva măsurii luate împotriva lui de discriminare pe considerente de orientare sexuală, când, de fapt, el nu s-a manifestat nici într-un fel. Orientarea sexuală presupune o chestiune de gândire, o chestiune de decizie. El nu se manifestă.

Această lege nu-l ocrotește pe cel care a fost condamnat pentru oricare dintre infracțiunile de aberații, inversiuni, perversiuni ș.a.m.d., ci este, așa cum a fost formulată inițial să-i protejeze pe cei care, în capul lor, fără să se exteriorizeze, au o anumită orientare.

Orientarea sexuală este o noțiune generică, din ea nu putem noi să deducem ce anume, din moment ce individul nu se manifestă, ci este doar în subconștientul lui. Aceasta a fost rațiunea Comisiei juridice, atunci când a eliminat sintagma "orientare sexuală", pentru că individul, până nu se manifestă, până nu comite un act exterior din care să rezulte, până la urmă, orientarea sexuală, nu putem discuta despre această orientare sexuală.

Așadar, toată discuția este superfluă, în acest moment. Președintele Comisiei juridice, domnul Ionel Olteanu, a dat explicații detaliate. De ce și alții nu s-au gândit să aibă o astfel de prevedere în legislațiile lor și de ce chiar și convențiile europene nu au cuprins astfel de dispoziții? Pentru că, până la urmă, dacă am accepta o astfel de sintagmă și o astfel de reglementare, am cădea în derizoriu, ar râde lumea de noi, motiv pentru care și eu vă propun să votăm amendamentul propus de către Comisia juridic㠖 eliminare, pentru că, până la urmă, ne ocupăm de treburi serioase.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă propun să procedăm tot așa, ca o soluție de compromis, la votarea ambelor texte, deși nu suntem chiar în aceeași situație, pentru că, dincolo, aveam textul ordonanței și era deja modificat prin proiectul de lege adoptat de Senat.

Aici avem textul ordonanței, dar, pentru că socotim amendamentul ca o obiecție sau ca un amendament formulat aici de un deputat, supun întâi votului textul din ordonanță, care, așa cum vedeți, cuprinde și sintagma "sau orientarea sexuală".

Cine este pentru textul din ordonanță? 7 voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate a voturilor este împotriva textului.

Abțineri? Ca să nu ajungem în balotajul de la comisie, nici o abținere.

Cine este pentru textul art.5 rezultat din amendamentul Comisiei juridice, din raport, mai exact? Mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu marea majoritate a voturilor, s-a adoptat amendamentul comisiei și, în consecință, noul conținut al art.5.

La art.6, vă rog să urmăriți amendamentul 16.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 16? Nu.

Votat în unanimitate.

Deci art.6, amendamentul viza lit.c).

La art.7, vă rog să urmăriți amendamentul 18 care vizează art.7, alin.1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 18? Nu aveți.

Votat în unanimitate și, în consecință, noul cuprins al art.7, alin.1.

La art.7, alin.2, urmăriți amendamentul 19.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 19? Nu.

Votat în unanimitate și, în consecință, noul conținut al art.7, alin.2.

Art.7, alin.3, amendamentul 20.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate și, în consecință, modificarea art.7, alin.3.

Art.8 – urmăriți amendamentul 21.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.9 – nu există amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a II-a.

Nu există obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.10 – urmăriți amendamentul 22.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.11, 12, 13 – comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.14. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.15, urmăriți amendamentul 23.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate. El privește alin.1.

La alin.2 de la art.15, dacă aveți amendamente? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Art.15, alin.3 – urmăriți, vă rog, amendamentul 23 de la pag.21, sus.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.15, alin.4, vă rog să urmăriți amendamentul 24.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.15, alin.5, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.15, alin.6 – urmăriți amendamentul 25.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 25? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii IV.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.16, alin.1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.16, alin.2 – urmăriți amendamentul 26.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.17, alin.1 – urmăriți amendamentul 27 de la pag.24.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.17, alin.2 – urmăriți amendamentul 28, pag.25.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.18 – urmăriți amendamentul 29.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate amendamentul 29 și, deci, noul cuprins al art.18.

Titlul Secțiunii a V-a.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.19 – urmăriți amendamentul 30.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.20 – urmăriți amendamentul 31.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.21 – nu avem amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.22, alin.1 – nu există amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.22, alin.2 – urmăriți amendamentul 32.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului IV.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.23 și 24 – comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votate în unanimitate.

Stimați colegi,

Am parcurs textul proiectului de lege și al ordonanței. Deși este vorba de o lege cu caracter ordinar, având în vedere că rândurile dumneavoastră s-au cam rărit, vom lăsa acest proiect pentru ședința de vot final de săptămâna viitoare.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 13 december 2019, 7:34
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro