Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 8, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 08-11-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 8, 2001

Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Ședința a început la ora 9,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi, anunțându-vă că din cei 345 de deputați, care alcătuiesc Camera, și-au înregistrat prezența 246, fiind absenți 99, din care 28 participă la alte acțiuni parlamentare.

Ați fost anunțați de modificarea care a intervenit în ordinea de zi de astăzi, de către Comitetul ordinii de zi, aprobată, respectiv începerea ședinței cu exprimarea votului final asupra proiectelor de legi dezbătute săptămâna asta și nevotate și, în finalul ședinței, după dezbaterea proiectelor care sunt înscrise, desemnarea reprezentantului Camerei Deputaților în CNA. Pentru acest motiv, Comisia pentru cultură are aprobarea Comitetului ordinii de zi să definitiveze foarte repede raportul în urma audierii candidatului.

Înainte de a începe parcurgerea votului, să fiți de acord să adoptăm constituirea unor comisii de mediere.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control;

Prima vizează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control.

Sunt propuși domnii deputați Buzatu Dumitru, Tudoran Pavel, Andrei Ioan și Motoc Marian Adrian, de la grupul parlamentar PSD; Crișan Emil - PRM; Ivănescu Paula Maria - PD și Pop Napoleon - PNL.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Sunt propuși domnii deputați Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel - de la PSD; Buzea Valeriu și Miclea Ioan - PRM; Erdei Dolóckzi István - UDMR; Cerchez Metin - minorități.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi;

Următoarea comisie este cea de la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Sunt propuși domnii deputați: Gaspar Acsinte, Bercăroiu Victor, Grigoraș Neculai - PSD; Ionescu Daniel, Baban Ștefan - PRM; Videanu Adriean - PD; Nicolaescu Gheorghe-Eugen - PNL.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2001 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Ultima comisie de mediere - cea pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2001 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Sunt propuși domnii deputați: Gaspar Acsinte, Bercăroiu Victor, Grigoraș Neculai - PSD; Ionescu Daniel - PRM; Videanu Adriean - PD; Nicolaescu Gheorghe Eugen - PNL, și Winkler Iuliu - UDMR.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

   

Rog Comisia pentru cultură să ocupe locurile, iar, după exprimarea votului final, aveți aprobarea să vă duceți și să terminați raportul în urma audierii reprezentantului propus pentru CNA.

 
Supunerea la votul final:  

Trecem la votarea legilor înscrise pe ordinea de zi de astăzi.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, lege ce urmează a fi aprobată în condițiile art. 74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri, dasă sunt?

243 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia a propus respingerea ordonanței, ca urmare a votului exprimat la celălalt proiect.

Cine este pentru propunerea de respingere a ordonanței? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art. 74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246 de voturi.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenție (adoptat).

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, lege ce urmează a fi aprobată în condițiile art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246 de voturi.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.64/1991 (adoptarea propunerii de respingere).

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1991.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat respingerea acestei propuneri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților, lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246 de voturi.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice, lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2001 privind procedura somației de plată (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată; de asemenea, lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246.

  Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească (adoptată).

Propunerea legislativă pentru completarea Anexei nr.1 la Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art. 74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246.

  Proiectul de Lege privind aprobarea plăților restante pentru costurile de participare, pe perioada 1998-2001, la experimentele Centrului European pentru Cercetări Nucleare - CERN, de către Ministerul Educației și Cercetării (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea plăților restante pentru costurile de participare, pe perioada 1998-2001, la experimentele Centrului European pentru Cercetări Nucleare - CERN - de către Ministerul Educației și Cercetării, lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenționale cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității (adoptat).

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenționale cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale, lege încadrată în art. 74 alin.1 din Constituție, pentru a fi votată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protecția copilului (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecția copilului, lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art. 74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligațiilor către Regiile autonome și societățile/companiile naționale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanția statului (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligațiilor către regiile autonome și societățile sau companiile naționale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanția statului - lege ce urmează a fi adoptată în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 246.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamă și publicitate, precum și a majorărilor de întârziere aferente (adoptată propunerea de aprobare a ordonanței).

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamă și publicitate, precum și a majorărilor de întârziere aferente.

Comisia propune aprobarea acestei ordonanțe.

Cine este pentru acest proiect de lege care urmează a fi adoptat în condițiile art. 74 alin.1 din Constituție.

Stimați colegi,

Ca să nu existe o neînțelegere, proiectul de lege pe care vi-l supun votului este de respingere, astfel cum a fost votat de către Senat, iar noi, Camera, la dezbatere, la propunerea comisiei, susținem că această ordonanță trebuie aprobată.

Deci, supun votului dumneavoastră aprobarea ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 245 de voturi pentru, nici unul contra.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.78/2001 pentru modificarea Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei (restituit comisiei).  

Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectelor de legi care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Rog Comisia pentru cultură să ne aducă, într-un ceas, raportul în urma audierii candidatului.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei.

Comisia pentru industrie și servicii să ia locul cuvenit.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue ale României.  

Stimați colegi,

Pentru că nu a sosit încă reprezentantul Guvernului, trecem la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue a României.

Reprezentantul Guvernului.

Poftiți, domnule ministru.

Și Comisia juridică, domnul președinte Olteanu.

Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Ovidiu Ianculescu (secretar de stat, Ministerul Apelor și Protecției Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege inițiat de Ministerul Apelor și Protecției Mediului are ca obiect aducerea la zi a prevederilor Legii nr. 17/1990, comparativ cu prevederile legislației internaționale în domeniu, în special cu cele ale Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego, la 10 decembrie 1990, și ratificată de România prin Legea nr. 110 din 1996.

De asemenea, s-a urmărit preluarea noului text de lege, cu modificările de rigoare, bineînțeles, a prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 142 din 1986 privind instituirea zonei economice exclusive a României.

De asemenea, denumirea unor instituții modificate în lege a fost schimbată, ca de altfel și unele din atribuțiile acestora.

Astfel, prin înființarea Gărzii de Coastă, organism al Ministerului de Interne, a fost instituționalizată autoritatea specializată și abilitată pentru asigurarea suveranității statului în apele maritime interioare și în marea teritorială, precum și a drepturilor sale suverane și de jurisdicție în zona contiguă și în zona economică exclusivă.

Pentru stăvilirea fenomenelor contravenționale ce au luat amploare în ultimul timp în zona contiguă și în zona economică exclusivă, precum și pentru rezolvarea unor probleme apărute în aplicarea prevederilor actelor normative menționate, se impune de urgență corelarea și actualizarea acestora, cu atât mai mult cu cât urmările unor accidente în marea teritorială au ca efect distrugerea ecosistemelor maritime.

Față de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare și mării teritoriale și a zonei contigue a României, pe care-l supunem dezbaterii Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Olteanu, vă rog să vă prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică a examinat Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue a României și l-a aprobat cu câteva amendamente, un amendament de fond și amendamente redacționale.

Acest proiect de lege vi-l propune Comisia juridică să-l adoptați în forma pe care noi am adoptat-o.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectul de lege.

Vă rog să urmăriți textul acestuia și raportul Comisiei juridice.

La titlu, comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.I, pct.1, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.2, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.3, vă rog să urmăriți amendamentul nr.1 al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.1 al Comisiei juridice? Nu aveți.

Votat amendamentul în unanimitate și, în consecință, pct.3 din lege va avea formularea rezultată din votarea amendamentului.

La pct.4, cu privire la introducerea Capitolul II1, dacă la art.71 și 72, aveți vreo obiecțiune? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Pentru art.73 și 74 din pct.4, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.75, vă rog să urmăriți în raport amendamentul nr.2.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.2? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul nr.2 și, în consecință, noua alcătuire a art.75.

Art.76, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Art.77, 78, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

La pct.5, al art.I, vă rog să urmăriți amendamentul nr.3, pe care-l găsiți la pag.5.

Comisia propune reformularea lit.f) și a lit.h).

Dacă aveți obiecțiuni la cele două litere, astfel cum au fost amendate de comisie? Nu aveți.

Votat în unanimitate amendamentul și, deci, noua formulare a celor două litere.

Pentru lit.g) și lit.i), de la pct.5, comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.6, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct.7 și pct.8, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.9 și pct.10, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.11, vă rog să urmăriți amendamentul nr.4 de la pag.5.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.4? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Și, în consecință, pct.11 de la art.I se modifică în mod corespunzător.

Pct.12, dacă aveți obiecțiuni?

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Pct.13 și pct.14, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.15, cel cu privire la introducerea art.291- 294, urmăriți amendamentul nr.5 de la pag.6.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.5? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În consecință, art.291, inclusiv lit.a), va avea alcătuirea rezultată din votul amendamentului nr.5.

Pentru pct.15, cu privire la art.291, celelalte litere, b), c), d), e), comisia nu le-a amendat.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.292, art.293, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.294, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.16, cu privire la art.30.

Urmăriți amendamentul nr.6, ultimul, de la pag.7.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.6? Nu aveți.

Votat în unanimitate, și, în consecință, art.30 va avea alcătuirea rezultată din votul exprimat de dumneavoastră.

Pct.17 și pct.18, dacă aveți obiecțiuni?

Comisia nu a avut amendamente.

Votate în unanimitate.

Pct.19, pct.20.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Pct.21, pct.22.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Pct. 23, 24, 25.

Dacă aveți obiecțiuni?

Comisia nu a avut.

Nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate.

Pct.26, 27, 28, 29.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Comisia nu a avut amendamente, deci se consideră votat în unanimitate.

Pct.30 și pct.31 de la art.I.

Nu aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

La art.II, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.III. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La anexă, ce cuprinde coordonatele geografice.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textele proiectului de lege.

Să aveți în vedere că este vorba de o lege cu caracter organic, pentru care sunt aplicabile la vot prevederile art. 74 alin.1 din Constituție.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 246 de deputați prezenți.

Reluăm ordinea de zi anunțată, pentru că a venit și reprezentantul Ministerului Industriilor.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.78/2001 pentru modificarea Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei (restituit comisiei).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei.

Aveți cuvântul, domnule ministru Mouha.

Comisia de industrie și servicii să-și ocupe locul.

   

Domnul Romulus-Ion Mouha:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea nr. 199 din anul 2000, România a făcut un pas înainte în domeniul utilizării eficiente a energiei.

Viața însă merge înainte, necesitățile obiective, logice, de armonizare a legislației românești cu aquisul comunitar a impus, însă, între timp, o serie de modificări.

Prin această ordonanță, se prevăd o serie de modificări, în acord cu aquisul comunitar, fără a se distorsiona spiritul legii.

Aș dori să spun faptul că această ordonanță a fost discutată de către Comisia de industrie și servicii împreună cu noi. S-au adus o serie de amendamente cu care noi, în calitate de inițiator, suntem întru totul de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru industrie și servicii.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia de industrie și servicii a analizat și dezbătut acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, care proiect este destul de proaspăt, emis din 4 septembrie, a aprobat o serie de amendamente pe care le supune atenției Camerei și, vă rugăm, domnule președinte, să supuneți dezbaterii Camerei și aprobării acest raport făcut de către comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Urmăriți, vă rog, cu atenție raportul comisiei.

La titlul legii de aprobare a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, vă rog să urmăriți amendamentul nr.2.

Comisia propune de fapt completarea textului cu precizarea consecinței amendării ordonanței și, deci se adaugă formularea "se aprobă cu următoarele modificări și completări".

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2? Nu, votat în unanimitate și, în consecință, art.I va avea alcătuirea rezultată.

La titlul ordonanței, comisia n-a avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

Art. unic, preambul, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.2 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.3, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.4 al ordonanței, mai exact la pct.1 din ordonanță, inițiatorul a propus abrogarea art.4. Comisia propune, prin amendamentul 12, menținerea art.4. Dacă sunteți de acord cu amendamentul comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4 al ordonanței nu se abrogă și, în consecință, pct.1 din ordonanță se elimină.

Titlul Capitolului III din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.5 al legii. Urmăriți, vă rog pct.2 din ordonanță, unde inițiatorul a modificat art.5 din lege. Comisia ne propune prin amendamentul 14 păstrarea textului ordonanței.

Pct.2 al ordonanței, cel cu privire la modificarea art.5, comisia propune menținerea acestui text.

Domnul Leonăchescu are o intervenție. Poftiți.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propun o îmbunătățire a redactării. Aici este menționat următorul lucru: "și autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 20 000 de locuitori." Populație mai mare e un termen nefericit. Eu vă propun să înlocuim "o populație mai mare" cu un singur cuvânt "peste" și în final ar suna în felul următor această ultimă parte: "și autoritățile administrației publice locale din localitățile cu peste 20 000 de locuitori..."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să-și spună punctul de vedere.

Stimați colegi,

Deci la art.5 e vorba de pct. 2 din ordonanță. Ați receptat propunerea domnului secretar Leonăchescu cu care a fost de acord și inițiatorul și comisia și supun votului dumneavoastră noul text al art.5 în această reformulare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Celelalte texte ale art.5 de la pct.2 rămân așadar nemodificate.

Stimați colegi, vă rog să urmăriți atent raportul, comisia a inclus și textele din lege asupra cărora nu s-a intervenit prin legea de modificare. Pe acelea nu le mai pun în discuție, pentru că noi dezbatem practic o ordonanță, nu textul legii de bază care a fost modificat. Deci pentru a nu vă încurca în toate textele care sunt cuprinse în raport, în continuare mergem la pct.3 din ordonanță, cel cu privire la art.7. comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate pct.3, deci art.7 în acea alcătuire.

La pct.4, de asemenea, care se referă la standardele de eficiență. Aici la pct.4 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Textul Capitolului IV, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.4 art.8, dacă aveți obiecțiuni, comisia propune menținerea acestui text.

Domnul Leonăchescu dorește să intervină.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Art.8 în redactarea propusă de comisie, după textul ordonanței, este neomogen. Iată, "Agenția Română pentru Conservarea Energiei este organ de specialitate care are personalitate juridică, autonomie funcțională, organizatorică și financiară". De acord, dar urmează drama: "aflat în subordinea Ministerului Industriei și Resurselor", deci nu mai are autonomie, "cu finanțare din venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat", nu are nici autonomie financiară integrală. Trebuie îmbunătățită redactarea. Trebuie omogenizat textul. sau este o agenție independentă sau este o structură a Ministerului Industriei și Resurselor și eu mă întreb dacă ministerul, cândva, nu va crea și o altă agenție sau o altă structură și atunci nu are sens să menționez în textele acestea o structură subordonată ministerului ci trebuie să citesc numai ministerul. Nu am soluția, dar semnalez că sunt lucruri în neregulă din punct de vedere al omogenității și al subordonării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul ministerului?

 
   

Domnul Romulus Moucha:

Domnule președinte,

Din punctul nostru de vedere, deci din punctul de vedere al Ministerului Industriei și Resurselor, considerăm că textul este foarte clar și că nu mai trebuie altfel interpretat.

Această agenție ARCE – Agenția Română pentru Conservarea Energiei este un organ de specialitate, practic al executivului României și este normal să se afle în subordinea Ministerului Industriei și Resurselor, nu avem în intenție să creăm o altă structură, așa după cum a afirmat domnul deputat, considerăm că această structură este foarte bine conturată în felul în care este conturată în textul ordonanței, mult mai bine decât în textul legii inițiale și v-aș ruga ca să rămână în această formulă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei? Da.

Stimați colegi,

La pct. 4 al ordonanței în privința art.8 pe care îl aveți în fața dumneavoastră, comisia a propus păstrarea textului din ordonanță, ați audiat propunerea colegului nostru.

Supun votului dumneavoastră art.8 în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 3 voturi împotrivă, s-a adoptat textul art.8 din formularea ordonanței.

La art.9, comisia nu a avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.5 al ordonanței în privința titlului capitolului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.10, vă rog să urmăriți amendamentul 26, de fapt, comisia înlocuiește "la propunerea agenției…" cu "Ministerul Industriei și Resurselor". Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 26? Nu aveți. Votat în unanimitate.

În consecință, partea întîi a art.10, alin.1 se reformulează potrivit amendamentului 26. Pentru art.10 alin.2 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.10 alin.3 urmăriți, vă rog, amendamentul 28.

Domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am propus o reformulare a textului, deoarece textul ordonanței este în partea lui finală incomplet și nenecesar. Intră în detalii care nu țin de textul legii, ci țin de cercetarea științifică, mai ales. Am purtat această discuție cândva la acest microfon; am semnalat faptul că în șirul acestor coeficienți lipsesc mulți. De exemplu, coeficientul de permeabilitate la aer care mărește cu 30 până la 300% pierderile de căldură. Deci era mult mai bine de înlocuit partea finală cu acești doi coeficienți, până la urmă, cu un termen mai general: "reabilitarea termică a construcțiilor". Eu vă propun această formulare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, comisia același lucru ne-a propus.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Tocmai, voiam să-mi susțin amendamentul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A, bun.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Dar comisia aici, în textul pe care eu îl am, nu s-a pronunțat. Nu am la Capitolul IV nimic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

în actualul amendament 28 pentru art.3 sunteți de acord cu amendamentul și l-ați dezvoltat. Dacă aveți dumneavoastră alte obiecțiuni la amendamentul 28? Nu. Votat în unanimitate.

În consecință, a fost adoptat amendamentul 28 și noua alcătuire a alin.3 art.10.

La alin.4, vă rog să urmăriți amendamentul 29. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 29? Nu aveți, a fost adoptat amendamentul 29 și, în consecință, art.10 alin.4 va avea alcătuirea rezultată.

Pentru art.11 n-a avut obiecțiuni comisia. Dacă aveți dumneavoastră ? Nu. Votat în unanimitate.

La art.12, de asemenea, nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate.

Cu privire la pct.6, preambul, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

Revenim la pct.6 al ordonanței de modificare a legii cu privire la art.13, deci prin textul ordonanței se propune ca acest articol să aibă 2 litere la alin.1 și alin.2. Comisia ne propune prin amendamentul nr.34 abrogarea art.13 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament?

Un comentariu, domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Nu pun în discuție textul, ci numai faptul că la coloana III la început se scrie: amendamente propuse și acceptate de comisie, iar la următoarele 6 poziții apar, după soluție, și raportorii. Este pentru prima dată când într-un asemenea raport se menționează că raportorii reprezintă ceva distinct de comisie. Aș vrea o explicație pe această temă. Pe această pagină, pozițiile:34, 35, 36, 37 și poz.38 din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să dea o explicație cu privire la această întrebare.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că aș putea să consider ca o eroare materială trecerea de fiecare dată sub textul amendamentului raportorii, deoarece există un grup de raportori care au discutat înainte de a prezenta comisiei și au propus aceste amendamente, în general, aceștia sunt trecuți la finalul raportului ca să se regăseas~că ca activitate și nu mai trebuiau într-adevăr reașezați sub acest generic de raportori după fiecare amendament, pentru că raportul se referă la amendamentele admise de comisie. Deci acum intrăm sub incidența aprobării la nivel de comisie și nu la nivel de raportor. Deci raportorii au făcut într-adevăr aceste amendamente, ei se regăsesc, nu trebuiau în continuare scriși acolo. Este o observație corectă și să o remediem să nu se mai repete la nivelul acestei comisii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 34? Nu sunt. Votat în unanimitate. În consecință, textul art.13 alin.1 se abrogă.

domnule Bivolaru, v-aș ruga să-mi oferiți următoarea explicație. La pct.6 textul ordonanței sună așa: "art.16 dn lege devine art.13". Dumneavoastră propuneți abrogarea lui 13 sau a lui 16?

la pct.6 ați propus abrogarea art.13 alin.1, ați propus și abrogarea lui 13 alin.2?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu scuzele de rigoare, vă rugăm să acceptați să restituim raportul la comisie pentru a-l face mai corect, mai coerent și profesionist. Se pare că s-au strecurat niște proceduri care nu sunt tocmai conforme cu ceea ce dorim. Deci, cu scuzele de rigoare să aprobați, domnule președinte, restituirea la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă mulțumesc pentru această propunere, pentru că era greu de urmărit în continuare proiectul.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Rog comisia să refacă raportul și să se refere la punctele din ordonanța de modificare, să nu ia în dezbatere toate textele legii de bază.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare Sucursalei ROMAG-PROD din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare.  

Următorul proiect, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare sucursalei RomaG prod din cadrul Regiei autonome pentru activități nucleare.

Domnule Moucha, vă rog să-l prezentați.

   

Domnul Romulus Mouha:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

România produce apă grea, după cum știm de o excepțional de bună calitate și în cantități semnificative. Se pune problema astăzi, cu foarte mare acuitate, că această apă grea să deservească, în continuare, reactorul nr.1, dar, în special, pentru reactorul nr.2 care, așa după cum cunoaștem, urmează să intre în operații de finalizare. Unul din ingredientele, ca să spun așa, de bază ale producției de apă grea este hidrogenul sulfurat. Acest gaz este deosebit de coroziv și de nociv în același timp și, din acest motiv, este absolut necesar ca procesul tehnologic în care hidrogenul sulfurat este implicat, așa după cum spuneam, în realizarea producției apei grele, să poată să fie supravegheat, să poată să fie monitorizat în condiții bune, atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru procesul tehnologic în sine. Pentru aceste considerente este necesar ca în instalațiile de producere a apei grele să existe o serie de elemente care sunt din import, de foarte înaltă tehnicitate și care, în același timp, prin montajul lor, garantează monitorizarea și producția în condiții corespunzătoare.

textul ordonanței pe care îl discutăm în momentul de față și pe care vă rugăm să-l aprobați prevede ca utilajele respective să fie aduse în țară fără plata texelor vamale. Prin aceasta prețul de cost al apei grele ar rămâne în limitele normale și în același timp s-ar asigura, așa după cum spuneam la începutul intervenției mele, derularea în condiții bune a procesului tehnologic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget. Domnule deputat Grigoraș, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare Sucursalei ROMAG-PROD din cadrul Regiei autonome pentru activități nucleare, a întocmit raport favorabil și propune plenului dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat.

Facem mențiunea că suntem în prezența unei legi ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textului acestui proiect.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Textul art.unic dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanță. Titlul ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Textul art.unic. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege și textul Ordonanței Guvernului nr.55/2001, supun acest proiect de lege cu caracter ordinar votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

S-a aprobat în unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.  

Trecem în continuare la proiectul înscris la nr.crt.33 – proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Rog reprezentantul Ministerului Justiției să prezinte acest proiect.

Domnule secretar de stat Ivanov, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

De la adoptarea sa și până în prezent, Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost supusă mai multor intervenții legislative datorate dinamicii normelor procedurale care a implicat în mod necesar modificări ale modalităților de timbrare în cazul diverselor cereri și tipuri de acțiuni în justiție.

Prezenta ordonanță a Guvernului pe care v-o solicităm să o aprobați printr-o lege privește, de asemenea, o modificare a Legii 146/1997, respectiv, mai multe modificări care sunt datorate unor intervenții legislative care au survenit în ultimul timp în legislația civilă. printre acestea enumăr: procedura somației de plată care acordă posibilitatea creditorilor să obțină un titlu executor într-un timp rapid și fără multe formalități însă cu respectarea drepturilor persoanelor implicate în această procedură; modificarea Legii 188/2000 privind executorii judecătorești care, de asemenea, a impus o serie de modificări ale Legii 146/1997, cât și ca urmare a modificărilor suferite de către Codul de procedură civilă prin Ordonanța de urgență nr.138/2000 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2001.

O noutate importantă a acestei ordonanțe este că a abrogat scutirea de taxă de timbru a cererilor privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daune morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane și a abrogat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.53/2000 pentru unele măsuri privind soluționarea cererilor referitoare la acordarea despăgubirilor pentru daune morale, renunțându-se la plata cauțiunii.

Ca urmare, cererile de acest tip vor fi în continuare supuse la fel ca și pentru ceilalți participanți justițiabili prevederilor Legii 146/1997.

Pentru aceste considerente, doamnelor și domnilor deputați, vă rugăm respectuoas să aprobați prin votul dumneavoastră ordonanța Guvernului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Ionel Olteanu, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/2001 pentru modificarea și completarea Legii 146/1997 privind taxele funciare de timbru și l-a adoptat în unanimitate, constatând că dispozițiile adoptate sunt oportune și răspund unor cerințe actuale de îmbunătățire a cadrului legislativ și facilitează accesul liber al cetățenilor la actul de justiție, prin stabilirea unor taxe modice.

Totodată, s-a constatat că proiectul de lege actualizează cuantumul taxelor de timbru.

Prin urmare, noi vă propunem adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată și care este și forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă mai dorește cineva să intervină în dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Textul art.unic ce cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței nr.34/2001. Dacă aveți obiecții. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.I, pct.1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.3 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Pct.4. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Pct.5 și 6. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votate în unanimitate.

La art.II dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.III dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege și textul Ordonanței Guvernului nr.34/2001, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege cu caracter ordinar pentru care este suficient, potrivit art.74 alin.2 din Constituție, votul majorității simple a celor prezenți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

În unanimitatea celor prezenți s-a aprobat proiectul de lege.

Trecem în continuare la următorul proiect, nu înainte de a ruga șefii grupurilor parlamentare să anunțe colegii despre faptul că la ora 12 va avea loc votul asupra desemnării reprezentantului Camerei în C.N.A., vot pe liste și, deci, cu apel nominal. Rugați colegii să nu plece din sală pentru că altminteri vor apărea absenți.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind grațierea unor pedepse.  

La pct.34 avem proiectul de Lege privind grațierea unor pedepse.

Domnule Ivanov, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Grațierea este un act de clemență prin care Puterea renunță pentru anumite considerente la executarea unor pedepse definitive pronunțată de instanțele judecătorești pentru considerente de ordin politic și social.

Pentru înfăptuirea unei corecte politici penale, proiectul de lege pe care vi-l propunem privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni contravenționale, oferă posibilitatea pedepselor condamnate care au săvârșit infracțiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat și care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemența judecătorului în sensul grațierii pedepselor aplicate de instanțele judecătorești.

Potrivit proiectului, se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani dacă cei condamnați nu sunt recidiviști și dacă nu au săvârșit infracțiuni care nu fac parte din cele exceptate expres în lista anexă la proiectul de lege.

De dispozițiile grațierii beneficiază și cei care execută pedeapsa la locul de muncă, cei sancționați cu închisoarea contravențională, precum și minorii împotriva cărora s-au luat măsuri educative.

Pe lângă considerentele de politică penală și socială, grațierea, ca mijloc de individualizare a pedepsei, contribuie la reducerea numărului persoanelor condamnate cae vor rămâne pe mai departe în penitenciare, situație care influențează în mod pozitiv procesul de instruire și educare al acestora.

În prezent, în unitățile din sistemul penitenciar este depășită capacitatea legală de cazare, în medie, cu peste 40%, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. Pentru diminuarea supraaglomerării unităților din sistemul penitenciar și a implicațiilor acesteia, în vederea realizării programelor de reabilitare a comportamentului deținuților și de pregătirea lor pentru reintegrare precum și pentru creearea posibilităților de aplicare strictă a regimurilor diferențiate în raport cu natura infracțiunilor, situația juridică, durata pedepselor, starea de recidivă, conduita și vârsta condamnaților, starea de sănătate și altele, se justifică punerea în libertate a acelor deținuți care au fost condamnați pentru fapte cu un pericol social redus.

Pentru aceste motive, vă rugăm să adoptați acest proiect de lege care este absolut necesar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Olteanu, aveți cuvântul să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a adoptat cu majoritate de voturi proiectul Legii privind grațierea unor pedepse, proiect care v-a fost distribuit.

La discutarea articolelor asupra cărora s-au făcut amendamente, au fost prezenți reprezentanții Ministerului Justiției, s-a avut în vedere argumentele autorilor amendamentelor respective. În cursul dezbaterilor, unele amendamente au fost retrase de către inițiatorii acestora, așa cum figurează în raportul distribuit dumneavoastră.

După dezbateri, cu majoritate de voturi, s-a hotărât ca proiectul de lege privind grațierea unor pedepse să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele admise, astfel cum rezultă din anexa nr.1 și cu amendamentele respinse, astfel cum rezultă din anexa nr.2, anexe care fac parte din prezentul raport. Este indiscutabil că grațierea este o măsură de politică penală, așa cum s-a spus, în raport de dispozițiile și normele la care România la care a aderat, normele europene care sunt standarde în materie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri.

Domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul. Vă mulțumesc că n-ați venit cu toată jurisprudența care o aveați pe masă, că ne-ați fi impreisonat și speriat în același timp.

 
   

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Nu vreau să vă impresionez prin jurisprudența pe care o am pe masă pentru că aceasta, evident, aparține altora. Vreau să vă impresionez prin ceea ce vă spun acum.

Ne aflăm în fața unui proiect de lege de o anume gravitate și importanță, mai ales în actuala conjunctură care definește statutul cetățeanului în raport de stat. Este un proiect de lege care-și are importanța sa pentru că, în afară de impactul direct material, constând în faptul fizic al eliberării unor persoane sau neexecutarea pedepselor de către altele, va avea un impact psihic și social asupra populației țării. Și, din acest punct de vedere, Guvernul vă transmite următorul semnal: în condițiile în care siguranța cetățeanului este sub cotele admisibile, noi înțelegem să facem un act de clemență cu privire la cei care au atentat la siguranța cetățeanului.

Guvernul vă transmite următorul semnal: în condițiile în care raporturile interumane ajung la încordări care escaladează limita penalului, noi înțelegem să-i iertăm pe cei care au escaladat acest lucru. Și, finalmente, Guvernul vă transmite următorul semnal prin cifrele care se regăsesc în expunerea de motive. Câteva mii de infractori se vor afla pe străzile Bucureștiului și ale orașelor țării.

Trecând peste această expunee de motive, dacă-mi dați voie, permiteți-mi să mă refer și la o problemă pur tehnică, dacă vreți, sau teoretică care derivă din știința dreptului. Există o ramură a științei dreptului care se numește criminologie. Și, distinsa doamnă ministru al justiției, este una din cele mai avizate autoare în această materie. Și nu vrea să știe ceea ce a scris de atâtea ori pentru că, dați-mi voie să-l citez pe marele Arghezi, chiar în lipsa fiicei sale din incinta Parlamentului, "Una scriem și alta fumăm, domnilor!"

Ideea este că într-un moment de maximă recrudescență a fenomenului infracțional, nu se pot da asemenea acte de clemență ca cea a grațierii. Există vreo împrejurare care să justifice acest lucru? Expunerea de motive a Ministerului Justiției, dacă o citiți cu atenție și răspundeți propriilor dumneavoastră întrebări, vă lămurește exact de ce nu trebuie admis acest proiect de lege acum. Spune Ministerul Justiției că "În prezent, unitățile din sistemul penitenciar este depășit de capacitatea persoanelor care execută pedepse." Păi, iertați-mă! Și atunci las în libertate câteva mii de infractori sau nu pedepsesc niște infractori potențiali ca să acopăr incapacitatea administrativă a Ministerului Justiției de a gestiona corect administrarea instituțiilor de penitenciar, pentru că și aceasta este o problemă și o să v-o supun atenției domniilor voastre; există la ora actuală penitenciare de lux în care un deținut stă într-o celulă cu două televizoare și alte penitenciare ca într-o baracă cu două paturi unde stau 20 de oameni. Dar grațierea nu are ca scop ca să acopere această incapacitate administrativă managerială, cum se spune.

În al doilea rând, se spune că este vorba despre niște infracțiuni mai mărunte, de o periculozitate socială mai mică, și aici sunt niște oameni care au suferit niște pedepse mari. pentru furtul unei bucăți de pâine s-au dat pedepse de luni și de ani închisoare. Este adevărat, domnilor!

Dar de ce Parlamentul, printr-o lege de grațiere, trebuie să acopere incapacitatea profesională a judecătorilor care n-au știut să individualizeze pedepsele? La ora actuală, din cele câteva mii pe care vrem să-i iertăm pentru că au săvârșit fapte ușoare, ce au făcut? Au bătut măr un vecin. De ce să mai stea la închisoare? Să iasă și să bată alt vecin. Nu se poate așa ceva!

Urmează să mai constatați, și acesta este al treilea lucru trist și închei cu el, pentru că vă fac și o propunere de principiu, se urmărește pe lângă considerente de politică penală pe care, evident, Guvernul nu le enunță în expunerea de motive, dar vi le-am enunțat eu ce înseamnă politică penală.

Se mai referă la influențarea pozitivă a procesului de instruire și reeducare a acestora. Aici este o problemă de principiu. S-a copiat modelul grațierilor ceaușiste care erau făcute din aceleași considerente: nu mai încap ăștia în pușcării, trebuie să-i scoatem acum pentru ca să nu fie nemulțumite familiile lor și așa mai departe.

Și se vorbește de procesul de integrare socială, fără ca să se dea în lege nici un element care să sprijine această integrare socială. Deci, îi scoatem din pușcării și-i lăsăm pe stradă.

Părerea mea pe care v-o supun atenției este că nu ar trebui să primim nici un proiect de lege privind grațierea dacă acesta nu are prevederi speciale cu privire la modalități concrete de integrare socială imediată a celor care au fost eliberați din penitenciare. Pentru că dacă Ministerul Justiției, prin expunerea de motive, nu se ocupă de siguranța cetățeanului, ci numai de golirea pușcăriilor, este de datoria noastră, a Parlamentului, să ne ocupăm de siguranța cetățeanului.

De aceea, de principiu, resping acest proiect de lege. De aceea, adaug și considerente teoretice, dar și de oportunitate în sprijinul ideii de respingere.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea deputaților P.R.M.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Szekely.

 
   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege trebuie să-l analizăm din cel puțin trei puncte de vedere, sub trei aspecte: unul politic, unul practic și unul din punct de vedere juridic profesional.

Din punct de vedere politic, trebuie să observăm că nu se impune aprobarea unui astfel de proiect de lege atâta timp cât în societatea noastră nu au existat mișcări sociale sau politice deosebite, nu există o stare excepțională care să motiveze un act de clemență din partea legislativului. În timp de pace, când societatea urmează un curs de dezvoltare normală și firească, nu vedem de ce legislativul trebuie să se amestece în problema justiției. De ce trebuie să facă inoperantă, chiar și parțial, o hotărâre judecătorească definitivă care s-a pronunțat în condiții de legalitate? Nu înțelegem ce fel de semnal dorim să transmitem societății românești spunând infractorilor că nu contează ce a hotărât justiția, nu contează care au fost motivele pentru care au fost condamnați. Noi, legislativul, venim și eliberăm sau cel puțin facem inoperantă partea de executare a pedepsei, a hotărârii judecătorești de condamnare definitivă. Credem că printr-un asemenea act, din punct de vedere politic nu respectăm separația puerilor în stat și un astfel de demers legislativ reprezintă un amestec în treburile interne ale justiției.

Sub aspect practic însă, trebuie să observăm că acest proiect de lege satisface o cerință reală, și anume: într-adevăr, locurile de detenție sunt supraaglomerate, într-adevăr, infractorii care au săvârșit fapte de o periculozitate socială redusă și care sunt cel mai în pericol într-un asemenea loc de detenție, cînd se formează o carieră de infractori, este într-adevăr justificat ca Guvernul să intervină sau Parlamentul să intervină și să elibereze pe acei oameni care ei înșiși sunt vulnerabili într-un asemenea loc de detenție unde nu există condiții pentru reeducarea lor. Din acest punct de vedere găsim demersul Guvernului justificat.

Sub aspect juridic profesional, cred că proiectul de lege este un exemplu în ceea ce privește elaborarea unui act normativ care să respecte toate canoanele și toate cerințele legislative și proiectul de lege a fost îmbunătățit în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Deci, sub acest aspect, credem că am avut în vedere absolut toate necesitățile obiective care se impun odată cu adoptarea unui astfel de act normativ.

De aceea, Grupul parlamentar U.D.M.R. a fost împărțit atunci când a trebuit să se pronunțe asupra acestui proiect de lege pentru că au existat motive atât pentru adoptarea proiectului de lege, cât și împotriva acestuia, depinde din ce punct de vedere am examinat acest proiect de lege. De aceea, nu vom vota unitar, fiecare deputat va avea libertatea să voteze după cum îi dictează conștiința și după valorile pe care le consideră prioritare în această problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva din reprezentanții grupurilor parlamentare să mai ia cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu, președintele Comisiei juridice.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că de la această tribună, în condițiile în care există un proiect de lege care sensibilizează opinia publică, putem face un efort de vizibilitate în direcția, în sensul criticării unor aspecte de principiu.

Dincolo de această afirmație, aș dori să trec în revistă aspectele critice care au fost invocate aici și să încep cu aglomerarea carcerală, aglomerare carcerală sesizată de Consiliul Europei în România încă de la aderarea României la această organizație a drepturilor omului, așa cum este denumită, a fost și a rămas o problemă.

Amintiți-vă, stimați colegi, mulți dintre dumneavoastră ați fost parlamentari și în legislaturile trecute, că în materie de politică penală în 1996 s-au mărit pedepsele. În acest an am adoptat sau este în curs de adoptare un alt proiect de lege privind mărirea pedepselor. Este vorba de capacitatea de reacție a societății la fenomenul infracțional.

Totuși, este bine să conștientizăm că politica penală nu se reduce la aspectul sancționator. Politica penală presupune un complex de măsuri, printre care măsura grațierii figurează desigur.

Sigur că societatea trebuie să-și asume anumite riscuri, riscuri care trebuie asumate, de asemenea, cu o anumită măsură.

Or, din această perspectivă amintesc celor care critică acest proiect de lege că, recent, la Comisia juridică, am adoptat Proiectul de Lege privind reintegrarea socială a infractorilor, proiect de lege care presupune consolidarea capacității de reacție a societății la fenomenul infracțional și am adoptat această lege mai înainte de a supune dezbaterii Proiectul de Lege privind grațierea, tocmai pentru că întâi am considerat că este nevoie de dotarea societății cu mijloacele adecvate de reacție și după aceea de adoptare a acestui proiect de lege privind grațierea.

Dați-mi voie să vă dau un singur exemplu. Stimați colegi, potrivit evidențelor incontestabile ale Direcției generale a penitenciarelor în 1997, din 2200 de infractori condamnați, eliberați prin acel decret de grațiere, prin acel proiect de lege privind grațierea, din 2200 de condamnați doar 180 s-au reîntors în penitenciare. Este vorba de acel risc asumat, este vorba desigur de corectarea măsurilor de reacție a societății.

Se pune problema ce facem în condițiile acestea – și nu este vorba doar de o guvernare sau alta, este vorba de capacitatea reacției, capacitatea societății, în primul rând economică, de a construi noi stabilimente penitenciare. Sporim pedepsele la infinit și asigurăm ce eficiență, în legătură cu actul de sancționare a unor fapte penale.

Din această perspectivă eu cred că legea de față este extrem de riguroasă, prin aceea că pedepsele care sunt grațiate sunt pedepse care privesc infracțiuni cu un pericol social redus, deci s-a avut grijă ca aceste fapte să nu fie fapte cu pericol social sporit.

Priviți în raportul la acest proiect de lege și veți vedea că acest proiect de lege cuprinde mai multe excepții decât instituie regula respectivă. Or, și din această perspectivă cred că este o măsură riguroasă, o măsură care, repet, este în raport de fenomenul actual.

Pe de altă parte, obligațiile asumate de România pe plan european și nu numai se presupun a fi îndeplinite cu onestitate, pentru că credibilitatea țării depinde de aceasta.

Or, în perspectiva în care raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii din 1997 a fost publicat și a avut consecințe recunoscute, avem în vedere noua vizită a experților CEPT din chiar această toamnă, cu rezultatele care vor fi probabil publicate.

Este normal să luăm anumite măsuri care să fie dublate de alte măsuri privind siguranța cetățeanului.

Dacă distinsul meu coleg ar fi fost într-adevăr preocupat de acest aspect esențial în orice societate democratică, ar fi amintit cu siguranță proiectul de lege pe care îl dezbatem în momentul de față la Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, tocmai privind consolidarea măsurilor de siguranță a cetățeanului.

Deci, pe de o parte politica penală a acestui guvern este coerentă, iar pe de altă parte, o spun cu toată convingerea – și fiți și dumneavoastră convinși de aceasta – este o politică penală responsabilă. Pentru că s-au adoptat măsurile privind reintegrarea socială a infractorilor care urmează a fi puși în libertate, infractori privind pedepse și fapte minore, iar pe de altă parte este vorba de consolidarea acestor măsuri privind siguranța cetățeanului.

Închei prin a spune, cu toată convingerea, că personal cred că acest proiect de lege – și-mi asum toată răspunderea, convins fiind că voi fi criticat – acest proiect de lege trebuia să fie mai permisiv, pentru că nu ne putem permite între două rele decât să alegem răul cel mai mic. Or, din această perspectivă, cred că proiectul de lege în forma pe care v-o prezentăm este restrictiv, este rațional, este rezonabil și mai ales este dublat de măsuri de consolidare a siguranței cetățeanului, măsuri care, desigur, trebuie să fie suplimentate în continuare și vor fi. De aceea, vă rog, să votați proiectul de lege în forma pe care Comisia juridică v-o prezintă astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Ivanov. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Ministerul de Justiție împărtășește grijile cetățenilor referitoare la perspectiva ca o serie de persoane condamnate să fie eliberate din penitenciar înainte de expirarea duratei pedepselor ce le-au fost aplicate. Dar, totuși, acest act, acest proiect de lege a fost îndelung gândit și are o justificare solidă din punct de vedere științific și social.

Experiența acumulată în această materie, atât de țara noastră, cât și de țările europene, demonstrează că aproximativ 85% din cei care beneficiază de măsuri de acest gen nu mai comit o altă infracțiune și experiența pe care au trăit-o devine unică în viața lor.

Este firesc, spunem noi, ca societatea civilă, privită nu ca o castă, ci ca un tot din care facem parte cu toții, unii mai buni, alții mai puțin buni, să încerce să întindă o mână de ajutor celor care au căzut în greșeal㠖 și mă refer la cei care, așa cum arată statistica, au greșit o dat㠖 dar o dată ce li s-a întins această mână, nu mai cad în recidivă și nu se mai întorc niciodată în penitenciar.

S-a spus aici de către distinsul deputat Bolcaș că Guvernul, Ministerul de Justiție n-ar fi preocupat de siguranța cetățeanului.

Îmi pare rău, probabil că este o lacună în cunoștințele lui, eu îl stimez foarte mult pe domnul Bolcaș și îl respect, îl cunosc de multă vreme, este un foarte bun avocat, dar pe rolul Comisiei juridice a acestei camere se află în aceste zile tocmai un proiect care vizează modificarea Codului Penal și de Procedură Penală care poartă un subtitlu intitulat "Siguranța cetățeanului" și prin acest proiect care a trecut, vă informez, prin Senat și prin Comisia juridică a Senatului, prin acest proiect se urmărește tocmai ca siguranța cetățeanului, obiectiv primordial al politicii Guvernului, să fie cât mai bine ocrotită.

Pe de altă parte, vreau să vă informez, doamnelor și domnilor deputați, că Ministerul Justiției, intuind această preocupare a societății civile cu privire la posibilele neplăceri care ar fi consecința acestui proiect de act normativ pe care astăzi dumneavoastră urmează să-l votați, a organizat foarte bine perspectiva care urmează, aceea care vizează reinserția în societate a celor care ar beneficia de prevederile acestui act. Și am în față un ordin semnat de doamna ministru Rodica Stănoiu, care detaliază un plan de măsuri pentru aplicarea prevederilor acestei legi, în perspectiva în care el va fi votat de domniile dumneavoastră. Ordinul este foarte amplu, dar știu că timpul dumneavoastră este prețios și aș dori cât mai succint, dar totuși trebuie să vă aduc la cunoștință o serie de prevederi care mie mi se par foarte importante și de natură să liniștească pe cetățeni că Guvernul și Ministerul Justiției supraveghează și se preocupă în mod deosebit de aspectele care ar face obiectul grijilor cetățenilor și societății civile.

Astfel, s-au constituit în fiecare penitenciar comisii care vor examina dosarele deținuților, s-a redactat și s-a tipărit un ghid de informare pentru persoanele care se eliberează din detenție, care va conține toate informațiile utile în momentul eliberării și pentru perioada imediat următoare, document care va fi înmânat fiecărei persoane. Acest ghid va conține toate adresele utile unde se poate adresa să găsească un loc de muncă, unde se poate adresa să găsească un sprijin, dacă cumva respectiva persoană se va afla în dificultate. Pentru că nu e ușor să ieși dintr-un asemenea mediu, unde ai fost rupt de societate și să intri ca și cum ai lipsit doar o singură zi.

Se fac intervenții scrise și vor fi avertizate, atât la centru, cât și în teritoriu, Agenția Națională pentru formarea și ocuparea forței de muncă, Ministerul educației și cercetării, pentru asigurarea școlarizării celor care sunt susceptibili să beneficieze de aceste forme, Ministerul administrației publice, pentru constituirea unor comisii de reintegrare socială la diverse niveluri administrative, Ministerul apărării naționale, pentru încorporarea celor care urmează să satisfacă serviciul militar, organizațiile neguvernamentale care conlucrează în acest sector de activitate, patriarhia, cu tot sistemul național.

Punerea în libertate a deținuților va fi comunicată tuturor factorilor interesați, deci, instanțe, parchete, inclusiv poliție.

În cazul minorilor vor fi anunțați părinți, pentru ca să vină să-i preia de la poarta unităților respective de detenție. Li se va pune la dispoziție un echipament – măsură pentru prima oară aplicată în România – un echipament, haine civile, pentru că mulți dintre ei au venit la penitenciare cu niște haine într-o stare mai proastă; trebuie să li se dea niște haine decente, trebuie să li se dea un pachet de mâncare și li se va da, niște bani, în afară de banii care li se datorează pentru munca pe care au prestat-o acolo. Deci, ca omul, în momentul în care are o nevoie, îi este foame, îi este sete, să nu trebuiasă să fure ca să-și satisfacă aceste nevoi elementare.

Liberările vor fi eșalonate, să ne se plece în masă, să nu se plece în bloc... vă imaginați, se pot... Se vor lua măsuri de anunțare a familiilor și acestea sunt în mare unele dintre măsuri. Mai sunt încă foarte multe măsuri care, sperăm noi, că vor fi eficiente și nu vor crea neplăceri societății civile.

Vă mulțumesc și vă rugăm să aveți în vedere toate aceste considerente.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsul nostru coleg are dreptul la replică pentru a contesta aprecierile foarte favorabile pe care le-a făcut ministrul justiției la adresa dânsului. Acesta fiind sensul replicii. (Aplauze din partea PSD-ului).

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Evident că acesta este sensul. Domnul președinte intuiește foarte bine sensul discuțiilor.

Eu îi mulțumesc domnului ministru pentru toate precizările sale prin care mi-a dovedit că am dreptate.

Există, într-adevăr, foarte multe proiecte de legi privind integrarea socială și a considerat necesar să le menționeze.

Problema pe care am ridicat-o eu, dacă sunt așa de multe, de ce măcar un articol dintr-o lege de grațiere nu face trimitere expresă la un program de protecție socială pentru cei eliberați acum?

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea PRM-ului).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Solicită cuvântul și domnul deputat Bădoiu și având în vedere experiența lui de magistrat vă propun să i-l acordăm.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să nu mai folosească "societate civilă", că nu există și alt fel de societate!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Un antevorbitor făcea referire la împrejurarea că dacă se va adopta acest proiect de lege aceasta ar însemna, de fapt, un amestec al puterii în treburile magistraturii. Eroare totală. Și am să vă explic de ce.

În primul rând, prin Constituție se instituie instituția grațierii, inclusiv a amnistiei. Deci, iată, prin Legea fundamentală se vorbește de aceste două instituții, ceea ce de la sine este de înțeles că nu este vorba de un amestec al puterii în treburile justiției.

2) Aș vrea să vă amintesc că, chiar astăzi, ați votat, ați dat un vot final la un proiect de Lege privind modificarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității. Cu alte cuvinte, începem să ne aliniem la ceea ce se întâmplă în țările Europei occidentale, încercăm să nu mai aplicăm sancțiuni numai cu închisoare, tocmai în ideea reeducării prin muncă a acestor oameni care au încălcat legea.

Or, acest proiect de lege privind grațierea vine în întâmpinarea acestei politici și este, pe lângă toatea acestea, absolut necesar; vi s-a explicat de ce.

Și mai fac o precizare: să știți că este atât de restrictiv, încât mare lucru nu o să iasă din pușcării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă am creat precedentul, îi dăm cuvântul și domnului Tudor.

Poftiți.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă rog să fiți atenți puțin, pentru că mie mi se pare că această marotă a amestecului politicului în treburile justiției este folosită și când trebuie și când nu trebuie. Toată lumea acuză, indiferent ce face Ministerul Justiției sau ce face Parlamentul sau ce face Guvernul, în legătură cu vreo acțiune a justiției, benefică sau nu pentru mersul societății, există câțiva, ziariști în mod deosebit, unii dintre ei, care spun că se amestecă puterea în justiție.

Vreau să vă spun că unul a fost amestecul între 1992 și 1996, când se amesteca chiar în procese și dicta la judecători: "Faci așa!".

Domnul secretar de stat, dacă în particular vorbim, poate să recunoască. Acum nu mai este cazul să folosim tot timpul această expresie, pentru că, altfel, nu mai existăm noi, Parlamentul, nu mai există Comisia juridică, nu mai există Ministerul Justiției. Orice acțiune care se ia, imediat spune că nu trebuie să se amestece. Dar, eu zic: ba trebuie să ne amestecăm, dar să ne amestecăm bine, corect și legal, pentru că justiția nu funcționează bine și din cauza aceasta trebuie controlată și amestecul nostru este binevenit, dar până la limitele legale. Știe domnul Bădoiu perfect și este de acord cu bine, bineînțeles.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități dorește să dea explicații cu privire la această intervenție. Poftiți.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu aș fi dorit să iau cuvântul în replică dacă nu s-ar fi făcut afirmații de o gravitate greu de admis, inadmisibile pentru un stat de drept, pentru o societate democratică. Este inadmisibil ca de la această tribună a Camerei Deputaților cineva să vorbească, indiferent de grupul de care aparține, de amestecul în problemele justiției. Justiția română este o justiție independentă, chiar dacă sunt disfuncționalități, este o justiție pe care trebuie să o protejăm, să o ajutăm prin actele normative pe care le adoptăm aici.

Este, repet, inadmisibil pentru un deputat, pentru un Parlament să nu respecte principiul esențial al separației puterilor în stat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog colegii de la PRM care intervin în felul în care intervin, le aduc aminte că au voci foarte autorizate care știu să se exprime elegant de la tribună, desemnați-i pe ei și renunțați la manifestările acestea care nu țin de etica parlamentară.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Am spus "în limitele legii"!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt două probleme.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule... Și v-aș ruga să vă exprimați și în calitate de lider al acestui grup.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Colegul nostru, deputat al minorității maghiare s-a referit la o teză care vizează posibilul amestec în justiție. Noi nu am fost de acord cu această teză, colegul meu, domnul Tudor Marcu, a subliniat că actele pe care le face Parlamentul și Comisia juridică nu constituie un amestec în treburile justiției și se abuzează la această oră de sintagma care a fost foarte aplicabilă vechii guvernări și ministeriat liberal. Aceasta este toată problema.

Mai există, însă, un subsidiar.

Domnule președinte și domnilor colegi,

Nu aș vrea niciodată să aud de la această înaltă tribună și în acest înalt for al țării că cineva îndrăznește să spună că este inadmisibilă exprimarea punctului de vedere al unui deputat. Politica băgării pumnului în gură nu poate să funcționeze într-un Parlament democratic ca cel al României și chiar dacă se încearcă să se vorbească în acest sens sau să se impună în acest sens, să știți că în gura mea nu încape nici un pumn.

Din acest punct de vedere, domnule președinte, vă rog ca prin funcția pe care o aveți să condamnați punctul de vedere exprimat de domnul deputat Olteanu.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea PRM-ului).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule Székely și speram, stimate domnule Bolcaș, să vă referiți și la, apropos de pumnul în gură, replicile de galerie din partea grupului dumneavoastră - care nu vă caracterizează.

 
   

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt oarecum nedumerit și nu înțeleg vehemența unor colegi care mă califică pe mine sau ceea ce am spus. Eu credeam că aceasta este o tribună a democrației de unde putem să spunem părerea noastră despre actele legislative ale Parlamentului. Nu am făcut altceva și ceea ce am spus nu este numai părerea mea, este o părere a unei părți semnificative a Grupului parlamentar UDMR. Dacă am comis delict de opinie, vă rog să mă scuzați, dar aceasta este în continuare opinia nostră, că din punct de vedere politic această lege încalcă principiul separației puterilor în stat. Dar nu este nici o tragedie, este o părere și eu respect părerea domnului Olteanu și nu cer altceva decât și dânsul să respecte părerea nostră, pentru că mi se pare firesc să nu avem unanimitate de opinii în toate problemele existente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Spuneți-i lui Olteanu!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Olteanu, aveți dreptul la replică.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Iertați-mă, domnule președinte, nu are drept la replică...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin!

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, mi s-a pronunțat numele...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

... nu are drept la replică pentru că nu i-am pronunțat numele!

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Mi s-a pronunțat numele...

Vă mulțumesc, domnule președinte, dacă pot să încep...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bolcaș, în calitate de lider, dacă doriți să vă exprimați de la tribună vă dau cuvântul... Vă rog frumos, ajutați-mă să țin disciplina sălii cu grupul dumneavoastră parlamentar.

Deci, dumneavoastră v-ați referit aici în termeni foarte frumoși de pumn în gură, tocmai eu nu încerc să pun pumnul în gură nimănui, nici la stânga, nici la dreapta... Fiecare deputat are libertatea de a se exprima și răspunde politic despre gândurile pe care le exprimă aici.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Sunt de acord, retrag obiecția!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

O să vă dau cuvântul, dar vă rog să vă exprimați de aici, de la tribună, nu în stil galerie.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc și colegilor mei care, de această dată, au fost îngăduitori. Cred că o precizare trebuia făcută, și anume aceea că eu consider inadmisibilă o opinie exprimată în sensul controlului justiției. Este părerea mea și o afirm și beneficiez de aceeași libertate de opinie ca și ceilalți colegi.

Prin urmare, aceasta a fost afirmația pe care am făcut-o. Referitor la o interpretare sau alta, aceste interpretări aparțin celor care le fac.

Consider, deci, că justiția trebuie să rămână independentă și că este chiar de datoria noastră să consolidăm această independență. Cred că orice discuție nu-și mai are rost.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule deputat Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Eu cred că domnul Olteanu a început să facă propagandă și n-au venit încă alegerile. Domnia sa se preface că nu a înțeles ce am vorbit eu. Adică, toată masa aceasta de oameni am înțeles că a înțeles ce am vrut eu să spun, se trezește domnia sa să spună, nu numai că nu a înțeles, dar se preface că nu a înțeles ca să-și ridice cota nu știu unde, în județ la domnia sa? Eu am spus foarte clar: justiția nu este stat în stat. Justiția are Parlament, care dirijează prin legi și controlează dacă aceste legi se respectă de către justiție. Dacă domnia sa crede că aceasta nu este democrație, nu înțeleg ce caută în Parlament! Noi nu am venit aici să facem sluj cum a făcut Parlamentul din 1992 până în 1996, în fața abuzurilor extraordinar de grave în funcționarea justiției pe care toți, chiar și PDSR-ul, chiar poate și domnia sa le-a incriminat în alegeri, lăudându-se că înlătură aceste abuzuri. Eu nu vreau aceste abuzuri, dar cineva trebuie să le stăvilească. Nu poate ministrul justiției să facă nici un pas în justiție, să-și exercite atributul de ministru, pentru că imediat apare o voce care spune: "A, nu te amesteca!". Dar până în 1996, nu în sensul corect în care domnia sa vrea să facă ordine în justiție, ci în sensul abuziv și incorect – și știm toți – și în județe aveți mii de exemple de abuz ale ministrului Stoica și ale celor din preajma lui în justiție. Cu ele am ieșit noi în votul de astăzi și de aceea nu a ieșit PNL-ul decât cu 6 sau 7%, pentru că dacă nu era abuzul, vă asigur că PNL-ul avea 20%.

Deci, ce vreau să spun? Repet: am spus, controlul acestei funcționări a aplicării legii în mod corect și legal. Și repet: dacă domnia sa se face că nu înțelege, să-i fie de bine, eu m-am exprimat foarte bine și nu sunt de vină că nu poate să înțeleagă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că temperatura sălii s-a încins prea tare și urmează un moment de cultură, v-aș ruga să ne oprim aici astăzi și să trecem la următorul punct al ordinii de zi, respectiv alegerea reprezentantului Camerei Deputaților în CNA. Rog șefii grupurilor parlamentare să-și invite oamenii în sală.

Până atunci dați-mi voie să vă aduc aminte că astăzi este Sfântul Mihail și Gavril și să-mi permiteți să felicităm pe colegii noștri (Aplauze) Mihaela Ionescu, Mihaela Mândrea Muraru, Mihai Baciu, Mihai Baltă, Mihai Bar, Mihail Fâcă, Vlad Gabriel Hogea, Mihai Adrian Mălaimare, apropos de cultură, Ioan Mihai Năstase, Mihai Nicolescu, Mihai Radan, Mihai Sirețeanu, Mihai Stânișoară, Mihai Tudose și să transmitem și colegilor noștri din Guvern care ne asigură banii, domnul Mihai Tănăsescu și doamnei Rodica Mihaela Stănoiu care a declanșat aceste frumoase dezbateri. Tuturor la mulți ani! (Aplauze) Tuturor celor pe care i-am citat, precum și rudelor dumneavoastră și celor dragi care au acest frumos nume.

V-aș ruga, de asemenea, înainte de a proceda la vot, să verificați dacă sunt pregătite listele.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.120/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român de Dezvoltare Socială.  

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă anunț faptul că, în conformitate cu art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la secretarul general al Camerei Deputaților se află depusă Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 120/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului român de dezvoltare socială. Fac acest anunț în vederea eventualei exercitări de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Alegerea domnului Ralu Traian Filip ca membru al Consiliului Național al Audiovizualului.  

Trecem, în continuare, la derularea votului. Vă amintesc că votul se execută pe lista cu propuneri. Dumneavoastră aveți posibilitatea să ștergeți numele trecut, dacă nu sunteți de acord cu această propunere, și să introduceți în urnă lista cu numele candidatului.

Pentru derularea votului, vom face apelul nominal, pentru înmânarea buletinelor de vot.

Domnule președinte Mihai Mălaimare, vă rog să prezentați întâi raportul comisiei, care v-a fost și distribuit, dar, pentru bună regulă, v-aș ruga să îl prezentați.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă s-a întrunit astăzi pentru a-l audia pe domnul Ralu Traian Filip, candidat din partea PSD pentru postul liber din CNA. Comisia a aprobat cu unanimitatea voturilor celor prezenți această candidatură.

Noi considerăm că este o opțiune fericită și vă rugăm să aprobați decizia comisiei noastre. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat raportul, v-am explicat și modalitatea de vot, îl rog pe domnul secretar Mohora să citească lista deputaților și să începem desfășurarea votului. Aveți cuvântul, domnule Mohora.

 
   

Domnul Tudor Mohora:


Abiței Ludovic - prezent
Afrăsinei Viorica - prezentă
Albu Gheorghe - absent
Ana Gheorghe - prezent
Anastasescu Olga Lucheria - absentă
Andea Petru - prezent
Andrei Ioan - prezent
Andrei Zeno - absent
Andronescu Ecaterina - absentă
Antal Istvan - prezent
Anton Marin - absent
Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
Antonescu Niculae Napoleon - prezent
Apostolescu Maria - prezentă
Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
Ariton Gheorghe - absent
Armaș Iosif - prezent
Arnăutu Eugenu - prezent
Asztalos Ferenc - prezent
Baban Ștefan - prezent
Babiaș Iohan-Peter - absent
Babiuc Victor - absent
Baciu Mihai - absent
Bahrin Dorel - absent
Baltă Mihai - prezent
Baltă Tudor - prezent
Bar Mihai - prezent
Bara Radu Liviu - absent
Barbu Gheorghe - absent
Bartoș Daniela - prezentă
Bădoiu Cornel - prezent
Bălăeț Mitică - prezent
Bălășoiu Amalia - absentă
Băncescu Ioan - prezent
Bâldea Ioan - prezent
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
Bentu Dumitru - prezent
Bercăroiu Victor - prezent
Berceanu Radu Mircea - absent
Bereczki Endre - prezent
Birtalan Ákos - prezent
Bivolaru Ioan - prezent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeș Dumitru - prezent
Boagiu Anca Daniela - absentă
Boajă Minică - prezent
Boc Emil - absent
Bogea Angela - prezentă
Boiangiu Cornel - absent
Bolcaș Augustin Lucian - prezent
Böndi Gyöngyike - prezentă
Borbely Laszlo - prezent
Bozgă Ion - prezent
Bran Vasile - absent
Brînzan Ovidiu - prezent
Brudașca Damian - absent
Bucur Constantin - prezent
Bucur Mircea - prezent
Buga Florea - prezent
Burnei Ion - prezent
Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
Buzatu Dumitru - prezent
Buzea Cristian Valeriu - prezent
Calcan Valentin Gigel - absent
Canacheu Costică - prezent
Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
Cazimir Ștefan - absent
Cășunean-Vlad Adrian - absent
Cerchez Metin - absent
Cherescu Pavel - prezent
Chiliman Andrei Ioan - prezent
Chiriță Dumitru - prezent
Ciontu Corneliu - absent
Ciuceanu Radu - prezent
Ciupercă Vasile Silvian - absent
Cîrstoiu Ion - absent
Cladovan Teodor - absent
Cliveti Minodora - prezentă
Coifan Viorel-Gheorghe - absent
Cojocaru Nicu - prezent
Crăciun Dorel Petru - prezent
Creț Nicoară - prezent
Cristea Marin - prezent
Crișan Emil - prezent
Dan Matei-Agathon - absent
Daraban Aurel - prezent
Dinu Gheorghe - prezent
Dobre Traian - absent
Dobre Victor Paul - absent
Dobrescu Smaranda - prezentă
Dolănescu Ion - absent
Dorian Dorel - absent
Dorneanu Valer - prezent
Dragomir Dumitru - absent
Dragoș Liviu Iuliu - absent
Dragu George - absent
Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
Dumitrescu Cristian Sorin - absent
Dumitriu Carmen - absentă
Duțu Constantin - prezent
Duțu Gheorghe - absent
Enescu Nicolae - prezent
Erdei Doloczki Istvan - prezent
Eserghep Gelil - prezent
Fâcă Mihail - prezent
Firczak Gheorghe - absent
Florea Ana - prezentă
Florescu Ion - prezent
Fotopolos Sotiris - absent
Frunzăverde Sorin - absent
Gaspar Acsinte - prezent
Georgescu Florin - absent
Georgescu Filip - prezent
Gheorghe Valeriu - absent
Gheorghiof Titu Nicolae - absent
Gheorghiu Adrian - prezent
Gheorghiu Viorel - absent
Gingăraș Georgiu - absent
Giuglea Ștefan - prezent
Godja Petru - absent
Grădinaru Nicolae - prezent
Grigoraș Neculai - prezent
Gubandru Aurel - prezent
Gvozdenovici Slavomir - absent
Hașotti Puiu - prezent
Hogea Vlad Gabriel - absent
Holtea Iancu - prezent
Hrebenciuc Viorel - absent
Ianculescu Marian - prezent
Ifrim Mircea - absent
Ignat Miron - prezent
Ilie Aurel-Constantin - absent
Iliescu Valentin Adrian - prezent
Ionel Adrian - prezent
Ionescu Anton - prezent
Ionescu Costel Marian - prezent
Ionescu Dan - Absent
Ionescu Daniel - Absent
Ionescu Mihaela - absentă
Ionescu Răzvan - prezent
Ionescu Smaranda - absent
Iordache Florin - prezent
Iriza Scarlat - prezent
Ivănescu Paula Maria - prezentă
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Kelemen Atilla Bela Ladislau - absent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Károly - prezent
Kónya-Hamar Sandor - prezent
Kovács Csaba-Tiberiu - absent
Kovács Zoltan - absent
Lari Iorga Leonida - absentă
Lazăr Maria - prezentă
Lăpădat Ștefan - prezent
Lăpușan Alexandru - prezent
Leonăchescu Nicolae - prezent
Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
Lepșa Victor Sorin - prezent
Loghin Irina - absent
Luchian Ion - absent
Magheru Paul - prezent
Maior Lazăr Dorin - absent
Makkai Grigore - prezent
Man Mircea - prezent
Manolescu Oana - absentă
Marcu Gheorghe - prezent
Mardari Ludovic - absent
Marin Gheorghe - prezent
Marineci Ionel - prezent
Márton Árpád Francisc - prezent
Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
Mărăcineanu Adrian - prezent
Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
Mândroviceanu Vasile - prezent
Mera Alexandru Liviu - absent
Merce Ilie - prezent
Meșca Sever - absent
Miclea Ioan - absent
Micula Cătălin - absent
Mihalachi Vasile - prezent
Mihăilescu Petru Șerban - absent
Mincu Iulian - prezent
Mircea Costache - absent
Mirciov Petru - prezent
Miron Vasile - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mitrea Miron Tudor - prezent
Mitu Dumitru Octavian - absent
Mițaru Anton - prezent
Mînzînă Ion - absent
Mocioalcă Ion - absent
Mocioi Ion - prezent
Mogoș Ion - absent
Mohora Tudor - prezent
Moisescu George Dumitru - absent
Moisoiu Adrian - prezent
Moiș Văsălie - prezent
Moldovan Petre - prezent
Moldovan Carmen Ileana - absentă
Moldoveanu Eugenia - prezentă
Moraru Constantin Florentin - absent
Motoc Marian-Adrian - absent
Muscă Monica Octavia - absentă
Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
Naidin Petre - prezent
Nan Nicolae - prezent
Nassar Rodica - absentă
Naum Liana Elena - prezentă
Nădejde Vlad-George - prezent
Năstase Adrian - absent
Năstase Ioan Mihai - prezent
Neacșu Ilie - absent
Neagu Ion - prezent
Neagu Victor - prezent
Neamțu Horia Ion - prezent
Neamțu Tiberiu Paul - prezent
Nechifor Cristian - prezent
Negoiță Liviu Gheorghe - absent
Nica Dan - absent
Nicolae Ion - prezent
Nicolaescu Gheorghe-Eugen - absent
Nicolescu Mihai - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Constantin - absent
Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Nistor Vasile - absent
Niță Constantin - absent
Oltean Ioan - prezent
Olteanu Ionel - prezent
Oltei Ion - prezent
Onisei Ioan - prezent
Palade Doru Dumitru - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Pașcu Ioan Mircea - absent
Pataki Iulia - prezentă
Patriciu Dinu - absent
Păduroiu Valentin - prezent
Pășcuț Ștefan - absent
Păun Nicolae - absent
Pécsi Ferenc - absent
Pereș Alexandru - prezent
Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
Petruș Octavian Constantin - absent
Pleșa Eugen Lucian - prezent
Podgoreanu Radu - prezent
Pop Napoleon - prezent
Popa Constanța - absentă
Popa Cornel - absent
Popa Virgil - prezent
Popescu Costel Eugen - prezent
Popescu Ioan Dan - absent
Popescu Dorin Grigore - absent
Popescu Gheorghe - prezent
Popescu Kanty Cătălin - prezent
Popescu Virgil - prezent
Popescu Bejat Ștefan Marian - absent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
Posea Petre - prezent
Predica Vasile - prezent
Pribeanu Gheorghe - prezent
Priboi Ristea - prezent
Purceld Octavian-Mircea - prezent
Pușcaș Vasile - absent
Puwak Hildegard-Carola - absentă
Puzdrea Dumitru - absent
Radan Mihai - absent
Ráduly Róbert Kálmán - prezent
Raicu Romeo Marius - absent
Rasovan Dan Grigore - prezent
Rădoi Ion - prezent
Rădulescu Grigore Emil - absent
Roșculeț Gheorghe - prezent
Rus Emil - prezent
Rus Ioan - absent
Rușanu Dan Radu - absent
Sadici Octavian - prezent
Sali Negiat - absent
Sandache Cristian - prezent
Sandu Alecu - absent
Sandu Ion Florentin - prezent
Sassu Alexandru - prezent
Saulea Dănuț - prezent
Savu Vasile Ioan - absent
Săpunaru Nini - absent
Sârbu Marian - absent
Sbârcea Tiberiu Sergius - absent
Selagea Constantin - absent
Sersea Nicolae - prezent
Severin Adrian - prezent
Simedru Dan Coriolan - prezent
Sirețeanu Mihail - prezent
Sonea Ioan - prezent
Spiridon Nicu - absent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stana-Ionescu Ileana - prezentă
Stanciu Anghel - prezent
Stanciu Zisu - absent
Stănescu Alexandru-Octav - absent
Stănișoară Mihai - absent
Stoian Mircea - absent
Stoica Valeriu - absent
Stroe Radu - absent
Stuparu Timotei - absent
Suciu Vasile - absent
Suditu Gheorghe - absent
Székely Ervin-Zoltán - prezent
Szilágyi Zsolt - prezent
Șnaider Paul - prezent
Ștefan Ion - prezent
Ștefănescu Codrin - absent
Ștefănoiu Luca - absent
Știrbeț Cornel - absent
Tamás Sándor - prezent
Tărâță Culiță - absent
Târpescu Pavel - prezent
Tcaciuc Ștefan - absent
Teculescu Constantin - absent
Timiș Ioan - absent
Toader Mircea Nicu - absent
Todoran Pavel - prezent
Tokay Gheorghe - prezent
Toró Tiberiu - prezent
Tudor Marcu - prezent
Tudose Mihai - absent
Tunaru Raj-Alexandru - prezent
Țibulcă Alexandru - prezent
Țocu Iulian Costel - absent
Varga Attila - absent
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilescu Nicolae - prezent
Vasilescu Lia Olguța - prezentă
Vasilescu Valentin - prezent
Vekov Károly-János - prezent
Verbina Dan - absent
Vida Iuliu - prezent
Videanu Adriean - absent
Vișinescu Marinache - prezent
Voicu Mădălin - absent
Voinea Florea - prezent
Winkler Iuliu - prezent
Wittstock Eberhard-Wolfgang - absent
Zăvoianu Dorel - prezent
Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Întreb încă o dată, stimați colegi, dacă mai este cineva care nu și-a semnalat prezența aici? Nu mai este nimeni. Mulțumesc foarte mult.

(Prezența definitivă, după cele două apeluri regulamentare, să găsește la secretarul de ședință.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog membrii Biroului Permanent să ne retragem în sala de ședință a Biroului Permanent, pentru a număra voturile. Vom anunța rezultatul imediat după ce se vor număra voturile.

Stimați colegi,

Cei care nu mai doriți să rămâneți până la anunțarea rezultatului votului, vă amintesc faptul că mâine, la ora 8,30, se dezbate moțiunea P.R.M.-ului. Vă rog să vă anunțați toți colegii.

 
    După pauză  
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă luați locurile în sală.

Dau cuvântul domnului secretar Mohora, pentru a citi procesul-verbal cu privire la rezultatul numărării votului.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la numirea unui membru al Consiliului Național al Audiovizualului.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați, potrivit art.118 din Regulamentul Camerei Deputaților, prin vot secret cu buletine, asupra candidatului propus pentru numirea, în conformitate cu art.25 din Legea audiovizualului, nr.48 din 1992, a unui membru în Consiliul Național al Audiovizualului în locul devenit vacant prin demisie, s-au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților: 345.
  • Numărul deputaților prezenți: 201.
  • Numărul total de voturi exprimate: 201.
  • Numărul de voturi anulate: 0.
  • Numărul total de voturi valabil exprimate, din care:
    - voturi pentru: 157;
    - voturi contra: 44.

În conformitate cu prevederile art.25 alin.6 din Legea audio vizualului, în cazul în care un loc în Consiliul Național al Audiovizualului devine vacant pe o durată mai mare de 45 de zile consecutive, numirea noului membru se face pentru restul duratei neexpirate. În cazul de față, mandatul actual de patru ani a început la 30 iunie 1998, potrivit Hotărârii Camerei Deputaților, nr.25 din 30 iunie 1998. Numirea se face cu majoritatea deputaților prezenți, potrivit art.19 alin.5 din Regulament.

Ca urmare a faptului că a întrunit majoritatea cerută de Regulament, 157 de voturi pentru, din 201 deputați prezenți, se numește în calitatea de membru al Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata neexpirată a mandatului, domnul Ralu Traian Filip.

Semnează membrii Biroului Permanent.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Să-i adresăm felicitări domnului Ralu Filip și să-i urăm deplin succes în îndeplinirea mandatului pe care i l-am încredințat astăzi.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi.

Ne vedem mâine, la ora 8, 30, la dezbaterea moțiunii.

Ședința s-a încheiat la ora 12,15.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 20 october 2019, 12:27
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro