Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 8, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 08-11-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 8, 2001

7. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind grațierea unor pedepse.
 
see bill no. 419/2001

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

La pct.34 avem proiectul de Lege privind grațierea unor pedepse.

Domnule Ivanov, aveți cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Grațierea este un act de clemență prin care Puterea renunță pentru anumite considerente la executarea unor pedepse definitive pronunțată de instanțele judecătorești pentru considerente de ordin politic și social.

Pentru înfăptuirea unei corecte politici penale, proiectul de lege pe care vi-l propunem privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni contravenționale, oferă posibilitatea pedepselor condamnate care au săvârșit infracțiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat și care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemența judecătorului în sensul grațierii pedepselor aplicate de instanțele judecătorești.

Potrivit proiectului, se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani dacă cei condamnați nu sunt recidiviști și dacă nu au săvârșit infracțiuni care nu fac parte din cele exceptate expres în lista anexă la proiectul de lege.

De dispozițiile grațierii beneficiază și cei care execută pedeapsa la locul de muncă, cei sancționați cu închisoarea contravențională, precum și minorii împotriva cărora s-au luat măsuri educative.

Pe lângă considerentele de politică penală și socială, grațierea, ca mijloc de individualizare a pedepsei, contribuie la reducerea numărului persoanelor condamnate cae vor rămâne pe mai departe în penitenciare, situație care influențează în mod pozitiv procesul de instruire și educare al acestora.

În prezent, în unitățile din sistemul penitenciar este depășită capacitatea legală de cazare, în medie, cu peste 40%, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. Pentru diminuarea supraaglomerării unităților din sistemul penitenciar și a implicațiilor acesteia, în vederea realizării programelor de reabilitare a comportamentului deținuților și de pregătirea lor pentru reintegrare precum și pentru creearea posibilităților de aplicare strictă a regimurilor diferențiate în raport cu natura infracțiunilor, situația juridică, durata pedepselor, starea de recidivă, conduita și vârsta condamnaților, starea de sănătate și altele, se justifică punerea în libertate a acelor deținuți care au fost condamnați pentru fapte cu un pericol social redus.

Pentru aceste motive, vă rugăm să adoptați acest proiect de lege care este absolut necesar.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Olteanu, aveți cuvântul să prezentați raportul comisiei.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a adoptat cu majoritate de voturi proiectul Legii privind grațierea unor pedepse, proiect care v-a fost distribuit.

La discutarea articolelor asupra cărora s-au făcut amendamente, au fost prezenți reprezentanții Ministerului Justiției, s-a avut în vedere argumentele autorilor amendamentelor respective. În cursul dezbaterilor, unele amendamente au fost retrase de către inițiatorii acestora, așa cum figurează în raportul distribuit dumneavoastră.

După dezbateri, cu majoritate de voturi, s-a hotărât ca proiectul de lege privind grațierea unor pedepse să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele admise, astfel cum rezultă din anexa nr.1 și cu amendamentele respinse, astfel cum rezultă din anexa nr.2, anexe care fac parte din prezentul raport. Este indiscutabil că grațierea este o măsură de politică penală, așa cum s-a spus, în raport de dispozițiile și normele la care România la care a aderat, normele europene care sunt standarde în materie.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri.

Domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul. Vă mulțumesc că n-ați venit cu toată jurisprudența care o aveați pe masă, că ne-ați fi impreisonat și speriat în același timp.

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Nu vreau să vă impresionez prin jurisprudența pe care o am pe masă pentru că aceasta, evident, aparține altora. Vreau să vă impresionez prin ceea ce vă spun acum.

Ne aflăm în fața unui proiect de lege de o anume gravitate și importanță, mai ales în actuala conjunctură care definește statutul cetățeanului în raport de stat. Este un proiect de lege care-și are importanța sa pentru că, în afară de impactul direct material, constând în faptul fizic al eliberării unor persoane sau neexecutarea pedepselor de către altele, va avea un impact psihic și social asupra populației țării. Și, din acest punct de vedere, Guvernul vă transmite următorul semnal: în condițiile în care siguranța cetățeanului este sub cotele admisibile, noi înțelegem să facem un act de clemență cu privire la cei care au atentat la siguranța cetățeanului.

Guvernul vă transmite următorul semnal: în condițiile în care raporturile interumane ajung la încordări care escaladează limita penalului, noi înțelegem să-i iertăm pe cei care au escaladat acest lucru. Și, finalmente, Guvernul vă transmite următorul semnal prin cifrele care se regăsesc în expunerea de motive. Câteva mii de infractori se vor afla pe străzile Bucureștiului și ale orașelor țării.

Trecând peste această expunee de motive, dacă-mi dați voie, permiteți-mi să mă refer și la o problemă pur tehnică, dacă vreți, sau teoretică care derivă din știința dreptului. Există o ramură a științei dreptului care se numește criminologie. Și, distinsa doamnă ministru al justiției, este una din cele mai avizate autoare în această materie. Și nu vrea să știe ceea ce a scris de atâtea ori pentru că, dați-mi voie să-l citez pe marele Arghezi, chiar în lipsa fiicei sale din incinta Parlamentului, "Una scriem și alta fumăm, domnilor!"

Ideea este că într-un moment de maximă recrudescență a fenomenului infracțional, nu se pot da asemenea acte de clemență ca cea a grațierii. Există vreo împrejurare care să justifice acest lucru? Expunerea de motive a Ministerului Justiției, dacă o citiți cu atenție și răspundeți propriilor dumneavoastră întrebări, vă lămurește exact de ce nu trebuie admis acest proiect de lege acum. Spune Ministerul Justiției că "În prezent, unitățile din sistemul penitenciar este depășit de capacitatea persoanelor care execută pedepse." Păi, iertați-mă! Și atunci las în libertate câteva mii de infractori sau nu pedepsesc niște infractori potențiali ca să acopăr incapacitatea administrativă a Ministerului Justiției de a gestiona corect administrarea instituțiilor de penitenciar, pentru că și aceasta este o problemă și o să v-o supun atenției domniilor voastre; există la ora actuală penitenciare de lux în care un deținut stă într-o celulă cu două televizoare și alte penitenciare ca într-o baracă cu două paturi unde stau 20 de oameni. Dar grațierea nu are ca scop ca să acopere această incapacitate administrativă managerială, cum se spune.

În al doilea rând, se spune că este vorba despre niște infracțiuni mai mărunte, de o periculozitate socială mai mică, și aici sunt niște oameni care au suferit niște pedepse mari. pentru furtul unei bucăți de pâine s-au dat pedepse de luni și de ani închisoare. Este adevărat, domnilor!

Dar de ce Parlamentul, printr-o lege de grațiere, trebuie să acopere incapacitatea profesională a judecătorilor care n-au știut să individualizeze pedepsele? La ora actuală, din cele câteva mii pe care vrem să-i iertăm pentru că au săvârșit fapte ușoare, ce au făcut? Au bătut măr un vecin. De ce să mai stea la închisoare? Să iasă și să bată alt vecin. Nu se poate așa ceva!

Urmează să mai constatați, și acesta este al treilea lucru trist și închei cu el, pentru că vă fac și o propunere de principiu, se urmărește pe lângă considerente de politică penală pe care, evident, Guvernul nu le enunță în expunerea de motive, dar vi le-am enunțat eu ce înseamnă politică penală.

Se mai referă la influențarea pozitivă a procesului de instruire și reeducare a acestora. Aici este o problemă de principiu. S-a copiat modelul grațierilor ceaușiste care erau făcute din aceleași considerente: nu mai încap ăștia în pușcării, trebuie să-i scoatem acum pentru ca să nu fie nemulțumite familiile lor și așa mai departe.

Și se vorbește de procesul de integrare socială, fără ca să se dea în lege nici un element care să sprijine această integrare socială. Deci, îi scoatem din pușcării și-i lăsăm pe stradă.

Părerea mea pe care v-o supun atenției este că nu ar trebui să primim nici un proiect de lege privind grațierea dacă acesta nu are prevederi speciale cu privire la modalități concrete de integrare socială imediată a celor care au fost eliberați din penitenciare. Pentru că dacă Ministerul Justiției, prin expunerea de motive, nu se ocupă de siguranța cetățeanului, ci numai de golirea pușcăriilor, este de datoria noastră, a Parlamentului, să ne ocupăm de siguranța cetățeanului.

De aceea, de principiu, resping acest proiect de lege. De aceea, adaug și considerente teoretice, dar și de oportunitate în sprijinul ideii de respingere.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea deputaților P.R.M.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Szekely.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege trebuie să-l analizăm din cel puțin trei puncte de vedere, sub trei aspecte: unul politic, unul practic și unul din punct de vedere juridic profesional.

Din punct de vedere politic, trebuie să observăm că nu se impune aprobarea unui astfel de proiect de lege atâta timp cât în societatea noastră nu au existat mișcări sociale sau politice deosebite, nu există o stare excepțională care să motiveze un act de clemență din partea legislativului. În timp de pace, când societatea urmează un curs de dezvoltare normală și firească, nu vedem de ce legislativul trebuie să se amestece în problema justiției. De ce trebuie să facă inoperantă, chiar și parțial, o hotărâre judecătorească definitivă care s-a pronunțat în condiții de legalitate? Nu înțelegem ce fel de semnal dorim să transmitem societății românești spunând infractorilor că nu contează ce a hotărât justiția, nu contează care au fost motivele pentru care au fost condamnați. Noi, legislativul, venim și eliberăm sau cel puțin facem inoperantă partea de executare a pedepsei, a hotărârii judecătorești de condamnare definitivă. Credem că printr-un asemenea act, din punct de vedere politic nu respectăm separația puerilor în stat și un astfel de demers legislativ reprezintă un amestec în treburile interne ale justiției.

Sub aspect practic însă, trebuie să observăm că acest proiect de lege satisface o cerință reală, și anume: într-adevăr, locurile de detenție sunt supraaglomerate, într-adevăr, infractorii care au săvârșit fapte de o periculozitate socială redusă și care sunt cel mai în pericol într-un asemenea loc de detenție, cînd se formează o carieră de infractori, este într-adevăr justificat ca Guvernul să intervină sau Parlamentul să intervină și să elibereze pe acei oameni care ei înșiși sunt vulnerabili într-un asemenea loc de detenție unde nu există condiții pentru reeducarea lor. Din acest punct de vedere găsim demersul Guvernului justificat.

Sub aspect juridic profesional, cred că proiectul de lege este un exemplu în ceea ce privește elaborarea unui act normativ care să respecte toate canoanele și toate cerințele legislative și proiectul de lege a fost îmbunătățit în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Deci, sub acest aspect, credem că am avut în vedere absolut toate necesitățile obiective care se impun odată cu adoptarea unui astfel de act normativ.

De aceea, Grupul parlamentar U.D.M.R. a fost împărțit atunci când a trebuit să se pronunțe asupra acestui proiect de lege pentru că au existat motive atât pentru adoptarea proiectului de lege, cât și împotriva acestuia, depinde din ce punct de vedere am examinat acest proiect de lege. De aceea, nu vom vota unitar, fiecare deputat va avea libertatea să voteze după cum îi dictează conștiința și după valorile pe care le consideră prioritare în această problemă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva din reprezentanții grupurilor parlamentare să mai ia cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu, președintele Comisiei juridice.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că de la această tribună, în condițiile în care există un proiect de lege care sensibilizează opinia publică, putem face un efort de vizibilitate în direcția, în sensul criticării unor aspecte de principiu.

Dincolo de această afirmație, aș dori să trec în revistă aspectele critice care au fost invocate aici și să încep cu aglomerarea carcerală, aglomerare carcerală sesizată de Consiliul Europei în România încă de la aderarea României la această organizație a drepturilor omului, așa cum este denumită, a fost și a rămas o problemă.

Amintiți-vă, stimați colegi, mulți dintre dumneavoastră ați fost parlamentari și în legislaturile trecute, că în materie de politică penală în 1996 s-au mărit pedepsele. În acest an am adoptat sau este în curs de adoptare un alt proiect de lege privind mărirea pedepselor. Este vorba de capacitatea de reacție a societății la fenomenul infracțional.

Totuși, este bine să conștientizăm că politica penală nu se reduce la aspectul sancționator. Politica penală presupune un complex de măsuri, printre care măsura grațierii figurează desigur.

Sigur că societatea trebuie să-și asume anumite riscuri, riscuri care trebuie asumate, de asemenea, cu o anumită măsură.

Or, din această perspectivă amintesc celor care critică acest proiect de lege că, recent, la Comisia juridică, am adoptat Proiectul de Lege privind reintegrarea socială a infractorilor, proiect de lege care presupune consolidarea capacității de reacție a societății la fenomenul infracțional și am adoptat această lege mai înainte de a supune dezbaterii Proiectul de Lege privind grațierea, tocmai pentru că întâi am considerat că este nevoie de dotarea societății cu mijloacele adecvate de reacție și după aceea de adoptare a acestui proiect de lege privind grațierea.

Dați-mi voie să vă dau un singur exemplu. Stimați colegi, potrivit evidențelor incontestabile ale Direcției generale a penitenciarelor în 1997, din 2200 de infractori condamnați, eliberați prin acel decret de grațiere, prin acel proiect de lege privind grațierea, din 2200 de condamnați doar 180 s-au reîntors în penitenciare. Este vorba de acel risc asumat, este vorba desigur de corectarea măsurilor de reacție a societății.

Se pune problema ce facem în condițiile acestea – și nu este vorba doar de o guvernare sau alta, este vorba de capacitatea reacției, capacitatea societății, în primul rând economică, de a construi noi stabilimente penitenciare. Sporim pedepsele la infinit și asigurăm ce eficiență, în legătură cu actul de sancționare a unor fapte penale.

Din această perspectivă eu cred că legea de față este extrem de riguroasă, prin aceea că pedepsele care sunt grațiate sunt pedepse care privesc infracțiuni cu un pericol social redus, deci s-a avut grijă ca aceste fapte să nu fie fapte cu pericol social sporit.

Priviți în raportul la acest proiect de lege și veți vedea că acest proiect de lege cuprinde mai multe excepții decât instituie regula respectivă. Or, și din această perspectivă cred că este o măsură riguroasă, o măsură care, repet, este în raport de fenomenul actual.

Pe de altă parte, obligațiile asumate de România pe plan european și nu numai se presupun a fi îndeplinite cu onestitate, pentru că credibilitatea țării depinde de aceasta.

Or, în perspectiva în care raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii din 1997 a fost publicat și a avut consecințe recunoscute, avem în vedere noua vizită a experților CEPT din chiar această toamnă, cu rezultatele care vor fi probabil publicate.

Este normal să luăm anumite măsuri care să fie dublate de alte măsuri privind siguranța cetățeanului.

Dacă distinsul meu coleg ar fi fost într-adevăr preocupat de acest aspect esențial în orice societate democratică, ar fi amintit cu siguranță proiectul de lege pe care îl dezbatem în momentul de față la Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, tocmai privind consolidarea măsurilor de siguranță a cetățeanului.

Deci, pe de o parte politica penală a acestui guvern este coerentă, iar pe de altă parte, o spun cu toată convingerea – și fiți și dumneavoastră convinși de aceasta – este o politică penală responsabilă. Pentru că s-au adoptat măsurile privind reintegrarea socială a infractorilor care urmează a fi puși în libertate, infractori privind pedepse și fapte minore, iar pe de altă parte este vorba de consolidarea acestor măsuri privind siguranța cetățeanului.

Închei prin a spune, cu toată convingerea, că personal cred că acest proiect de lege – și-mi asum toată răspunderea, convins fiind că voi fi criticat – acest proiect de lege trebuia să fie mai permisiv, pentru că nu ne putem permite între două rele decât să alegem răul cel mai mic. Or, din această perspectivă, cred că proiectul de lege în forma pe care v-o prezentăm este restrictiv, este rațional, este rezonabil și mai ales este dublat de măsuri de consolidare a siguranței cetățeanului, măsuri care, desigur, trebuie să fie suplimentate în continuare și vor fi. De aceea, vă rog, să votați proiectul de lege în forma pe care Comisia juridică v-o prezintă astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Ivanov. Aveți cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Ministerul de Justiție împărtășește grijile cetățenilor referitoare la perspectiva ca o serie de persoane condamnate să fie eliberate din penitenciar înainte de expirarea duratei pedepselor ce le-au fost aplicate. Dar, totuși, acest act, acest proiect de lege a fost îndelung gândit și are o justificare solidă din punct de vedere științific și social.

Experiența acumulată în această materie, atât de țara noastră, cât și de țările europene, demonstrează că aproximativ 85% din cei care beneficiază de măsuri de acest gen nu mai comit o altă infracțiune și experiența pe care au trăit-o devine unică în viața lor.

Este firesc, spunem noi, ca societatea civilă, privită nu ca o castă, ci ca un tot din care facem parte cu toții, unii mai buni, alții mai puțin buni, să încerce să întindă o mână de ajutor celor care au căzut în greșeal㠖 și mă refer la cei care, așa cum arată statistica, au greșit o dat㠖 dar o dată ce li s-a întins această mână, nu mai cad în recidivă și nu se mai întorc niciodată în penitenciar.

S-a spus aici de către distinsul deputat Bolcaș că Guvernul, Ministerul de Justiție n-ar fi preocupat de siguranța cetățeanului.

Îmi pare rău, probabil că este o lacună în cunoștințele lui, eu îl stimez foarte mult pe domnul Bolcaș și îl respect, îl cunosc de multă vreme, este un foarte bun avocat, dar pe rolul Comisiei juridice a acestei camere se află în aceste zile tocmai un proiect care vizează modificarea Codului Penal și de Procedură Penală care poartă un subtitlu intitulat "Siguranța cetățeanului" și prin acest proiect care a trecut, vă informez, prin Senat și prin Comisia juridică a Senatului, prin acest proiect se urmărește tocmai ca siguranța cetățeanului, obiectiv primordial al politicii Guvernului, să fie cât mai bine ocrotită.

Pe de altă parte, vreau să vă informez, doamnelor și domnilor deputați, că Ministerul Justiției, intuind această preocupare a societății civile cu privire la posibilele neplăceri care ar fi consecința acestui proiect de act normativ pe care astăzi dumneavoastră urmează să-l votați, a organizat foarte bine perspectiva care urmează, aceea care vizează reinserția în societate a celor care ar beneficia de prevederile acestui act. Și am în față un ordin semnat de doamna ministru Rodica Stănoiu, care detaliază un plan de măsuri pentru aplicarea prevederilor acestei legi, în perspectiva în care el va fi votat de domniile dumneavoastră. Ordinul este foarte amplu, dar știu că timpul dumneavoastră este prețios și aș dori cât mai succint, dar totuși trebuie să vă aduc la cunoștință o serie de prevederi care mie mi se par foarte importante și de natură să liniștească pe cetățeni că Guvernul și Ministerul Justiției supraveghează și se preocupă în mod deosebit de aspectele care ar face obiectul grijilor cetățenilor și societății civile.

Astfel, s-au constituit în fiecare penitenciar comisii care vor examina dosarele deținuților, s-a redactat și s-a tipărit un ghid de informare pentru persoanele care se eliberează din detenție, care va conține toate informațiile utile în momentul eliberării și pentru perioada imediat următoare, document care va fi înmânat fiecărei persoane. Acest ghid va conține toate adresele utile unde se poate adresa să găsească un loc de muncă, unde se poate adresa să găsească un sprijin, dacă cumva respectiva persoană se va afla în dificultate. Pentru că nu e ușor să ieși dintr-un asemenea mediu, unde ai fost rupt de societate și să intri ca și cum ai lipsit doar o singură zi.

Se fac intervenții scrise și vor fi avertizate, atât la centru, cât și în teritoriu, Agenția Națională pentru formarea și ocuparea forței de muncă, Ministerul educației și cercetării, pentru asigurarea școlarizării celor care sunt susceptibili să beneficieze de aceste forme, Ministerul administrației publice, pentru constituirea unor comisii de reintegrare socială la diverse niveluri administrative, Ministerul apărării naționale, pentru încorporarea celor care urmează să satisfacă serviciul militar, organizațiile neguvernamentale care conlucrează în acest sector de activitate, patriarhia, cu tot sistemul național.

Punerea în libertate a deținuților va fi comunicată tuturor factorilor interesați, deci, instanțe, parchete, inclusiv poliție.

În cazul minorilor vor fi anunțați părinți, pentru ca să vină să-i preia de la poarta unităților respective de detenție. Li se va pune la dispoziție un echipament – măsură pentru prima oară aplicată în România – un echipament, haine civile, pentru că mulți dintre ei au venit la penitenciare cu niște haine într-o stare mai proastă; trebuie să li se dea niște haine decente, trebuie să li se dea un pachet de mâncare și li se va da, niște bani, în afară de banii care li se datorează pentru munca pe care au prestat-o acolo. Deci, ca omul, în momentul în care are o nevoie, îi este foame, îi este sete, să nu trebuiasă să fure ca să-și satisfacă aceste nevoi elementare.

Liberările vor fi eșalonate, să ne se plece în masă, să nu se plece în bloc... vă imaginați, se pot... Se vor lua măsuri de anunțare a familiilor și acestea sunt în mare unele dintre măsuri. Mai sunt încă foarte multe măsuri care, sperăm noi, că vor fi eficiente și nu vor crea neplăceri societății civile.

Vă mulțumesc și vă rugăm să aveți în vedere toate aceste considerente.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsul nostru coleg are dreptul la replică pentru a contesta aprecierile foarte favorabile pe care le-a făcut ministrul justiției la adresa dânsului. Acesta fiind sensul replicii. (Aplauze din partea PSD-ului).

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Evident că acesta este sensul. Domnul președinte intuiește foarte bine sensul discuțiilor.

Eu îi mulțumesc domnului ministru pentru toate precizările sale prin care mi-a dovedit că am dreptate.

Există, într-adevăr, foarte multe proiecte de legi privind integrarea socială și a considerat necesar să le menționeze.

Problema pe care am ridicat-o eu, dacă sunt așa de multe, de ce măcar un articol dintr-o lege de grațiere nu face trimitere expresă la un program de protecție socială pentru cei eliberați acum?

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea PRM-ului).

Domnul Valer Dorneanu:

Solicită cuvântul și domnul deputat Bădoiu și având în vedere experiența lui de magistrat vă propun să i-l acordăm.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să nu mai folosească "societate civilă", că nu există și alt fel de societate!

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Un antevorbitor făcea referire la împrejurarea că dacă se va adopta acest proiect de lege aceasta ar însemna, de fapt, un amestec al puterii în treburile magistraturii. Eroare totală. Și am să vă explic de ce.

În primul rând, prin Constituție se instituie instituția grațierii, inclusiv a amnistiei. Deci, iată, prin Legea fundamentală se vorbește de aceste două instituții, ceea ce de la sine este de înțeles că nu este vorba de un amestec al puterii în treburile justiției.

2) Aș vrea să vă amintesc că, chiar astăzi, ați votat, ați dat un vot final la un proiect de Lege privind modificarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității. Cu alte cuvinte, începem să ne aliniem la ceea ce se întâmplă în țările Europei occidentale, încercăm să nu mai aplicăm sancțiuni numai cu închisoare, tocmai în ideea reeducării prin muncă a acestor oameni care au încălcat legea.

Or, acest proiect de lege privind grațierea vine în întâmpinarea acestei politici și este, pe lângă toatea acestea, absolut necesar; vi s-a explicat de ce.

Și mai fac o precizare: să știți că este atât de restrictiv, încât mare lucru nu o să iasă din pușcării.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă am creat precedentul, îi dăm cuvântul și domnului Tudor.

Poftiți.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă rog să fiți atenți puțin, pentru că mie mi se pare că această marotă a amestecului politicului în treburile justiției este folosită și când trebuie și când nu trebuie. Toată lumea acuză, indiferent ce face Ministerul Justiției sau ce face Parlamentul sau ce face Guvernul, în legătură cu vreo acțiune a justiției, benefică sau nu pentru mersul societății, există câțiva, ziariști în mod deosebit, unii dintre ei, care spun că se amestecă puterea în justiție.

Vreau să vă spun că unul a fost amestecul între 1992 și 1996, când se amesteca chiar în procese și dicta la judecători: "Faci așa!".

Domnul secretar de stat, dacă în particular vorbim, poate să recunoască. Acum nu mai este cazul să folosim tot timpul această expresie, pentru că, altfel, nu mai existăm noi, Parlamentul, nu mai există Comisia juridică, nu mai există Ministerul Justiției. Orice acțiune care se ia, imediat spune că nu trebuie să se amestece. Dar, eu zic: ba trebuie să ne amestecăm, dar să ne amestecăm bine, corect și legal, pentru că justiția nu funcționează bine și din cauza aceasta trebuie controlată și amestecul nostru este binevenit, dar până la limitele legale. Știe domnul Bădoiu perfect și este de acord cu bine, bineînțeles.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități dorește să dea explicații cu privire la această intervenție. Poftiți.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu aș fi dorit să iau cuvântul în replică dacă nu s-ar fi făcut afirmații de o gravitate greu de admis, inadmisibile pentru un stat de drept, pentru o societate democratică. Este inadmisibil ca de la această tribună a Camerei Deputaților cineva să vorbească, indiferent de grupul de care aparține, de amestecul în problemele justiției. Justiția română este o justiție independentă, chiar dacă sunt disfuncționalități, este o justiție pe care trebuie să o protejăm, să o ajutăm prin actele normative pe care le adoptăm aici.

Este, repet, inadmisibil pentru un deputat, pentru un Parlament să nu respecte principiul esențial al separației puterilor în stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog colegii de la PRM care intervin în felul în care intervin, le aduc aminte că au voci foarte autorizate care știu să se exprime elegant de la tribună, desemnați-i pe ei și renunțați la manifestările acestea care nu țin de etica parlamentară.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Am spus "în limitele legii"!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt două probleme.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule... Și v-aș ruga să vă exprimați și în calitate de lider al acestui grup.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Colegul nostru, deputat al minorității maghiare s-a referit la o teză care vizează posibilul amestec în justiție. Noi nu am fost de acord cu această teză, colegul meu, domnul Tudor Marcu, a subliniat că actele pe care le face Parlamentul și Comisia juridică nu constituie un amestec în treburile justiției și se abuzează la această oră de sintagma care a fost foarte aplicabilă vechii guvernări și ministeriat liberal. Aceasta este toată problema.

Mai există, însă, un subsidiar.

Domnule președinte și domnilor colegi,

Nu aș vrea niciodată să aud de la această înaltă tribună și în acest înalt for al țării că cineva îndrăznește să spună că este inadmisibilă exprimarea punctului de vedere al unui deputat. Politica băgării pumnului în gură nu poate să funcționeze într-un Parlament democratic ca cel al României și chiar dacă se încearcă să se vorbească în acest sens sau să se impună în acest sens, să știți că în gura mea nu încape nici un pumn.

Din acest punct de vedere, domnule președinte, vă rog ca prin funcția pe care o aveți să condamnați punctul de vedere exprimat de domnul deputat Olteanu.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea PRM-ului).

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule Székely și speram, stimate domnule Bolcaș, să vă referiți și la, apropos de pumnul în gură, replicile de galerie din partea grupului dumneavoastră - care nu vă caracterizează.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt oarecum nedumerit și nu înțeleg vehemența unor colegi care mă califică pe mine sau ceea ce am spus. Eu credeam că aceasta este o tribună a democrației de unde putem să spunem părerea noastră despre actele legislative ale Parlamentului. Nu am făcut altceva și ceea ce am spus nu este numai părerea mea, este o părere a unei părți semnificative a Grupului parlamentar UDMR. Dacă am comis delict de opinie, vă rog să mă scuzați, dar aceasta este în continuare opinia nostră, că din punct de vedere politic această lege încalcă principiul separației puterilor în stat. Dar nu este nici o tragedie, este o părere și eu respect părerea domnului Olteanu și nu cer altceva decât și dânsul să respecte părerea nostră, pentru că mi se pare firesc să nu avem unanimitate de opinii în toate problemele existente.

Vă mulțumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Spuneți-i lui Olteanu!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Olteanu, aveți dreptul la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Iertați-mă, domnule președinte, nu are drept la replică...

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin!

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, mi s-a pronunțat numele...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

... nu are drept la replică pentru că nu i-am pronunțat numele!

Domnul Ionel Olteanu:

Mi s-a pronunțat numele...

Vă mulțumesc, domnule președinte, dacă pot să încep...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bolcaș, în calitate de lider, dacă doriți să vă exprimați de la tribună vă dau cuvântul... Vă rog frumos, ajutați-mă să țin disciplina sălii cu grupul dumneavoastră parlamentar.

Deci, dumneavoastră v-ați referit aici în termeni foarte frumoși de pumn în gură, tocmai eu nu încerc să pun pumnul în gură nimănui, nici la stânga, nici la dreapta... Fiecare deputat are libertatea de a se exprima și răspunde politic despre gândurile pe care le exprimă aici.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Sunt de acord, retrag obiecția!

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

O să vă dau cuvântul, dar vă rog să vă exprimați de aici, de la tribună, nu în stil galerie.

Aveți cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc și colegilor mei care, de această dată, au fost îngăduitori. Cred că o precizare trebuia făcută, și anume aceea că eu consider inadmisibilă o opinie exprimată în sensul controlului justiției. Este părerea mea și o afirm și beneficiez de aceeași libertate de opinie ca și ceilalți colegi.

Prin urmare, aceasta a fost afirmația pe care am făcut-o. Referitor la o interpretare sau alta, aceste interpretări aparțin celor care le fac.

Consider, deci, că justiția trebuie să rămână independentă și că este chiar de datoria noastră să consolidăm această independență. Cred că orice discuție nu-și mai are rost.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Eu cred că domnul Olteanu a început să facă propagandă și n-au venit încă alegerile. Domnia sa se preface că nu a înțeles ce am vorbit eu. Adică, toată masa aceasta de oameni am înțeles că a înțeles ce am vrut eu să spun, se trezește domnia sa să spună, nu numai că nu a înțeles, dar se preface că nu a înțeles ca să-și ridice cota nu știu unde, în județ la domnia sa? Eu am spus foarte clar: justiția nu este stat în stat. Justiția are Parlament, care dirijează prin legi și controlează dacă aceste legi se respectă de către justiție. Dacă domnia sa crede că aceasta nu este democrație, nu înțeleg ce caută în Parlament! Noi nu am venit aici să facem sluj cum a făcut Parlamentul din 1992 până în 1996, în fața abuzurilor extraordinar de grave în funcționarea justiției pe care toți, chiar și PDSR-ul, chiar poate și domnia sa le-a incriminat în alegeri, lăudându-se că înlătură aceste abuzuri. Eu nu vreau aceste abuzuri, dar cineva trebuie să le stăvilească. Nu poate ministrul justiției să facă nici un pas în justiție, să-și exercite atributul de ministru, pentru că imediat apare o voce care spune: "A, nu te amesteca!". Dar până în 1996, nu în sensul corect în care domnia sa vrea să facă ordine în justiție, ci în sensul abuziv și incorect – și știm toți – și în județe aveți mii de exemple de abuz ale ministrului Stoica și ale celor din preajma lui în justiție. Cu ele am ieșit noi în votul de astăzi și de aceea nu a ieșit PNL-ul decât cu 6 sau 7%, pentru că dacă nu era abuzul, vă asigur că PNL-ul avea 20%.

Deci, ce vreau să spun? Repet: am spus, controlul acestei funcționări a aplicării legii în mod corect și legal. Și repet: dacă domnia sa se face că nu înțelege, să-i fie de bine, eu m-am exprimat foarte bine și nu sunt de vină că nu poate să înțeleagă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că temperatura sălii s-a încins prea tare și urmează un moment de cultură, v-aș ruga să ne oprim aici astăzi și să trecem la următorul punct al ordinii de zi, respectiv alegerea reprezentantului Camerei Deputaților în CNA. Rog șefii grupurilor parlamentare să-și invite oamenii în sală.

Până atunci dați-mi voie să vă aduc aminte că astăzi este Sfântul Mihail și Gavril și să-mi permiteți să felicităm pe colegii noștri (Aplauze) Mihaela Ionescu, Mihaela Mândrea Muraru, Mihai Baciu, Mihai Baltă, Mihai Bar, Mihail Fâcă, Vlad Gabriel Hogea, Mihai Adrian Mălaimare, apropos de cultură, Ioan Mihai Năstase, Mihai Nicolescu, Mihai Radan, Mihai Sirețeanu, Mihai Stânișoară, Mihai Tudose și să transmitem și colegilor noștri din Guvern care ne asigură banii, domnul Mihai Tănăsescu și doamnei Rodica Mihaela Stănoiu care a declanșat aceste frumoase dezbateri. Tuturor la mulți ani! (Aplauze) Tuturor celor pe care i-am citat, precum și rudelor dumneavoastră și celor dragi care au acest frumos nume.

V-aș ruga, de asemenea, înainte de a proceda la vot, să verificați dacă sunt pregătite listele.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 8:52
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro