Negiat Sali
Negiat Sali
Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 09-10-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.8 Sali Negiat - pledoarie pentru stimularea și protejarea investițiilor turcești în România;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Sali Negiat.

Se pregătește doamna Lari Iorga Leonida.

Domnul Sali Negiat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum se știe, relațiile de secole dintre România și Turcia, aceste relații au fost foarte bune și înainte de 1989, dar după 1989, după cum toată lumea știe, Turcia, ca țară capitalistă, a fost singura țară care nu a cerut vize cetățenilor români. A avut granițele deschise și astfel milioane de cetățeni români au luat contact cu capitalismul, chiar dacă capitalismul din Turcia nu era dintre cele mai avansate. A fost o școală bună pentru foarte mulți oameni, actualmente oameni de afaceri din România și comercianți de mai înaltă anvergură sau mai mică.

dintre vecinii României, relațiile cele mai bune, România le are cu Turcia, relații atât politice, cât și comerciale. Ținând cont că Turcia este o membră importantă a NATO, este avocatul numărul 1 al României pentru integrarea României în structurile NATO. Nivelul ridicat al schimburilor comerciale, la ora actuală, se apropie de 1 miliard de dolari pe an, apoi investițiile foarte importante care au venit din partea investitorilor din Turcia se cifrează la sute de milioane de dolari. Deci, în acești 11 ani, aproximativ 8.000 de firme cu capital turcesc sunt înregistrate în România.

La ora actuală, acești oameni care, de ani de zile, au investit în România și există firme mai mari sau mai mici cu capital de zeci de mii de dolari, de sute de mii de dolari sau de milioane de dolari, acești oameni de afaceri au mari probleme la intrările și ieșirile din țară, au mari probleme pentru obținerea vizelor de ședere în România. Acești oameni de afaceri, la intrarea în țară, după ce au plecat în scop de afaceri, trebuie să arate că au 1.500 de dolari în buzunar. Este o reglementare bună, dar, în același timp, foarte mulți oameni de afaceri, ca oameni serioși, nu umblă cu numerar în buzunar și, în momentul când arată, la graniță, că au cărți de credit, aceste cărți de credit nu sunt luate în considerare.

Apoi cei care sunt asociați ai unor firme românești, au, deci, firme românești înființate în România, trebuie să demonstreze, pentru obținerea vizei de ședere, că au 500 de dolari profit pe lună. În momentul când sunt mai mulți asociați, fiecare dintre ei trebuie să arate că are câte 500 de dolari profit lunar. Or, după cum se știe, în economie, nu întotdeauna o firmă este în stare să aibă profit în fiecare lună. O firmă poate să aibă și pierderi. Firme mari, mondiale au, anual, pierderi de sute de milioane ș.a.m.d. Deci o întreprindere, o firmă care are investiții de milioane de dolari poate să aibă pierdere într-o lună sau în următoarele luni.

Această intervenție a mea are loc în momentul în care acești oameni de afaceri și-au exprimat dorința ca cineva să aducă la cunoștința organelor competente această stare de lucruri.

Vizele de ședere care se atribuie, de câte 3 luni sau 6 luni, ar trebui analizate în mod temeinic, fiindcă ar trebui ca acești oameni de afaceri să aibă un tratament diferențiat, în funcție de anvergura investițiilor lor în România și ei, care au investiții de zeci de mii de dolari, de sute de mii de dolari sau de milioane de dolari, nu trebuie puși pe aceeași linie cu unul care a venit recent în România, vrea să intre în România și să obțină viză de intrare sau viză de ședere în România, care vine direct din junglă. Acești oameni de afaceri din Turcia majoritatea sunt patroni, deci sunt oameni care dau de lucru cetățenilor din România, firmele lor au zeci de angajați sau sute de angajați.

Nu trebuie să uităm că, la ora actuală, în Turcia, conform statisticilor oficiale din Turcia, trăiesc peste 450.000 de români. 450.000 de cetățeni români locuiesc, muncesc și trăiesc în Turcia, la ora actuală. Acești 450.000 de cetățeni români sunt din cei aproximativ 1 milion de cetățeni români care nu mai sunt în România.

Aceasta este situația de bază care trebuie luată în analiză, pentru continuarea relațiilor foarte bune între cele două țări și popoare, între Turcia și România. În această direcție, vă aduc la cunoștiință că, în perioada 14 – 18 octombrie, Grupul de prietenie parlamentară dintre Turcia și România se va deplasa la Ankara, ca invitat din partea Parlamentului Turciei, iar pe data de 27 octombrie, la Istanbul, va avea loc meciul de fotbal dintre reprezentativele Parlamentelor celor două țări, dintre Parlamentul României și al Turciei.

Vă mulțumesc. (Aplauze și amuzament)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulțumesc, domnule Negiat. Ne-ați adus vestea cea mai importantă.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 14:50
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro