Mitzura Domnica Arghezi
Mitzura Domnica Arghezi
Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 09-10-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.6 Mitzura Domnica Arghezi - informare privind participarea la sesiunile Adunării Parlamentare a Francofoniei;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

................................................

Doamna Mitzura Arghezi. Se pregătește domnul Paul Șnaider.

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 7 – 11 iulie 2001, a avut loc la Quebec cea de-a 27-a sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei.

În cadrul lucrărilor Comisiei pentru învățământ, comunicații și probleme de cultură a acestei organizații, s-a hotărât înlocuirea raportorului și a coraportorului la tema "Subcomisii pentru educație. Predarea limbii franceze, limbă însușită nematernă", urmând ca ulterior să se precizeze data și locul unde urma să se organizeze o reuniune de lucru a noilor raportori.

Ca membră a comisiei respective, am fost numită coraportor, în locul parlamentarului bulgar Eduard Klein, a cărui formațiune politică nu a mai intrat în componența noului Parlament după recentele alegeri din Bulgaria, iar raportorul Nataniel Bach din Republica Africană Benin a fost numit în locul parlamentarului Teofil Tuba din Republica Centrafricană, ucis în timpul unor incidente din zonă.

Președintele Comisiei pentru învățământ, comunicații și probleme de cultură a Adunării Parlamentare a Francofoniei mi-a comunicat, în calitatea mea de președintă a delegației parlamentare române la această structură, că reuniunea de lucru a raportorilor Subcomisiei pentru educație urmează să aibă loc la Osta, în ziua de 30 septembrie 2001, ceea ce s-a întâmplat.

În introducerea la proiectul de raport despre învățământul în limba franceză, limbă însușită nematernă, este citat lingvistul Claude Hajej care, în anul 1987, constata: "Adevărul este că astăzi nu limba franceză este în retragere, ci limba engleză câștigă teren mai repede ca ea". Această constatare, mai mult ca oricând de actualitate, ne-a pus în situația să examinăm problematica învățării limbii franceze în forme instituționalizate în țările francofoniei, mai ales în țările din Africa, din Europa Occidentală, Centrală și Orientală, din țările Magrebului și a acelora din Orientul Mijlociu.

Acum, când lumea tehnologică în continuă perfecționare se caracterizează prin utilizarea masivă a limbii engleze, este de strictă urgență să fie luate măsuri care să favorizeze folosirea limbii franceze în noile tehnologii.

Înainte de a aborda tema ce ne preocupă, nu este inutil a preciza locul pe care îl ocupă limba franceză în lume. Înaltul Consiliu al Francofoniei estimează între 300 și 400 de milioane numărul persoanelor care vorbesc sau care învață limba franceză.

Regresul înregistrat de limba franceză după Tratatul de la Versailles din 1919 nu o împiedică să fie, alături de engleză și spaniolă, o limbă cu statut mondial. După engleză, franceza rămâne a doua limbă străină cea mai solicitată în lume.

Țările Europei Centrale și Orientale formează un grup specific printre țările francofone. În aceste țări, franceza n-a fost niciodată limbă oficială, regională, a unei minorități sau de dominare. Ea reprezintă, mai cu seamă, o limbă tradițională privilegiată ca, de exemplu, în România și Moldova.

Prăbușirea regimurilor comuniste a provocat o liberalizare a ofertei lingvistice, însoțită de o reformă progresivă a sistemului educației. În mod categoric, engleza este câștigătoarea acestei conjuncturi, dar și limba franceză a progresat foarte mult. Astăzi, cele 10% din cele 55 de milioane de elevi și studenți din afara Franței, care studiază în limba franceză, locuiesc în țările Europei Centrale și Orientale, ceea ce explică importanța lor pentru francofonie. Motivul alăturării de familia francofonă a acestor țări este evident: franceza constituie o limbă importantă a Uniunii Europene, la care toți doresc să adere.

În anul 1995, demersurile președinției franceze la Uniunea Europeană au reușit adoptarea unei rezoluții în favoarea generalizării progresive în ce privește învățarea a două limbi de circulație universală în sistemul educativ, precum și a unui memorandum care reprezintă un prim text comunitar ce abordează de manieră globală diversitatea lingvistică a Uniunii Europene.

Multilingvismul trebuie să-și facă apariția în sistemul de învățământ din fragedă copilărie în toate aceste țări. Obiectivul principal al francofoniei este de a garanta diversitatea și dialogul culturilor, fundamentul unui umanism democratic și al promovării statului de drept.

Se cuvine să fie luate toate măsurile de menținere a limbii franceze ca limbă oficială și limbă de lucru pe picior de egalitate cu engleza în organizațiile și instituțiile internaționale: Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite, Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

De asemenea, este de dorit o dezvoltare mai rapidă a TV5, pentru a deveni un vector esențial în învățarea și perfecționarea limbii franceze în afara sferei școlare, un ajutor de netăgăduit.

Întocmai celorlalte instituții internaționale, francofonia este preocupată de concordanța cu politicile europene ale acestor instituții. Actualmente, Europa, la fel cu alte regiuni ale lumii, este confruntată cu riscul mare al uniformizării culturale, datorită dezvoltării tehnologiilor care favorizează mondializarea schimburilor. De aceea, urmările generalizării unei singure limbi de comunicație în spațiul european pot fi dezastruoase.

În căutarea unei politici lingvistice la nivel instituțional, Europa a înțeles că realizarea obiectivului său economic implică respectul diversității culturale a celor ce o compun. Este de așteptat ca Franța, prietena noastră de totdeauna, să furnizeze și să înființeze noi filiere și programe în limba franceză și să ajute la dezvoltarea învățământului francez în țara noastră, totodată și în țările centrale și orientale ale Europei.

Franța are o responsabilitate particulară în prezervarea plurilingvismului la nivel mondial, unde tendința monolingvismului anglofon se consolidează.

În ceea ce privește România, pe lângă cele 2100000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 7 și 19 ani care studiază limba franceză în diverse forme de învățământ, este țara cea mai deschisă limbii franceze din această parte a Europei.

În încheiere, aș cita tot pe Claude Hajej: "Dacă astăzi Franța are capacitatea de a fi convingătoare, punând în serviciul lumii întregi limba sa, nu este mai puțin adevărat că ea, alături de Spania și Portugalia, este una din puținele țări a căror limbă a cunoscut perioadă de strălucită afirmare internațională".

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, doamna Mitzura Arghezi.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 26 august 2019, 12:42
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro