Radu Ciuceanu
Radu Ciuceanu
Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 09-10-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.10 Radu Ciuceanu - comentariu pe marginea simpozionului de la Neptun;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

................................................

Domnul Radu Ciuceanu.

Se pregătește doamna Mona Muscă.

Nefiind doamna Mona Muscă, se pregătește domnul Simedru.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Am considerat, dintotdeauna, că apariția fundațiilor și dezvoltarea lor pe teritoriul României, după 1989, este un fapt benefic menit să ne aducă, odată cu stabilirea unor legături directe cu Occidentul, și prezența unor personalități cu percepții de stimă și încredere în poporul român.

Nu mi-am închipuit niciodată că o fundație care are, prin însăși actul ei de naștere, o echidistanță obligatorie și constantă față de partide și curente politice în Țara românească, unde funcționează, ar putea să devină canale de influență politică directă sau indirectă. Este cazul Fundației Konrad Adenauer, îmbătrânită pe teritoriul României și cunoscută pentru sentimentele și atitudinea sa fățișe față de PNȚCD.

Dacă respectiva fundație și-a luat, din tinerețe, în România ca partener PNȚCD-ul și dacă acest partid istoric, cândva glorios, a ajuns în cimitirul elefanților, evident că nu-i putem reproșa respectivei asociații derapajul acestei formații politice. Ceea ce putem însă să-i aducem ca o gravă acuză este faptul că domniile lor, prin comportament și declarații, ne confundă cu o țară din zona platourilor africane, fără un teritoriu fix și fără o populație stabilă.

Recunoaștem că suntem săraci, după 45 de ani de domnie a bunului plac și a unei economii deficitare. Din păcate, însă, acum suntem mai săraci și, ce e mai rău, am uitat să mai muncim.

Înțelegem că nu de plăcere conducerea CNSAS-ului, și nu e nevoie să dezvolt, poate numai dacă au fost indicații subversive a făcut apel la un condominiu cu Fundația Konrad Adenauer, în vederea organizării unui simpozion cu tema "Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă", temă grea și gravă, mai ales acum, când a apărut și posibilitatea de control asupra personalităților politice și nu numai.

Târgul care presupunem că s-a încheiat suna cam așa: noi, Fundația, vă dăm 70 de milioane pentru organizare, voi veniți cu comunicările și oamenii. A mai existat, cu siguranță, și un codicil secret pe care, însă, domnul Gheorghe Onișoru, directorul Colegiului CNSAS, l-a înghițit, bănuim, cu greutate. E o presupunere a mea și eu îl onorez cu această prezumție de nevinovăție. Noi, Fundația, vă atragem atenția, în mod categoric, să invitați numai personalitățile agreate, și, în nici un caz, membri ai PRM-ului. Greșeală fundamentală, pentru cei care au acceptat asemenea troc, cu atât mai mult cu cât simpozionul urma să dezbată teme de ordin științific, și nu părelnice opinii politice.

Încă un fapt care mă determină să credem că suntem blestemați să facem sluj mereu străinilor bogați este că și CNSAS-ul a contribuit cu o sumă modică la desfășurarea simpozionului de la Neptun.

Deci, dintru început, sesiunea de comunicări a început cu stângul și ne-a adus nouă, bătrânilor, gustul amar al directivelor secrete de partid care ordonau și controlau, nu departe de momentul acesta, orice manifestație științifică, fie ea și o ședință de seminar studențesc.

Vineri, 5 octombrie, m-am deplasat la Neptun, fără a ști, însă, dedesubturile ignobile ale pseudosimpozionului organizat, din păcate, de o instituție căreia personal i-am pus bazele, teoretice și legale, în primul Parlament al României. De ce să nu o spun în public, m-am dus ca acasă, având, printre tinerii cercetători, foști studenți, la a căror temă Institutul național pentru studiul totalitarismului al Academiei Române a contribuit prin zecile de volume editate de noi. Am ascultat cu atenție, ba chiar cu emoție, comunicările tinerilor cercetători, băieți și fete, fundate pe o cercetare meritorie.

După prânz, s-a făcut cunoscută prezența a două personaje care au o contigență relativă cu domeniul cercetării istorice. După o excelentă analiză multidisciplinară a celei mai puternice organizații paramilitare anticomuniste a cercetătorilor Laura Stancu și Liviu Burlacu, s-au ridicat obiecții de către cele două personaje cantonate în zona insuficienței documentare, dar și a unei tendințe ajunsă în modă în ultimul an, de minimalizare și terifizare a rezistenței anticomuniste române împotriva ocupanților sovietici și a năimiților săi.

Pseudoargumentele erau atât de hilare, încât, într-o atmosferă de profesionalism, s-ar fi râs de s-ar fi spart geamurile. Pentru amuzament și informație, se incrimina rezistența română, care știm în ce condiții cumplite s-a dezvoltat, că nu a ajuns la înălțimea rezistenței franceze, în timpul celui de al doilea război mondial, sau sârbe, ignorându-se că, numai într-o singură zi, franctirorii francezi primeau material de război, muniție și armament pentru un batalion întreg.

Celălalt literator în istorie, partizan, și el, al epurării rezistenței române, își aduce aminte de traiul suficient al său pe plaiurile Sloboziei, prin '52, când urechile sale erau ferite de zvonuri, cum că la Canal mor zeci de mii de oameni, au murit 70000, și în munți sunt sute de luptători. În replică, mi-am manifestat nedumerirea față de ignoranța totală, voită, o spun acum, a antevorbitorilor.

Cândva, cu câțiva ani înainte, la Varșovia, asistasem la o temă asemănătoare, dar câtă deosebire! cu câtă smerenie și respect se cinsteau cei care, cândva, au luptat pentru Polonia. Ei nu mai erau categorisiți ca fiind patetici și faptele lor o deriziune.

În final, le-am spus tinerilor că această minoră rezistență românească a fost în stare, fără ajutor străin, să înfăptuiască o adevărată revoltă în capitala banilor, la Craiova, în '44, unde și-au pierdut viața atât de mulți ocupanți sovietici, încât a fost necesară intervenția unei divizii de NKVD comandată chiar de locțiitorul lui Beria, generalul Serov, după ce, în aceeași toamnă, fusese aruncat în aer, vă rog să rețineți, Comandamentul sovietic la Brașov. Și poate am mai spus și despre cele peste 150 de formații paramilitare din Banat și Bucovina.

În sprijinul afirmațiilor mele, a venit, ce-i drept, după ce am plecat eu, fata martirului profesor Gheorghe Brătianu, care a luat cuvântul scurt și la obiect: "Se poate nega o revoluție, dar nu se poate nega existența morților". Totul a fost în zadar, întrucât lipsea înțelegerea și mai ales, zic eu acum, buna-credință.

Am plecat cu senzația că am trăit un sacrilegiu. Ce popor își poate permite ca să-și ignore propria istorie și să-și îngroape eroii în rigolele rizibilului?!

Ședința a continuat după plecarea mea și atunci doamna Sabina Haberzach, din partea Fundației Adenauer, a comunicat asistenței un lucru uluitor și de domeniul inconștienței: ambasadele țărilor Uniunii Europene la București și fundațiile europene din România au hotărât să nu mai colaboreze cu membrii PRM și să nu-i mai invite la diverse manifestări. nici mai mult, nici mai puțin! Ea a mai adăugat faptul că deputatul PRM Radu Ciuceanu a fost invitat să părăsească sala în care se desfășurau lucrările simpozionului. Mai mult decât atât, doamna Haberzach a afirmat că s-a împotrivit, de la început, ca Radu Ciuceanu să ajungă la simpozion.

Senin, președintele CNSAS-ului a spus că domnul Radu Ciuceanu nu s-a aflat pe lista de invitați și a venit după ce a auzit din presă despre simpozion. Și, ca să fie bomboana pe colivă, doamna juristă de care am pomenit a adăugat: noi colaborăm foarte bine cu partidele democratice și mai ales cu cele care au dus România, cuvintele noastre, "în fundul prăpastiei".

Și acum să le luăm la rând. De unde până unde, ambasadele Uniunii Europene, în cor, i-au dat mandatul doamnei Haberzach? Domnia sa nu cunoaște alfabetul elementar diplomatic, nu știe că o ambasadă este reprezentată, în țara acreditată, numai de șeful ambasadei sau de purtătorul de cuvânt abilitat. Cât despre fundațiile europene din România, au căzut chiar toate de acord s-o aibă ca port-parole pe domnia sa? Chiar nu i-a șoptit nimeni la ureche că Partidul România Mare este un partid parlamentar și, din întâmplare și spre mâhnirea multora, este a doua forță, ca număr, în România? Cât despre invitația de a părăsi sala, poate a făcut-o când eu traversam Dunărea! De ce domnia sa nu a avut curajul să mi-o spună în față, dacă tot ne aflăm și chiar afirmăm că suntem seduși de democrație? În ceea ce privește împotrivirea sa de a participa la simpozion, ar fi bine să se pună de acord cu celălalt organizator care afirma că eu nu m-am aflat pe lista de invitați și, din întâmplare, auzind din presă, m-a dus vântul la Neptun, ca să fac parte din cei care au avut comunicări.

Pe cât de multe minciuni, pe atât de mare nesăbuința: cum poate să-și imagineze doamna Haberzach că ar putea da afară dintr-o sesiune de comunicări științifice pe un luptător din rezistența armată antibolșevică și vicepreședinte al Fundației luptătorilor din rezistența armată anticomunistă din România și umil director al unui institut al Academiei Române?! Poate că domnia sa nu a înțeles poporul român, în demnitatea care i-a mai rămas.

Am, aici, poate și un îndemn cu semn de întrebare: oare Ministerul Public nu se poate autosesiza, atunci când este insultat un cetățean de rând al României?

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Ciuceanu.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 2:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro