Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 09-10-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9,09.

Lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

  Constantin Florentin Moraru - exprimarea indignării față de amestecurile politice brutale ale reprezentantei unei fundații germane;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Deschidem ședința de astăzi a Camerei Deputaților, dând cuvântul domnului doctor Moraru Constantin Florentin, din partea Grupului PRM.

   

Domnul Constantin Florentin Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am luat cunoștință cu indignare de amenințările pe care doamna Sabine Haberzach, reprezentanta Fundației "Konrad Adenauer" în țara noastră, le-a proferat la adresa Partidului România Mare. În mod concret, aceasta a afirmat că toate ambasadele țărilor membre ale Uniunii Europene, precum și fundațiile acestora, ar fi rupt orice legătură cu Partidul România Mare și că va avea ea grijă de acest partid și pe viitor.

Este de-a dreptul stupefiantă inconștiența cu care o propagandistă măruntă, care pe site-ul de pe Internet figurează ca simplă secretară a fundației respective, își permite să vorbească în numele tuturor celor 15 țări ale Uniunii Europene, insultând cel mai mare partid de opoziție al țării care are reprezentanți în toate structurile Europei.

Nu este prima oară când această femeie abuzivă bate câmpii și își atribuie o importanță mai mare decât are, ea manifestând o atitudine la fel de condamnabilă și cu prilejul seminarului cu tema "Tinerii români, speranțe pentru Europa", desfășurat la Casa Armatei din Brașov în perioada 12-19 august 2001.

Comportamentul doamnei Sabine Haberzach este de-a dreptul iresponsabil și contravine flagrant chiar statutului fundației pe care dânsa pretinde că o reprezintă, statut care impune acesteia să contribuie activ și eficient la cea mai bună colaborare internațională și înțelegere între popoare. Până acum, din păcate, persoana respectivă nu a făcut altceva decât să încalce legile ospitalității românești, să pozeze în femeie comisar și să se amestece cu brutalitate în viața politică a României.

În ceea ce privește participarea domnului profesor universitar Radu Ciuceanu la simpozionul cu tema "Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă", organizat la Neptun în perioada 4-6 octombrie 2001 de CNSAS și Fundația "Konrad Adenauer", atitudinea doamnei Sabine Haberzach a fost la fel de stupidă și de provocatoare din mai multe motive. 1) Deputatul PRM Radu Ciuceanu a fost invitat telefonic de către cei doi șefi CNSAS, domnii Gheorghe Onișoru și Constantin Buchet. 2) Este de-a dreptul imoral ca un om ca Radu Ciuceanu să fie denunțat ca extremist de către o secretară care habar n-are de istoria României, din moment ce el a zăcut în închisorile staliniste nu mai puțin de 15 ani, fiind condamnat apoi și la doi ani de domiciliu forțat. 3) Nu știm care sunt meritele ce o recomandă pe doamna Sabine Haberzach să se tot lupte cu totalitarismul pe la șuete ieftine și inutile, dar profesorul Radu Ciuceanu este chiar directorul Institutului pentru studiul totalitarismului de pe lângă Academia Română, sub egida căruia a publicat lucrări și studii fundamentale.

Am aflat că doamna în cauză a fost adusă în România de aripa talibană a PNȚCD, mai exact de Dudu Ionescu, cel care, în calitate de ministru de Interne, a înnăbușit în sânge protestele minerilor din februarie 1999 la Stoenești.

De asemenea, știm că ea întreține relații privilegiate cu Alianța Civică și cu gruparea fundamentalistă și antiromânească din CNSAS compusă din Andrei Pleșu, Mircea Dinescu și Horia Patapievici. Nu ne mai trebuie alte dovezi pentru a înțelege cine o îndoctrinează și cine are interes ca ea să întrețină un climat de vrajbă în societatea românească.

În aceste condiții, PRM solicită organelor statului declararea numitei Sabine Haberzach ca persona non grata și expulzarea ei din România, așa cum s-a procedat și în cazul provocatoarei maghiare Eva Maria Barki.

În același timp, formațiunea noastră politică se va adresa domnului Helmut Kohl, președintele Uniunii Creștin Democrate din Germania, pentru a-l informa despre activitatea periculoasă pe care o desfășoară în România fundația "Konrad Adenauer" care, prin asemenea manifestări, este contrară spiritului care trebuie să guverneze Europa unită și promovării valorilor creștinismului și ale democrației în estul bătrânului continent.

Ne exprimăm speranța că această fundație, care are un buget anual de circa 200 de milioane de mărci și despre care există suspiciuni serioase cu privire la relațiile cu unele servicii secrete, va lăsa poporul român să-și urmeze destinul istoric și se va ocupa eventual de recrudescența fascismului în Germania.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Moraru.

 
  Ștefan Baban - un apel la înțelepciune rostit în rezolvarea actualelor replici împotriva terorismului;

Are cuvântul domnul Baban Ștefan.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Partidul România Mare este atât împotriva terorismului, cât și împotriva războiului. Este declarația Biroului de presă al Partidului România Mare din 8 octombrie 2001.

Partidul România Mare s-a pronunțat întotdeauna cu fermitate împotriva terorismului. Mai mult decât atât, recent, senatorii și deputații PRM au votat în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului pentru acordarea de către țara noastră a unui sprijin total în lupta comunității internaționale cu forțele răului, pentru eradicarea acelor grupări și rețele care au îndoliat umanitatea.

Am adoptat această atitudine în conformiate cu filozofia noastră de viață, care ne determină să promovăm valorile binelui, ale adevărului, ale iubirii de oameni.

În virtutea aceleiași filozofii de viață, membrii și simpatizanții PRM, care reprezintă 25% dintre cetățenii cu drept de vot ai României, se declară împotriva războiului, pentru că niciodată în istorie războiul nu a reprezentat o soluție, nu a rezolvat nici una dintre problemele țărilor și popoarelor. A răzbuna moartea unor civili nevinovați prin uciderea altor civili nevinovați la celălalt capăt al lumii, iată un experiment politic și militar care nu poate avea acordul lui Dumnezeu.

Acea zonă de conflict de la porțile Asiei este extrem de problematică, fiind vorba de mai multe puteri nucleare, iar situația ar putea degenera în conflicte cu mult mai grave.

În tensiunea internațională generată de declanșarea celui dintâi război din mileniul III, Partidul România Mare face apel la înțelepciune, la identificarea altor căi și mijloace de combatere a adevăraților vinovați.

Nutrim speranța că președintele George Bush, pe care îl asigurăm de toată stima noastră, nu va repeta erorile predecesorului său și va găsi în inima lui cele mai nobile îndemnuri creștinești de a ajuta nefericitul popor afgan nu cu rachete și bombe devastatoare, ci cu toate cele necesare unei vieți civilizate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Baban Ștefan.

 
  Damian Brudașca - atenționare în sensul reconsiderării modului de tratare a declarațiilor politice; - demers pentru reflectarea reală a situației județului Cluj în alocațiile bugetare;

Domnul Merce Ilie. Se pregătește domnul Brudașca Damian.

   

Doamna Mitzura Domnica Arghezi (din sală):

Nu este aici.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Înainte de a da citire declarației politice de astăzi, dați-mi voie să-mi exprim insatisfacția pentru felul în care este tratată această activitate a Parlamentului, prin întârzierile sistematice cu care aceasta începe, semn că, cel puțin pentru prezidiul acestei ședințe, declarațiile politice nu înseamnă nimic, sunt tratate cu dispreț, cu lipsă de considerație.

Întrucât programul stabilit este de la ora 8,30, cei care suntem pe liste așteptăm, indiferent de partidul politic, aici, iar dumneavoastră veniți la ora 9,05. Vă mulțumim pentru respectul pe care îl arătați deputaților prezenți în sală.

Și, acum, dați-mi voie să prezint declarația politică.

Este cunoscut faptul că județul Cluj se situează pe unul dintre primele locuri în țară în ceea ce privește contribuția la bugetul de stat. Este de asemenea știut că în Guvernul României activează trei miniștri clujeni și mai mulți secretari de stat. Cu toate acestea, în proiectul de buget pe anul 2002, pregătit de Guvern și care urmează să fie depus curând în Parlament, județul nostru se află printre ultimele în țară din punct de vedere al redistribuirii sumelor către autoritățile locale. Astfel, la sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe 2002, județul Cluj are prevăzute 215 miliarde, în timp ce pentru județul Suceava sunt prevăzute 397 de miliarde, pentru Municipiul București 428 de miliarde, pentru județul Iași 367 de miliarde, pentru județul Dolj 303 de miliarde, pentru județul Botoșani 302 de miliarde, pentru Bacău 296 de miliarde, Bihor 234 de miliarde, Buzău 249 de miliarde, Dâmbovița 248 de miliarde, Hunedoara 226 de miliarde, Maramureș 276 de miliarde, Neamț 312 miliarde, iar Prahova 254 de miliarde.

La sume defalcate din impozitul pe venit, pentru subvenționarea energiei termice livrate populației, pentru județul Cluj ar urma să fie alocate doar 35 de miliarde de lei, în timp ce județul Timiș, cu un potențial aproape identic în ce privește numărul de populație, ar urma să primească 94 de miliarde, adică aproape de trei ori mai mult, Constanța 113 miliarde, Prahova 87 de miliarde, Iași 88 de miliarde, județele Bacău și Botoșani câte 93 de miliarde, Argeș 65 de miliarde, Bihor 63 de miliarde, Dolj 52 de miliarde, Vâlcea 36 de miliarde, Teleorman 39 de miliarde, iar Harghita 36 de miliarde.

La sume defalcate din t.v.a., pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat din bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe anul 2002, județul Cluj are prevăzute 859 de miliarde. Comparativ, pentru județul Bacău sunt prevăzute 959 de miliarde, deși în acest județ lucrează cu circa 500 de dascăli mai puțin decât în județul nostru.

Aceeași anomalie apare, de pildă, și în cazul sumelor repartizate județelor Dolj și Prahova unde, cu toate că activează cu circa 1000, respectiv 800 de dascăli mai puțin decât în județul Cluj, au fost repartizate 973, respectiv 904 miliarde de lei.

La capitolul referitor la sumele prevăzute pentru susținerea sistemului de protecție a copilului, județul Cluj ar urma să primească 48 de miliarde, în timp ce județul Iași să beneficieze de 104 miliarde, Bihor, Prahova și Buzău câte 52 de miliarde, Suceava 51 de miliarde, Timiș 60 de miliarde, iar Vâlcea 50 de miliarde.

În ceea ce privește sumele destinate susținerii sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, județul Cluj are prevăzute doar 31 de miliarde, mult mai puțin decât Suceava 80 de miliarde, Prahova 76 de miliarde, Neamț 75 de miliarde, Mureș 64 de miliarde, Bacău 71 de miliarde, Iași 52 de miliarde, Dolj 47 de miliarde, Botoșani 51 de miliarde sau județul Buzău 37 de miliarde.

În calitate de deputat de Cluj, solicit atât primului-ministru, cât și ministrului Finanțelor Publice explicații în legătură cu motivele reale care justifică dezavantajarea județului nostru comparativ cu alte județe ale țării.

De asemenea, având în vedere concluziile ministrului Dezvoltării și Prognozei privind situarea județului Cluj pe ultimele locuri în ceea ce privește nivelul producției industriale, fac un apel la miniștrii și secretarii de stat clujeni, precum și la toți parlamentarii județului Cluj, indiferent de partidul sau culoarea lor politică, să facă demersurile ce se impun pentru ca, în proiectul de buget pe anul 2002, sumele repartizate județului nostru să fie conforme cu realitatea din teritoriu. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mulțumesc, domnule Brudașca.

 
  Ilie Merce - comentariu legat de inadecvarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică;

Domnul Merce Ilie. Se pregătește domnul Lăpădat Ștefan.

   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică, deși adoptată în numele unor comandamente ce urmăreau restabilirea adevărului în legătură cu mecanismele represiunii politice ale statului totalitar comunist, concomitent cu înlăturarea falsurilor și erorilor în ceea ce privește activitatea desfășurată de persoanele care au fost victimele acestei represiuni, în condițiile unei documentări incomplete asupra obiectului reglementării, s-a dovedit a fi inadecvată scopului propus.

Profund lacunară în ceea ce privește detalierea scopului, și fără a defini complet și corect instituțiile, conceptele și noțiunile utilizate, legea a devenit un instrument al vendetelor cu caracter politic, iar în procesul aplicării ei au fost posibile erori repetate care au lezat dreptul la propria imagine a unor persoane.

Lipsa definiției Securității ca poliție politică, neprecizarea structurilor care au îndeplinit asemenea funcții, precum și a activităților de această natură, au îngreunat operațiunile de triere și de selectare a dosarelor și, totodată, au facilitat interpretări ce au culpabilizat chiar și victime ale represiunii.

Mai mult chiar, în elaborarea legii, au fost ignorate consecințele ce pot decurge dintr-o aplicare incorectă, nefiind prevăzute mecanisme și proceduri de control care să permită reparații în cazul încălcării unor drepturi și libertăți fundamentale.

Inițiatorii legii au omis luarea în considerație a legilor externe similare care, cu excepția Germaniei, a cărei situație este cu totul specială, au prevăzut că arhivele fostelor servicii de informații rămân în custodia actualelor structuri de informații, pentru a li se asigura protecție față de desconspirări neautorizate și pentru apărarea intereselor persoanelor împotriva oricăror lezări ale vieții lor intime, prin folosirea informațiilor în alte scopuri decât cele expres și detaliat prevăzute de lege.

De asemenea, componența neadecvată a colegiului din care lipsesc magistrații în măsură să aprecieze corect și independent de influență sau angajamente politice ori alți factori de dependență, conținutul și relevanța dosarelor studiate, a făcut ca legea în vigoare să fie aplicată incorect.

Trebuie de asemenea observat că singurul efect palpabil al aplicării legii este doar deconspirarea colaborării cu fostele organe ale Securității, fără a se face deosebirea dintre colaborarea ca drept al persoanei fizice de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri (Constituția României, art.26 alin.2), și colaborarea materializată în denunțuri calomnioase, mărturii mincinoase, delațiuni și alte asemenea.

În fond, dacă astăzi foștii opozanți ai regimurilor dictatoriale au o recunoaștere a activității lor de rezistență anticomunistă, acest fapt este posibil numai ca urmare a reflectării corecte a datelor și faptelor lor în informațiile și documentele fostului organ al Securității.

Așadar, nu colaborarea în sine constituie problema de fond ce se cere soluționată, cât mai cu seamă faptul dacă prin aceasta s-au încălcat drepturi sau libertăți fundamentale în sistemul de reglementare și garantare specific momentului respectiv și, în același timp, s-a denaturat adevărul, fiindcă activitatea unor oameni nu poate fi judecată după legile prezentului.

Erorile repetate care au fost posibile în aplicarea Legii nr.187/1999, precum și celelalte considerente expuse impun, în spiritul dreptății și al justiției, al respectului demnității omului, valori constituționale supreme garantate, suspendarea aplicării legii până va fi adoptată o nouă lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Merce.

 
  Ștefan Lăpădat - declarație legată de relansarea educației în mediul rural și în zonele defavorizate;

Domnul Lăpădat Ștefan. Se pregătește doamna Mitzura Arghezi.

   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În România, învățământul constituie prioritate națională (art.2 din Legea nr.84/1995 modificată și completată). Articolul respectiv să găsește în programul de guvernare pe perioada 2001-2004.

Pornind de la aceste documente, în scopul ralierii la cerințele moderne europene, relansarea educației în mediul rural și în zonele defavorizate presupun unele măsuri administrative care la prima vedere par simple, dar cu urmări destul de grave pentru sănătatea elevilor, a personalului didactic, nedidactic și, implicit, a locuitorilor.

Pe teritoriul județului Mehedinți, din totalul de 122 de unități școlare, 49 dintre acestea nu dispun de fântâni sau instalații de apă. Procentul de 31% este destul de elocvent pentru a marca pericolul de izbucnire a unor epidemii grave pentru comunitatea locală.

Vrem, nu vrem, se încalcă Ordinul Ministerului Sănătății nr.102/1993 și Hotărârea de Guvern nr.460/1994, prin care se acordă autorizație sanitară de funcționare a unităților școlare.

Ordonanța de urgență nr.32 din 26 februarie 2001 pentru reglementarea unor probleme financiare în învățământ și nr.206/2001 pentru modificarea și completarea Legii învățământului obligă autoritățile administrative locale la o implicare promptă și practică în rezolvarea problemelor vitale ale școlilor.

Absența condițiilor de bază pentru desfășurarea optimă a procesului instructiv-educativ nu poate stopa fenomenul de migrație a elevilor către mediul urban, și nici al asigurării necesarului de cadre didactice, din punct de vedere al ocupării posturilor și al calificării.

Devine tot mai oportună o colaborare mai eficientă a celor trei ministere, respectiv Ministerul Administrației Publice Locale, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății și Familiei, prin încheierea și funcționarea de parteneriate locale care trebuie să devină o realitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

 
  Mitzura Domnica Arghezi - informare privind participarea la sesiunile Adunării Parlamentare a Francofoniei;

Doamna Mitzura Arghezi. Se pregătește domnul Paul Șnaider.

   

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 7 – 11 iulie 2001, a avut loc la Quebec cea de-a 27-a sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei.

În cadrul lucrărilor Comisiei pentru învățământ, comunicații și probleme de cultură a acestei organizații, s-a hotărât înlocuirea raportorului și a coraportorului la tema "Subcomisii pentru educație. Predarea limbii franceze, limbă însușită nematernă", urmând ca ulterior să se precizeze data și locul unde urma să se organizeze o reuniune de lucru a noilor raportori.

Ca membră a comisiei respective, am fost numită coraportor, în locul parlamentarului bulgar Eduard Klein, a cărui formațiune politică nu a mai intrat în componența noului Parlament după recentele alegeri din Bulgaria, iar raportorul Nataniel Bach din Republica Africană Benin a fost numit în locul parlamentarului Teofil Tuba din Republica Centrafricană, ucis în timpul unor incidente din zonă.

Președintele Comisiei pentru învățământ, comunicații și probleme de cultură a Adunării Parlamentare a Francofoniei mi-a comunicat, în calitatea mea de președintă a delegației parlamentare române la această structură, că reuniunea de lucru a raportorilor Subcomisiei pentru educație urmează să aibă loc la Osta, în ziua de 30 septembrie 2001, ceea ce s-a întâmplat.

În introducerea la proiectul de raport despre învățământul în limba franceză, limbă însușită nematernă, este citat lingvistul Claude Hajej care, în anul 1987, constata: "Adevărul este că astăzi nu limba franceză este în retragere, ci limba engleză câștigă teren mai repede ca ea". Această constatare, mai mult ca oricând de actualitate, ne-a pus în situația să examinăm problematica învățării limbii franceze în forme instituționalizate în țările francofoniei, mai ales în țările din Africa, din Europa Occidentală, Centrală și Orientală, din țările Magrebului și a acelora din Orientul Mijlociu.

Acum, când lumea tehnologică în continuă perfecționare se caracterizează prin utilizarea masivă a limbii engleze, este de strictă urgență să fie luate măsuri care să favorizeze folosirea limbii franceze în noile tehnologii.

Înainte de a aborda tema ce ne preocupă, nu este inutil a preciza locul pe care îl ocupă limba franceză în lume. Înaltul Consiliu al Francofoniei estimează între 300 și 400 de milioane numărul persoanelor care vorbesc sau care învață limba franceză.

Regresul înregistrat de limba franceză după Tratatul de la Versailles din 1919 nu o împiedică să fie, alături de engleză și spaniolă, o limbă cu statut mondial. După engleză, franceza rămâne a doua limbă străină cea mai solicitată în lume.

Țările Europei Centrale și Orientale formează un grup specific printre țările francofone. În aceste țări, franceza n-a fost niciodată limbă oficială, regională, a unei minorități sau de dominare. Ea reprezintă, mai cu seamă, o limbă tradițională privilegiată ca, de exemplu, în România și Moldova.

Prăbușirea regimurilor comuniste a provocat o liberalizare a ofertei lingvistice, însoțită de o reformă progresivă a sistemului educației. În mod categoric, engleza este câștigătoarea acestei conjuncturi, dar și limba franceză a progresat foarte mult. Astăzi, cele 10% din cele 55 de milioane de elevi și studenți din afara Franței, care studiază în limba franceză, locuiesc în țările Europei Centrale și Orientale, ceea ce explică importanța lor pentru francofonie. Motivul alăturării de familia francofonă a acestor țări este evident: franceza constituie o limbă importantă a Uniunii Europene, la care toți doresc să adere.

În anul 1995, demersurile președinției franceze la Uniunea Europeană au reușit adoptarea unei rezoluții în favoarea generalizării progresive în ce privește învățarea a două limbi de circulație universală în sistemul educativ, precum și a unui memorandum care reprezintă un prim text comunitar ce abordează de manieră globală diversitatea lingvistică a Uniunii Europene.

Multilingvismul trebuie să-și facă apariția în sistemul de învățământ din fragedă copilărie în toate aceste țări. Obiectivul principal al francofoniei este de a garanta diversitatea și dialogul culturilor, fundamentul unui umanism democratic și al promovării statului de drept.

Se cuvine să fie luate toate măsurile de menținere a limbii franceze ca limbă oficială și limbă de lucru pe picior de egalitate cu engleza în organizațiile și instituțiile internaționale: Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite, Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

De asemenea, este de dorit o dezvoltare mai rapidă a TV5, pentru a deveni un vector esențial în învățarea și perfecționarea limbii franceze în afara sferei școlare, un ajutor de netăgăduit.

Întocmai celorlalte instituții internaționale, francofonia este preocupată de concordanța cu politicile europene ale acestor instituții. Actualmente, Europa, la fel cu alte regiuni ale lumii, este confruntată cu riscul mare al uniformizării culturale, datorită dezvoltării tehnologiilor care favorizează mondializarea schimburilor. De aceea, urmările generalizării unei singure limbi de comunicație în spațiul european pot fi dezastruoase.

În căutarea unei politici lingvistice la nivel instituțional, Europa a înțeles că realizarea obiectivului său economic implică respectul diversității culturale a celor ce o compun. Este de așteptat ca Franța, prietena noastră de totdeauna, să furnizeze și să înființeze noi filiere și programe în limba franceză și să ajute la dezvoltarea învățământului francez în țara noastră, totodată și în țările centrale și orientale ale Europei.

Franța are o responsabilitate particulară în prezervarea plurilingvismului la nivel mondial, unde tendința monolingvismului anglofon se consolidează.

În ceea ce privește România, pe lângă cele 2100000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 7 și 19 ani care studiază limba franceză în diverse forme de învățământ, este țara cea mai deschisă limbii franceze din această parte a Europei.

În încheiere, aș cita tot pe Claude Hajej: "Dacă astăzi Franța are capacitatea de a fi convingătoare, punând în serviciul lumii întregi limba sa, nu este mai puțin adevărat că ea, alături de Spania și Portugalia, este una din puținele țări a căror limbă a cunoscut perioadă de strălucită afirmare internațională".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, doamna Mitzura Arghezi.

 
  Paul Șnaider - semnalarea discrepanței dintre promisiuni și realitate, la demararea noului an de învățământ;

Domnul Șnaider Paul. Se pregătește domnul Sali Negiat.

   

Domnul Paul Șnaider:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Deschiderea anului de învățământ 2001 – 2002 a fost marcată, după cum am văzut, de prezențe la nivel înalt, într-o manieră care se vrea aducătoare de înnoiri și schimbări radicale, de esență, atât în ceea ce privește conținutul procesului de învățământ în România, cât referitor la rolul educației în momentul actual.

Deși s-a susținut cu acest prilej necesitatea unor schimbări profunde în domeniul educației tinerilor, ținându-se cont de cerințele reale ale societății și fără construirea unor curicule fantasmagorice, constatăm cu stupoare că acestea sunt doar lozinci spuse pentru cine vrea să audă, după zicala "Câinii latră, caravana trece".

Am fost sesizați că în școli sunt menținute practicile prin care educația civică și patriotică este lăsată la voia întâmplării. Deși manualele la disciplina "Istorie" au fost dezbătute public și aspru criticate, în licee se recomandă și se folosesc în continuare, fără discernământ, 11 manuale de "Istoria românilor".

Ce cunoștințe să aibe elevii absolvenți de liceu despre marii noștri voievozi și faptele lor istorice, dacă într-un manual cum este acela pentru clasa a XII-a, ediția 1999, tipărită de editura ALL, sub semnătura autorilor Ovidiu Bozgan, Liviu Lazăr, Mihai Stamatescu și Bogdan Teodorescu, nici măcar nu sunt menționați?!

La o emisiune tv, se remarca faptul că în Turcia au fost întrebați pe stradă trecătorii cine a fost Ștefan cel Mare, și aceștia știau că este un domnitor român care i-a bătut pe turci. Cum să știe ceva tânărul român, dacă în cartea lui de istorie, despre domnitorul care, pentru faptele sale, în cei 47 de ani de domnie, a fost sanctificat, nu este redată decât o mică fotografie?!

Ce să știe liceanul român despre Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara ori despre gloriosul Mihai Viteazul, când în manual nu i se spune absolut nimic?!

În schimb, aproximativ o treime din carte este consacrată perioadei de după 1947, un capitol întreg din cele 12 fiind intitulat "Massmedia postdecembristă". Ce justifică includerea printre personalitățile istorice a Anei Blandiana, Silviu Brucan, Doina Cornea și alții? În acest context, se poate spune că existența și mai ales folosirea manualelor alternative este pălăria acoperitoare pentru deformarea și politizarea predării istoriei.

Ce fac inspectorii metodiști, inspectorul de specialitate și mai ales conducerea Ministerului Educației și Cercetării care trâmbițează măsuri radicale asupra procesului instructiv-educativ, dar lasă ca predarea să se facă după manuale diferite, chiar de la o clasă la alta, de la un liceu la altul?

Să terminăm cu festivismul sforăitor, să vorbim mai puțin, să gândim și să acționăm cu responsabilitate civică, pentru că roadele educației se culeg în prezent și mai ales se judecă în viitor.

Vă mulțumesc.

 
  Sali Negiat - pledoarie pentru stimularea și protejarea investițiilor turcești în România;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Sali Negiat.

Se pregătește doamna Lari Iorga Leonida.

   

Domnul Sali Negiat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum se știe, relațiile de secole dintre România și Turcia, aceste relații au fost foarte bune și înainte de 1989, dar după 1989, după cum toată lumea știe, Turcia, ca țară capitalistă, a fost singura țară care nu a cerut vize cetățenilor români. A avut granițele deschise și astfel milioane de cetățeni români au luat contact cu capitalismul, chiar dacă capitalismul din Turcia nu era dintre cele mai avansate. A fost o școală bună pentru foarte mulți oameni, actualmente oameni de afaceri din România și comercianți de mai înaltă anvergură sau mai mică.

dintre vecinii României, relațiile cele mai bune, România le are cu Turcia, relații atât politice, cât și comerciale. Ținând cont că Turcia este o membră importantă a NATO, este avocatul numărul 1 al României pentru integrarea României în structurile NATO. Nivelul ridicat al schimburilor comerciale, la ora actuală, se apropie de 1 miliard de dolari pe an, apoi investițiile foarte importante care au venit din partea investitorilor din Turcia se cifrează la sute de milioane de dolari. Deci, în acești 11 ani, aproximativ 8.000 de firme cu capital turcesc sunt înregistrate în România.

La ora actuală, acești oameni care, de ani de zile, au investit în România și există firme mai mari sau mai mici cu capital de zeci de mii de dolari, de sute de mii de dolari sau de milioane de dolari, acești oameni de afaceri au mari probleme la intrările și ieșirile din țară, au mari probleme pentru obținerea vizelor de ședere în România. Acești oameni de afaceri, la intrarea în țară, după ce au plecat în scop de afaceri, trebuie să arate că au 1.500 de dolari în buzunar. Este o reglementare bună, dar, în același timp, foarte mulți oameni de afaceri, ca oameni serioși, nu umblă cu numerar în buzunar și, în momentul când arată, la graniță, că au cărți de credit, aceste cărți de credit nu sunt luate în considerare.

Apoi cei care sunt asociați ai unor firme românești, au, deci, firme românești înființate în România, trebuie să demonstreze, pentru obținerea vizei de ședere, că au 500 de dolari profit pe lună. În momentul când sunt mai mulți asociați, fiecare dintre ei trebuie să arate că are câte 500 de dolari profit lunar. Or, după cum se știe, în economie, nu întotdeauna o firmă este în stare să aibă profit în fiecare lună. O firmă poate să aibă și pierderi. Firme mari, mondiale au, anual, pierderi de sute de milioane ș.a.m.d. Deci o întreprindere, o firmă care are investiții de milioane de dolari poate să aibă pierdere într-o lună sau în următoarele luni.

Această intervenție a mea are loc în momentul în care acești oameni de afaceri și-au exprimat dorința ca cineva să aducă la cunoștința organelor competente această stare de lucruri.

Vizele de ședere care se atribuie, de câte 3 luni sau 6 luni, ar trebui analizate în mod temeinic, fiindcă ar trebui ca acești oameni de afaceri să aibă un tratament diferențiat, în funcție de anvergura investițiilor lor în România și ei, care au investiții de zeci de mii de dolari, de sute de mii de dolari sau de milioane de dolari, nu trebuie puși pe aceeași linie cu unul care a venit recent în România, vrea să intre în România și să obțină viză de intrare sau viză de ședere în România, care vine direct din junglă. Acești oameni de afaceri din Turcia majoritatea sunt patroni, deci sunt oameni care dau de lucru cetățenilor din România, firmele lor au zeci de angajați sau sute de angajați.

Nu trebuie să uităm că, la ora actuală, în Turcia, conform statisticilor oficiale din Turcia, trăiesc peste 450.000 de români. 450.000 de cetățeni români locuiesc, muncesc și trăiesc în Turcia, la ora actuală. Acești 450.000 de cetățeni români sunt din cei aproximativ 1 milion de cetățeni români care nu mai sunt în România.

Aceasta este situația de bază care trebuie luată în analiză, pentru continuarea relațiilor foarte bune între cele două țări și popoare, între Turcia și România. În această direcție, vă aduc la cunoștiință că, în perioada 14 – 18 octombrie, Grupul de prietenie parlamentară dintre Turcia și România se va deplasa la Ankara, ca invitat din partea Parlamentului Turciei, iar pe data de 27 octombrie, la Istanbul, va avea loc meciul de fotbal dintre reprezentativele Parlamentelor celor două țări, dintre Parlamentul României și al Turciei.

Vă mulțumesc. (Aplauze și amuzament)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulțumesc, domnule Negiat. Ne-ați adus vestea cea mai importantă.

 
  Lari Iorga Leonida - o analiză a relațiilor româno-moldovenești în contextul politic mondial actual;

Doamna Lari Leonida.

Se pregătește domnul Radu Ciuceanu.

   

Doamna Lari Iorga Leonida:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evenimentele din ultimul timp, prin gravitatea lor, anunță că s-ar putea să avem a face cu un al treilea război mondial.

România, în urma deciziei politice a Parlamentului, decizie sprijinită de toate partidele parlamentare, inclusiv PRM, s-a angajat deja în lupta împotriva terorismului, oferind spațiul aerian, terestru și maritim. Și aceasta când nici o țară din actuala alianță nu a ajutat România, în momentele sale de grea cumpănă, în al doilea război mondial. Nu știm cât va dura acest război, dar știm că americanii din SUA sunt solidari, fiind un conglomerat din diverse etnii, pe când românii nu sunt solidari, constituind o majoritate națională.

În toată această degringoladă la nivel planetar, iată că Rusia, prin vânduții autohtoni și colonizatori, încearcă să prindă pește în ape tulburi și voiește să întoarcă Basarabia la realitățile social-politice ale anului 1940, când imperiul sovietic i-a declarat ultimatum României, săvârșind abominabilele rapturi teritoriale: Basarabia, nordul Bucovinei, ținutul Herța.

Chiar să credem noi că un oarecare judecător Morei sau liderul comuniștilor din Basarabia, Voronin, ar fi cutezat să acuze România de expansionism în cazul Mitropoliei Basarabiei, dacă nu aveau în spate Rusia, cu Armata a 14-a din Transnistria?! În acuzele iraționale de "expansionism românesc", conducătorii filoruși ai Basarabiei scot din timp cei 50 de ani de doliu ai întregii românități, cu atrocitățile, deportările, cu gropile de var, cu distrugerea destinelor a peste 1 milion de români basarabeni și bucovineni, a limbii, culturii și istoriei lor. Ba, mai mult, se fac a uita de Hotărârea Congresului Deputaților URSS din 24 decembrie 1989, când și Rusia și Ucraina și toate celelalte delegații din fostele colonii ale Uniunii Sovietice au condamnat Pactul Ribbentrop – Molotov, Protocolul secret la acest pact, rapturile teritoriale săvârșite, precum și statele artificiale fondate în aceste teritorii. Și, atunci, se întreabă: de unde "expansionism românesc" pe teritoriul Basarabiei și încă în chestiuni religioase?! Nici nu poate fi vorba de așa ceva, e vorba de cel mai veritabil expansionism rusesc, mai ales că e un moment propice în conflictul dintre SUA și Afganistan să se implice și Rusia care, 10 ani la rând, s-a străduit să colonizeze pe afganezi.

O simplă intuiție politică mă determină să cred că rușii, cu timpul, vor cere libertate de acțiune în Cecenia și în Basarabia, în urma ajutorului oferit Americii. Iar România, cine știe, poate va proceda ca de obicei: va ceda, a nu știu câta oară, dreptul său imprescriptibil la un teritoriu strămoșesc.

Așadar, actualmente, nu e cazul ca unii lideri ai PSD să se mire de impertinența conducerii filoruse din Basarabia. Ce să-i faci: acesta-i rodul recunoașterii unui stat în stat, de către România, pe când domniile lor erau la conducere! A venit, pur și simplu, momentul scadenței plăților.

După destrămarea URSS, în 1991, România, ca parte succesoare, trebuia să-și revendice teritoriile răpite, în urma odiosului pact și a protocolului secret. Ori ce a făcut România? a recunoscut Republica Moldova, a făcut tratat cu Ucraina, lăsându-i de izbeliște pe românii din aceste teritorii și oferind toate posibilitățile colonizatorilor să-și facă de cap cum le venea lor, ajungându-se la teroare și chiar la crimă.

În urma recunoașterii independenței Republicii Moldova, a început o defectuoasă colaborare Guvern de la Guvern, a fost înăbușită mișcarea de eliberare și reîntregire națională din Basarabia, a început vânătoarea liderilor mișcării, s-a declanșat războiul din Transnistria, a fost arestat Grupul Ilașcu.

Și se mai încumetă stalinistul notoriu Silviu Brucan, la Pro-TV, să propună dezicerea de moldoveni?! Apoi cum vine asta: după ce că țara-mamă s-a dezis, de acum, de teritoriile sale cu peste 67,5 populație românească, tot bieții ostatici sunt vinovați?! Nu, vina nu aparține românilor basarabeni și nici românilor bucovineni. Și recunoașterea Republicii Moldova și Tratatul cu Ucraina le-a făcut partea română de la București, temându-se de un eventual război, dar războiul, oricum, a avut loc în Transnistria și încă nu s-a încheiat, în privința apartenenței și spiritualității noastre românești.

Rușii sunt creștini de 1.000 de ani, românii sunt creștini de 2.000 de ani. Și, atunci, de ce, mă rog, și care e explicația că vor să-i țină pe românii basarabeni sub oblăduirea Patriarhiei ruse? Se împlinește vorba proverbului: când un nebun aruncă o piatră în apă, zece înțelepți nu o pot scoate! Tocmai de aceea, măcar acum, după 10 ani de tristă experiență de la recunoașterea unui stat în stat, pe pământul României, partea română, dacă vrea, cu adevărat, reunificarea, trebuie să colaboreze cu organizațiile politice, asociațiile, publicațiile de orientare pro-românească, iar nu cu vânduții și colonizatorii autohtoni.

Într-un război care nu este al nostru, dar în care ne aducem obolul, trebuie să fim vigilenți față de interesele datornicilor noștri din al doilea război mondial, care ar vrea să se folosească acum și de al treilea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mulțumesc, doamnă Lari.

 
  Radu Ciuceanu - comentariu pe marginea simpozionului de la Neptun;

Domnul Radu Ciuceanu.

Se pregătește doamna Mona Muscă.

Nefiind doamna Mona Muscă, se pregătește domnul Simedru.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Am considerat, dintotdeauna, că apariția fundațiilor și dezvoltarea lor pe teritoriul României, după 1989, este un fapt benefic menit să ne aducă, odată cu stabilirea unor legături directe cu Occidentul, și prezența unor personalități cu percepții de stimă și încredere în poporul român.

Nu mi-am închipuit niciodată că o fundație care are, prin însăși actul ei de naștere, o echidistanță obligatorie și constantă față de partide și curente politice în Țara românească, unde funcționează, ar putea să devină canale de influență politică directă sau indirectă. Este cazul Fundației Konrad Adenauer, îmbătrânită pe teritoriul României și cunoscută pentru sentimentele și atitudinea sa fățișe față de PNȚCD.

Dacă respectiva fundație și-a luat, din tinerețe, în România ca partener PNȚCD-ul și dacă acest partid istoric, cândva glorios, a ajuns în cimitirul elefanților, evident că nu-i putem reproșa respectivei asociații derapajul acestei formații politice. Ceea ce putem însă să-i aducem ca o gravă acuză este faptul că domniile lor, prin comportament și declarații, ne confundă cu o țară din zona platourilor africane, fără un teritoriu fix și fără o populație stabilă.

Recunoaștem că suntem săraci, după 45 de ani de domnie a bunului plac și a unei economii deficitare. Din păcate, însă, acum suntem mai săraci și, ce e mai rău, am uitat să mai muncim.

Înțelegem că nu de plăcere conducerea CNSAS-ului, și nu e nevoie să dezvolt, poate numai dacă au fost indicații subversive a făcut apel la un condominiu cu Fundația Konrad Adenauer, în vederea organizării unui simpozion cu tema "Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă", temă grea și gravă, mai ales acum, când a apărut și posibilitatea de control asupra personalităților politice și nu numai.

Târgul care presupunem că s-a încheiat suna cam așa: noi, Fundația, vă dăm 70 de milioane pentru organizare, voi veniți cu comunicările și oamenii. A mai existat, cu siguranță, și un codicil secret pe care, însă, domnul Gheorghe Onișoru, directorul Colegiului CNSAS, l-a înghițit, bănuim, cu greutate. E o presupunere a mea și eu îl onorez cu această prezumție de nevinovăție. Noi, Fundația, vă atragem atenția, în mod categoric, să invitați numai personalitățile agreate, și, în nici un caz, membri ai PRM-ului. Greșeală fundamentală, pentru cei care au acceptat asemenea troc, cu atât mai mult cu cât simpozionul urma să dezbată teme de ordin științific, și nu părelnice opinii politice.

Încă un fapt care mă determină să credem că suntem blestemați să facem sluj mereu străinilor bogați este că și CNSAS-ul a contribuit cu o sumă modică la desfășurarea simpozionului de la Neptun.

Deci, dintru început, sesiunea de comunicări a început cu stângul și ne-a adus nouă, bătrânilor, gustul amar al directivelor secrete de partid care ordonau și controlau, nu departe de momentul acesta, orice manifestație științifică, fie ea și o ședință de seminar studențesc.

Vineri, 5 octombrie, m-am deplasat la Neptun, fără a ști, însă, dedesubturile ignobile ale pseudosimpozionului organizat, din păcate, de o instituție căreia personal i-am pus bazele, teoretice și legale, în primul Parlament al României. De ce să nu o spun în public, m-am dus ca acasă, având, printre tinerii cercetători, foști studenți, la a căror temă Institutul național pentru studiul totalitarismului al Academiei Române a contribuit prin zecile de volume editate de noi. Am ascultat cu atenție, ba chiar cu emoție, comunicările tinerilor cercetători, băieți și fete, fundate pe o cercetare meritorie.

După prânz, s-a făcut cunoscută prezența a două personaje care au o contigență relativă cu domeniul cercetării istorice. După o excelentă analiză multidisciplinară a celei mai puternice organizații paramilitare anticomuniste a cercetătorilor Laura Stancu și Liviu Burlacu, s-au ridicat obiecții de către cele două personaje cantonate în zona insuficienței documentare, dar și a unei tendințe ajunsă în modă în ultimul an, de minimalizare și terifizare a rezistenței anticomuniste române împotriva ocupanților sovietici și a năimiților săi.

Pseudoargumentele erau atât de hilare, încât, într-o atmosferă de profesionalism, s-ar fi râs de s-ar fi spart geamurile. Pentru amuzament și informație, se incrimina rezistența română, care știm în ce condiții cumplite s-a dezvoltat, că nu a ajuns la înălțimea rezistenței franceze, în timpul celui de al doilea război mondial, sau sârbe, ignorându-se că, numai într-o singură zi, franctirorii francezi primeau material de război, muniție și armament pentru un batalion întreg.

Celălalt literator în istorie, partizan, și el, al epurării rezistenței române, își aduce aminte de traiul suficient al său pe plaiurile Sloboziei, prin '52, când urechile sale erau ferite de zvonuri, cum că la Canal mor zeci de mii de oameni, au murit 70000, și în munți sunt sute de luptători. În replică, mi-am manifestat nedumerirea față de ignoranța totală, voită, o spun acum, a antevorbitorilor.

Cândva, cu câțiva ani înainte, la Varșovia, asistasem la o temă asemănătoare, dar câtă deosebire! cu câtă smerenie și respect se cinsteau cei care, cândva, au luptat pentru Polonia. Ei nu mai erau categorisiți ca fiind patetici și faptele lor o deriziune.

În final, le-am spus tinerilor că această minoră rezistență românească a fost în stare, fără ajutor străin, să înfăptuiască o adevărată revoltă în capitala banilor, la Craiova, în '44, unde și-au pierdut viața atât de mulți ocupanți sovietici, încât a fost necesară intervenția unei divizii de NKVD comandată chiar de locțiitorul lui Beria, generalul Serov, după ce, în aceeași toamnă, fusese aruncat în aer, vă rog să rețineți, Comandamentul sovietic la Brașov. Și poate am mai spus și despre cele peste 150 de formații paramilitare din Banat și Bucovina.

În sprijinul afirmațiilor mele, a venit, ce-i drept, după ce am plecat eu, fata martirului profesor Gheorghe Brătianu, care a luat cuvântul scurt și la obiect: "Se poate nega o revoluție, dar nu se poate nega existența morților". Totul a fost în zadar, întrucât lipsea înțelegerea și mai ales, zic eu acum, buna-credință.

Am plecat cu senzația că am trăit un sacrilegiu. Ce popor își poate permite ca să-și ignore propria istorie și să-și îngroape eroii în rigolele rizibilului?!

Ședința a continuat după plecarea mea și atunci doamna Sabina Haberzach, din partea Fundației Adenauer, a comunicat asistenței un lucru uluitor și de domeniul inconștienței: ambasadele țărilor Uniunii Europene la București și fundațiile europene din România au hotărât să nu mai colaboreze cu membrii PRM și să nu-i mai invite la diverse manifestări. nici mai mult, nici mai puțin! Ea a mai adăugat faptul că deputatul PRM Radu Ciuceanu a fost invitat să părăsească sala în care se desfășurau lucrările simpozionului. Mai mult decât atât, doamna Haberzach a afirmat că s-a împotrivit, de la început, ca Radu Ciuceanu să ajungă la simpozion.

Senin, președintele CNSAS-ului a spus că domnul Radu Ciuceanu nu s-a aflat pe lista de invitați și a venit după ce a auzit din presă despre simpozion. Și, ca să fie bomboana pe colivă, doamna juristă de care am pomenit a adăugat: noi colaborăm foarte bine cu partidele democratice și mai ales cu cele care au dus România, cuvintele noastre, "în fundul prăpastiei".

Și acum să le luăm la rând. De unde până unde, ambasadele Uniunii Europene, în cor, i-au dat mandatul doamnei Haberzach? Domnia sa nu cunoaște alfabetul elementar diplomatic, nu știe că o ambasadă este reprezentată, în țara acreditată, numai de șeful ambasadei sau de purtătorul de cuvânt abilitat. Cât despre fundațiile europene din România, au căzut chiar toate de acord s-o aibă ca port-parole pe domnia sa? Chiar nu i-a șoptit nimeni la ureche că Partidul România Mare este un partid parlamentar și, din întâmplare și spre mâhnirea multora, este a doua forță, ca număr, în România? Cât despre invitația de a părăsi sala, poate a făcut-o când eu traversam Dunărea! De ce domnia sa nu a avut curajul să mi-o spună în față, dacă tot ne aflăm și chiar afirmăm că suntem seduși de democrație? În ceea ce privește împotrivirea sa de a participa la simpozion, ar fi bine să se pună de acord cu celălalt organizator care afirma că eu nu m-am aflat pe lista de invitați și, din întâmplare, auzind din presă, m-a dus vântul la Neptun, ca să fac parte din cei care au avut comunicări.

Pe cât de multe minciuni, pe atât de mare nesăbuința: cum poate să-și imagineze doamna Haberzach că ar putea da afară dintr-o sesiune de comunicări științifice pe un luptător din rezistența armată antibolșevică și vicepreședinte al Fundației luptătorilor din rezistența armată anticomunistă din România și umil director al unui institut al Academiei Române?! Poate că domnia sa nu a înțeles poporul român, în demnitatea care i-a mai rămas.

Am, aici, poate și un îndemn cu semn de întrebare: oare Ministerul Public nu se poate autosesiza, atunci când este insultat un cetățean de rând al României?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Ciuceanu.

 
  Dan Coriolan Simedru - relatarea unui eveniment important pentru industria românească - realizarea unei firme mixte româno-germane la Cugir;

Domnul Simedru Dan Coriolan.

Se pregătește domnul Dobre Traian.

   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Joi, 4 octombrie a.c., industria românească a avut parte de un eveniment important: realizarea în premieră, pentru Europa de Est, a unei firme mixte româno-germane al cărei acționar majoritar va fi celebrul Concern european Diamant Kreisler, printre altele producătorul celebrelor automobile Mercedes.

Partenerul celebrului concern german este vestita uzină din orașul Cugir care, prin tradiție și profesionalism (acum 2 ani au fost aniversați 200 de ani de la înființarea uzinei) a reușit să convingă firma germană că este cea mai bună alegere de parteneriat.

Sunt convins că noua firmă, "Start Transmision", inaugurată joi la Cugir va fi un nume de rezonanță în industria românească și europeană, având în vedere că reprezintă îngemănarea elitei industriale germane cu cea română.

Noua firmă este rezultatul unei colaborări de 4 ani între uzina din Cugir și Mercedes și va avea un capital social de aproximativ 10 milioane de Euro, va crea peste 500 de noi locuri de muncă și va avea o cifră de afaceri de peste 23 de milioane de Euro anual.

Totuși, acestui eveniment i-au lipsit măreția pe care o merita, datorită absenței VIP-urilor care ar fi trebuit să arate astfel interesul României față de astfel de colaborări cu firme prestigioase.

Este greu de înțeles, în condițiile în care România aleargă după investitori și capital străin, cum un asemenea eveniment să fie lipsit de prezența primului-ministru, a ministrului industriilor și a ministrului cercetării și dezvoltării, cu atât mai mult cu cât prezența lor s-a făcut simțită la toate inaugurările posibile de șantiere, școli, bănci și alte asemenea edificii, unde se tăiau panglici electorale. În loc să se ocupe doar de anunțat măriri de prețuri la energie și carburanți, la fel ca un crainic TV, ministrul Dan Ioan Popescu ar fi trebuit să monitorizeze astfel de evenimente și să participe la construcția noii industrii de performanță românești.

Refuz să cred că teama de a se întâlni cu sindicatele din industria de apărare, ai cărei salariați nu o perspectivă prea fericită, a fost motivul lipsei VIP-urilor de la eveniment, pentru că noua firmă reprezintă tocmai o alternativă pentru astfel de orașe monoindustriale.

Prezența domnului secretar de stat Decebal Ilina, care s-a străduit din răsputeri să salveze situația și să scuze neparticiparea șefilor, nu a reușit, din păcate, să risipească speculațiile răutăcioase făcute de grupuri de interese oculte care au împânzit orașul de manifeste care încercau să împroaște cu noroi importantul eveniment.

Dacă astfel înțelege actualul Guvern să acorde atenție investițiilor străine de răsunet, atunci să nu ne mire că în România investesc doar rușii, indienii și, în cele mai bune cazuri, grecii.

În final, vreau să-mi exprim nemulțumirea față de comportamentul actualei conduceri de la ROMARM și Cugir SA care, printr-o lipsă de eleganță întâlnită doar la Kabul, a omis să invite la eveniment pe domnii deputați Călin Popescu Tăriceanu și Radu Berceanu, foști miniștri ai industriilor, care au pus bazele acestei colaborări, realizând, practic, toate condițiile pentru a se realiza noua firmă, precum și pe fostul director general RADMIL, deputatul Eugen Nicolaescu, care, și domnia sa, a a vut o activitate determinantă în acest sens.

Domnilor guvernanți,

România are nevoie ca realizările importante să aibă continuitate, să transceadă guvernelor. nu putem anula contribuția celor care au început, profitând de faptul că panglica se taie acuma. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Simedru.

 
  Traian Dobre - reiterarea importanței culturii naționale pentru definirea identității noastre în Europa;

Domnul Dobre Traian are cuvântul, se pregătește domnul Giuglea.

   

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aprecierea și recunoașterea unei națiuni, deci identitatea acesteia, vin prin intermediul calității și a numărului oamenilor de cultură și nu în ultimul rând, prin modalitățile prin care reușește să-și facă cunoscute valorile în plan internațional mai cu seamă. Pornind de la această regulă de bază, majoritatea statelor civilizate au reușit să penetreze toate spațiile geografice, creându-și astfel o imagine la nivel mondial. Deși, din acest punct de vedere, în anii postdecembriști ne-am situat aproape de polul opus al acestei reguli, etapă nefastă pentru cultura și arta poporului român, tinde să devină de domeniul trecutului.

În condiții normale, primii ambasadori ai unei națiuni sunt oamenii de cultură. Din nefericire pentru noi, cei care au adus "faima" României peste hotare nu aveau nimic comun cu arta și cultura națională. Printre altele, acesta este și motivul pentru care România a fost omisă la începutul acestui an de pe lista țărilor care beneficiază de undă verde în spațiul Uniunii Europene. Pornind de la această constatare, consider că analizarea situației ca atare trebuie să vizeze în special situația internă și mai puțin ceea ce se întâmplă la nivel european.

Vă propun așadar, să constatăm împreună ceea ce se întâmplă în ograda noastră culturală, căci de la cultură și civilizație, într-un fel, pornește totul.

Supravegherea și îndrumarea destinelor culturii naționale a fost și este, cum este și firesc, activitatea ministerului de resort, respectiv ministrul culturii și cultelor. Este drept că situația financiară a țării nu a permis promovarea valorilor românești așa cum ar fi trebuit, dar la aceste deficiențe s-a mai adăugat și deserviciile aduse de unii conaționali, în special în exterior, toate acestea conducând la o percepție deformată despre România, poporul român și valorile sale.

Suntem cu toții conștienți de faptul că până și în vremurile atât de hulite de unii am avut acces la valorile culturale incontestabile ale țării și lumii, dar ceea ce s-a petrecut pe parcursul a peste un deceniu cu tradiția și cultura românească nu poate fi denumit altfel decât nepăsare și dezinteres.

Rolul și valoarea omului de cultură au fost atât de minimalizate încât și-a făcut loc în societate subcultura. Mulți oameni de cultură s-au văzut nevoiți să-și găsească recunoașterea valorii peste hotare, iar cei rămași în țară și-au direcționat creațiile către categoriile sociale cu potențial financiar, accesul majorității populației fiind practic redus la minim.

Acțiunile de factură culturală atât în mediul urban cât și în cel rural s-au diminuat astfel încât pentru a reporni acest mecanism numit cultură și pentru a readuce în conștiința semenilor rolul și importanța actului cultural este nevoie de implicare și timp. Folcloriști, muzicanți și muzicologi, sculptori și pictori trebuie readuși în prim planul vieții culturale și artistice. De altfel, numai la nivelul județului Iași, urmează să-și reia activitatea ansamblul folcloric "Doina Moldovei", ansamblu ce va fi reînființat cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor și al autorităților locale.

Un alt aspect de neconceput pentru un început de secol XXI, îl constituie starea deplorabilă în care se află bibliotecile, atât din orașe, dar mai cu seamă, cele de la sate.

Conștientizăm faptul că remedierea stării ca atare va implica nemijlocit sprijinul statului român, dar la fel de bine, fără a ne găsi circumstanțe atenuante, realizăm că situația economico-financiară nu permite redresarea situației într-un timp record. Dacă după decembrie 89 ne-am grăbit cu toții să casăm cărțile și periodicele care aveau legătură cu perioada comunistă, ca și cum aceasta nu ar face parte din istoria poporului român, iată că locul lor a fost luat, din nefericire, de pânzele de paianjen, întrucât nimeni nu s-a mai preocupat de înnoirea titlurilor de carte.

Și în acest context, după cum este ușor de sesizat, va fi nevoie de un răgaz semnificativ pentru reabilitarea acestui segment al culturii. Toate deficiențele din cultura noastră, ce mi-am îngăduit să le expun, au menirea să ne îngrijoreze, întrucât consecința în timp este lesne de anticipat: apariția unei categorii sociale limitate din punct de vedere al gradului de cultură, ușor de manipulat în vederea utilizării acesteia în scopuri ce nu au nimic în comun cu nevoia de recunoaștere a identității unei națiuni de independență și evoluție.

De aceea, din postura de partid social democrat și aflat la guvernare, Partidul Social Democrat are ca prioritate, alături de economie și readucerea pe scara valorilor culturale, universale, a tradiției și culturii poporului român. Este nevoie în aceste condiții de unirea tuturor eforturilor pentru a scoate din uitare și anonimat creațiile specifice și simbolice pentru națiunea română, pentru a le face cunoscute la nivel mondial. Fără o recunoaștere a rolului și valorii oamenilor de cultură din țară și diasporă, fără conceperea și promovarea unui sistem de programe culturale și fără o stimulare a expresiei culturale, suntem sortiți dispariției ca entitate națională. Doar uzând de prestigiul și influența oamenilor de cultură asupra celorlalte categorii sociale, avem șansa de a renaște în plan cultural și implicit, în celelalte domenii.

Și toate acestea sunt posibile prin stabilirea clară a rolului Ministerului Culturii, ca și autoritate de coordonare a programelor culturale de importanță națională, prin descentralizarea deciziei la acest nivel și printr-un management cultural capabil să răspundă cerințelor din domeniile educației și creației. Coroborate cu un cadru legal adecvat și cu o susținere corespunzătoare activității culturale la nivel local, dăm șanse culturii românești să recupereze ceea ce a pierdut până acum și să se dezvolte în continuare conform potențialului existent. Numai în aceste condiții și cu astfel de eforturi ne vom putea păstra identitatea națională și culturală și vom putea păși spre civilizație, integrându-ne cu demnitate în statele Uniunii Europene și firesc, vom reuși să anihilăm subcultura și incultura ce și-a făcut loc în ultima vreme în societarea românească. Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Giuglea - atenționare asupra implicațiilor economice și sociale ale accidentului din Șantierul Naval Constanța;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Giuglea, se pregătește domnul Olteanu Ionel.

   

Domnul Ștefan Giuglea:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să supun atenției dumneavoastră o problemă deosebită cu care se confruntă una din unitățile reprezentative ale județului Constanța, Șantierul Naval, cu implicații majore generate în plan economic și social.

După cum, fără îndoială, cunoașteți, în data de 05.06.2001, la bordul navei Anopolis, aflată în reparație la Șantierul Naval Constanța, a avut loc un grav accident, soldat cu pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale. Lucrări de reparații, angajate cu șantierul, incluzând curățirea tancurilor și reparații, conform cerințelor societății de clasificare a navei, au fost contractate în februarie 2001, nava intrând în șantier în aprilie 2001. Selectarea de către armator a unui contractant român a fost motivată de relațiile tradiționale cu România, de dorința dezvoltării relațiilor de afaceri, cât și de reputația Șantierului Naval Constanța, una din cele mai bune alternative pentru reparații nave în regiunea Mării Negre.

În conformitate cu legislația internațională și cea românească, începerea unei astfel de lucrări este condiționată de obținerea de către armatorul navei a certificatului de "gas free". În documentele și expertizele MMPS și ISEMEX, certificatul de "gas free" cu nr.10583 din 3.5.2001 este declarat nul ca urmare a stării de curățenie necorespunzătoare a tancului, constatată în prezent la nava în discuție. Or, starea necorespunzătoare a tancului este cea dinaintea introducerii navei în șantierul naval, moment în care a fost eliberat certificatul de "gas free" de către un expert autorizat.

În prezent, nava Anopolis se află andocată în Șantierul naval Constanța, au fost finalizate toate lucrările a căror execuție nu era condiționată de obținerea unui certificat "gas free", iar după eliberarea acestuia, celelate lucrări pot fi terminate în 10-20 de zile. Ca urmare, Șantierul naval Constanța a solicitat agentului și armatorului Black sea Coast Trading să facă demersuri necesare la căpitănia portului în vederea desemnării unui expert pentru obținerea unui nou certificat, dar solicitarea aceasta a fost retrasă. Toate intervențiile întreprinse către agentul Black sea, armatorul și brokerul Dovanco maritime Inc. pireu au rămas fără rezultat, cu toate că în toate convențiile internaționale maritime sunt măsuri categorice în ceea ce privește procedura de lucru în aceste situații.

De asemenea, în timp ce la șantierul naval toate cadrele de conducere sunt cercetate penal, armatorul care avea obligația să obțină un certificat valid de începere a lucrărilor a preferat să păstreze tăcere, încercând să evite implicarea sa directă în tragedia din 5.06.2001. Mai mult, cu toate că la șantierul naval s-a atras atenția asupra pericolului ca statului român să i se ceară despăgubiri de un milion de dolari, de vreme ce nava nu a fost implicată oficial în acest accident, armatorul a declanșat acțiune la Curtea de la Londra și s-a adresat domnului prim-ministru Adrian Năstase, cerând urgentarea reparațiilor la nava Anopolis, care, după părerea domniei sale, sunt "blocate fără un motiv aparent de conducerea șantierului".

Ca urmare a situației create la Șantierul Naval Constanța, am transmis brokerului un fax prin care se revine asupra obligației armatorului în astfel de situații, dar și asupra faptului că Șantierul Naval Constanța pierde în fiecare zi suma de 3 mii de dolari reprezentând costuri de andocare a navei și este pus în imposibilitatea de a executa lucrările programate în lipsa certificatului "gas free".

Cazul prezentat poate fi extrem de grav pentru Șantierul Naval Constanța și pentru imaginea României, deoarece la finalizarea anchetei, armatorul, neimplicat legal în producerea tragicului accident, poate cere statului român despăgubiri de 8 milioane de dolari pentru întârzierea reparațiilor contractate.

Refuzul armatorului de a solicita expertizarea în vederea eliberării unui nou certificat "gas free" pune Șantierul Naval din Constanța în situația de a nu respecta clauzele contractuale dar și de a înregistra pierderi economice importante datorită faptului că nava Anopolis este andocată în docul de reparații navale.

Pentru rezolvarea acestei situații, solicit pentru Șantierul Naval Constanța, următoarele: sprijin din partea tuturor organelor și organismelor interne și internaționale abilitate în domeniul navigației pentru aducerea armatorului în situația de a răspunde solidar cu partea română pentru evenimentele din 05.06.2001; implicarea APAPS și AVAB în găsirea celor mai bune asistențe juridice de specialitate în vederea soluționării amiabile a cazului. Deoarece comisia guvernamentală care a analizat accidentul de pe nava Anopolis, a interzis o serie de lucrări din cauza condițiilor proaste de muncă, solicit din partea APAPS alocarea sumei de 20 de miliarde lei pentru echipamente de protecție, instalație de ventilație, schele speciale care lipsesc din dotarea șantierului.

realizarea măsurilor propuse dar și acelea aflate pe lista de priorități, vor permite aplicarea în practică a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.84/2001 privind privatizarea în condiții avantajoase a șantierului naval, probleme dezbătute și în Comisia economică și de privatizarea Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Giuglea, mulțumim Constanței.

 
  Ionel Olteanu - apel la o atitudine solidară a membrilor Parlamentului în problema determinării Republicii Moldova la practicarea valorilor europene.

Domnul Ionel Olteanu. Vă rog.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Prin Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pronunțată la 7 iunie 2001, această jurisdicție europeană a hotărât în unanimitate admisibilitatea plângerii formulată de Înalt Preasfinția sa Petru Păduraru, arhiepiscop de Chișinău, mitropolitul Basarabiei și alți 11 petenți împotriva Republicii Moldova. Petenții au invocat refuzul statului moldovenesc de a recunoaște Mitropolia Basarabiei ca biserică creștină ortodoxă și autonomă, înființată la 14 septembrie 1992 sub jurisdicția Patriarhiei române, ca succesoare din punct de vedere canonic a Mitropoliei Basarabiei, desființată în 1940 după aplicarea Pactului Molotov-Ribbentrop.

De asemenea, petenții s-au plâns în fața jurisdicției europene de încălcarea evidentă a dreptului la libertatea de a-și manifesta religia creștină tradițională, de discriminarea pe motive religioase în raport de recunoașterea ulterioară a Mitropoliei Moldovei și a Bisericii ortodoxe ruse a Moldovei, dependente de Patriarhia Moscovei, precum și de violarea dreptului de a avea acces la un tribunal de plină jurisdicție, drepturi garantate de dispozițiile art.6, 9, 11, 13 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Deși cuprinde 117 comunități, peste 160 de preoți și mai bine de un milion de credincioși, în Republica Moldova și comunități în alte state, Mitropolia Basarabiei este recunoscută de toate patriarhiile ortodoxe cu excepția celei de la Moscova, dar nu și de autoritățile de la Chișinău, iar credincioșii și clerul sunt persecutați și au devenit victime ale unor violențe ca urmare a absenței protecției juridice necesare.

Iată de ce, petenții au fost nevoiți să ajungă la Strasbourg. Cu prilejul admiterii Republicii Moldova în Consiliul Europei, autoritățile s-au angajat să respecte o serie de angajamente, îndeosebi obligația de a asigura, citez: "o libertate completă a religiei pentru toți cetățenii săi, fără discriminare și să găsească o soluție pașnică a conflictului dintre Biserica ortodoxă moldovenească și Biserica ortodoxă a Basarabiei. În raportul Federației Internaționale a Drepturilor Omului, Comitetul Helsinki, Guvernul de la Chișinău este acuzat datorită refuzului său de a recunoaște Mitropolia Basarabiei și pentru că a permis transferul bunurilor și lăcașurilor de cult ale acesteia în patrimoniul Mitropoliei Moldovei, aflată sub autoritatea Patriarhiei Moscovei.

Într-un asemenea context, declarațiile ministrului justiției de la Chișinău, domnul Ion Morei, făcute la 2 octombrie 2001 în cursul dezbaterii publice a judecării pe fond a acestui litigiu în fața Curții de la Strasbourg, prin care se acuză un pretins expansionism românesc în legătură cu dreptul fundamental al Mitropoliei Basarabiei la recunoașterea juridică, nu este doar nejustificată și pe cale de consecință, inacceptabilă, ci contrară chiar spiritului bunelor relații existente între cele două state românești.

Aceste declarații nu par să ignore doar adevărul unor realități istorice incontestabile, dar contrazic chiar propriile angajamente asumate de Republica Moldova la admiterea sa ca stat membru al Consiliului Europei, atunci când aceasta s-a obligat să recunoască jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului și deciziile acestei instanțe europene cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

De asemenea, declarațiile potrivit cărora Guvernul Republicii Moldova nu ar intenționa să pună în aplicare viitoarea decizie pe fond pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului urmează să o pronunțe curând în soluționarea cererii Mitropoliei Basarabiei, este de natură să îngrijoreze nu doar statele vecine, ci comunitatea statelor membre ale Consiliului Europei. Aceasta pentru că, așa cum se pronunță Curtea de la Strasbourg în decizia pronunțată în cazul Austria contra Italiei în 1961, "ratificând Convenția, statele contractante nu au dorit să-și recunoască drepturi reciproce utile în urmărirea intereselor naționale respective, ci să realizeze obiectivele și idealurile Consiliului Europei, astfel cum sunt ele enunțate în statut, și să inaugureze o ordine publică unitară a democrațiilor libere ale Europei". Având în vedere mecanismul de solidaritate presupus de aplicarea Convenției ca, de altfel, și rezoluția 1226/2000, potrivit căreia, neexecutarea deciziilor Curții de la Strasbourg este imputabilă statelor, iar parlamentarii tuturor statelor europene, inclusiv cei din România și din Republica Moldova trebuie să prevină o asemenea situație, facem apel la o atitudine solidară din partea tuturor membrilor Parlamentului român, indiferent de apartenența politică pentru ca Republica Moldova să aplice în practică valorile europene consacrate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Ca social-democrat care nu poate concepe libertatea fără solidaritate, democrația formală fără democrație reală și asumarea valorilor europene fără respectarea lor în practică, salut hotărârea primului-ministru al României, domnul Adrian Năstase, de a-și amâna vizita la Chișinău și îmi exprim totodată convingerea că această vizită nu ar trebui să aibă loc până ce autoritățile Moldovei nu își cer scuze în legătură cu jignirea adusă cu privire la un pretins expansionism românesc. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Olteanu Ionel.

 
In memoriam: Nicolae Doru Florescu.  

Cu aceasta, primul punct al ordinii de zi, intervențiile colegilor noștri, a fost epuizat. Domnul Anghel Stanciu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Colegul nostru Florescu Nicolae Doru este acum la "Porțile Raiului". Dumnezeu îi cheamă la el pe cei buni și Doru a fost unul dintre ei. Doru ne privește acum de sus și poate, în fața morții, vom deveni cu toții mai buni, mai toleranți, mai înțelepți.

Vă propunem și vă adresăm rugămintea de a păstra un moment de reculegere în memoria colegului nostru și a prietenului nostru. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumim. Dumnezeu să-l odihnească!

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea la chestori să ia măsuri pentru prezența tuturor colegilor noștri în sală, în următoarele 10 minute trecem la votul final. Vă mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; (adoptat)

Stimați colegi, vă rog să luați loc. Trecem la votul final. Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

A, iertați-mă! Numărați!

Cu 22 de abțineri, proiectul de lege a fost aprobat. Domnul Varga Attila vrea să-și explice votul.

   

Domnul Varga Attila:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar UDMR, vă rog să-mi permiteți să motivez votul nostru de abținere. Motivele noastre sunt, pe de o parte, procedurale, de formă, pe de altă parte, de fond. Nu doresc să reiterez discuția legată de procedura neregulamentară din comisiile reunite. Doresc doar să menționez că această atitudine neregulamentară din comisiile reunite nu poate fi rezolvată prin sintagma "plenul oricum va decide", folosită foarte des în cursul dezbaterilor. Problema este mult mai profundă, din păcate, dovedește o indisciplină gravă regulamentară, funcțională; reflectă deficiența viziunii concepției noastre, a parlamentarilor asupra respectării regulilor. Respectarea regulilor nu poate fi cuantificată; ori respectăm în totalitate până la cele mai neînsemnate amănunte, ori nu suntem capabili să o respectăm.

În privința fondului, doresc să menționez că prin eliminarea sintagmei "comunități" care urmau să fie protejate ca entități împotriva diverselor forme ale discriminării, proiectul a fost golit de sensul inițial, a fost lipsit de sensul esențial. Tocmai comunitățile, entitățile de sine stătătoare nu au o protecție împotriva discriminărilor. De altfel, orice lege împotriva unor forme de discriminări se referă în primul rând la comunități și nu la indivizi, întrucât aceștia din urmă găsesc oricum o oarecare protecție în dreptul comun.

Esența legii era înlăturarea din viața noastră publică pe cât posibil a unor atacuri, a unor discriminări împotriva diverselor grupuri de persoane sau comunități care, până în prezent și în continuare, se pot ataca sau pot fi discriminate, în mod nepedepsit.

Din nefericire, majoritatea dintre dumneavoastră nu ați înțeles sensul legii, esența reglementării și nici propriul interes privind aprobarea în mod coresponzător a acestei legi.

Pentru viciile provocate în procedura legislativă, vom fi nevoiți să sesizăm Curtea Constituțională. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Olteanu. Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am convingerea, ca membru al Partidului Social Democrat și cred că exprim într-o oarecare măsură și convingerea tuturor celor care au votat atât în comisie cât și în plen, că am făcut o treabă bună, am putut perfecționa un text care risca să contravină dispozițiilor fundamentale din Constituția României. Nu putem întoarce, printr-o lege, dispoziții fundamentale, sistemul juridic românesc pe ansamblu. Este vorba de sintagma "comunitatea minorității naționale", sintagmă care este acoperită prin noul text adoptat de plenul Camerei Deputaților.

De asemenea, ameliorarea textului este vizibilă și sunt convins că noi toți am votat în cunoștință de cauză, stimate domnule coleg de la UDMR, deci, am știut ce votăm, cu responsabilitate și cu atenție, în raport de prezervarea valorilor fundamentale ale sistemului juridic românesc și ale dreptului european pe care sau la care acest sistem juridic românesc se raportează tot timpul. Este, deci, convingerea noastră că am votat o lege mai bună decât prima variantă care pornește de la Guvernul Isărescu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Olteanu.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare; (adoptată propunerea de respingere) În continuare, supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare. Comisia ne propune respingerea proiectului de lege care are caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea proiectului de lege? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2001 pentru finalizarea procesului de privatizare a Băncii Agricole S.A.; (adoptat)

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2001 pentru finalizarea procesului de privatizare a Băncii Agricole S.A.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 222 de voturi pentru și 39 împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule Ionescu, vă rog să explicați votul PRM.

   

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul România Mare s-a pronunțat și se pronunță cu fermitate pentru trecerea României la economie concurențială de piață, proces în care privatizarea are un rol fundamental. Cum, însă, Partidul România Mare pune pe primul plan interesul național, acesta trebuie să fie slujit cu credință.

Actul normativ supus votului final al Camerei denotă o orientare în continuare a Puterii către alte interese care nu au nici o legătură cu interesul național.

Dacă în primă instanță, Partidul România Mare a închis ochii la transferul fără echivalent a mai mult de 115 milioane de dolari de la bugetul de stat, respectiv 3.944 de miliarde de lei pentru recapitalizarea în vederea privatizării Băncii Agricole, nu înțelegem în continuare să achiesăm la propunerea dumneavoastră.

Cele 730 de miliarde lei reprezentând echivalentul la valoarea de inventar a clădirilor și altor active care, conform proiectului, se preiau la domeniul public al statului, reprezintă în fapt valoarea propriilor noastre active care au fost date odată cu banca în momentul privatizării. Culmea! Valoarea reprezintă în echivalent 25 de milioane de dolari, adică mai mult decât veniturile care s-au obținut din privatizarea băncii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Ionescu.

 
  Proiectul de Lege pentru finalizarea procesului de privatizare a Băncii Agricole S.A.; (adoptată propunerea de respingere)

Trecem la următorul punct.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru finalizarea procesului de privatizare a Băncii Agricole S.A.

Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru respingere?

Cine este împotrivă?

Cu 6 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Abțineri?

Numărați și dumneavoastră.

6 voturi împotrivă, 25 de abțineri și 223 pentru respingere.

Vă mulțumesc.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată; (adoptat)

În continuare, avem două proiecte de legi cu caracter organic care, în care în cazul în care cu toții le vom vota, vor intra la divergență cu colegii noștri de la Senat și le vom discuta în ședință comună a Parlamentului.

Deci, sunt cele două rapoarte ale comisiilor de mediere, pe care le-am aprobat în ședința noastră de ieri.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă mulțumesc.

Un vot împotrivă și două abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind jurământul de credință față de țară și popor al senatorilor și deputaților din Parlamentul României (adoptat)

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind jurământul de credință față de țară și popor al senatorilor și deputaților din Parlamentul României.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă?

Cu o abținere, raportul comisiei de mediere a fost aprobat. Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind Zootehnia.  

În continuare, trecem la dezbaterea Proiectului Legii zootehniei.

Din partea comisiei o să-l rog pe domnul Nicolescu Mihai să ia cuvântul.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Cu adresa nr. 472 din 6 septembrie a.c., Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată pentru examinare și avizare a Legii privind zootehnia.

În urma examinării acestui proiect, în ședințele din zilele de 18, 19 și 26 septembrie 2001, comisia propune ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu o serie de amendamente care vor fi prezentate.

Amintim că proiectul de lege are caracter organic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Nicolescu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Bozgă. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Bozgă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Permiteți să vă informez că s-a lucrat foarte mult la această lege. Apariția ei constituia o necesitate, un gol de ani de zile, sau, cel puțin dup㠒90 încoace constituia un gol in România, vis-a-vis de secvența zootehnică.

Vă propun s-o votăm, considerând că este aproape perfectă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă mai dorește cineva să-și expună punctul de vedere?

Dacă nu, intrăm la dezbaterea Raportului asupra Proiectului de Lege privind zootehnia.

Pct.1. La art.1.

Nefiind observații, se consideră adoptat.

Art.2. Adoptat.

Art.3. Adoptat.

Art.4. Adoptat.

Art.5. Avem un amendament propus de comisie.

Cine este pentru amendamentul comisiei?

Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, dacă sunt observații și la titlul Capit.II?

Nefiind observații, îl consider adoptat.

Art.6. Avem un amendament propus de comisie, la amendamentul nr.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Art.7. Adoptat, nefiind observații.

Art.8. Cine este pentru amendamentul comisiei?

Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Art.9. Avem un amendament al comisiei.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Art.10. Cine este pentru amendamentul comisiei?

Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Art.11. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.12. Cine este pentru amendamentul comisiei?

Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Capit.III.

Cine este pentru titlul capitolului?

Vă mulțumesc.

Art.13. Nu sunt observații. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Capitolul II, în ansamblu.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Art.14. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.15. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.16. Cine este pentru amendamentul comisiei?

Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Art.17. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.18. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.19. Cine este pentru amendamentul comisiei? La pct.13, alin.2. Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Art.20, alin.1. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Art.21. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.22, alin.2. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.23. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capit.III, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul Capit.IV.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.24, pct.2, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art.25, alin.1. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.26. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.27. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.28. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.29. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Capit.IV, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul Capit.V.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră alin.1 al art.30, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la alin.1, art.31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Art.32. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.33. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.34.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, prin care se elimină.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.35. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.36. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capit.V, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul Capit.VI.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.37, alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.38.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.39.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capit.VI, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul Capit.VII.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.40.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.41.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.42.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.43.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.44.

Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capit.VII, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul Capit.VIII.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.45.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.46.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei la art.47.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră anexa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capit.VIII, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Legea zootehniei, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Cu aceasta, legea a fost adoptată.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Domnule Nicolescu.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că s-a votat astăzi una dintre legile importante pentru reconsiderarea zootehniei în România.

Va trebui să realizăm tot ceea ce depinde de noi, pentru a materializa această lege, pentru ca zootehnia României să revină la nivelul la care s-a prezentat înainte și mai mult decât atât. Pentru că, nu trebuie să uităm, din zootehnie trebuie să obținem peste 50% din veniturile obținute în agricultură.

Mulțumim tuturor colegilor care astăzi au votat această lege. Îi asigurăm de toată stima.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim domnului Nicolescu.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind Legea bibliotecilor.  

Trecem la următoarea lege, este propunerea legislativă privind Legea bibliotecilor.

Din partea comisiei are cuvântul domnul deputat Mălaimare Mihai.

Vă rog, domnule Mălaimare.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere că este o lege așteptată de acest palier al culturii, ținând cont de faptul că textul prezentat de noi este o combinație între propunerea domnului Bălăeț și cea a Ministerului Culturii – și noi credem că este una viabilă -, vă rugăm să adoptați raportul comisiei așa cum a fost el redactat, iar pentru faptul că există și câteva amendamente respinse care, probabil, vor fi susținute în plen, vă propunem 10 minute dezbatere, cu câte un minut pentru fiecare posibilă intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Mihai Mălaimare.

Vreau să vă anunț, stimați colegi, că o să mergem pe textul raportului făcut de comisie, dat fiind faptul că legea a fost extrem de modificată.

Pct.1, cu amendamentul propus.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Pct.2, cu amendamentul propus de domnul Márton.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Pct.3 al raportului comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Pct.4 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Pct.5 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Vă mulțumesc.

Pct.6. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Pct.7 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Pct.8 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Pct.9 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră capitolul, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Pct.10 din raportul comisiei.

Titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Pct.11 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.12. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.13. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră capitolul, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră pct.14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră pct.15 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.16.

Vă mulțumesc.

Pct.17 din raportul comisiei. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.18. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.19. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră capitolul, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră pct.20 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră pct.21 din raportul comisiei.

Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.22. Vă mulțumesc.

Pct.23. Vă mulțumesc.

Pct.24. Vă mulțumesc.

Pct.25. Vă mulțumesc.

Pct.26. Vă mulțumesc.

Pct.27. Vă mulțumesc.

Pct.28. Vă mulțumesc.

Pct.29. Vă mulțumesc.

Pct.30. Vă mulțumesc.

Pct.31. Vă mulțumesc.

Pct.32. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră capitolul, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct.33 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Pct.34 din raportul comisiei. Vă mulțumesc.

Pct.35. Vă mulțumesc.

Pct.36. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră capitolul, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct.37 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Pct.38 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Pct.39 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Pct.40 din raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră capitolul, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct.41 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct.42 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Pct.43. Vă mulțumesc.

Pct.44. Vă mulțumesc.

Pct.45. Vă mulțumesc.

Pct.46. Vă mulțumesc.

Pct.47. Vă mulțumesc.

Pct.48. Vă mulțumesc.

Pct.49. Vă mulțumesc.

Pct.50. Vă mulțumesc.

Pct.51. Vă mulțumesc.

Pct.52. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră capitolul, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct.53 al raportului comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct.54 al raportului comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct.55.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct.56.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

La pct.57, domnul Márton Árpád are o problemă.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La pct.57, care propune ca fostul art.3 din legea inițială să devină art.31, am un amendament respins, care se află pe poziția a doua dintre amendamentele respinse și vă dau explicația.

Acest articol are o prevedere imperativă, conform căreia orice comună trebuie să aibă o bibliotecă și trebuie să aibă un bibliotecar angajat.

Avem și o altă prevedere legală, conform căreia este posibil ca în localitățile mici, localitățile rurale, biblioteca școlară să funcționeze și ca bibliotecă publică, deci și pentru adulți, iar consiliul local își aduce aportul financiar la susținerea acestei biblioteci.

S-a mers pe această variantă, care este prezentă într-o lege care actualmente funcționează, tocmai în ideea că există comunități rurale unde nu sunt bani destui pentru a susține două biblioteci.

Ori, această prevedere impune existența a două biblioteci într-o comun㠖 și vorbesc despre comune mici care, eventual, nu au posibilitatea de a mai avea încă un angajat.

Ca atare, eu am propus o prevedere permisivă și o trimitere la legea existentă, care sună astfel: "În comune se pot organiza, în subordinea consiliilor locale, biblioteci comunale sau sătești ai căror bibliotecari sunt salarizați din bugetul comunei".

Deci, este o posibilitate dar nu o obligativitate, pentru că știți foarte bine că în țara asta deja sunt comune care nu-și pot plăti nici măcar angajații care sunt în funcțiune. Nici pentru primari, nici pentru secretari nu au bani de finanțare. Or, această posibilitate pe care am găsit-o de comun acord și a votat-o deja Parlamentul României ca în asemenea cazuri să funcționeze acea singură bibliotecă parțial susținută de Ministerul Învățământului și, parțial, de cei din comună, mai ales că cei care citesc în acestă bibliotecă, majoritatea cazurilor sunt elevii și profesorii de acolo, ar ușura situația acestor comunități locale.

Mai ales că noi avem ratificată o convenție conform căreia orice sarcină în plus pentru o comunitate locală trebuie să fie urmate și de alocarea de fonduri în plus. Or, prin această lege, aceste fonduri nu apar.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulțumesc, domnule Arpad.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva. Domnul Bălăeț dacă are probleme.

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

Sigur, problema bibliotecilor comunale este o problemă foarte importantă a legii pe care o discutăm acum și noi am mers pe principiul acesta al culturalității în proiectul inițial de a face în așa fel încât orice comună a țării să aibă șanse egale de a oferi locuitorilor posibilitatea intelectuală pe care o oferă bibliotecile.

Noi susținem ideea inițială și considerăm că din bugetul oricărei comune să existe o posibilitate culturală ca atare. Adică, să fie obligați factorii locali să întrețină o bibliotecă cât de modestă împreună cu un bibliotecar salarizat din bugetul comunei și un local adecvat la centrul de comună.

Sigur, domnul Marton poate să facă o propunere permisivă în sensul neobligativității pentru biblioteci, dar noi credem că în condițiile actuale când cartea pătrunde tot mai greu în lumea satelor, în lumea rurală, este important să lăsăm obligativitatea comunelor de a-și susține o bibliotecă publică proprie.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ambele proiecte, și cel al domnului Bălăeț și cel al Ministerului Culturii, susțin obligativitatea înființării de biblioteci în spațiul rural, având în vedere și faptul că se pregătește la Ministerul Culturii o lege a educației permanente. Noi credem că a venit momentul să determinăm administrația locală, primarii comunelor să acorde culturii mai multă atenție și mai mulți bani.

Noi susținem punctul de vedereal comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun la vot amendamentul domnului Arpad.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cu 14 abțineri a fost respins amendamentul domnului Arpad.

Supun votului dumneavoastră punctul 58 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Domnul Márton Árpad.

 
   

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am două amendamente la acest articol. Unul se referă la alin.1, iar celălalt la alin.2 al aceluiași articol.

Primul alineat are următoarea formulare: "Persoanele fizice sau juridice române sau străine pot înființa și finanța biblioteci publice de drept privat pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor". Aș accepta această idee cu "avizul Ministerului Culturii", dacă ar fi vorba de așa-zisele biblioteci publice. Dar din moment ce este vorba de biblioteci de drept privat, mi se pare că este o imixtiune inacceptabilă a Executivului într-un domeniu cultural.

Țin foarte mult ca din acest articol 1 să se elimine ultima parte "cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor" pentru că îmi aduc aminte de acea vreme când am putut citi numai acele cărți cu care a fost de acord partidul. Și cei care au avut obligația de a fi atenți ce citim și cum citim.

Iar alin.2 este pentru mine pur și simplu un lucru pe care nu-l înțeleg. Din moment ce funcționarea bibliotecilor în alte state se realizează pe baza legii altor state, cum includem noi în legea noastră o prevedere legală referitoare la funcționarea acestei biblioteci. Cum grăiește legea: "Metodele eliberării avizelor prevăzute la alin....persoanele fizice sau juridice își pot înființa biblioteci românești în străinătate cu aprobarea Ministerului Culturii, a Ministerului Educației Naționale sau a Ministerului Afacerilor Externe, îndeplinind totodată formalitățile cerute de statul respectiv."

Mi se pare că acest alineat trebuie să dispară. Dacă statul respectiv are ceva cu cetățeanul român care dorește să înființeze o bibliotecă pe teritoriul statului respectiv, să fie el cel care să îngrădească acest drept al cetățeanului nostru, nu noi să venim cu astfel de îngrădiri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Eu sper că m-ați înțeles, este vorba doar de posibilitatea persoanelor de a înființa biblioteci private fără ca cineva să-și dea acordul. Evident, în momentul când devine public, primește acel caracter de bibliotecă publică, ministerul va trebui să-și dea avizul. Altfel, ministerul va trebui să avizeze tot ceea ce se deschide în momentul în care apare orice elemente exterior. Or, în afara granițelor, or, în graniță finanțat de alte persoane decât cetățeni români.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule Arpad.

Inițiatorul. Domnul Bălăeț.

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Vă rog să fiți de acord să aprobați textul propus de comisie. El a fost dezbătut în cadrul comisiei și votat ca atare. Sigur, la propunerea inițiatorului, dar cu votul comisiei. Amendamentul domnului Árpad a fost respins ca atare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnul Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

În comisie, s-a considerat că o anume intervenție, fără să vorbim de discriminare, a Ministerului Culturii, este necesară. Nu cred că lucrurile sunt atât de grave cum le privește domnul Márton și chiar un anume aviz al Ministerului Culturii pentru persoanele române care doresc să deschidă biblioteci pe teritoriul străin, nu ar fi dăunător.

Noi vă propunem soluția aleasă în comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cine este pentru amendamentul propus de domnul Árpad-Márton? Da. Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 15 voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct.60 din raportul comisiei. Vă mulțumesc. Adoptat.

Pct.61. Mulțumesc. Adoptat.

Pct.62. Mulțumesc. Adoptat.

Cap.II, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.63 din raportul comisiei. Vă mulțumesc. Adoptat.

Pct.64 din raportul comisiei. Adoptat.

Pct.65. Adoptat.

Pct.66. Adoptat.

Pct.67. Adoptat.

Pct.68. Adoptat.

Pct.69. Adoptat.

Pct.70. Adoptat.

Pct.71. Adoptat.

Pct.72. Adoptat.

Pct.73. Adoptat.

Pct.74. Adoptat.

Pct.75. Adoptat.

Pct.76. Adoptat.

Pct.77. Adoptat.

Pct.78. Adoptat.

Pct.79. Adoptat.

Pct.80. Adoptat.

Pct.81. Adoptat.

Pct.82. Adoptat.

Pct.83. Adoptat.

Pct.84. Adoptat.

Pct.85. Adoptat.

Pct.86. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Cap.IV. în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.87 din raportul comisiei. Adoptat.

Pct.88. Adoptat.

Pct.89. Adoptat.

Pct.90. Adoptat.

Pct.91. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Cap.IV, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Pct.92 din raportul comisiei. Adoptat.

Pct.93 din raportul comisiei. Adoptat.

Pct.94. Adoptat.

Pct.95. Adoptat.

Pct.96. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Cap.V, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.97 din raportul comisiei. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.98. Adoptat.

Pct.99. Adoptat.

Pct.100. Adoptat.

Pct.101. Adoptat.

Pct.102. Adoptat.

Pct.103. Adoptat.

Pct.104. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Cap.VI, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.105 din raportul comisiei. Adoptat.

Pct.106. Adoptat.

Pct.107. Adoptat.

Pct.108. Adoptat.

Pct.109. Adoptat.

Pct.110. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Cap.VII, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.111 din raportul comisiei. Adoptat.

Pct.112. Adoptat.

Pct.113. Adoptat.

Pct.114. Adoptat.

Pct.115. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Cap.VIII, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.116 din raportul comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.117. Adoptat.

Pct.118. Adoptat.

Pct.119. Adoptat.

Pct.120. Adoptat.

Pct.121. Adoptat.

Pct.122. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Cap.IX, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu trei voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule Mălaimare, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc, în numele comisiei, pentru amabilitatea de a aproba o lege importantă și foarte așteptată. Eu și distinșii membri ai comisiei suntem convinși că amendamentele domnului Marton ar fi putut trece cu o altfel de redactare. Sperăm să izbutim să o impunem la Senat și, eventual, la mediere.

Încă o dată vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Mălaimare.

Domnul Márton Árpad. Se pregătește domnul Bălăeț. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Avem toată speranța că în Senat va exista o aplecare mai atentă asupra acelui articol la care am încercat să vă conving că în forma în care s-a votat, s-a creat o posibilitate de încălcare gravă a unui drept fundamental garantat de Constituție: accesul la informație. Tocmai am făcut o lege despre aceasta. Or, în momentul în care orice persoană română sau străină când dorește să înființeze o bibliotecă prin care orice cetățean, orice persoană ar putea avea acces la informație, iar ea se poate opri printr-o simplă neavizare, este un pericol mare, zicem noi. Ea se poate impune pentru bibliotecile publice.

Sperăm că în cursul acestei dezbateri în Senat și la mediere, să găsim soluția echilibrată deocamdată am votat împotrivă pentru că există acest pericol.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnule Bălăeț, vă rog!

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Această lege a așteptat în Parlamentul României timp de peste 4 ani de zile. Este un lucru foarte bun că ea, în sfârșit, a ajuns să fie legiferată de către Camera Deputaților. Este o lege foarte importantă, foarte necesară. Era cerută de realitățile noastre culturale de foarte mult timp, poate de decenii în urmă, și noi trebuie să ne apropiem de standardele europene în ceea ce privește dezvoltarea bibliotecilor și educația permanentă a oamenilor.

În ansamblu, noi sperăm să realizăm un grad mai înalt de civilizație a cărții pe pământul României. Sigur că legea poate să aibă imperfecțiuni. Eu m-am străduit să realizez și să cooptez în cadrul articolelor legii toate sugestiile venite din toate direcțiile și aici vreau să vă spun că o contribuție importantă la realizarea acestei legi a adus-o chiar domnul Márton Árpad.

Sigur, la Senat sevor relua dezbaterile, se vor găsi soluții și, respectiv, se va putea ajunge chiar la o mediere în ceea ce privește unele texte.

Eu aș vrea să mulțumesc Comisiei de cultură în ansamblu și domnului președinte Mălaimare care a manifestat o înțelegere deplină pentru a realiza acest segment legislativ pentru o foarte, foarte importantă secțiune a activității noastre culturale.

Sperăm ca România să beneficieze în viitor de biblioteci mai bune, mai bine dotate, mai adaptate necesităților vieții contemporane.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Bălăeț.

Mulțumim și membrilor Comisiei de cultură pentru aportul care l-au adus la această lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal (amânarea votului final).  

Trecem în continuare la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul Dinu. Vă rog.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Solicităm pe această cale să aprobăm ordonanța și să treacă legea deoarece considerăm că, așa cum propune Comisia pentru muncă și protecție socială, interdicția de a face parte din partide politice în ceea ce privește funcționarii publici este cuprinsă în statutul funcționarilor publici și în Senat această lege a trecut într-o altă formă, într-o altă exprimare, iar aici noi solicităm să fie reformulat textul și să aibă următorul cuprins: "Pct.c) Să aibă calitatea de funcționari publici..."

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Să ajungem la punctul respectiv, domnule Dinu! Vă rog să luați loc. Când ajungem la punctul respectiv...

Doamna Dobrescu, din partea Comisiei de muncă.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de muncă a examinat obiecția președintelui țării de neconstituționalitate a unui articol din prezenta ordonanță a Guvernului, a considerat-o corectă această obiecție și a propus eliminarea art.4 alin.c) din cuprinsul legii supus atenției Parlamentului.

Senatul a propus o soluționare diferită. Comisia de muncă consideră că soluția aleasă de Senat nu este corectă din următoarele motive: primul, textul pe care ni l-au propus colegii de la Senat nu are sens și, dați-mi voie să-l citez. Art.4 spune următorul lucru: "Nu pot avea calitatea de personal vamal următoarele categorii de persoane...c) care au calitatea de funcționari publici în cadrul personalului vamal și fac parte din partide politice." Deci, este lipsit de logică.

Doi. Președintele României a cerut reexaminarea unui alineat și nu a textului ordonanței în ansamblu. Senatul s-a pronunțat asupra Ordonanței Guvernului nr.16/1998, în ansamblu, a reexaminat-o și a aprobat-o printr-o ușoară modificare a art.4 lit.c), modificare făcută tot în sensul combătut de președintele țării.

Trei. Senatul, în urma reexaminării solicitate, a votat această ordonanță a Guvernului ca o lege organică. Conform art.114, alin.1 din Constituție, o ordonanță de Guvern elaborată în baza abilitării Guvernului de a emite ordonanțe, nu poate fi o lege organică.

Patru. Alte categorii cărora li se poate interzice să facă parte din partide politice în afara celor enumerate în art.37 alin.3 din Constituție, pot fi stabilite doar prin lege organică. Art.72 alin.3 din Constituție reglementează clar domeniul legilor organice. Statutul de funcționare al diferitelor categorii de pesonal nu poate fi lege organică deci nici statutul personalului vamal.

În concluzie, considerând justificată solicitarea de reexaminare a art.4 lit.c) din prezenta ordonanță a Guvernului și, ca atare, Comisia de muncă și protecție socială vă propune eliminarea textului lit.c). Ideea de a disocia de politică personalul vamal este de altfel rezolvată prin mențiunea că acest personal face parte din categoria funcționarilor publici, mențiune existentă în corpul legii. Garda financiară, de exemplu, prin legea de funcționare are prevederi similare pentru personalul propriu.

Ca atare, soluția noastră este corectă și pertinentă și, în consecință, vă rugăm să fiți de acord cu propunerea noastră de eliminare a acestui articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să prezint foarte pe scurt avizul negativ al Comisiei juridice cu privire la acest proiect de lege în vederea aprobării Ordonanței 16/1998. Din start, vreau să menționez faptul că, în ședința Comisiei juridice, s-a propus respingerea ordonanței în întregul ei, pentru următoarele argumente, am să invoc câteva texte legale neinvocate de doamna ministru, și anume: mă refer la art.37 din textul Constituției care menționează faptul că în alin.3 nu pot face parte din partide politice anumite categorii de funcționari și alte catgorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.

În consecință, orice interdicție de a face politică în privința funcționarilor publici se stabilește prin lege organică.

Mergem în continuare la art.114 din Constituția României care spune foarte simplu în alin.1: "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice."

O ordonanță simplă emisă în baza unei legi de abilitare nu poate în nici o situație interveni domeniul legilor organice.

Noi ne aflăm în prezența Ordonanței nr. 16/1998 care este o ordonanță simplă. Această ordonanță, dacă coroborăm cele două texte constituționale, nu putea interveni în domeniul legilor organice. Și atunci când avem de-a face cu o încălcare flagrantă a textului Constituției, soluția, repet, juridică și nu cea de oportunitate – voi discuta mai târziu despre oportunitate – soluția legală nu poate fi decât respingerea ordonanței respective, întrucât încalcă în mod flagrant prevederile Constituției, în sensul că Guvernul și-a depășit sfera de abilitare. El nu era abilitat să intervină prin ordonanță simplă în domeniul legilor organice și soluția juridică nu poate fi alta decât de a respinge în întregime ordonanța respectivă, ca fiind neconstituțională, prin depășirea de către Guvern a competenței date de textul Constituției.

Evident, că sub aspectul oportunității juridice, ne veți întreba ce se întâmplă. Juridic se întâmplă următorul lucru: ordonanța este nulă din punct de vedere juridic și, potrivit teoriei constituționale, se consideră că ea nu a produs niciodată efecte juridice și se diferențiază de aspectul când avem o ordonanță care este aprobată de Guvern sau o ordonanță care este respinsă de Guvern pe alte temeiuri decât cele constituționale, care-și încetează efectele numai de la data respingerii de către Parlament. În acest moment ne aflăm în prezența anulabilității efectelor ordonanței respective.

Prin consecință, dacă dumneavoastră veți opta pentru motive de oportunitate – și le înțeleg – să eliminăm doar acea prevedere din art. 4, este o soluție de conjunctură politică, dar nu de rigoare juridică.

Dumneavoastră va trebui să decideți: optăm pentru rigoarea juridică și tragem un semnal tuturor guvernelor din România că trebuie să-și respecte competențele atunci când elaborează o ordonanță simplă sau vom adopta o soluție de compromis, de natură conjuncturală, pentru a nu bulversa raporturile juridice odată create.

Noi și eu personal, ca jurist, nu mă pot pronunța decât pe soluția de respingere a ordonanței, dar evident decizia este în mâna dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Boc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul, dacă nu, domnul Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Două motivări determină Grupul Național Liberal pentru a lua poziție în Camera Deputaților. O primă motivare este să susținem alături de reprezentantul Grupului Partidului Democrat dacă această ordonanță simplă poate sau nu să modifice o lege organică.

Pe acest aspect, structura Camerei Deputaților pe comisii, având în vedere că pe lângă celelalte comisii există Comisia juridică, de disciplină și imunități, care obligatoriu trebuie să analizeze din punct de vedere și al redactării și al tehnicii legislative un proiect de lege, își spune cuvântul și asupra altor încălcări, din punct de vedere juridic, a actelor normative pe care noi vrem să le facem pentru România. Sub acest aspect, există un punct de vedere care se referă, practic, la o comisie care are ca obiect de activitate de a vedea în ce măsură un proiect de lege, o inițiativă legislativă poate să prindă viață juridică și efecte în România, așa că nu putem noi, ceilalți, de la celelalte comisii, care pur și simplu sunt tehnice, de specialitate să dăm un vot în sensul că această Comisie juridică nu știe, nu sunt oameni practici acolo, profesioniști, care să spună din punct de vedere juridic dacă este bine sau este rău, dacă se încalcă o prevedere constituțională sau nu.

Pur și simplu am fi împotriva modului de a gândi și a structura Camera Deputaților pe comisii, în care această comisie juridică are cea mai mare greutate.

Nu se poate să creăm un precedent prin care, printr-o ordonanță simplă, să modificăm legi organice. Dacă acceptăm această idee, înseamnă că va trebui să acceptăm o modificare completă a modului de a gândi în Camera Deputaților, a modului de a gândi asupra unor proiecte pe care noi trebuie să le dăm și chiar mult discutata problemă, cine poate să modifice sau cine poate să aibă un cuvânt greu de spus cu privire la actele normative: Guvernul sau Camera Deputaților, Parlamentul României? Dacă spunem că noi suntem cei care suntem, de fapt, un izvor a atâtor acte normative și numai printr-o lege de abilitare directă putem să abilităm Guvernul să dea acte normative care să devină acte cu putere de lege pe perioada cât suntem în vacanță parlamentară, atunci punctul de vedere al Comisiei juridice este cel favorabil, este cel temeinic, este cel legal.

Se mai ivește încă un punct de vedere pe care-l susțin din partea Partidului Național Liberal. La Comisia juridică, potrivit art. 93, s-a depus un amendament de un coleg de-al nostru pe care nu-l văd în raport. Potrivit art. 93 din Regulament, Comisia juridică, de disciplină și imunități este obligată să ia în discuție toate amendamentele. Or, comisia de specialitate, referitor aici la Comisia de muncă nu a luat în discuție amendamentul colegului care s-a depus, a deputatului Nini Săpunaru; cel puțin nici nu l-a trecut ca respins.

Pe această situație, văzând prevederea art. 93, art. 96 și următoarele din Regulamentul nostru, consider că în această situație trebuie ca acest raport să fie retrimis și dumneavoastră, în baza lui art.102, puteți să faceți acest lucru, să retrimiteți comisiei, să se discute și amendamentul colegului nostru care a fost înregistrat și pe urmă să se dea un raport suplimentar sau un raport complet asupra acestor probleme, mai ales că este necesară din nou o discutare cu cei din Comisia juridică cu privire la temeiul juridic al acestei ordonanțe, pe care, vedeți dumneavoastră, Comisia juridică, de disciplină și imunități solicită să o respingem.

Domnul Ráduly și pe urmă doamna Dobrescu.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, joi, am avut un caz oarecum similar: cazul legat de proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja și presta servicii. Și atunci, comisia sesizată în fond a venit și cu un raport favorabil, a propus plenului dezbaterea și adoptarea proiectului de lege și atunci Comisia juridică, de disciplină și imunități, sesizată pentru aviz, a avut aviz negativ.

Atunci am adoptat următoarea soluție: plenul a fost de acord să retrimită raportul la comisia sesizată în fond, dând un termen de o săptămână, până joia aceasta, până poimâine, în care cele două comisii, apărare și juridică, consultându-se, să găsească soluția corectă.

Deci, la un caz similar, săptămâna trecută, joi, am creat o soluție precedentă. Cred că nu avem nici un motiv ca astăzi să nu decidem în mod similar.

Deci, propunerea mea ar fi ca să retrimitem la comisie și Comisia de muncă și protecție socială, consultându-se cu Comisia juridică, care și în opinia mea, pe probleme de constituționalitate are, fără doar și poate, părere decisivă, să elaboreze un raport suplimentar. Însă nu pot să mă abțin să nu mai remarc un lucru, și anume, faptul că este o carență, aș spune eu, cu efecte destul de grave în procesul nostru de legiferare. Și anume, faptul că aceste avize de la comisiile sesizate pentru aviz nu sunt distribuite deputaților așa cum cred eu, ar trebui să fie distribuite.

Deci, în mod corect și așa cum am văzut la Senat că se face, pe lângă avizul sau raportul de fond sunt atașate și avizele comisiilor sesizate pentru avize, astfel încât fiecare coleg de-al nostru deputat ar avea posibilitatea ca din timp să facă o imagine de ansamblu asupra problemei, dacă procedural este corect, dacă constituțional este corect, grupurile ar putea să dezbată, sesizați fiind de totalitatea informațiilor, aceste probleme și poate că am reuși ca pe viitor să evităm asemenea situații în plen.

Deci, eu v-aș sugera, domnule președinte de ședință, eu nu cred că ar trebui să modificăm Regulamentul, ca pe viitor, pe lângă raportul de fond să fie și avizele de la comisii și atunci am putea să fim mult mai riguroși și mult mai exacți. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Ráduly.

Doamna Dobrescu din partea Comisiei de muncă, vă rog.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să răspund distinsului coleg, domnul deputat Gheorghiof, privitor la contestația dumnealui că nu apare un amendament respins în textul raportului. Nu apare, întrucât amendamentul respins, propus de domnul deputat Nini Săpunaru, venit cu mandat să fie prezent la discutarea acestei obiecții de neconstituținalitate a fost nu un amendament nou, ci exact de păstrare a textului de la Senat. În acest caz, comisia cu ce a început? Cu discutarea textului Senatului. Cu excepția unui vot al domnului Nini Săpunaru, comisia a fost de acord că soluția Senatului nu este bună. Deci, nu este un amendament, nu este ceva nou, este însăși soluția dată de Senat, cu care comisia noastră nu a fost de acord. De aceea, nu aveam ce trece la "respinse".

În privința luării sau neluării în considerare a obiecțiilor Comisiei juridice, țin să îi liniștesc pe ambii colegi care au ridicat obiecții, că tot ceea ce a spus Comisia juridică acolo corespunde cu punctul nostru de vedere. În corpul legii exista un text constituțional. Or, dacă noi am fi fost sesizați spre reexaminare cu textul legii, atunci, într-adevăr, ordonanța era neconstituțională, trebuia să cadă. Dar noi am fost sesizați, Parlamentul, cu un articol care nu era constituțional. Pe acesta l-am discutat și, din aceleași motive ca și Comisia juridică, de disciplină și imunități, noi am considerat că acest articol nu poate face parte din textul legii.

Deci, noi am fost sesizați să reexaminăm un articol, l-am reexaminat, din considerente comune, l-am eliminat. În urma consultării pe care am avut cu Consiliul legislativ, soluția noastră este corectă și pertinentă.

Ca atare, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot raportul Comisiei de muncă și protecție socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamna Dobrescu.

Domnul Săpunaru.

 
   

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

O reformulare a unui articol care nu are sens, ea trebuie prinsă în raport, pentru că, sunt de acord cu doamna Dobrescu, formularea Senatului nu avea sens. Și atunci am propus o reformulare a acestui articol ca să prindă sens. Dacă facem ce a vrut Senatul, să facem să aibă sens și am propus atunci: "care fac parte din partide politice și au calitatea de funcționari publici în sistemul vamal". Deci, este o frază din care înțelegi ceva. Aceasta a fost reformularea pe care am propus-o.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai dorește cineva? Domnul Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Nu aș fi vrut să mai intervin, domnule președinte, dar a apărut o discuție în legătură cu raportul comisiei, o discuției care este un pic cam stranie, pentru că în ceea ce privește elaborarea acestui raport, noi am consultat pe toată lumea și toate textele care se referă la obiecțiile președintelui și am procedat de o manieră absolut corectă. Or, după părerea mea, și nu aș vrea să jignesc pe nimeni, nu înțeleg eu prea bine din ce motive, toată lumea a devenit foarte pasionată de această chestiune și au început să se încurce lucrurile acum de la tribuna camerei noastre.

Cred că argumentația doamnei Smaranda Dobrescu, și după părerea mea nu trebuie să luăm de la capăt absolut toate punctele acestei argumentații, argumentația doamnei Smaranda Dobrescu a ilustrat foarte bine și a motivat suficient o decizie de aprobare a raportului comisiei.

Dacă stimații noștri colegi consideră că fiecare punct din această argumentație și întreaga dezbatere de până acum merită să fie reluată în această ședință, atunci noi o putem face, însă cred că există suficientă înțelepciune pentru a nu mai prelungi inutil această dezbatere.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mie îmi pare rău că discuția degenerează de la aspectele legate de legalitate și de constituționalitate la aspecte de oportunitate pe care eu le-am menționat inițial. Cred că soluția propusă de colegii mei, și anume, aceea de a fi retrimis proiectul de lege Comisiilor de muncă și protecție socială și Comisiei juridice pentru o analiză într-o ședință comună este binevenit㠖 ar fi o variantă. Se poate avea în vedere și varianta în care acest proiect de lege să fie preluat de către Guvern printr-o inițiativă proprie, supus Parlamentului printr-o procedură de urgență și, în atare condiții, am rezolva problemele de constituționalitate, dar dacă vrem să ne respectăm ca atare și noi să dăm cel mai bun semnal că respectăm textul Constituției, nu ne putem permite să trecem peste un asemenea obstacol de neconstituționalitate.

Este adevărat că este vorba de cererea de reexaminare a președintelui României, dar vreau să-i reamintesc doamnei ministru că solicitarea președintelui României se încadrează în procedura legislativă obișnuită: o lege este finalizată o dată cu publicarea ei în Monitorul Oficial.

În consecință, până la publicarea legii în Monitorul Oficial, ne aflăm în faza procedurii legislative și atunci când sesizăm un obstacol de neconstituționalitate, suntem obligați să intervenim și nu ne prefacem că suntem orbi și nu vedem că este neconstituțional ceea ce este neconstituțional.

În consecință, ce putem face? Adoptăm acest proiect de lege, sesizăm Curtea Constituțională, ne retrimite Curtea Constituțională legea spunând că este neconstituțională, iar trebuie să treacă prin ambele camere. Deci, vă gândiți că efectele și implicațiile deciziei noastre de astăzi, în condițiile în care vom adopta proiectul de lege, ar fi mult mai dificile decât dacă astăzi am găsi o soluție înțeleaptă, de a pune cele două comisii de acord sau eventual de a consulta Guvernul, de a fi preluată această ordonanță într-un text nou guvernamental și am rezolva definitiv problema.

Repet, trebuie să prevaleze legalitatea, în detrimentul oportunității și nu invers.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Săpunaru.

 
   

Domnul Nini Săpunaru:

Având în vedere poziția Comisiei juridice, de disciplină și imunități care a adunat și alte elemente, consider necesar să-mi retrag amendamentul. Consider că această lege este oportună, ea este legală și există un singur punct de discuție. Nu putem să anulăm o lege care a produs efecte din ianuarie 1998, mai ales dacă este vorba doar de un singur paragraf care, să știți, că acest paragraf nu a produs efecte juridice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Săpunaru că ați pus lucrurile la punct. Dacă îmi amintesc bine, erați directorul general al vămilor atunci când ați propus această lege, deci, acum vorbiți în altă calitate.

În acest context, supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei pe muncă și protecție socială pentru eliminarea art. 4 lit. c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 3 voturi împotrivă s-a aprobat amendamentul propus de comisie. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.80/1992 cu privire la sistemul de pensii și asigurări sociale ale agricultorilor (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 80/1992 cu privire la sistemul de pensii și asigurări sociale ale agricultorilor.

Dau cuvântul domnului Dumitru Buzatu, din partea Comisiei pentru muncă.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Comisia pentru muncă și protecție socială a reexaminat această propunere și a înaintat spre dezbatere Camerei Deputaților un raport de înlocuire. Ca urmare a reexaminării acestei propuneri, s-a decis ca comisia să propună un raport plenului, de respingere, întrucât prin Ordonanța Guvernului nr. 54/2000 pentru abrogarea unor dispoziții legale cu privire la contribuția agenților economici și la constituirea fondului de asigurări sociale ale agricultorilor, au fost deja abrogate unele prevederi ale Legii nr. 80/1992, aceasta fiind în totalitate abrogată, o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru muncă și protecție socială, de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 5 abțineri propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.145/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 145/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru ocupare și formare profesională.

Dau cuvântul doamnei Dobrescu, din partea Comisie pentru muncă și protecție socială.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma reexaminării propunerii legislative mai sus menționate, Comisia pentru muncă și protecție socială, în ședința din 19 septembrie anul acesta a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată și propune plenului respingerea, întrucât dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă au fost preluate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 145/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru ocupare și formare profesională, precum și a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Drept urmare, propunerea legislativă aflată în dezbatere rămâne fără obiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamna Dobrescu.

Supun votului Camerei Deputaților propunerea de respingere a acestei inițiative pe care ne-a făcut-o Comisia pentru muncă și protecție socială.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

În unanimitate, inițiativa legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2000 privind modificarea coeficienților de multiplicare pentru unele funcții prevăzute în anexele nr.V-VIII la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2000 privind modificarea coeficienților de multiplicare pentru unele funcții prevăzute în anexele V-VIII la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

Doamna Dobrescu.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma reexaminării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar, în ședința din 19 septembrie 2001 Comisia pentru muncă și protecție socială a hotărât că acesta nu poate fi acceptat și propune plenului respingerea, întrucât anexele V, VI, VII, VIII la Legea nr. 154/1998 au fost abrogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000, ordonanță privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamna Dobrescu.

Supun votului plenului Camerei Deputaților propunerea comisiei, de respingere a proiectului de lege.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personală în cadrul fostelor Întreprinderi Forestiere și care au avut contracte de asigurare (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră propunerea legislativă privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personală în cadrul fostelor întreprinderi forestiere și care nu au avut contracte de asigurare.

Dau cuvântul doamnei Smaranda Dobrescu, din partea Comisiei de muncă.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Referitor la propunerea legislativă privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personală în cadrul fostelor întreprinderi forestiere și care nu au avut contracte de asigurare, trimisă comisiei pentru reexaminare în fond, vă aducem la cunoștință că, în ședința din 19 septembrie a acestui an, Comisia pentru muncă și protecție socială a hotărât menținerea raportului inițial de respingere depus la data de 13 decembrie 1999, iar motivația respingerii a fost aceea că comisia a luat în vedere principiul constituțional al legalității care asigură tuturor participanților la asigurările sociale un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, iar prin promovarea acestei inițiative s-ar crea o categorie socială care ar beneficia de drepturi de pensii, fără plata contribuției.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului Camerei Deputaților propunerea de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.58/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor.  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Dacă din partea inițiatorilor dorește? Doamna Rovana Plumb.

   

Doamna Rovana Plumb:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 58/2000 au fost aduse modificări și completări prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 21/1992. Astfel, modificări și completări importante au fost aduse dispozițiilor din ordonanță privind definirea unor noțiuni, obligațiile agenților economici, organizarea și funcționarea asociațiilor pentru protecția consumatorilor și mai ales în materia constatării contravențiilor, la regimul protecției consumatorilor și a unor măsuri de oprire temporară sau definitivă a comercializării unor produse.

De asemenea, prin actul normativ de modificare și completare a fost extinsă sfera de aplicabilitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor și asupra comercializării produselor uzate sau recondiționate, dar și asupra serviciilor destinate consumatorilor.

În paralel, Guvernul României a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase și Ordonanța Guvernului nr. 88/2000 privind finanțarea centrelor de consultanță și informare a consumatorilor.

În ideea simplificării și concentrării legislației privind protecția consumatorilor, în concordanță cu normele de tehnică legislativă și armonizării legislației românești în materie cu legislația europeană, a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58/2000.

Proiectul de lege redefinește o serie de noțiuni, abilitează Guvernul să elaboreze norme și reglementări specifice, redefinește unele obligații ale agenților economici și concretizează mai clar drepturile consumatorilor, stabilește locul și rolul autorității naționale pentru protecția consumatorilor, redozează pericolul social al faptelor considerate contravenții și majorează cuantumul amenzilor, redefinește unele măsuri pe care le pot dispune organele de control și preia dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase și pe cele ale Ordonanței Guvernului nr. 88/2000 privind finanțarea centrelor de consultanță și informare a consumatorilor.

Dispozițiile preluate în prezentul proiect de lege din cele două ordonanțe ale Guvernului satisfac exigențele de armonizare a legislației românești cu cea europeană în materia protecției consumatorilor.

În acest sens, proiectul de lege stabilește cadrul juridic general privind protecția consumatorilor, precum și cadrul juridic al răspunderii agenților economici pentru pagubele datorate unor deficiențe privind calitatea produselor sau serviciilor și a unor eventuale vicii ascunse constatate pe durate medie de utilizare a produselor.

Pentru considerentele de mai sus, a fost elaborat prezentul proiect de lege, pe care vă rugăm să-l adoptați.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamnă Rovana Plumb.

Are cuvântul, din partea comisiei, domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Punctele de vedere ale inițiatorului sunt și punctele de vedere ale comisiei, deoarece s-a lucrat foarte mult pe această Ordonanță nr. 58, împreună cu inițiatorul. Data trecută, s-a returnat la comisie acest raport, pentru reașezarea, din punct de vedere tehnic-legislativ, a acestor texte.

În consecință, comisia vă solicită să supuneți aprobării această Ordonanță nr. 58, cu modificările propuse de comisie și acceptate integral de către inițiator.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Bivolaru.

O să lucrăm pe raportul Comisiei pentru industrie și servicii și mă voi referi doar la articolele care au fost modificate și unde comisia are amendamente propuse. La articolele care nu sunt modificate nu mă voi referi.

Trecând la raportul comisiei, la pct. 2, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Adoptat.

Pct. 6? Adoptat.

Pct. 7? Adoptat.

Pct. 8? Adoptat.

Pct. 9? Adoptat.

Pct. 10? Adoptat.

Pct. 12? Adoptat.

Pct. 13? Adoptat.

Pct. 14? Adoptat.

Pct. 15? Adoptat.

Pct. 16? Adoptat.

Pct. 17? Adoptat.

Pct. 28? Adoptat.

Pct. 33? Adoptat.

Pct. 36? Adoptat.

Pct. 38? Adoptat.

Pct. 39? Adoptat.

Pct. 40? Adoptat.

Pct. 42? Adoptat.

Pct. 45? Adoptat.

Pct. 46? Adoptat.

Pct. 47? Adoptat.

Pct. 50? Adoptat.

Pct. 58? Adoptat.

Pct. 60? Adoptat.

Pct. 61? Adoptat.

Pct. 62? Adoptat.

Pct. 63? Adoptat.

Pct. 67? Adoptat.

Pct. 69? Adoptat.

Pct. 71? Adoptat.

Pct. 74? Adoptat.

Pct. 75? Adoptat.

Pct. 76? Adoptat.

Pct. 77? Adoptat.

Pct. 78? Adoptat.

Pct. 84? Adoptat.

Pct. 85? Adoptat.

Pct. 86? Adoptat.

Pct. 88? Adoptat.

Pct. 89? Adoptat.

Pct. 90? Adoptat.

Pct. 91? Adoptat.

Pct. 92? Adoptat.

Pct. 93? Adoptat.

Pct. 95? Adoptat.

Pct. 96? Adoptat.

Pct. 97? Adoptat.

Pct. 102? Adoptat.

Pct. 103? Adoptat.

Pct. 107? Adoptat.

Pct. 109? Adoptat.

Pct. 111? Adoptat.

Pct. 113? Adoptat.

Pct. 115? Adoptat.

Pct. 116? Adoptat.

Pct. 117? Adoptat.

Pct. 119? Adoptat.

Pct. 120? Adoptat.

Pct. 121? Adoptat.

Pct. 122? Adoptat.

Pct. 123? Adoptat.

Pct. 124? Adoptat.

Pct. 125? Adoptat.

Pct. 130? Adoptat.

Pct. 135? Adoptat.

Pct. 136? Adoptat.

Pct. 137? Adoptat.

Pct. 139? Adoptat.

Pct. 139? Adoptat.

Pct. 140? Adoptat.

Pct. 141? Adoptat.

Pct. 142? Adoptat.

Pct. 143? Adoptat.

Pct. 144? Adoptat.

Pct. 145? Adoptat.

Pct. 146? Adoptat.

Pct. 151? Adoptat.

Pct. 152? Adoptat.

Pct. 153? Adoptat.

Pct. 154? Adoptat.

Pct. 155? Adoptat.

Pct. 156? Adoptat.

Pct. 160? Adoptat.

Pct. 163? Adoptat.

Pct. 165? Adoptat.

Pct. 166? Adoptat.

Pct. 170? Adoptat.

Pct. 175? Adoptat.

Pct. 178? Adoptat.

Pct. 180? Adoptat.

Pct. 182? Adoptat.

Pct. 183? Adoptat.

Pct. 187? Adoptat.

Pct. 188? Adoptat.

Pct. 189? Adoptat.

Pct. 198? Adoptat.

Pct. 199? Adoptat.

Pct. 200? Adoptat, din nou.

Pct. 203? Adoptat.

Pct. 204? Adoptat.

Pct. 206? Adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Felicitări comisiei și inițiatorilor!

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.88/2000 privind finanțarea centrelor de consultanță și informare a consumatorilor (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2000 privind finanțarea centrelor de consultanță și informarea consumatorilor.

Dau cuvântul inițiatorului.

   

Doamna Rovana Plumb:

Inițiatorul este de acord cu respingerea, dat fiind faptul că prevederile prezentei ordonanțe sunt preluate prin Proiectul de Lege privind Ordonanța nr. 58.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Același punct de vedere.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului plenului Camerei respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Mai aveți una, luați loc puțin și vă sculați pe urmă1

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Orodnanței Guvernului nr.87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase.

Vă rog, doamnă Rovana Plumb. Pentru ultima dată, astăzi.

   

Doamna Rovana Plumb:

Inițiatorul este de acord cu respingerea prevederilor Ordonanței nr. 87, deoarece prevederile acestei ordonanțe sunt preluate prin Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței nr. 58/2000.

Și vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim și noi.

Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Mulțumim inițiatorilor și comisiei pentru activitatea deosebită pe care au desfășurat-o.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit.  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit.

Din partea inițiatorului? Vă rog.

   

Domnul Dumitru Bulumete (secretar de stat, Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastră pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 97/2000 creează cadrul juridic necesar organizării și funcționării organizațiilor cooperatiste de credit. Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație apreciază că proiectul de lege se bazează pe principiile și valorile cooperatiste, având drept scop satisfacerea membrilor cooperatori, mai ales a celor din mediul rural, introducând și o serie de prevederi care țin de rigurozitatea și disciplina bancară, cum ar fi: constituirea de rezerve, fonduri, inclusiv fondul de garantare a depozitelor, care asigură garanția restituirii sub formă de compensații a depozitelor constituite pe numele persoanelor fizice la cooperativele de credit, în limitele stabilite prin acte normative pentru funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit și propune plenului Camerei să fie supus spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele prezentate în raport.

Facem precizarea că la examinarea proiectului de lege s-a avut în vedere și Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea și completarea ordonanței pe care o discutăm acum (respectiv, Ordonanța nr. 97) și, cu această ocazie, au fost preluate în ordonanța de bază modificările care se aduceau prin Ordonanța nr. 272.

De asemenea, am avut în vedere și o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2000.

În completare la acest raport de bază, există și un raport suplimentar, care conține o serie de amendamente. Și, ca atare, trebuie să lucrăm și pe raportul de bază și pe raportul suplimentar și pe textul inițial. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Timpii, vă rog? Tot domnul Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Propunem pentru această dezbatere 1 oră și 23 de minute și câte 3 minute pe fiecare intervenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Dar văd că sunteți foarte pesimist, domnule Grigoraș.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea Comisiei pentru buget, finanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege, plecând de la textul acestuia și al ordonanței.

Supun aprobării dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Articolul unic al proiectului de lege, cu modificările propuse de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră Titlul 1 – Dispoziții generale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră Cap. I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art. 1. Nefiind observații, adoptat.

Titlul Cap. II. Adoptat.

Art. 2 lit. n), amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Cap. III, titlu? Adoptat.

Art. 3? Adoptat.

Art. 4? Adoptat.

La art. 5, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de comisie la alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Eu am votat contra!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

1 vot contra, domnul Stanciu, vă rog să notați în stenogramă.

Art. 6? Nu sunt observații.

Art. 7? Adoptat.

Titlul 2? Adoptat.

Cap. I, titlu? Adoptat.

Art. 8? Adoptat.

Art. 9? Adoptat.

Art. 10? Adoptat.

Art. 11? Adoptat.

Art. 12? Adoptat.

Art. 13? Adoptat.

Art. 14? Adoptat.

Art. 15. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus la alin. 1 de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Domnul Stanciu se și abține, este și împotrivă... 1 vot contra.

Adoptat.

Cap. II, titlu? Adoptat.

Art. 16? Adoptat.

Art. 17? La alin. 1, supunem votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Art. 17 alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Art. 17 alin. 3, un alineat nou.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Art. 171. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Art. 17, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Art. 18 alin. 3, cu amendamentul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 18, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Art. 19. Nu sunt observații. Adoptat.

Art. 20. Nu sunt observații. Adoptat.

Cap. III, titlu. Nu sunt observații. Adoptat.

Art. 21. Vă rog, domnule Andea.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Citind acest proiect normativ, am ajuns să mă îndoiesc de ceea ce afirmau unii clasici, că, în timp, capitalismul ar fi fost groparul feudalismului... Există mai multe prevederi în această lege, asupra cărora am făcut amendamente, fiindcă readuc unele legiferări, aș putea să spun așa, de esență feudală. Și aș da câteva exemple, pentru a mă referi la toate amendamentele pe care le-am propus.

În primul rând, mă refer la raza teritorială asupra căreia acționează casa cooperatistă de credit. Deci, este o împărțire feudală în cel mai strict sens al cuvântului: nu se pot întrepătrunde razele de acțiune ale cooperativelor ș.a.m.d. Așadar, sunt împotriva ideii că aceste case cooperatiste acționează strict într-un domeniu arondat prin lege.

O a doua chestiune se referă la natura tranzacțiilor. Instrumentele moderne, capitaliste nu sunt numai în legi, există și cecuri, cambii, titluri de stat ș.a.m.d. Eu consider că asociațiile cooperatiste de credite trebuie să aibă dreptul de a efectua operațiuni și sub această formă.

Iar un al treilea amendament, în câteva locuri, se referea la niște drepturi suverane pe care casele centrale le aveau asupra caselor asupra cărora își exercită jurisdicția.

Acesta a fost sensul și esența justificativă a amendamentelor pe care le-am propus. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Andea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 5 voturi împotrivă, amendamentul domnului Andea a fost adoptat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Adoptat?! Se miră și el...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Grigoraș.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

S-a votat!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stați ușor, vă rog! Numai nu vă încăierați! Domnul Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Comisia a examinat acest amendament și, având în vedere că în comisie s-a respins cu majoritate de voturi noi nu putem să susținem altceva decât că a fost respins. Și motivarea de respingere este foarte clară: dacă ne ducem în textul inițial, o să vedem la pct. e) de la alin. 1: "Emiterea și gestionarea instrumentelor de plată și credit". Or, ceea ce prezintă domnul Andea aici este acoperit tocmai prin această prevedere.

În al doilea rând, ceea ce se prevede în momentul autorizării de către Banca Națională, în ceea ce privește funcționarea acestor unități de credit, aceasta constituie limita competențelor pe care le pot desfășura aceste unități.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Evident că mai binele este dușmanul binelui... Domnul distins coleg Grigoraș vine să ne propună o soluție mai bună, argumentând, e drept, că onorabila comisie (din care și domnia sa face parte, dar al cărei președinte nu este) a gândit altfel. Este dreptul ei!

Domnul deputat Petru Andea, secretarul Comisiei pentru învățământ, a gândit și domnia sa. Cineva spune că nu avea voie... Se mai întâmplă! Și ne-a propus o soluție.

Distinsul nostru președinte de ședinț㠖 care, pe zi ce trece, devine mai agreat de către plen și probabil că o să dorim să ne conducă în fiecare zi... (râsete)

Voci din sală:

Și după-masă!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Și după-masă...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

După-masă vă las dumneavoastră plăcerea, la comisie, domnule Stanciu!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Și după-masă, la comisie..., a supus la vot amendamentul domnului deputat Andea. S-a votat. Stenograma a consemnat că s-a aprobat.

Evident că, după vot, conform practicii existente, se pot face comentarii în fața unui grup. Sau, cu o anumită cutumă, și din partea unei comisii. (crezând că domnul Grigoraș s-a exprimat în numele comisiei).

Ca atare, domnule președinte de ședință, vă rog să luați act că dumneavoastră ați anunțat rezultatul votului, care este favorabil la ceea ce a spus domnul deputat Andea și să trecem la celelalte articole.

Voci din sală:

Nu e bine!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Dumneavoastră trebuia, la timpul respectiv, să vă faceți cunoscut punctul de vedere! Nu l-ați făcut, s-a votat, rămâne așa!

Mulțumesc, domnule președinte. Trecem la celelalte puncte, pentru că trebuie să creștem eficiența Parlamentului. (Râsete. Aplauze ale deputaților PRM.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bar. Vă rog, pentru 30 de secunde.

 
   

Domnul Mihai Bar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o lege la care s-a trudit destul de serios în Comisia pentru buget, finanțe, probabil că mulți dintre cei care o așteaptă vor spune că este una care îi ajută în adevăratul sens al cuvântului. De aceea, mie mi se pare nefiresc să vii aici și să spui câteva chestiuni generale, așa, care, probabil că ar putea amenda această lege, dar... Ținând cont că noi eram la art. 21, în care se vorbea de cu totul altceva.

Sigur, sunt foarte multe chestiuni, care, probabil că nu convin unora. Dar să venim și să le înșiruim aici, să le supunem la vot și să ne întrebăm: "Dar ce am votat?" este, totuși, foarte mult!

Ce am votat, de fapt? Care este amendamentul la art. 21 pe care l-am votat?

Deci, vorbeam de art. 21, care este foarte clar. La ce anume se referă art. 21 este limpede pentru toți cei care au materialul în față.

Deci, este o lege la care absolut toți colegii noștri, din toate partidele, și-au adus o contribuție semnificativă și, cred eu, că poartă girul majorității colegilor din Comisia pentru buget, finanțe. Nu cred că putem să ne permitem să modificăm ceva, pentru că place unora dintre noi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Comisia nu este suverană, plenul este! S-a pronunțat plenul!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am următoarea problemă, poate ne ajută domnul Stanciu: în cadrul amendamentelor respinse, amendamentul domnului Andea, aici, la raportul comisiei, nu figurează. Domnule Stanciu?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dar domnul Andea figurează aici, uitați-l!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Unde e amendamentul, că nu-l văd?

Vă rog frumos să luați loc! Am votat, se va corecta la Senat, dacă am greșit și cu asta basta! (Aplauze sporadice.)

Trecem mai departe.

Amendamentul respins este în raportul suplimentar, domnule Bar, îl căutați la domnul Grigoraș.

Art.21 alin.c).

Art.21 alin.d). Adoptat.

Art.21 lit.j). Adoptat.

Art.22. Adoptat.

Titlul cap.IV.

Adoptat.

Cap.III în ansamblu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.23 alin.2, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.24, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? În unanimitate, adoptat.

Art.25. Adoptat.

Art.26. Adoptat.

Art.27. Adoptat.

La art.28, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.29. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră cap.IV în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Titlul cap.V.

Adoptat.

Art.30. Adoptat.

Secțiunea I. Titlul.

Adoptat.

Art.31. Adoptat.

La art.32, supun votului dumneavoastră lit.j), amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33. Adoptat.

Art.34. Adoptat.

Art.35, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.36. Adoptat.

Art.37. Adoptat.

La art.38, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

La art.39, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.40. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.41. Nefiind observații, este adoptat.

Art.42. Adoptat.

Art.43. Adoptat.

Art.44. Adoptat.

Art.45. Adoptat.

Art.46. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră secțiunea I în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul secțiunii nr.II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.47. Adoptat.

Art.48. Adoptat.

La art.49, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.50. Adoptat.

Art.51. Adoptat.

La art.52, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.53, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.54. Adoptat.

Art.55. Adoptat.

Art.56. Adoptat.

Art.57. Adoptat.

Art.58. Adoptat.

La art.59, supun votului dumneavoastră amendamentul de la lit.h) al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere, domnul Stanciu.

Art.60. Adoptat.

La art.61, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului de ansamblu secțiunea nr.II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul secțiunii nr.III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.62. Adoptat.

Art.63. Adoptat.

Art.64. Adoptat.

Art.65. Adoptat.

La art.66, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Vă rog, domnule Bleotu.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.66 alin.2 s-a omis la redactare, de către colectivul tehnic, următorul amendament, care trebuie să aibă următoarea configurație: "În cazul cooperativelor de credit care au un număr de cel puțin 5000 de membri cooperatori și au raza teritorială de operare în spațiul geografic al unui oraș, pe lângă condițiile prevăzute la alineatul precedent, conducătorii acestuia trebuie să fie licențiați în științe economice sau să fi promovat examenul de bacalaureat. În situația în care sunt nelicențiați, cu obligația ca aceștia să-și compleze studiile superioare economice în termen de patru ani, iar condițiile de experiență să se refere exclusiv la domeniul financiar-bancar."

Acest amendament se corelează cu amendamentul de la alineatul precedent, și comisia, când l-a adoptat, a avut în vedere faptul că sunt foarte mulți contabili șefi cu experiență de 20 – 25 de ani în meserie pe care ar fi păcat să-i disponibilizăm acum pentru neîndeplinirea condițiilor de studii, pentru că un contabil șef sau un președinte nu se formează peste noapte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Inițiatorii dacă au vreo problemă. Bun.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul Bleotu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.66 în întregime. Vă mulțumesc. Unanimitate.

La art.67, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră secțiunea nr.III în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct.33, titlul secțiunii IV.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la art.68.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la art.69. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.69 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la art.70.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.71. Adoptat.

Art.72. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la art.73.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Amendamentul comisiei de la art.74.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

La art.75, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Domnul secretar să vă atragă atenția.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc, mi-a atras atenția. Domnul Stanciu este împotrivă aici.

Cu un vot împotrivă, articolul a fost adoptat.

Art.76. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu cap.V în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul cap.VI.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

La art.77, supun votului amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Un vot împotrivă domnul Stanciu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la art.78 lit.e).

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Lit.g). Vă mulțumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.78 în ansamblu. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.79. Adoptat.

Art.80. Adoptat.

Art.81. Adoptat.

Art.82. Adoptat.

Art.83. Adoptat.

Art.84. Adoptat.

Art.85. Adoptat.

Art.86. Adoptat.

Art.87. Adoptat.

La art.88, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Un vot împotrivă.

Art.89.

Cine este pentru? Inclusiv domnul Stanciu este pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Domnul Moisoiu se abține de data aceasta.

Vă mulțumesc.

Supun art.89 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.90. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră capitolul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul nr.II în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Titlul III. Adoptat.

Cap.I. Titlul. Adoptat.

Art.91. Adoptat.

La art.92, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

La art.93, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.94, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.95. Adoptat.

Art.96. Adoptat.

Art.97. Adoptat.

La art.98, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră cap.I al titlului III în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Titlul cap.II. Adoptat.

Art.99. Adoptat.

La art.100, supun votului amendamentul comisiei.

Vă rog, domnule Bozgă.

 
   

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Aici este o mică eroare tehnică.

Noi, ca inițiator, suntem de acord cu principiul, însă aici nu ar trebui să figureze că pot fi gajate numai între membrii cooperatori. De ce? Pentru că proprietarii părților sociale la casele centrale sunt cooperative de credit asociate și nu membri cooperatori.

Deci, în loc de "...numai între membri cooperatori...", aici ar trebui să fie "...numai între cooperativele de credit asociate...".

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul în forma propusă de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.101. Adoptat.

Art.102. Adoptat.

Art.103. Adoptat.

Cap.II în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Titlul cap.III. Adoptat.

La art.104, pct.c), amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.j). Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.k). Mulțumesc. Unanimitate.

Pct.l). Mulțumesc. Unanimitate.

Art.104 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

La art.105, pct.b), amendamentul comisiei. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Pct.d), amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Art.105 în ansamblu. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Cap.III în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Titlul cap.IV. Adoptat.

Art.106. Adoptat.

Secțiunea I, titlul. Adoptat.

Art.107. Adoptat.

Art.108, pct.a), amendamentul comisiei. Adoptat.

Pct.l). A fost adoptat amendamentul comisiei.

Art.108 în ansamblu. Adoptat.

La art.109, amendamentul comisiei. Adoptat.

Art.110. Adoptat.

Art.111. Adoptat.

Art.112. Adoptat.

Art.113. Adoptat.

Art.114. Adoptat.

La art.115, amendamentul comisiei. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră cap.IV în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Secțiunea II, titlul. Adoptată.

La art.116, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.117. Adoptat.

Art.118, amendamentul comisiei. Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.119. Adoptat.

Art.120. Adoptat.

Art.121, amendamentul comisiei. Vă mulțumesc. Adoptat.

Amendamentul de la lit.i). Adoptat.

Amendamentul de la pct.2, lit.a) și c). Adoptate.

Art.122 în ansamblu. Adoptat.

Secțiunea nr.II în ansamblu. Adoptată.

Titlul secțiunii nr.III. Adoptat.

Art.123. Adoptat.

Art.124. Adoptat.

Art.125. Adoptat.

Art.126, amendamentul comisiei.

Un vot împotrivă.Vă mulțumesc, domnule Stanciu.

Secțiunea nr.III în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul secțiunii nr.IV. Adoptat.

Art.127, amendamentul comisiei.

Cine este împotrivă? Două voturi împotrivă.

Cu două voturi împotrivă, a fost adoptat.

Art.128, amendamentul comisiei.

Două voturi împotrivă.

Vă mulțumesc.

Art.129, amendamentul comisiei.

Două voturi contra.

Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.130, amendamentul comisiei.

Două voturi împotrivă.

Adoptat.

Art.131, amendamentul comisiei.

Două voturi împotrivă.

Adoptat.

Art.132, amendamentul comisiei.

Un vot împotrivă.

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră secțiunea IV în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră cap.IV în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Adoptat.

Titlul cap.V. Adoptat.

Art.133. Adoptat.

Art.134. Adoptat.

Art.135. Adoptat.

La art.136, lit.d), amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Art.137. Adoptat.

Art.138. Adoptat.

La art.139, amendamentul comisiei de la pct.1). Adoptat.

Pct.2). Adoptat.

Pct.f). Adoptat.

Art.139 în ansamblu. Adoptat.

Art.140. Adoptat.

Art.141. Adoptat.

La art.142, amendamentul comisiei. Adoptat.

La art.143-145, amendamentul comisiei. Adoptate.

La art.146, amendamentul comisiei. Adoptat.

Art.147. Adoptat.

La art.148, amendamentul comisiei. Adoptat.

La art.149, amendamentul comisiei de la pct.b). Adoptat.

Art.150. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră cap.V în ansamblu. Adoptat.

Titlul nr.III în ansamblu.

Adoptat.

Titlul nr.IV.

Adoptat.

Cap.I, titlul. Adoptat.

Amendamentul comisiei de la art.151 pct.b).

Un vot împotrivă.

Cap.I în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.II. Adoptat.

Art.152. Adoptat.

Art.153. Adoptat.

Amendamentul comisiei la art.154 alin.1 și 2. Adoptate.

Art.155. Adoptat.

Cap.II în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.III. Adoptat.

Art.156. Adoptat.

Art.157. Adoptat.

Art.158, amendamentul comisiei. Adoptat.

Cap.nr.III în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.nr.IV. Adoptat.

Art.159. Adoptat.

Art.160. Adoptat.

Art.161. Adoptat.

Art.162. Adoptat.

Art.163. Adoptat.

Cap.IV în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.V. Adoptat.

Art.164. Adoptat.

Art.165. Adoptat.

Cap.V în ansamblu. Adoptat.

Titlul secțiunii I. Adoptat.

Art.166. Adoptat.

Art.167. Adoptat.

Secțiunea I în ansamblu. Adoptată.

Titlul secțiunii II. Adoptat.

Art.168. Adoptat.

Art.169. Adoptat.

Art.170. Adoptat.

Amendamentul comisiei la art.171. Adoptat.

Art.172. Adoptat.

Art.173. Adoptat.

Art.174. Adoptat.

Art.175. Adoptat.

Art.176. Adoptat.

Secțiunea nr.II în ansamblu. Adoptată.

Titlul secțiunii nr.III. Adoptat.

Art.177. Adoptat.

Art.178. Adoptat.

Art.179. Adoptat.

Secțiunea nr.III în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul secțiunii nr.IV. Adoptat.

Art.180, amendamentul comisiei. Adoptat.

Art.181. Adoptat.

Amendamentul comisiei de la art.182.

Un vot împotrivă.

La art.183, amendamentul comisiei. Unanimitate.

La art.184, amendamentul comisiei. Unanimitate.

Supun secțiunea nr.IV în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Cap.V în ansamblu. Unanimitate.

Titlul cap.VI. Adoptat.

Art.185. Adoptat.

Art.186. Adoptat.

Amendamentul la art.187 al comisiei. Adoptat.

La art.188, amendamentul comisiei. Adoptat.

Cap.VI în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.VII. Adoptat.

Amendamentul comisiei la art.189. Adoptat.

La art.190, amendamentul comisiei.

Un vot contra.

La art.191, amendamentul comisiei de la pct.c).

Un vot contra.

La art.192, amendamentul comisiei.

Un vot contra.

La art.193, amendamentul comisiei.

Domnul Stanciu contra.

Cap.VII în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul IV în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul cap.V. Adoptat.

Art.194. Adoptat.

Titlul cap.I. Adoptat.

Art.195. Adoptat.

Art.196. Adoptat.

Art.197. Adoptat.

Cap.I în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.nr.II. Adoptat.

Art.198. Adoptat.

Art.199. Adoptat.

La art.200, amendamentul comisiei.

Un vot împotrivă.

Art.201. Adoptat.

Cap.II în ansamblu. Adoptat.

Titul V în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.nr.IV. Adoptat.

Art.202. Adoptat.

Titlul nr.VI în ansamblu. Adoptat.

Titlul nr.VII. Adoptat.

Art.203, amendamentul comisiei.

Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art.204, amendamentul comisiei.

Un vot contra.

Art.205, amendamentul comisiei.

Un vot contra.

Titlul nr.VII în ansamblu.

Cine este pentru?

Contra?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul nr.VIII. Adoptat.

Art.206. Adoptat.

Titlul nr.VIII în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Unanimitate.

Titlul nr.IX. Adoptat.

Cap.I, titlul. Adoptat.

Art.207. Adoptat.

Art.208, amendamentul comisiei. Adoptat.

Art.209, amendamentul comisiei. Adoptat.

Art.210. Adoptat.

Art.211. Adoptat.

Art.212. Adoptat.

Cap.nr.I în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.nr.II. Adoptat.

Art.213. Adoptat.

Amendamentul comisiei la art.214.

Un vot împotrivă.

Art.215. Adoptat.

Art.216. Adoptat.

Art.217. Adoptat.

Amendamentul comisiei la art.218.

Un vot împotrivă.

La art.219, amendamentul comisiei. Unanimitate.

La art.220, amendamentul comisiei. Unanimitate.

Art.221. Adoptat.

Art.222. Adoptat.

Art.223. Adoptat.

Art.224, amendamentul comisiei.

Un vot împotrivă. Adoptat.

Cap.nr.II în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.nr.III. Adoptat.

Art.225. Adoptat.

Amendamentul comisiei de la art.226.

Un vot contra. Adoptat.

Art.227. Adoptat.

Art.228. Adoptat.

Art.229. Adoptat.

Amendamentul comisiei de la art.230.

Un vot contra. Adoptat.

Amendamentul comisiei de la art.231. Unanimitate.

Amendamentul comisiei de la art.232. Adoptat.

Art.233, amendamentul comisiei.

Un vot contra. Adoptat.

Art.234. Adoptat.

Art.235. Adoptat.

Art.236. Adoptat.

Art.237. Adoptat.

Amendamentul comisiei la art.238.

Un vot contra.

Celălalt amendament. De asemenea, un vot contra.

Art.238 în ansamblu. Adoptat.

Art.239. Adoptat.

Cap.III în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.IV. Adoptat.

Art.240. Adoptat.

Art.241. Adoptat.

Art.242. Adoptat.

Cap.nr.IV în ansamblu. Adoptat.

Titlul cap.nr.V. Adoptat.

Art.243. Adoptat.

Art.244. Adoptat.

Art.245. Adoptat.

Cap.nr.V în ansamblu. Adoptat.

Titlul nr.IX în ansamblu. Adoptat.

Titlul nr.X. Adoptat.

Amendamentul comisiei la art.246. Adoptat.

Art.247. Adoptat.

Amendamentul comisiei la art.248. Adoptat cu un vot contra.

Cap.I. Adoptat.

Secțiunea I. Adoptată.

Amendamentul comisiei la art.249. Adoptat.

La art.250, amendamentul comisiei adoptat.

Art.251 – adoptat.

Amendamentul comisiei la art.252, punctul d) – adoptat.

Celelalte amendamente la art.252, alin.1, lit.d) – adoptat; alin.1, lit.e) – adoptat, ca și amendamentul 9.

Art.252, în ansamblu – adoptat.

Art.253 – adoptat.

Amendamentul comisiei la art.254 – 1 vot împotrivă.

Amendamentele comisiei la art.255 – adoptate, cu 1 vot contra.

Art.255, în ansamblu - adoptat.

Amendamentul comisiei la art.256 – 1 vot contra.

Amendamentul comisiei la art.257 – 2 abțineri.

Amendamentul comisiei la art.258 – 2 abțineri.

Art.259, amendamentul comisiei - adoptat.

Art.260 - adoptat.

Art.261 - adoptat.

Amendamentul comisiei la art.262 – 1 vot contra.

Secțiunea nr.I, în ansamblu – adoptată.

Secțiunea nr.II, titlul – adoptat.

Art.263 - adoptat.

Amendamentul comisiei la art.264 – adoptat.

Amendamentul comisiei la art.265 – adoptat.

Art.266 - adoptat.

Art.267 - adoptat.

Art.268 - adoptat.

Amendamentul comisiei la punctul c), art.269 – adoptat.

Amendamentul comisiei la punctul d), art.269 – adoptat.

Amendamentul comisiei la punctul h), art.269 – adoptat.

Art.269, în ansamblu - adoptat.

Titlul nr.10, în ansamblu – adoptat.

Titlul titlului nr.11 – adoptat.

Art.270 – adoptat.

Amendamentul comisiei la punctul 3, art.271 – adoptat.

Amendamentul comisiei la art.272 – adoptat.

Amendamentul comisiei la art.273 – adoptat.

Amendamentul comisiei la art.274 – adoptat.

Art.275 - adoptat.

Amendamentul comisiei la art.276 – 1 vot împotrivă.

Amendamentul comisiei la art.277 – 1 abținere.

Art.278 – adoptat.

Amendamentul comisiei la art.279 – 2 voturi împotrivă.

Amendamentul comisiei la art.280 – 3 abțineri.

Art.281 - adoptat.

Titlul nr.11, în ansamblu – adoptat.

Titlul nr.12 "Dispoziții finale" – adoptat.

Art.282 - adoptat.

Art.283 - adoptat.

Art.284 - adoptat.

Art.285 - adoptat.

Amendamentul comisiei la art.286 – 1 vot contra.

Art.287, amendamentul comisiei – 1 abținere.

Incredibil, dar am ajuns la sfârșit!

Sunteți de acord, domnule Stanciu, să...

Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte și stimați colegi,

E evident că noi toți din sală avem obligația de a susține efortul deosebit al domnului președinte de ședință de a citi acest întreg roman, care nu poate fi lege, cu circa 300 de articole! De aceea, din când în când, mi-am permis să-i verific și să-i concentrez atenția asupra sălii și am constatat că, dintre noi toți, singurul care știa conținutul articolului era domnul președinte de ședință. Dânsul număra așa, frumos, încât vă rog să mă scuzați, domnule președinte, că v-am deranjat, dar, pe viitor, nu am să mai fac așa ceva, pentru că mi-am dat seama că și domnii secretari au fost puțin deranjați de voturile mele.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu, trebuie să recunoaștem, îmi dați voie să nu mai cobor la microfon, trebuie să recunosc că nu am fost deranjat, ne-ați atras atenția să nu pățim vreo rușine aici, în prezidiu, știți.

Mai avem art.2, totuși, înainte de a finaliza.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Altceva, comisia?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Atât.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Poate vreți să spuneți două cuvinte sălii. (Amuzament)

Sunteți de acord și cu votul final, domnule Stanciu?

Cine este pentru votul final al acestei legi? Vă mulțumesc.

Unanimitate, de data aceasta.

 
   

Domnul Nicolae Grigoraș:

Îmi permiteți, domnule președinte?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, domnule Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă adresează mulțumiri pentru susținerea pe care ați acordat-o acestui foarte important proiect de lege.

Credem că eventualele mici nepotriviri se vor putea corecta la Senat, în așa fel încât aceste unități de credit să poată beneficia de o reglementare foarte solidă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Grigoraș, ați putea să mulțumiți mai mult sălii, adică ce mari nepotriviri vi s-au întâmplat așa?! Vă aprobăm o lege de 280 de articole în câteva minute și mai aveți și pretenții că mai sunt neconcordanțe! Asta-i culmea!

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru adoptarea Legii privind instituirea taxei de cult (adoptată propunerea de respingere).  

În continuare, avem Propunerea legislativă privind instituirea taxei de cult.

Domnule Grigoraș, vă rog.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Referitor la Propunerea legislativă privind instituirea taxei de cult, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a propus respingerea acestei propuneri legislative, aceasta întrucât ea se referă la instituirea unei noi taxe, taxa de cult care ar urma să fie obligatorie pentru toți cetățenii României, indiferent de cultul căruia aparțin, cu excepția celor care declară în scris că sunt atei sau că aparțin unor culte sau secte ce nu sunt recunoscute legal în România și introducerea acestei taxe ar conduce atât la schimbarea sistemului de salarizare al personalului din lăcașurile de cult, cât și la modificarea contribuțiilor făcute preoților de enoriași în parohiile în care își au domiciliul.

Un aviz nefavorabil avem și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Deci comisia vă propune respingerea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Nefiind ateu, plătește. (Îi răspunde domnului deputat Mihai Baciu, care comentează din bancă)

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Eu plătesc și la mine se cunoaște, alții dimpotrivă!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Alții primesc, nu?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, stimate domnule președinte, stimați colegi, acest proiect de lege este inițiat de un distins coleg al nostru, domnul Brudașca. A fost inițiativa lui și Grupul nostru parlamentar, ca fiind expresia unei democrații autentice, nu l-a cenzurat și nici nu cenzurează nici un deputat, care are dreptul, prin Constituție, să facă o inițiativă.

Evident, ea este inspirată din alte țări europene, dar cu altă religie, de fapt nu altă religie, ci alt cult, fiind tot creștine, unde simțul de ordine, de, să spunem, disciplină, unde fiecare lucru să fie calculat la momentul respectiv, predomină.

La noi, taxa se plătește atunci când te naști, atunci când te însori și atunci când închei socotelile. A le distribui pe toți anii este mai greu să-l obișnuiești pe creștinul obișnuit.

De aceea, noi, luând în discuție, Grupul nostru parlamentar, propunerea respectivă și analizând condițiile concrete din țara noastră, a ajuns la concluzia că este prematură, pentru aceste vremi, această lege și de aceea Grupul nostru parlamentar, fără a aduce atingere inițiativei colegului nostru, nu o sprijină și vom vota împotrivă.

Vă mulțumim pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule președinte Stanciu.

Supun votului Camerei propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere, inițiativă legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2000 pentru modificarea și completarea art. 166 din Legea învățământului nr.84/1995 (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2000 pentru modificarea și completarea art.166 din Legea învățământului nr.84/1995.

Domnule Stanciu, vă rog.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ordonanța nr.30/2000 este o ordonanță care, la vremea respectivă, a încercat să reglementeze un controversat articol din Legea învățământului, lege organică. Este vorba de art.166 referitor la administrarea patrimoniului învățământului.

Această ordonanță a fost analizată de către comisia noastră și s-a hotărât să fie respinsă. Respingerea se bazează pe următoarele motive. Reglementările conținute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2000 au fost preluate și dezvoltate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea Legii învățământului nr.84/1995.

Prin urmare, similitudinea, nu în totalitate, dar pe fond, între cele două ordonanțe, ne-a determinat s-o respingem pe aceasta, cu atât mai mult cu cât Ordonanța nr.206 a trecut, nu mai pomenesc aici cum a trecut, o să răspundă în fața istoriei cei care sunt în spatele ei. Deci, domnule președinte, recomandăm respingerea acestei ordonanțe care conținea articolul acela 4 care a obligat anumite persoane să blocheze Ordonanța nr.206 aproape 5 luni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului Camerei propunerea Comisiei de învățământ de respingere a ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.54/1998 privind admiterea, cu taxă, în învățământul superior de stat peste locurile finanțate de la bugetul de stat (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.54/1998 privind admiterea cu taxă în învățământul superior de stat pentru locurile finanțate de la bugetul de stat.

Domnul profesor Stanciu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Observați eficacitatea deosebită a Comisiei de învățământ: respinge și acest proiect de lege. Și, poate, repetiția e mama învățăturii!

Deci acest Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr.54 pentru admitere cu taxă în învățământului superior de stat peste locurile finanțate de la bugetul de stat este un proiect de ordoanță care dublează altă ordonanță.

Prin urmare, repetiția e mama învățăturii și, atunci, Guvernul, în înțelepciunea sa, în ultimele luni de existență, ne-a trimis două ordonanțe, practic, cu aproape același conținut. Deoarece textul, ca atare, a fost aprobat prin comisia noastră și, în momentul de față, este și promulgată legea care înglobează această ordonanță, vă propunem, cu regret, s-o respingeți.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului plenului Camerei propunerea președintelui Comisiei de învățământ de respingere a ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Mihai Baciu (din sală):

Eu sunt împotrivă!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Iertați-mă, vă rog, domnule Baciu. Explicați-vă votul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Să explice votul grupului?!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, grupului format din el!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Stimați colegi,

Domnule președinte de ședință,

Mulțumesc pentru că mi-ați acordat, cu atâta generozitate, cuvântul și...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cuvântul pentru 1 minut, nu vă puneți ceasul deoparte acolo.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte, dumneavoastră vorbiți de dimineață.

Dați-mi, și mie, voie măcar 2 – 3 minute.

Vreau să mă adresez celor din sală și poate am șansa să mă audă și alții.

Cu regret, mă rog, am votat împotriva respingerii și vreau să justific. S-a argumentat aici de domnul Stanciu că trebuie s-o respingem, pentru că există o altă ordonanță care include prevederile, îmbunătățește și, ca atare, ea nu mai are rost. Da, între limite anumite, așa este.

În realitate, problema este mult mai complicată, domnule președinte și onorați colegi, pentru că această ordonanță a deschis cutia Pandorei în învățământul universitar românesc. Și, când spun cutia Pandorei, între relele care au țâșnit din această cutie se află și setea unora din învățământul superior de stat de îmbogățire, de acumulare și de, să zicem așa, însușire, pe o cale sau alta, de bani, pentru că această ordonanță pe care noi astăzi am respins-o, aproba, fără să pună nici o limită, suplimentarea locurilor cu taxă în învățământul de stat.

Argumentarea, sigur, din expunerea de motive, este rațională, până la un punct și zice așa: aprobăm așa ceva pentru a asigura o pregătire satisfăcătoare a studenților, în condițiile în care un factor, o resursă este limitată.

Ce vreau să vă spun, onorați colegi, că foarte mulți conducători din învățământul universitar de stat, decani și rectori, au umflat atât de mult locurile acestea cu taxă, încât asistăm astăzi la situația în care au 50 de locuri finanțate și 500 cu taxă, au 100 de locuri finanțate și 2.000 – 3.000, s-a ajuns la până de 30 – 40 de ori mai multe locuri cu taxă, decât fără taxă.

Vreau să vă spun că, dacă între anumite limite, o asemenea măsură luată de Guvernul trecut și continuată de Guvernul acesta, propusă în 1991 am acceptat-o, o asemenea măsură are o anumită rațiune, între anumite limite, pentru că este vorba de o subfinanțare gravă, de ani de zile, a învățământului superior. Dincolo de aceste limite, nu mai are nici o justificare, pentru că ar avea justificare, să zicem așa, dacă învățământul superior, dacă acele facultăți care au înmatriculat mii de studenți cu taxă ar avea condițiile cerute de un învățământ civilizat – să aibă spații, să aibă profesori, să aibă tot ce doriți dumneavoastră și mai ales ce dorim noi, cei care știm ce se întâmplă și cei care știm ce trebuie în învățământul superior, dar nu au și nici nu vor avea multă vreme de acum înainte, așa încât, din păcate, și Guvernul, dar mai ales noi am fost de acord cu o asemenea măsură care nu aduce servicii calității învățământului superior, ultima ordonanță care a înghițit-o pe aceasta, din cauza aceasta o respingem.

Aceasta, pe care o am în mână, spune așa: se vor suplimenta locurile, mă rog, peste cele fără taxă, locurile cu taxă și va fi propus numărul de locuri de către Senatele universitare, în funcție de nu știu ce și vor fi aprobate de minister.

Am spus Ministerul Educației Naționale, când am aprobat în comisie, după o întreagă ceartă cu Senatul, cu noi, e o istorie lungă, nu mai revin asupra ei, am spus ministerului: aveți o putere foarte mare, vedeți cum utilizați această putere, nu dați drumul și nu aprobați, la oricare venit din orice colț al țării și se laudă și se bate cu pumnul în piept că are el spațiu nu știu câte și trebuie să ia și poate să ia mii de studenți. Am spus ministerului. Din păcate, ministerul, sigur, nu a mai avut posibilitatea să pună piciorul în prag. Ordonanța a venit ceva mai târziu, astfel încât astăzi, stimați colegi, eu trag acest semnal de alarmă, nu pentru că am putea, în acest moment, rezolva, dar pentru la anul.

Ne aflăm în această situație dramatică, în care facultăți care au 50 de locuri fără taxă au 3.000 cu taxă și închiriază spații de pe la crâșmă, pe la SRL-uri, pe la bistro-uri și mai știu eu unde și fac seminarii cu 150 de studenți, adică un fel de, să zicem așa, meciuri pe stadion. Acesta nu mai este învățământ superior! De aceea eu mai fac o subliniere și, sigur, am să închei, pentru că domnul președinte, generos, generos, dar o să-mi taie microfonul, probabil. I-am dat ideea, dar sper să n-o pună în practică. ...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Două vorbe, atât!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnul Stanciu, mă rog, poate să vorbească tot timpul, acum să am și eu posibilitatea.

Deci uite că am și uitat ideea, pentru că mi-a tăiat microfonul.

Așadar, este un semnal de alarmă, pentru că chestiunea este foarte serioasă, după cum la fel de serioasă este că trebuie să rezolvăm și marasmul și dezastrul care se petrec în învățământul privat.

Eu, ca social-democrat autentic, spun așa, și aceasta e poziția PD-ului: în învățământul superior de stat, nici nu ar trebui să existe locuri cu taxă. Constituția spune că învățământul este gratuit. Spune, acolo, "potrivit legii", dar legea o facem noi și nu trebuia să mergem până acolo. Dar, chiar dacă admitem această idee că trebuie un pic de finanțare din afară, pentru că statul nu poate să finanțeze, nu trebuie să ajungem la asemenea aberații.

Dacă învățământul privat este o alternativă, și trebuie să fie una viabilă și dezirabilă, să ajungi acolo la un dezastru, la un marasm de ordin moral și de ordin pedagogic și vom face ordine. Ministerul a început...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mihai, nu e simpozion, te rog eu frumos!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Gata, am încheiat.

Domnule președinte, am tras semnalul de alarmă, sper că a fost reținut.

Vă mulțumesc pentru generozitatea cu care sunteți recunoscut.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Napoleon Antonescu.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Stimați colegi,

Nu vreau să intru în polemică cu colegul Baciu, cu atât mai mult cu cât mi-e foarte simpatic și lucrăm bine la probleme.

Deci eu nu pot să fiu de acord cu aceasta și am mai discutat treaba aceasta, când s-a aprobat ordonanța cealaltă, pentru că, dacă trei sau patru universități de stat exagerează și are dreptate, nu înseamnă că toate universitățile de stat fac acest lucru.

Eu vreau să vă spun că marea majoritate a universităților de stat nu au peste 30% studenți cu taxă. Iau cazul și universității mele, unde avem 22 sau 23% studenți cu taxă.

Faptul că au exagerat două, trei universități, aceasta e de competența ministerului să analizeze, pentru că legea pe care am aprobat-o e corectă: spune că ministerul poate să reducă sau să stabilească numărul în funcție de condițiile de școlarizare și de respectarea standardelor Consiliului Național de Evaluare și Acreditare.

Deci eu vă rog să nu rămâneți cu impresia că în învățământul de stat s-au transformat într-o afacere, așa cum ar putea să reiasă din ce a spus colegul Baciu.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

Drept la replică.

20 de secunde, domnule Baciu.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Nu am spus. Îmi cer scuze, dacă s-a înțeles că întreg învățământul de stat, nici vorbă de așa ceva, mai ales că nici nu există clienți pentru întreg învățământul de stat. Clienții se duc țintă spre câteva: Drept, Științe economice și mai știu eu ce. Acolo e dezastru, nu la domnul rector Antonescu, la Ploiești. Nu, nu am spus treaba aceasta și nici în învățământul tehnic.

Deci îmi cer scuze dacă s-a înțeles așa ceva. Nu am spus așa ceva.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine, domnule Baciu, noi vă mulțim foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/1999 privind reglementarea rulării resurselor financiare ale universităților prin bănci comerciale.  

Trecem, în continuare, la dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/1999 privind reglementările rulării resurselor financiare ale universităților prin bănci comerciale.

Domnule Stanciu, vă rog.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Ați văzut când sunt numai doi membri ai comisiei. Închipuiți-vă, domnule președinte de ședință, ce pățesc eu când sunt toți 27!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi dau seama acum ce înseamnă președintele comisiei, dacă membrii sunt așa!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Așa este!

Această ordonanță, de fapt acest proiect de lege vine să reglementeze un lucru care nouă, celor din învățământ ni s-a părut firesc, ca veniturile proprii din cercetare, din consiliere ș.a.m.d., deci contracte de cercetare, consultanță, expertiză, alte servicii, date științifice din taxe, chirii, servicii să poată fi depuse la băncile comerciale, spre a se avea acces, atunci când este nevoie de ele, spre a putea fi convertite într-o anumită valută, dacă este nevoie și esențial, spre a fi purtătoare de dobânzi. Pentru că, spre deosebire de alocația de la buget care intră în Trezorerie, și care știți și dumneavoastră că este un transfer dintr-un buzunar într-altul al statului, aceste venituri proprii nu pot să aibă același statut și reglementează, în principal, această chestiune.

Noi zicem că este corectă, nu duce la niște venituri exorbitante, ci înlesnește un proces de lucru al universităților greoi anterior și contribuie, oarecum, la păstrarea valorii banilor, pentru că inflația, totdeauna, depășește dobânda.

În consecință, vă rugăm să aveți amabilitatea de a susține acest demers, prin votul dumneavoastră, spre a eradica cele două chestiuni care au fost în discuție, că la unele universități este un dezastru și la domnul rector este o catastrofă!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să rog pe colegii mei să urmărească raportul comisiei, pe el vom vota.

La punctul 1 al articolului unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Punctul 2, titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Punctul 3, art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Punctul 4, art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun ordonanța în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat fiscale.  

Stimați colegi,

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Are cuvântul domnul Bivolaru.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această Ordonanță nr.28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale a mai trecut prin Camera Deputaților și a plecat aprobată cu modificările pe care Camera a considerat că trebuie să le facă. Senatul a respins proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanțe, pe care l-a trimis Camera Deputaților.

Conform procedurilor, a revenit la noi acest raport. Între timp, a apărut și Ordonanța nr.128 de modificare a acestei Ordonanțe nr.28, care a fost deja aprobată prin Legea nr.236/2001. Deci a trecut și prin Cameră.

Noi am refăcut acest raport am Ordonanței nr.28, modificat prin Ordonanța nr.128 și vă propunem reiterarea aprobării acestui raport privind aprobarea Ordonanței nr.28 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Avem și aprobarea și consimțământul inițiatorului pentru acest raport.

Vă rog, domnule președinte, să supuneți aprobării plenului acest raport.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să precizați timpii în care vom discuta.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

E la a doua discuție, domnule președinte, nu cred că intrăm în procedură de urgență.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine, mulțumesc. Luați loc.

O să urmărim raportul comisiei.

La punctul 1 al raportului comisiei, se propune plenului Camerei amendamentul respectiv.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Admis.

Punctul 2 – admis.

Punctul 4 – admis.

Punctul 5 – admis.

Punctul 6 – admis.

Punctul 8 – admis.

Punctul 9 – admis.

Punctul 10 – admis.

Punctul 13 – admis.

Punctul 14 – admis.

Punctul 15 – admis.

Punctul 16 – admis.

Punctul 17 – admis.

Punctul 18 – admis.

Punctul 19 – admis.

Punctul 24 – admis.

Punctul 27 – admis.

Punctul 28 – admis.

Punctul 29 – admis.

Punctul 30 – admis.

Punctul 31 – admis.

Punctul 33 – admis.

Punctul 34 – admis.

Punctul 35 – admis.

Punctul 36 – admis.

Punctul 37 – admis.

Punctul 38 – admis.

Punctul 40 – admis.

Punctul 41 – admis.

Punctul 42 – admis.

Punctul 46 – admis.

Pct.47 – admis.

Pct.49 – admis.

Pct.50 – admis.

Pct.51 – admis.

Pct.52 – admis.

Pct.54 – admis.

Pct.55 – admis.

Pct.56 – admis.

Pct.58 – admis.

Pct.59 – admis.

Pct.60 – admis.

Pct.61 – admis.

Pct.62 – admis.

Pct.63 – admis.

Pct.65 – admis.

Pct.67 – admis.

Pct.68 – admis.

Pct.69 – admis.

Pct.70 – admis.

Pct.71 – admis.

Pct.72 – admis.

Pct.73 – admis.

Pct.74 – admis.

Pct.75 – admis.

Pct.76 – admis.

Pct.77 – admis.

Pct.78 – admis.

Pct.79 – admis.

Pct.80 – admis.

Pct.81 – admis.

Pct.83 - 3 voturi contra, admis.

Pct.84 – admis.

Pct.85 – admis.

Proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.95/1998 privind înființarea unor instituții publice în subordinea Ministerului Transporturilor (amânarea votului final).  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.95/1998 privind înființarea unor instituții publice în subordinea Ministerului Transporturilor. Am rugămintea, din partea comisiei.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Mă scuzați, domnule președinte, vroiam să dau o șansă și inițiatorului.

Această ordonanță are o istorie mai veche, ea este în vigoare din 1998, Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței a venit cu o serie de observații pe care comisia și le-a însușit, nu sunt modificări pe fond din această ordonanță și vă propunem să supuneți dezbaterii și aprobării acest proiect de lege în fața plenului.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. O să mergem pe raportul comisiei, pentru că așa cum este obiceiul, cei de la Comisia de industrii, de obicei trec prin toate articolele, lucru care ar fi bun și pentru alte comisii.

La pct.1 al raportului, titlul legii. Nu sunt obiecții. Vă mulțumesc.

Pct.3 – adoptat.

Pct.4 – adoptat.

Pct.5 – adoptat.

Pct.6 – adoptat.

Pct.7 – adoptat.

Pct.8 – adoptat.

Pct.9 – adoptat.

Pct.12 – adoptat.

Pct.14 – adoptat.

Pct.15 – adoptat.

Pct.19 – adoptat.

Supun proiectul...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (vine la microfon cu regulamentul Camerei în mână):

Stimate domnule președinte,

Onorați miniștri,

Stimați colegi și distinsă comisie,

Constatăm că de la ultimul vot final dat pentru lege, un număr de colegi au părăsit sala și cvorumul nu mai corespunde celui pe care îl specifică articolul. Deci, în consecință, vă rugăm domnule președinte, ca votul final să-l dăm în ședința specială de vot de marțea viitoare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, având în vedere că noi, la comisia dumneavoastră, suntem de acord cu această observație, mergem la votul final marțea viitoare.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Și acum, în final, o să vă citesc niște comisii de mediere și o să vă propun să ne oprim aici.

  proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moșteni, județul Teleorman, în Deparați și declararea acestuia comună;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moșteni, județul Teleorman, în Deparați și declararea acestuia comună: Popescu Kanty Cătălin, Țibulcă Alexandru, Zgonea Valeriu, Dinu Gheorghe, Șnaider Paul, Kovács Csaba Tiberiu, Mirciov Petru.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2001 pentru completarea Legii nr.40/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului de Interne;

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2001 pentru completarea Legii nr.40/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului de Interne: Ionescu Răzvan, Ana Gheorghe, Popescu Virgil, Saulea Dănuț, Vasilescu Valentin, Stroe Radu, Dorel Dorian.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.97/1999 pentru garantarea furnizării de servicii publice în transporturile rutiere și pe căile navigabile interioare;

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.97/1999 pentru garantarea furnizării de servicii publice în transporturile rutiere și pe căile navigabile interioare: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rădoi Ion, Buzea Cristian Valeriu, Boagiu Anca Daniela, Anton Marin, Erdei Doloczki Istvan.

  proiectul de Lege pentru aproabarea Ordonanței Guvernului nr.106/1999 privind contractele încheiate în afara spațiilor comerciale;

La Proiectul de Lege pentru aproabarea Ordonanței Guvernului nr.106/1999 privind contractele încheiate în afara spațiilor comerciale: Cășuneanu Vlad Adrian, Cliveti Minodora, Dobre Traian, Timiș Ioan, Hogea Vlad Gabriel, Stoian Mircea, Știrbeț Cornel.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2000 privind aprobarea efectuării unei donații către Muzeul memorial Pour la paix din Caen, Franța.

Și ultima Comisie de mediere, la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2000 privind aprobarea efectuării unei donații către Muzeul memorial "Pour la paix" din Caen, Franța: Voicu Mădălin, Moldoveanu Eugenia, Duțu Constantin, Bălăeț Mitică, Onisei Ioan, Muscă Monica Octavia, Gvozdenovici Slavomir.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

   

Fiind 14.00 fără 2 minute, declar închisă ședința lucrărilor noastre de astăzi. Vă mulțumesc foarte mult pentru participare.

Ședința s-a încheiat la ora 13.58.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 26 august 2019, 10:38
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro