Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 15-11-2001 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2001

Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 (anexa 3/30 - anexa nr.16)

Ședința a început la ora 9,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, domnul Alexandru Athanasiu, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnul Laszlo Borbely, secretar al Camerei Deputaților, și domnul Aurel Pană, secretar al Senatului.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului cu anunțul obișnuit și obligatoriu cu privire la prezență: din cei 485 de parlamentari, și-au înregistrat prezența 414, fiind absenți 71. Cvorumul legal de 243, prevăzut de art.39 din Regulamentul ședințelor comune, este întrunit.

V-aș ruga să acordați atenția cuvenită continuării lucrărilor.

Am ajuns aseară la anexa nr.3/30. Dacă dumneavoastră aveți observații la această anexă. Nu aveți.

Există un amendament din partea comisiilor, amendamentul de la pct.40, pag.16. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.40. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mai există, de asemenea, la anexa nr.3/30, un amendament de la comisiile reunite înregistrat la pct.41, pag.17.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Poftiți. Ce amendament aveți dumneavoastră? La ce anexă?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte,

Am un amendament la pct.299. Este vorba de alocarea unei sume de 12 miliarde de lei pentru bazinul olimpic din Brăila. Această sumă eu am solicitat-o și în primăvară, iar domnul ministru Tănăsescu ne-a promis că, la rectificarea bugetară, ne va acorda o parte din acești bani. Am ajuns la bugetul pe anul 2002 și nu s-au primit banii respectivi.

L-aș ruga pe domnul ministru și, de asemenea, pe domnul ministru Gingăraș să ne prezinte situația cu privire la finanțarea acestui obiectiv important la care ar trebui să se antreneze multipla campioană olimpică Diana Mocanu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Aveți amendamentul înscris la pct.299 și explicația de acolo a comisiilor cu privire la imposibilitatea găsirii acestei sume.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la PRM.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 63 de voturi pentru, 183 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Dacă mai există la anexa nr.3/30 alte observații. Nu mai există.

Supun anexa nr.3/30 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul pentru anexa nr.3/30. 185 de voturi pentru.

Împotrivă? 60 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 185 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și 2 abțineri, anexa nr.3/30 a fost adoptată.

Anexa nr.3/31.

Dacă aveți observații la anexa nr.3/31. Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/31.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

La anexa nr.3/32 sunt propuneri, observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/32.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, s-a adoptat anexa nr.3/32.

Anexa nr.3/33.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Există un amendament la pct.42, propus de comisiile pentru buget.

Cine este pentru amendamentul de la pct.42? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 7 voturi împotrivă, s-a admis amendamentul de la pct.42.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/33 în întregime.

Cine este pentru?

Stimați colegi,

Există totuși un amendament respins la anexa nr.3/33.

 
 

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La anexa nr.3/33, s-a respins un amendament. Acest amendament a propus înlocuirea indicatorilor din programul de comunicare, informare publică, promovarea imaginii și relațiile României cu alți indicatori.

Indicatorii propuși se consideră a fi mai semnificativi și mai relevanți pentru exprimarea ponderii activității desfășurate de minister. Astfel, se propune înlocuirea la indicatorii fizici cu "numărul total de proiecte"; la indicatori de eficiență cu "cost mediu proiect"; la indicatori de rezultat cu "gradul de acoperire finanțarea proiectelor potențial de realizat".

Fac precizarea, domnule președinte, că acest amendament este în legătură cu amendamentele admise la anexa nr.1 poz.42, și credem că această modificare se impune în consecință. Nu influențează în nici un fel sumele afectate ministerului.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul de la pct.42 l-am votat deja.

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La anexa nr.3/33 am votat acest amendament de la pct.42. Ceea ce se propune de către distinsul domnul parlamentar se dorește înlocuirea fișei programelor de la pag.23 a Ministerului Informațiilor Publice prin această nouă propunere, propunere pe care putem să o acceptăm.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Atunci, supun din nou la vot amendamentul de la pct.42, cu includerea acestui program în cuprinsul său.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Mai există la anexa nr.3/33 observații?

Poftiți, domnule Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Este vorba de un amendament care figurează la amendamente respinse la poz.315. Este vorba de o suplimentare a sumelor alocate organizațiilor minorităților naționale, și voi justifica de ce am cerut această suplimentare.

Stimați colegi,

De zece ani, noi avem o problemă care este foarte-foarte greu de rezolvat din motive obiective. Este vorba de manualele minorităților care au un număr mic de membri.

Tipărirea acestor manuale, care, inițial, trebuia să fie făcută de către Ministerul Învățământului de atunci, a trenat și va trena multă vreme, pentru că, tirajele fiind foarte mici, este nerentabilă tipărirea lor. Din acest motiv, organizațiile noastre au preluat problema aceasta a tipăririi manualelor și, an de an, reușim, obținând suplimentări de sume la bugetul pe care îl avem, să realizăm, încet-încet, tipărirea manualelor care ne sunt necesare.

Al doilea motiv este legat de faptul că din nou a trenat foarte mult problema obținerii de sedii pentru organizațiile noastre. Foarte multe dintre ele au rămas în continuare și fără un sediu central propriu și, atunci, noi am obținut, prin modificarea textului, acum trei ani, posibilitatea de a achiziționa sau de a construi asemenea sedii, dar lucrul acesta sigur se face foarte-foarte dificil. Este un alt motiv pentru care un timp am solicitat asemenea suplimentări.

Al treilea motiv este legat de faptul că multe din organizațiile care au sedii au sediile într-o stare avansată de degradare și, atunci, anul acesta sunt sedii la care practic trebuie făcute reparațiile urgent. O parte din suma pe care am solicitat-o ca suplimentare se referă la aceste reparații.

Acestea ar fi cele trei motive pentru care noi am solicitat această suplimentare și vă rugăm, domnule ministru și stimați colegi, să aveți înțelegere față de cererea noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu mult interes motivațiile care au fost aduse de către domnul Pambuccian vis-ŕ-vis de această solicitare suplimentară de fonduri. Considerăm că sunt pertinente și, referitor la problema minorităților, trebuie să încercăm să o ajutăm.

În acest sens, domnule președinte, vă facem o contrapropunere, și anume de potențiabilitate a majorării cheltuielilor Ministerului Informațiilor Publice, respectiv pentru minorități, cu 6 miliarde de lei din fondul de rezervă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun, în aceste condiții, votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Pambuccian, astfel cum a fost amendat de către domnul ministru al finanțelor. Este vorba de majorarea cheltuielilor cu 6 miliarde.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/33 în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, au fost 222 de voturi pentru, 25 împotrivă și trei abțineri.

Anexa nr.3/34.

Dacă aveți observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Anexa nr.3/35.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/35.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu trei abțineri, anexa nr.3/35 a fost adoptată.

Anexa nr.3/36.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/36.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.3/37.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.3/38.

Dacă sunt observații.

Stimați colegi,

Dacă dumneavoastră nu aveți observații, vă atrag atenția că există un amendament propus de comisii - amendamentul de la pct.43. Este vorba de majorarea sumelor din credite externe.

Dacă sunteți de acord cu amendamentul de la pct.43.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/38 în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 4 abțineri și 7 voturi împotrivă, s-a adoptat anexa nr.3/38.

Anexa nr.3/39.

Aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri. 2 abțineri.

Anexa nr.3/40.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Anexa nr.3/41.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 3 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptată anexa nr.3/41.

Anexa nr.3/42.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Anexa nr.3/43.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 31 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr.3/43.

Anexa nr.3/44. Este vorba de bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor?

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 38 de voturi împotrivă.

Cu marea majoritate a voturilor, a fost adoptată.

Anexa nr.3/45. Este vorba de bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopții.

Dacă sunt observații.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri.

Stimați colegi,

Am senzația că votați și împotrivă și abțineri. (Vociferări în partea Grupului parlamentar al PRM.)

Stimați colegi,

În mod sigur, unii ați votat și împotrivă și abțineri.

Câte abțineri sunt? 8 abțineri. Cu majoritate de voturi Anexa 3/45 a fost adoptată.

Deci, au fost 31 de voturi împotrivă și 8 abțineri.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Anexa nr.3/46.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 39 de voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat anexa nr.3/46.

Anexa nr.3/47. Institutul Național de Statistică.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 41 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 41 de voturi împotrivă, 2 abțineri, anexa nr.3/47 a fost adoptată.

Anexa nr.3/49.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 38 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 38 de voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a admis anexa nr.3/49.

Anexa nr.3/50.

Dacă aveți observații. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 34 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 34 de voturi împotrivă și 4 abțineri, anexa nr.3/50 a fost adoptată.

La anexa nr.3/52, vă rog să urmăriți în raportul comisiilor amendamentul de la pct.44. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.44. Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.44.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotriva amendamentului de la pct.44. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri. Deci, amendament adoptat.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/52. În ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 29 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 29 de voturi împotrivă și 5 abțineri, anexa nr.3/52 a fost votată.

Anexa nr.3/54.

Dacă aveți observații. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Cu 23 de voturi împotrivă și 12 abțineri, anexa a fost adoptată cu marea majoritate a voturilor.

Anexa nr.3/55.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru anexa nr.3/55? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 23 de voturi împotrivă și 5 abțineri, anexa nr.3/55 a fost adoptată cu majoritatea voturilor.

Anexa nr.3/56.

Dacă aveți observații.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu 15 voturi împotrivă, 11 abțineri, majoritatea pentru, a fost adoptată Anexa 3/56.

Ultima anexă de la 3, Anexa 3/65. Vă rog să observați, în raportul Comisiilor de buget, ultimul amendament propus, 45.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 45? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotriva amendamentului 45? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 14 voturi împotrivă, 3 abțineri, amendamentul 45 a fost admis.

Stimați colegi,

Înainte de a vă supune votului dumneavoastră Anexa 3/65, vă reamintesc că, în urma voturilor dumneavoastră exprimate anterior, la anexa de aici, intervin următoarele modificări: fondul de rezervă bugetară se reduce cu 109,8 miliarde, fondul de intervenție cu 200 miliarde lei, iar aceste influențe ce decurg se vor introduce în Anexele 1 și 2 și în textul legii, bineînțeles, în articolele-cadru.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră Anexa 3/65.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 32 voturi împotrivă, 8 abțineri, marea majoritate pentru, Anexa 3/65 a fost adoptată.

Trecem în continuare la Anexa 4, stimați colegi.

Dacă, la Anexa 4, aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 33 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Anexa 5.

Aveți observații la Anexa 5? Poftiți.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am un amendament care se află la poziția 346, pag.129 și se referă la suplimentarea cu 100 de miliarde de lei a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare, repartizate județului Timiș.

Pentru județul Timiș, au fost repartizate, în anul 2001, 91 de miliarde de lei, sumă care s-a dovedit insuficientă. Deci în 2001. Cu toate acestea, în bugetul pe anul 2002, în loc să crească această sumă, ea a fost micșorată prevăzându-se 79 de miliarde de lei, fără să se ia în calcul rata inflației și creșterea prețurilor. Analizând cifrele aferente altor județe, mă simt tentat să cred că, prin repartizarea unor sume insuficiente, populația județului Timiș este pedepsită pentru că a preferat PRM-ul înaintea PDSR-ului. (Rumoare în Grupul PSD)

Desigur că există și varianta unei banale greșeli comise în alocarea sumelor menționate către județul din care provin. Dar, în acest caz, domnul ministru al finanțelor ar fi necesar să realizeze corecția ce se impune.

Mulțumesc. (Comentarii în Grupul PSD)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați văzut motivația comisiilor reunite, nu există surse pentru ceea ce se propune în acest amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului parlamentar al PRM.

Cine este pentru? Mulțumesc.

 
 

Domnul Florea Buga (din sală):

Cine numără?!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

65 de voturi pentru.

Împotrivă? 181 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 181 voturi împotrivă, 65 pentru și 2 abțineri, amendamentul Grupului parlamentar al PRM a fost respins.

Dacă mai sunt discuții la Anexa nr.5? Nu.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La nr.crt.330, Anexa nr.5 "Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anul 2002", Brașovului, județului Brașov consider că i se cuvine o sumă mai mare, și anume pentru asigurarea ajutorului social și ajutorului pentru încălzirea locuințelor.

În fiecare an, la fiecare buget, Brașovul este defavorizat, cu toate că județul Brașov are perioadă de anotimp rece 6 luni din 12. (Comentarii în Grupul PSD). Nu faceți comentarii fără să cunoașteți amănunte, domnule coleg!

Am considerat de cuviință să propun suplimentarea acestor sume cu 30 de miliarde luate de la județe care se așază în teritoriul țării la câmpie, la Constanța, de exemplu, la Botoșani, unde sumele sunt d două ori mai mari decât la Brașov.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aș vrea să solicit părerea colegilor noștri de la Constanța. V-aș ruga însă să vedeți motivarea pentru care Comisiile de buget au respins acest amendament. Și, cu această precizare, supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor de la PRM.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? Constănțenii de la PRM nu au votat, bineînțeles. 183 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 183 voturi împotrivă, 63 pentru, amendamentul colegilor de la PRM a fost respins.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că, de fapt, voi avea mai multe amendamente care vor urma acum și la Anexele 6, 7, 14, în primul rând vreau să fac o introducere simplă.

Județul Mureș, pe care-l reprezint împreună cu alți colegi, a trimis în Parlament aleși nu numai de la Partidul România Mare, a trimis în Parlament și din partea partidului de guvernământ, și din partea UDMR, care are 40% în județ, și din partea PNL și aproape că era să trimită și din partea PD. Speranțe există, domnule Sassu! (Domnul deputat Alexandru Sassu comenta din sală) Deci rugămintea mea este ca amendamentele pe care le propun pentru județul Mureș să fie susținute de către dumneavoastră, indiferent de partidul din care faceți parte, și anume la Anexa 5, poziția 341, prevede, pentru județul Mureș, suma de 233 de miliarde de lei, sumă defalcată din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Dar doresc să arăt, și aici este sursa, pentru că ne trebuie încă 80 de miliarde de lei, deci un total de 313 miliarde de lei și sursa este foarte ușoară, pentru că numai pe primele 9 luni ale anului s-au strâns, din județul Mureș, 2.848 de miliarde. Deci se estimează ca, până la sfârșitul anului, să se strângă peste 3.000 de miliarde, 3.612 de miliarde. Atunci, ce poate să fie mai simplu, de aici, de unde să se acopere acești bani care sunt necesari atât pentru modernizarea aeroportului din Tg.Mureș, cât și pentru puguri, cât și pentru Consiliul județean, la alimentare cu apă sau pentru susținerea unor bugete de comune și locale.

Sunt convins că dumneavoastră veți sprijini aceste puncte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați reținut argumentația colegului nostru. Din păcate, sursele pe care le indică nu corespund adevăraților indicatori financiari. O asemenea propunere ar presupune să se ia de la celelalte județe.

Cine este pentru amendamentul distinsului nostru coleg de la Mureș? (Rumoare în sală) De la PRM și Mureș.

 
 

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

UDMR nu vrea să ridice mâna!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

66 voturi pentru.

Împotrivă? 182 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 182 voturi împotrivă, 66 pentru, 8 abțineri, s-a respins amendamentul.

Dacă mai sunt observații la Anexa nr.5? Nu.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.5, în ansamblu.

Cine este pentru? 196 voturi pentru.

Împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abțineri? 1.

Deci, 196 voturi pentru, 71 contra și 1 abținere, s-a adoptat Anexa nr.5.

La Anexa nr.6, dacă aveți observații?

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan (din sală):

Da!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Un glas sigur!

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Sper ca și argumentația...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Discutăm după!

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul nostru la Anexa 6 se referă la faptul că i-au fost transferate în autoritate Consiliului județean Timiș două instituții de rang național: Opera Română din Timișoara și Teatrul național din Timișoara.

Voi aduce, în sprijinul amendamentului meu, două clase de amendamente, respectiv mai multe argumente. Primul, de ordin cultural: există șase teatre de rang național, dintre care trei, prin această anexă, au decăzut la rangul județean. Există, după aceea, Opera Română din Timișoara, care este o instituție de prestigiu și care are un repertoriu pe măsură și face cinste României peste hotare.

Din punct de vedere financiar, doresc să vă spun că, cheltuielile pentru Opera Română sunt de 30 de miliarde de lei pe an, iar pentru Teatrul Național de 18 miliarde, deci în total 48 de miliarde. Prin Anexa nr.5 și prin Anexa nr.6, se alocă Consiliului județean 23,4 miliarde lei, ca și ajutor pentru trecerea acestor unități în subordinea Consiliului județean. Deci coeficientul de acoperire este de 48,25%. Prin acest lucru, nu se respectă integral principiul conexității care spune: la transfer de competențe, transfer de mijloace pentru a susține aceste competențe.

Prin urmare, vă supun atenției dumneavoastră și sprijinului dumneavoastră, ca cele două unități să rămână în subordinea Ministerului Culturii, mai ales că domnul ministru Răzvan Theodorescu a făcut public angajamentul său de a susține în continuare aceste două unități în cadrul Ministerului Culturii.

Vă mulțumesc.

Discutăm după!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de parlamentar de Dolj.

Aceeași situație pe care a prezentat-o stimatul domn deputat mai înainte este și la Craiova în ceea ce privește Teatrul național. Problema care se pune este însă nevoia de descentralizare a instituțiilor din cultură, ceea ce este un pas pe care, trebuie să recunoaștem, România trebuie să-l facă.

Foarte important este felul în care aceste instituții de cultură de nivel național și internațional, pentru că sunt, într-adevăr, reprezentative și sunt ambasadorii noștri dincolo de hotare, vor fi sprijinite, în continuare, și de Ministerul Culturii, cel puțin prin programe care să însemne susținere financiară considerabilă, pentru că, altfel, introduse astfel în buget, susținerea financiară a consiliilor județene, nu sunt fonduri suficiente.

Prin urmare, dacă se votează această Anexă 6 și instituțiile de cultură amintite la această anexă trec în bugetul, în finanțarea consiliilor județene, ele trebuie neapărat susținute prin programe de Ministerul Culturii.

Îmi pare rău că, în momentul de față, nu este prezent domnul ministru Răzvan Theodorescu, cu care am discutat și personal și care și-a exprimat acordul, pentru că, altfel, înseamnă că facem o descentralizare trunchiată și nu ar fi corect față de aceste instituții prestigioase.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema este asemănătoare și la Tg.Mureș și îmi exprim, și eu, aceeași părere de rău că domnul ministru al culturii nu a binevoit astăzi să vină aici, mai ales că Anexa 6 se discută și este direct în legătură cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, și anume este vorba despre Teatrul Național din Târgu Mureș care, în anul 2001, a consumat, deci a fost nevoie pentru ca să existe, pentru punerea în scenă, de 14 miliarde și 500.

În Anexa 5, poziția 28, unde este prevăzut județul Mureș, pentru anul 2002, este prevăzut 12 miliarde de lei 23 de milioane, deci mai puțin decât în 2001. În același timp, știm foarte bine că urmează inflația și coeficientul de inflație de 30%, 29%, nu are importanță, pentru anul 2002 și rolul pe care îl are cultura în continuare.

În acest sens, vin și mă aliniez, împreună cu colegii care au discutat și au luat cuvântul puțin înainte, pentru a-mi exprima sau a ne exprima dorința ca Teatrul Național din Târgu Mureș să fie scos de pe lista instituțiilor care ar urma să fie finanțate de la bugetele locale, fiindcă nu există, și s-a demonstrat acest lucru, nu există aceste fonduri, urmând ca să se ia măsurile ca probabil din anul 2003, să poată să funcționeze și el ca instituție autonomă, așa cum de fapt se dorește, dar, până atunci, dorim și vă rog pe dumneavoastră să aprobați scoaterea de pe lista de la Anexa 6 a Teatrului Național din Tg.Mureș. Este un teatru foarte important, are două secții, Secția română, are și Secția maghiară. deci amândouă se găsesc în aceeași criză și sper ca domnii deputați Kelemen, Makkai, Borbely, pe care-i văd, aici, în sală, să susțină și dânșii problemele județului Mureș.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mihai-Adrian Mălaimare, președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților.

 
 

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am avut, în Comisia pentru cultură, câteva amendamente privind instituțiile care urmează, conform principiului descentralizării, să se îndrepte către consiliile județene.

Suntem absolut de acord cu principiul descentralizării. Putem fi de acord și cu descentralizarea în trepte, chiar dacă ea nu ne face să fim martorii unor criterii extrem de solide. Ceea ce se întâmplă însă, în momentul de față, și acesta este scopul intervenției mele, este că trebuie neapărat să construim un sistem coerent al unei multiple subvenționări, posibilități de a accesa la stipendii.

Este vorba de faptul că aceste instituții care vor pleca spre consiliile județene întâlnesc uneori județe extrem de sărace, iar dacă nu sunt foarte sărace, nu întotdeauna au infrastructura bine pregătită, astfel încât, în deplin acord cu acest sistem al descentralizării și cu hotărârea Guvernului de a o produce imediat, eu cred că va trebui să ne gândim, în perspectivă, la posibilitatea ca instituțiile de cultură să poată fi finanțate atât prin programe de la Ministerul Culturii, cât și programe de la administrația locală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină?

Domnul ministru Pâslaru, din partea Ministerul Culturii.

Vă rog să vă exprimați și dumneavoastră punctul de vedere.

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș dori să precizez că principiul descentralizării este un principiu înscris în programul nostru de guvernare și el corespunde sistemului model de administrare a instituțiilor, a sistemelor instituționale și chiar în cel al culturii.

Descentralizarea instituțiilor de cultură nu înseamnă nicidecum degradare, ci tocmai ridicarea în grad și creșterea în importanță națională, dar prin finanțare și dezvoltarea specificului din zonă.

Noi am ales cele 17 instituții pentru a trece în subordinea administrației locale, dar, în același timp, prin prezenta Lege a bugetului, s-au alocat 594 de miliarde pentru echilibrarea bugetelor locale ca urmare a acestui transfer financiar. Pe de altă parte, instituțiile care au fost descentralizate nu vor rămâne ale nimănui, nu vor fi pierdute. Ele vor rămâne, în continuare, sub controlul metodic, cultural și de specialitate al Ministerului Culturii, care va înființa, în curând, un serviciu, ca să spunem așa, postdescentralizare, cum este în FPS postprivatizare, care să urmărească modul în care instituțiile respective reușesc să obțină performanțe culturale, în noua lor situație.

De asemenea, în cadrul programelor culturale care vor fi finanțate de la Ministerul Culturii, instituțiile recent descentralizate vor avea prioritate și, mai mult decât atât, în cursul anului următor, prin hotărâri de Guvern, prin ordonanțe, vom sprijini, cu sume suplimentare, acolo unde este cazul și unde apar dificultăți din acest punct de vedere. Pe de altă parte, instituțiile respective trebuie să obțină, ele însele, pe baza rezultatelor culturale pe care le au, venituri proprii, astfel încât presiunea pe bugetul central să fie progresiv diminuată.

Vreau să vă spun că acest sistem al descentralizării nu se va încheia o dată cu bugetul pe 2002. El va continua, în funcție de criteriile pe care le vom verifica în urma acestei prime experiențe a descentralizării celor 17 instituții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am apreciat expunerea domnului secretar de stat, dar mă gândesc cu foarte mare îngrijorare la faptul că un control metodic asupra modului cum se va desfășura activitatea nu va reuși ca să realizeze o finanțare. Programele la care domnul secretar de stat a făcut referire sunt, deocamdată, ipotetice. Nu există nici un program care să fie un program concret. Deci undeva ne jucăm cu focul.

Teatrul de stat din Târgu Mureș are deja 40 de ani vechime la Secția română și are, probabil, 50 – 60 – 70, nici nu știu de câți ani are Secția maghiară. Deci absolut este foarte important, pentru acest stat, ca să funcționeze în amândouă limbile.

Pe de altă parte, eu pun o întrebare care este simplă. Teatrul din Târgu Mureș are numele "Teatrul național". Păi, teatrul național poate să fie teatru județean? Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan.

 
 

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rețin atenția doar două minute. S-a vorbit foarte frumos despre descentralizare; s-a vorbit despre descentralizare în trepte, dar constatăm următorul lucru, că în județul Timiș, nu numai teatrul național trece în subordinea consiliului județean, dar și opera, și cred că este singura operă din țară, în afara Bucureștiului, care trece în subordinea consiliului județean. Deja, la ora actuală, consiliul județean are 8 unități de cultură în subordine, ceea ce înseamnă foarte mult.

Deci v-aș ruga să reflectați la acest lucru. Dacă facem descentralizare și facem experimente, să începem cu cele trei teatre, așa cum s-a propus, deși părerea mea este că nu este descentralizare, pentru că unul plătește și altul comandă, fie că îi spune control metodologic, fie că îi spune altcumva, acest lucru înseamnă, iar pe de altă parte, opera trebuie să rămână la nivelul Ministerului Culturii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

 
 

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici este o problemă, pe de o parte, administrativă, pe de altă parte, culturală. Într-adevăr, în cazul județului Timiș s-ar putea că ar fi trebuit să gândească mai mult ministerul dacă începe o experiență printr-o singură operă, celelalte opere rămânând la bugetul central. Poate că nu este chiar consecventă această soluție.

În privința descentralizării, noi am fost și suntem pentru descentralizare și suntem în continuare pentru descentralizare, dar trebuie să vă spun că această descentralizare, într-adevăr, pe de o parte, necesită și fondurile care dacă le-am dat, trebuie să le dăm integral, pe de altă parte, și aici este problema mea cea mare, am auzit aici un cuvânt care se pare că este din ce în ce mai la modă în Ministerul Culturii și cu care nu sunt de acord, cel puțin este acultural, controlul performanței culturale. a cui? a unei unități culturale care, de acum încolo, aparține județului respectiv

Nu vă supărați, este ceva care nu se poate accepta, nici ideea. Nu văd cum va funcționa acest control. Vă rog să renunțați la el.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:Domnul ministru Pâslaru dorește să dea o explicație.

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru: În legătură cu intervenția colegului Marton Arpad, nu este vorba de un control și o monitorizare strictă, ci de urmărirea performanțelor culturale în sensul însușirii experienței acesteia de descentralizare pentru a fi promovată în viitor. Nu va înainta nimeni nici sancțiuni, nici bonificații pentru performanțe sau control e fond în sensul repertoriilor sau programelor culturale ca atare, nu va fi cenzură, dar ele vor rămâne în atenția de specialitate, așa cum am spus, nu? și în interesul metodic al Ministerului Culturii, pentru că este obligația sa.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceste explicații, eu supun votului dumneavoastră, pentru că este vorba de același principiu, cele două amendamente cu privire la descentralizarea teatrelor din Timișoara, Târgu Mureș și Craiova. Supun toate cele trei amendamente votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 62 de voturi pentru.

Împotrivă? 184 voturi împotrivă.

Abțineri? 2

Cu 184 voturi împotrivă, 62 pentru și 2 abțineri s-au respins cele trei amendamente.

Dacă la anexa 6 mai sunt alte observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa 6.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, cu 185 pentru, 61 împotrivă și 2 abțineri, anexa 6 a fost votată.

La anexa 7 dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa 7. Poftiți! Numai puțin. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și la anexa 7, și am anunțat că o să mai vin, încă la două anexe care mai urmează, în fața dumneavoastră să le susțin. V-aș ruga frumos să vă mai gândiți și am făcut apel, noi nu suntem aici deputații și senatorii unui anumit partid, suntem parlamentarii unui anumit județ, pentru că este o idee foarte interesantă și foarte importantă. Pentru ce? Pentru că, de exemplu, în județul Mureș, pentru subvenționarea energiei termice livrată populației pentru anul 2002 sunt necesare 116 miliarde de lei și s-au dat prin această anexă, prin anexa 7, numai 26 de miliarde de lei. Deci, este normal, 90 de miliarde de lei că trebuie neapărat acoperite. Întrebarea este: cu ce o acoperim dacă noi, în clipa de față, nu votăm această diferență? Și aș dori să subliniez un lucru deosebit, pentru că locuim în clipa de față aici, în București, unii dintre dumneavoastră locuiesc în gazdă, deci, în chirie, sunt în București și, personal, cunosc o asemenea situație unde chiar în plin centrul Bucureștiului, pe strada Câmpineanu, este un bloc, blocul 21, care deja de 3 săptămâni are închise gazele, pentru că nu ajung banii; populația nu poate să-și plătească această energie termică. Întrebarea este: ce se va întâmpla cu acești oameni? Deocamdată, încă, natura a ținut cum a ținut cu noi și vremea a fost așa, cât de cât caldă, dar, în continuare? și atunci, mă întorc la problema de bază.

Rog, neapărat, ca aceste sume stabilite pentru energie termică să fie revăzute și în acest sens sper să primesc sprijinul dumneavoastră. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Borbely.

 
 

Domnul Borbély László:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am și eu un amendament, cu nr.358, tot în legătură cu mărirea acestor sume pentru subvenționarea energiei termice livrate populației pe anul 2002. Am vrut numai să iau cuvântul pentru a-mi susține amendamentul și pentru a preciza o problemă de principiu. Evident, fiecare deputat din fiecare județ ar vrea să aibă cât mai mulți bani în județul respectiv și, din acest punct de vedere, eu cred că de multe ori nu contează atât de mult culoarea politică a respectivei deputate sau domnilor deputați, ci, evident, această solicitare firească, dar avem un buget pe care-l avem cu toții și nu cred că în funcție de numărul amendamentelor sau de suma cerută este un deputat mai atașat județului sau mai puțin atașat. Am obținut, unii din noi, evident, unele sume suplimentare, alții n-au reșit să obțină. eu cred că trebuie să ne păstrăm rațiunea și cumpătul și bugetul, evident, este cum este, deci, nici vorbă să nu susținem bugetul din care provenim și să nu încercăm să obținem cât mai mulți bani pentru județul respectiv. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, ați auzit argumentele, le aveți și pe cele ale Comisiilor pentru buget. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Moisoiu.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

358 este împreună cu 359; este același amendament.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, ca să procedăm așa cum am procedat și în cazul teatrelor, sunt două amendamente cu același subiect: 358, formulat de domnul deputat Borbely, și 359, formulat de domnul deputat Moisoiu. Deci votăm cu privire la ambele amendamente.

Cine este pentru? 66 de voturi pentru.

Împotrivă? 182 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, cu 66 voturi pentru, 2 abțineri, 182 împotrivă s-au respins cele două amendamente.

Supun anexa 7, în întregime, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 185 pentru, 61 împotrivă, anexa 7 a fost votată.

Anexa 8. Nu aveți obiecțiuni.

Cine este pentru anexa 8?

Stimați colegi, votăm anexa 8.

184 voturi pentru.

Împotriva anexei 8? 62 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Deci, cu 184 pentru, 62 împotrivă și 6 abțineri s-a adoptat anexa 8.

Anexa 9. Domnul Birtalan.

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai înainte am votat anexa 8, am fost de acord. Vedeți dumneavoastră că la pct.363 la "amendamente respinse" avem un amendament de completare a anexei nr.8, respectiv sub formă de notă în care am propus o completare a criteriilor care apar în această anexă, și anume, prin această notă la anexa nr.8 mai înainte votată, să precizăm că acest criteriu, respectiv capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale din cadrul unui județ să fie luată în considerare în proporție de până la urmă 80%, iar în limita unei abateri maxime, de 20%, să fie posibile și alte criterii pe lângă capacitatea financiară.

Textul acestei note sună în felul următor: "consiliile județene pot utiliza și alte criterii de repartizare în funcție de condițiile concrete din fiecare unitate administrativ-teritorială, fără a depăși abaterea maximă admisă de 20% față de criteriul capacitatea financiară, calculat conform formulei de mai sus, respectiv din anexa nr.8".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriți să dați vreo explicație? Nu. Susțineți punctul de vedere care a fost exprimat de cele două comisii.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noștri de la UDMR.

Cine este pentru? 62 voturi pentru.

Împotrivă? 184 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 184 voturi împotrivă, 2 abțineri și 62 voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Cine este pentru anexa 9 în întregime? O clipă. Poftiți! Domnul deputat Moisoiu. Vă rog, domnule Moisoiu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

De atâtea ori am discutat aici că un amendament se poate susține în măsura în care există sursă de finanțare. În clipa de față, amendamentul pe care vreau să vi-l propun referitor la anexa 9, și anume este vorba de suplimentarea cu 215 miliarde a sumelor pentru județe, pentru județul Mureș pentru finanțarea cheltuielilor din învățământ, și anume: 5 miliarde pentru cheltuieli de personal de specialitate din învățământul special, 141 de miliarde pentru învățământul preuniversitar de stat, 42 de miliarde pentru susținerea sistemului de protecție a copilului și 27 de miliarde pentru susținerea persoanelor cu handicap. Deci, iată niște sume deosebit de importante; total 215 miliarde, cum am arătat adineauri. Și, de fiecare dată, se pune întrebarea: Ei, bine, bine amendamentul trece, dar dacă avem soluție. Da domnilor, avem soluție.

În județul Mureș este stațiunea Sovata, stațiunea Sovata unde statul, prin privatizare, a făcut cadou peste 200 miliarde lei. Iată, cei 215 miliarde de lei cu care se pot acoperi aceste cheltuieli. Mă adresez dumneavoastră în clipa de față, pentru că tot aici s-a făcut o greșeală, spun eu. Deci este o treabă subiectivă, în momentul în care nu s-a acceptat ca să se înființeze o comisie ca să verifice modul cum a avut loc privatizarea la Sovata, pentru că a înființat această comisie Senatul, deși 150 dintre noi au semnat cererea pentru comisie de verificare a acestei privatizări de la Sovata.

Prin fondurile care precis vor apare din această privatizare a Sovatei, se poate acoperi această sumă sau se pot găsi alte sume, pentru că privatizările frauduloase din România nu s-au terminat, sunt multe și dumneavoastră le cunoașteți și presa și întreaga mass-media le-a popularizat.

Deci, cu rugămintea de a vota vă mulțumesc și am încredere.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnilor colegi, eu nu știu cine l-a păcălit pe domnul, colegul nostru dinainte, și i-a spus că amendamentul trece. nu trece. Am și eu un amendament la poz.381 din "amendamente respinse", privește județul Timiș și învățământul și mi-l susțin, nu cred că are rost să spun mai mult, că și așa nu trece.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul senator Bindea, vă rog frumos, ați cerut și dumneavoastră cuvântul.

 
 

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac parte din Comisia de verificare a privatizării Sovatei și vă rog să se aibă în vedere faptul că pentru niște sume care vor fi sau nu vor fi găsite, nu cred că se poate pune problema unor soluții financiare pe niște sume care încă nu se știe dacă vor fi sau nu vor fi găsite.

Nu cred că un parlamentar, în timpul anchetei parlamentare, se poate pronunța pentru o hotărâre care va fi dată în viitor. De aceea, cred că fundamentarea făcută pe niște rezultate ale unei anchete în derulare, nu este corectă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc domnului senator pentru intervenția pe care dumnealui a făcut-o, dar mă gândesc la următorul aspect în sine, că indiferent dacă aceste sume se vor obține sau nu se vor obține, scopul pentru care am cerut acele 200 de miliarde este deosebit de important, este vorba de școală, este vorba despre handicap și așa mai departe.

Deci, era o posibilitate și posibilitatea la urmă, hai să o votăm și cu aspectul că dacă se găsesc aceste sume, le suplimentați. Și aceasta este o posibilitate. De ce?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mardari.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte. Amendamentul pe care vreau să-l susțin se află la poz.380, pag.145. Solicit 35 de miliarde în plus pentru susținerea sistemului de protecție a copilului în județul Timiș.

Pentru anul 2002, în județul Timiș s-a prevăzut mai puțin decât în anul 2001, deși numărul copiilor cu probleme a crescut. De asemenea, nu a fost luată în considerare inflația și creșterea prețurilor. Este necesară suplimentarea și datorită importanței acordate pe plan european acestei probleme, precum și datorită importanței pe care o acordă chiar domnul prim-ministru. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenții?

Stimați colegi, întrucât motivațiile Comisiilor pentru buget cu privire la respingerea acestor amendamente sunt aceleași, eu supun votului dumneavoastră, împreună, cele trei amendamente formulate de domnii deputați Moisoiu, Sassu și Mardari.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Împotrivă? 178 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt abțineri? 3 abțineri.

Deci, cu 70 voturi pentru, 3 abțineri ș 178 contra, cele 3 amendamente formulate de colegii Moisoiu, Sassu și Mardari au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră anexa 9 în întregime.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 70 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 185 voturi pentru, 70 împotrivă, anexa 9 a fost votată.

Anexa 9 A dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

187 de voturi pentru.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

187 de voturi pentru, 71 împotrivă și o abținere.

Anexa 9b.

Nu sunt observații.

Cine este pentru Anexa 9b? 187, la fel ca în celălalt caz.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 187 de voturi pentru, 72 voturi împotrivă și două abțineri, s-a adoptat Anexa 9b.

Anexa 10. Domnul deputat Stanciu.

Stimați colegi,

Pentru a vă mobiliza grupurile la vot, anticipăm ora 13,00, aproximativ, când vom putea vota și celălalt buget. Deci, vot final pentru cele două legi, aproximativ în jurul orei 13,00.

Aveți cuvântul, domnule Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mult stimate și iubite domnule ministru de finanțe,

(Râsete, rumoare)

Există dorința … (Rumoare)

Domnule președinte, impuneți autoritatea dumneavoastră!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Colegii rectificaseră … "Mult iubite și stimate…", nu "Stimate domnule ministru".

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să mă scuzați.

Mult iubite și stimate domnule ministru de finanțe,

Există tendința normală, firească, de reducere a personalului. Și această tendință, cu o pantă mai mare sau o pantă mai mică, se aplică din 1990 până în zilele noastre.

Există, însă, un domeniu care nu ține de legile specifice economiei de piață, și anume nașterea de copii sau sporul demografic. Aici se pare că, cu cât ai mai puțini bani, faci mai mulți copii. Iată că sporul demografic pozitiv se înregistrează în Moldova, și în special în județul Iași.

Ca urmare, numărul de clase, numărul de elevi în acest județ a crescut. Nu am găsit modalitatea de a-i micșora pe cei născuți și nici nu ne propunem.

A găsit, însă, se pare, unul sau doi birocrați din minister - Ministerul Educației și Cercetării - care, probabil, luându-se după anumite criterii, nu a luat în considerare datele pe care le-a înaintat inspectoratul și a redus dânsul, că trebuiau reduse. Și ne găsim, astfel, în județul Iași, cu un deficit de 300 și ceva de posturi. Posturi pe care trebuia, pentru o anumită restructurare, și vechiul inspectorat școlar să le mai ajusteze, dar nu le-a ajustat și le-a lăsat pe capul actualului inspector școlar, care în timpul avut la dispoziție a redus 112 posturi, ajungând până acolo încât, prin cuplaje de clase, să depășească numărul prevăzut în statut de 30.

Suntem acum într-o situație foarte delicată, că nu mai putem cupla nici clasele, pentru a ne încadra în patul lui Procust făcut de un funcționar, pe care probabil că n-o să-l deranjeze nimeni. Până la urmă ei conduc; ne dau cifre și noi le înghițim.

De aceea, noi vă propunem la Anexa 10, la nivelul județului Iași, să înțelegem că nu mai se poate face absolut nimic în ceea ce privește desființările de grădinițe, comasările de clase și așa mai departe și să acceptăm această creștere de 137 de posturi, care să nu modifice pe ansamblu cifra totală de 328.698, ci ministerul, printr-o analiză obiectivă, să redistribuie aceste posturi, văzând, acolo unde s-a raportat în plus, și să completeze dincolo, în care s-a raportat în minus.

Deci, amendamentul nostru este clar un amendament de existență a unor clase, a unor copii care se pare că vor să facă școală, în pofida dorinței de a reduce similar la o fabrică, la o întreprindere, evident de importanță, dar acolo … își trimit în șomaj niște oameni, mai mult sau mai puțin vinovați de starea întreprinderii. Putem trimite în șomaj elevii? Eu cred că nu.

De aceea, vă rog să acceptați această sugestie, să sporim cu 137 la poziția județului Iași, dar, pe ansamblu, să nu schimbăm cifra, iar ministerul să găsească soluția de redistribuire între județele respective și să rezolve această problemă foarte delicată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu veți fi supărat dacă o voi ruga pe doamna ministru să vă răspundă la această întrebare, și nu pe stimatul domn ministru al finanțelor.

Doamna ministru Andronescu.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, județul Iași este unul dintre puținele județe cu o creștere a cifrei demografice.

De aceea, eu vă propun să acceptăm amendamentul susținut aici de domnul președinte Stanciu și nu numai de domnia sa, și de domnul senator Solcanu și, evident, și de alți deputați și senatori de Iași și să îngăduiți ministerului să reconsidere cifra, păstrând ansamblul dat prin Legea bugetului.

Deci, pentru acest moment, să votăm Anexa 10 așa cum este, cu angajamentul ferm din partea ministerului că va regla în interiorul instituției această problemă a numărului de posturi pentru județul Iași.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Cu acestă explicație, supun Anexa 10 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Una.

Cu o abținere, Anexa 10 a fost votată.

Anexa 11.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa 11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a votat Anexa 11.

Anexa 12.

Dacă sunt observații?

Poftiți, domnule deputat Ifrim.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Susțin amendamentele nr.387 și 390, Anexa 12.a ale Comisiei de sănătate și familie. Mă adresez direct domnului ministru al finanțelor.

Așa, după cum spuneam, nu mai revin asupra stării în care se găsește sănătatea și finanțarea sănătății. Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este făcut cu un excedent de 2.431. Deci, avem venituri mai mari decât cheltuielile. Aceste venituri nu le putem consuma. Eu repet faptul că la sfârșitul anului s-a încheiat bugetul acesta cu un excedent de 5.600, cu datorii ale spitalelor de 2.800, datorii care stau până în prezent.

Aș vrea să vă spun că s-a analizat cu toată răspunderea la nivelul Guvernului și al domnului premier care, văzând această situație, a dat dispoziții să se deblocheze din fondurile Casei 4 mii, pentru a putea plăti datoriile spitalelor.

Mă întreb: care este rațiunea ca la Casa Națională de Asigurări de Sănătate – și mă adresez direct distinsului ministru de finanțe – să se estimeze un buget cu excedent de venituri, ca și cum Sănătatea ar fi o afacere rentabilă și ce se dorește să se facă utilizând acești bani.

Noi, dacă am primi această sumă, deci nu cerem nici un leu de la buget, cerem doar ca ceea ce se strânge de la contribuabil pentru starea lui de sănătate să se întoarcă înapoi la contribuabil, noi vom putea ca să facem acest lucru și să dăm drumul la Sănătate.

De asemenea, la Anexa 12a "Cheltuieli salarii, fond de asigurări", solicităm această suplimentare, întrucât este posibil ca să strângem mai mulți bani, dacă vom avea mai multe posturi.

Deci, solicit un răspuns direct și vă rog să ne înțelegeți să ne lăsați să ne cheltuim pentru Sănătate banii care se adună de la Sănătate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ovidiu Brînzan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Mă simt dator să fac o scurtă precizare, întrucât această problemă a depășit, din păcate, cadrul comisiilor, cadrul ministerului și se discută la ora actuală mai mult în presă și în general în tot ceea ce înseamnă media și, din păcate, se discută la un nivel de amatorism, transformând o problemă de formă într-o problemă de fond.

Se aduc acuzații că există un excedent la bugetul asigurărilor de sănătate, că există niște bani care nu s-ar folosi în interesul sănătății. Asta ar fi forma care se transformă în fond.

Realitatea este următoarea. Din acest buget, Guvernul actual se angajează să aloce sănătății un procent de 4,2% din produsul intern brut. Aceasta este realitatea.

Felul în care se adună acești bani la buget, că este vorba de un fond, că este vorba de mai multe fonduri, că se vor desființa aceste fonduri, este absolut o problemă de formă. Esența este că se alocă Sănătății 4,2% din produsul intern brut, prin bugetul național, un procent echivalent cu suma din anul precedent și net, categoric mai mare decât în toți cei 10 ani precedenți, când ea a variat între 2,7 și 3,7%.

Deci, nu se poate spune că Sănătății nu i se alocă o sumă cu importanța cuvenită. Bineînțeles, Sănătatea este un domeniu particular care, indiferent cât îi aloci, ea poate să folosească fondurile. Pentru că sănătatea oamenilor poate fi păstrată, poate fi îmbunătățită la niveluri din ce în ce mai mari calitative, dar aceasta înseamnă cheltuirea exponențială a unor fonduri pe care deocamdată nu le avem.

De aceea, vreau să fac această cuvenită precizare: legea se respectă, alocarea de 4,2% din buget pentru Sănătate se respectă, iar orice discuții despre unele fonduri care ar exista sau nu sunt doar divagații care vor să ascundă realitatea și preocuparea Guvernului pentru starea de sănătate a populației.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Toate bune și frumoase ce a spus domnul coleg înainte, dar vă rog să analizați Anexa 12a de la pag.1-68.

La Cap. Cheltuieli de administrare a fondurilor de asigurări sociale de sănătate, 73.16 pct.14, cheltuielile cu alte drepturi salariale în anul 2002 cresc cu 900 la sută, de aproape 9 ori. Mai departe. Fondul de premiere față de anul 2001 crește de 400%, adică 4,16 ori. Cine o fi întocmit acest buget al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate?

La comisia noastr㠖 a administrației publice locale – am propus ca acești 44 miliarde de lei care se economisesc aici, nu sunt mulți, în cuantumul gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de aproape 50 de mii de miliarde de lei, 44 miliarde de lei par puțini, aproape 1 la mie. Dar, de ce să ne batem joc de acești bani? De ce acești bani să nu fie transferați la cheltuieli materiale și servicii, la capitolul care ne doare cel mai tare, la asigurarea medicamentelor, condițiilor care până la urmă garantează securitatea oamenilor.

Și am propus ca cei 44 de miliarde de lei, care se economisesc aici, cu niște alocații exagerate și poate de prost gust, să fie transferați la "Cheltuieli materiale și servicii".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Aș vrea doar să spun câteva lucruri legate de acest excedent al fondului respectiv, despre care s-a vorbit și despre care colegul meu Brînzan a spus mai devreme că nu contează dacă este sau nu este. Ba contează. Și contează foarte mult, pentru că înseamnă că se întâmplă două lucruri: fie se colectează bani și nu sunt utilizați într-un sistem pentru care sunt colectați. Fie această taxă este mult prea mare și atunci mai bine lăsăm banii la populație.

Dar să programezi – și asta era întrebarea domnului președinte al comisiei -, să programezi un excedent mare este o greșeală. Repet, înseamnă că fie taxa este mult prea mare și atunci o scădem, fie nu se utilizează toți banii și ne programăm să nu utilizăm toți banii în sistem și lucrul ăsta este împotriva legii, pentru că acești bani sunt aduși în fondul respectiv, sunt plătiți de oameni pentru a primi în schimb un serviciu, pe care nu-l primesc. Dau mai mult decât primesc înapoi.

Deci, programarea unui excedent este nu numai o greșeală, dar este împotriva populației. Iar, dacă vorbim de Sănătate, uitați-vă că sunt pline și presa și spitalele și așa mai departe de oameni care-și declară imposibilitatea de a-și exercita actul medical și întrebați-i pe cei care sunt bolnavi dacă sunt mulțumiți de ceea ce primesc în schimbul banilor pe care-i dau. Eu nu cred că putem spune acest lucru și nu cred că putem spune de la tribuna Parlamentului că este bine. Nici măcar că-i un început de bine. Eu cred că-i mai rău.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți, domnule deputat Ifrim, o intervenție?

Poftiți.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă iertați că iau a doua oară cuvântul, așteptând cuvântul domnului ministru.

Rațiunea pentru care a fost înființată această Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu 5 ani în urmă a fost tocmai pentru a intra în structuri, pentru a fi asemănători cu statele civilizate, în care se adună bani de la contribuabili, se întorc la contribuabili acești bani prin această Casă care trebuie să fie autonomă, trebuie să-și țină banii într-o bancă, să facă ce dorește cu ei ca să-i sporească și să-i întoarcă la populație.

Deci a fost ideea să terminăm cu bugetul centralizat care a fost până în 1989 și să facem acest lucru, care este în toate statele Europei.

La ora actuală, ne aflăm în situația că această Casă este departe de a fi autonomă, este autonomă să strângă bani, dar nu este autonomă să-i cheltuie, bugetul se stabilește la Ministerul Finanțelor și lucrurile decurg ca și cum ar fi un buget centralizat. Cu toate avatarurile unui buget centralizat și cu toate avatarurile faptului că are o ireală autonomie.

Deci, în aceste condiții, trebuie să gândim foarte bine: menținem în această formă? Sau Casa devine, într-adevăr, o casă de asigurări de sănătate?

În ce privește p.i.b.-ul, sigur, este 4,2. Nu contestăm. Dar acest 4,2 reprezintă 0,58, cât este bugetul de stat pentru sănătate, care este în scădere și căruia i-ar reveni în exclusivitate sarcinile programelor de profilaxie, care în toată lumea le face numai bugetul de stat, iar restul vin de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate care sunt banii contribuabililor.

Dacă lucrurile ar sta atât de bine, n-ar fi fost necesar ca în urmă cu două zile să se dea dispoziție să se elibereze niște excedente, pentru ca această Casă să poată face plăți către spitale.

Întreb pe distinsul ministru de finanțe: cum se poate evalua, când sănătatea este așa cum este, un buget cu exces la venituri? Exact ce spunea distinsul domn deputat Sassu: ori luăm prea mult de la populație – și atunci să-i lăsăm banii înapoi, că sănătatea merge foarte bine cu mai puțin -, ori cheltuim toți acești bani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeți la aceste amendamente.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trei comentarii aș vrea să fac pe marginea acestor amendamente care au fost făcute, legat de situația Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În primul rând, aș vrea să menționez faptul că această instituție – Casa Națională de Asigurări de Sănătate -, așa cum este definită prin lege, este o Casă autonomă de interes public. Bugetul acestei Case se aprobă de către Parlamentul României. Ca atare, el intră sub incidența banului public. Coroborând aceste aspecte cu legile în vigoare, banii publici sunt gestionați prin Trezoreria Statului.

Al doilea comentariu pe care vreau să-l fac este legat de faptul că aceste excedente ale Casei sunt niște excedente temporare. Sigur, ele se acumulează, se strâng pe parcursul anilor și se gestionează. Dar tot legea spune că, în cazul în care acest buget al Casei la un moment dat va avea deficit, deficitul va fi acoperit de către bugetul de stat și bugetele locale. Deci, trebuie să privim într-o anumită perspectivă. Este foarte adevărat că cheltuielile pentru sănătate vor crește de la an la an. Sigur, acum sunt 4,2%, superioare celor din anii precedenți și acesta este un lucru foarte bun. Aceste cheltuieli vor crește de la an la an. Deci, în mod normal, aceste excedente se vor diminua de la an la an. Ca atare, la un anumit nivel, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate va avea un buget echilibrat.

Al treilea comentariu pe care vreau să-l fac: acest buget al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate trebuie privit într-un ansamblu, și nu de sine stătător, și anume el este parte componentă a bugetului general consolidat.

Prin definiție, toate componentele bugetului general consolidat își aduc aportul la finalizarea deficitului acestui buget. Unele bugete, cum este cazul bugetului de stat înregistrează deficite mari - de exemplu, pentru anul în curs – peste 4% -, alte bugete componente înregistrează temporar excedente care, sigur, sunt luate la calculul deficitului bugetului general consolidat.

Deci, această privire numai la nivelul unui an, cred că nu este cea mai bună soluție. Noi trebuie să privim în perspectivă. De aceea considerăm că bugetul, așa cum a fost aprobat în anul 2001 și cum se propune a fi aprobat în anul 2002, este un buget realist.

Legat de comentariile care au fost făcute la cheltuielile cu salariile și propunerile care au fost făcute, aș vrea să fac următoarele remarci.

Această creștere la poz.08 – Fond de premii – care este, sigur, ca un cât între propunerile anului 2002 și Programul pe 2001 de 400%, reprezintă de fapt al treisprezecelea salariu, care nu a fost luat în condiții comparabile. De ce? Că în anul 2000 al treisprezecelea salariu a fost plătit tot în anul 2000; în anul 2001 urmează să fie plătit în anul 2002. Deci, această necomparare a cifrelor, sigur, ne poate duce la această analiză eronată de creștere substanțială a fondurilor de premii. De fapt, există aceeași linie pentru această component㠖 fond de premiere.

În ceea ce privește alte drepturi salariale, unde creșterea, sigur, repet, ca un cât de 866%, reprezintă de fapt majorarea salariilor care urmează să aibă loc în anul 2002, conform legislației care este în vigoare. Dar baza care a fost luată în calcul este legată de fondul aferent salariilor de bază, salariile de merit, indemnizații de conducere și așa mai departe. Deci, la nivelul întregului activ de salarii de care beneficiază Casa.

De aceea, stimați parlamentari, v-aș propune ca să votăm în forma în care a fost prezentat acest buget al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai socotiți necesar să mai dați și alte explicații, domnule coleg? Poftiți.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Dacă-mi permiteți, doar câteva cuvinte, legat de expunerea distinsului ministru de finanțe, aș dori să vă spun că acest excedent nu este temporar, se petrece de 4 ani în urmă, este aceeași situație, și este de ordinul a 5.600 – de pildă la sfârșitul anului 2000. Deci, această chestiune este absolut clară că este un fond care stă blocat și noi nu putem desfășura ceea ce trebuie pentru asistența medicală. Dacă este un excedent, pentru că vor crește în viitor cheltuielile, cheltuielile sunt crescute. Vreau să-l informez pe distinsul ministru că stau pe lista de așteptare 43 de transplante hepatice, care vor muri în condițiile în care acești bani nu ni se dau. Deci, nu poate fi vorba de o reglare în timp. Iar, dacă este o componentă a bugetului de stat și a banului public, atunci de ce am mai făcut Casa Națională de Asigurări de Sănătate? Ea s-a făcut tocmai pentru a scoate sănătatea din marasmul pe care l-ar fi putut avea în condițiile unui deficit al banului public și niciodată încă până acum – și cu aceasta închei – nu s-a întâmplat ca bugetul de stat să acopere ceva din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau o întrebare pe care s-o adresez domnului ministru de finanțe: în situația în care va fi nevoie ca cheltuielile, fondurile asigurărilor de sănătate să fie majorate, în afara acestui excedent prevăzut, cum se va încadra bugetul considerat al României în deficitul negociat cu Fondul Monetar Internațional?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Dinu Gheorghe:

Personal, explicația domnului ministru de finanțe, legat de creșterile acestea salariale prevăzute pentru anul 2002, aberante, sincer să fiu, nu m-a mulțumit. A explicat faptul că anul trecut nu s-a plătit al 13-lea salariu și în 2002 se va plăti, probabil, pe 2 ani, asta ar însemna că din 44 de miliarde la 4000 de salariați, că acest salariu al 13-lea la Casa Națională de Sănătate este în medie de 11 milioane și acesta este puțin cam exagerat față de puterile economice la care se face referire și la alți salariați din sistemul bugetar. Iar creșterea salariilor privind cea de 866%, adică de aproape 9 ori cresc salariile, iarăși este o explicație puțin cam jenantă, cel puțin pentru mine, puțin inteligența mea mă depășește.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriți să dați o explicație cu privire la întrebarea anterioară?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un singur comentariu, și anume că, într-adevăr, majorarea cheltuielilor la acest fond conduce implicit la majorarea deficitului bugetului general consolidat de 3% și, deci nerespectarea Memorandumului cu FMI.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceste explicații, să trecem la votarea amendamentelor pentru...Poftiți, domnule senator. Cu aceasta o să propun sistarea dezbaterilor.

 
 

Domnul Hermann Armeniu Fabini:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea o întrebare pentru domnul ministru al finanțelor: dacă bugetul Casei Naționale este bine stabilit și realist, aș vrea să vă întreb dacă pentru anul 2001, acest buget, care a fost realist, și care nu ajunge în momentul de față, și sunteți nevoit să faceți rectificare și pe care nu o faceți, iar spitalele se zbat în datorii, iar bolnavii nu au medicamente în spitale. Aș vrea să răspundeți la această întrebare pentru că ieri la întâlnirea de la Guvern, dumneavoastră ați stabilit că nu va avea rectificare anul acesta bugetul asigurărilor de sănătate. Aș vrea să-mi răspudeți, cum se va rezolva problema medicamentelor în spitale când toate spitalele din țară se zbat în datorii, de fapt spitalele au oferit servicii însă Casa Națională nu le plătește.

Vă rog pe dumneavoastră să explicați în ce fel furnizorii de medicamente o să vă răspundă la cerința dumneavoastră de a da în continuare pe datorii să crediteze Ministerul Finanțelor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu cred că la toate aceste întrebări s-a răspuns în cadrul dezbaterilor generale și dacă mai doriți întrebări suplimentare există procedura interpelărilor, a întrebărilor.

Poftiți, domnule ministru, vă rog să-i dați o explicație ca să nu mai prelungim discuția.

 
 

Domnul Herman Armeniu Fabini:

Era vorba doar de excedentul pe care și-l programează Ministerul Finanțelor, domnule președinte. Nu era întrebare…

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să-i răspundeți.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Două comentarii aș vrea să fac. Orice instituție a statului, orice ordonator de credite, oricine își are un buget bine definit cu venituri și cheltuieli și Casa de Sănătate a avut un buget de venituri și cheltuieli aprobat. Deci, prioritățile pe care ni le stabilim fiecare dintre noi trebuie să pornească de la acest mare deziderat: bugetul de venituri și cheltuieli pe care îl avem aprobat. Dacă ne abatem de la acest buget de venituri și cheltuieli, sigur, pot să apară distorsiuni. Distorsiuni care pot fi obiective sau subiective. Sigur, aici putem discuta foarte mult. De aceea, cred că bugetul, ca atare, este un instrument al disciplinei, un instrument care trebuie să țină cont, vizavi de veniturile pe care le pot realiza, și de cheltuielile pe care pot să le facă. Ca atare, și în cazul Casei de Sănătate, acest lucru trebuie respectat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Cum amendamentele de la 387 la 391 sunt legate, au aceleași explicații, eu supun votului dumneavoastră aceste amendamente pe care colegii noștri le-au susținut.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 181 de voturi împotrivă, 70 pentru și o abținere, amendamentele au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.12, inclusiv Anexa nr.12 a) și b), votului dumneavoastră integral.

Cine este pentru? 186 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abțineri? 186 pentru, 71 împotrivă s-a adoptat Anexa nr.12 a) și b).

Anexa nr.13 dacă sunt observații?

Cine este pentru? 186 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 186 pentru, 71 împotrivă, 3 abțineri a fost adoptată.

Anexa nr.13 a).

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abținmeri.

Anexa nr.13a) a fost adoptată.

Anexa nr.14.

Aveți o problemă? Da.

Domnul deputat Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a intra în fondul Anexei nr.14, cred că ar fi cazul ca să fac și eu o propunere în legătură cu modul cum a decurs votarea astăzi și de alte dăți. Și anume, mă gândesc aici la faptul că stăm ca niște caraghioși cu mâinile ridicate, așteptând să auzim că totalul numărului de voturi pentru și contra. Nu este oare timpul ca să existe aici o tabelă electronică și în felul acesta să se semnalizeze momentul în care s-a terminat o votare, nu să stăm 2, 3, 5 minute tot așteptând să auzim rezultatul acestui vot. Deci, v-aș ruga să vă gândiți, domnule președinte, și întreg Biroul permanent al Camerei, în acest sens, pentru că eu cred că este în asentimentul tuturor celor care sunt acum în sală.

În legătură cu Anexa nr.14 și respectiv amendamentul 396 la care vreau să mă refer.

În primul rând, îmi exprim părerea de rău că domnul ministru Mitrea nu este de față, chiar dacă avem plăcerea ca aici să fie domnul secretar de stat Florescu, pe care îl stimez în mod deosebit. De ce spuneam acest lucru? Pentru că în urmă cu circa 2 săptămâni, domnul ministru Mitrea, printr-un periplu prin țară, a fost și în județul Mureș, ocazie cu care s-au discutat exact problemele care sunt ridicat în acest amendament, și anume îmbunătățirea drumurilor județului Mureș, respectiv sunt necesare 131 de miliarde de lei pentru realizarea a 69,5 km drumuri județene, 40 de miliarde de lei pentru reabilitarea unui drum pe șoseaua de centură Acățari-Ungheni care să preia traficul de transport, respectiv 30 de miliarde de lei pentru legătura între Sângiorgiu de Mureș și Livezeni, o altă șosea de centură care ocolește municipiul, capitala de județ, Tg.Mureș. Deci un total de 201 miliarde de lei, ocazie cu care domnul ministru Mitrea a exprimat posibilitatea ca în anul 2002 să se realizeze toate aceste aspecte și, atunci, numai înțeleg nimic. Pe de o parte, dumnealui poate să realizeze și să promită că în județul Mureș se vor realiza aceste obiective și, în același timp, amendamentul se respinge. Eu nu vreau să cred în clipa de față că cei care sunt în același partid cu domnul ministru Mitrea, deci la guvernare, mă refer la PSD, ar dori ca domnia-sa să facă niște afirmații gratuite, respectiv să aducă numai promisiuni electorale.

Convins fiind însă că există o comuniune între dumneavoastră, domnilor deputați ai PSD-ului, și domnul ministru Mitrea, eu îmi exprim încrederea, măcar acum, la sfârșitul votării Legii bugetului, că veți susține amendamentul de la poz.396.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Ministerului Transporturilor?

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi mai întâi să vă transmit mulțumirile conducerii ministerului pentru modul în care ați abordat problematica ministerului, interesul acordat de către dumneavoastră pentru una din principalele activități ale ministerului, finanțate din fondul special al drumurilor, întreținerea și repararea drumurilor naționale și drumurilor locale. Revenind la cele spuse de stimatul domn deputat, vreau să spun că este o conduită a conducerii ministerului, respectiv a domnului ministru Mitrea, atunci când promite să se țină de promisiune.

Mi-aș permite, ca să vin în întărirea celor afirmate de mine puțin mai înainte, că ministerul nostru a fost de acord cu amendamentul propus de Comisia de industrie și servicii din Camera Deputaților și de către cele două Comisii reunite de buget-finanțe, prin care Fondul special al drumurilor se va repartiza, cu consultarea președinților consiliilor județene, în conformitate cu prevederile articolului 9 din Legea nr.118, respectiv 65,35% din fond, 35% pentru drumuri județene și locale, precum și pe baza criteriilor din normele de aplicare a acestora, în termen de cel mult 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.

Domnule deputat, vreau să vă asigur că o dată ce ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței emite o părere, fiți convins că și se va respecta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul 396, al domnului deputat Moisoiu.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 63 vorturi pentru, 183 voturi împotrivă, amendamentul domnului Moisoiu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.14, în întregime.

Cine este pentru Anexa nr.14. La anexa nr.14? Poftiți, revenim asupra votului.

 
 

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am aflat cu bucurie că 35% din fondul special al drumurilor vor fi dirijați pentru drumurile județene și locale. Dar, dorim totuși ca Anexa nr.14 să fie completată cu criteriile de reparizare pe județe, pentru că altfel vom cădea în situația cuplului din celebrul banc în care cei doi merg la restaurant, el mănâncă două fripturi, bea și două sticle de vin, ea nimic, dar, per ansamblu, au avut o cină excelentă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă amintesc, cu regret, că este un amendament de fond care n-a fost discutat la comisie, nu este un amendament de reglementare, încât nu-l voi supune votului, dar, sigur, ministerul va avea în vedere acest lucru necesar.

Supun, cu această precizare, votului dumneavoastră Anexa nr.14 încă o dată.

Cine este pentru? 187 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptată.

Anexa nr.15.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

A fost adoptată.

Ultima anexă nr.16.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Vă rog, cu aceasta, să constatați că toate anexele bugetului de stat au fost aprobate, urmează să supunem Legea bugetului de stat votului final, după ce vom dezbate și Legea bugetului asigurărilor sociale.

(În continuare, conducerea lucrărilor este preluată de domnul vicepreședinte al Senatului, Alexandru Athanasiu.)

 
Dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Începem dezbaterile, stimați colegi, la Legea bugetului asigurărilor sociale.

Din partea Guvernului îl invităm pe domnul ministru Marian Sârbu să prezinte Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale.

 

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Așa, după cum știți, bugetul asigurărilor sociale de stat este, de fapt, un cumul al bugetului asigurărilor sociale de stat: bugetul pentru plata pensiilor, așa cum este cunoscut, și bugetul privind asigurările pentru șomaj.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza execuției bugetului pe primele 8 luni ale anului 2001, a execuției estimate până la sfârșitul acestui an, precum și a evoluției prognozate a indicatorilor macro-economici s-au elaborat și s-a fundamentat bugetul asigurărilor sociale pe anul 2002.

Fundamentarea veniturilor a avut în vedere un număr de 4 572 000 de salariați la care se adaugă 224 000 de salariați civili din unitățile de cult și cele ale armatei, deci un total de 4.794.000 de salariați cu un salariu mediu brut de 5.582.000 de lei. Având în vedere o cotă de contribuție de 24,83% pentru angajatori și de 11,67% pentru salariați a rezultat un nivel al contribuțiilor de 99.224 miliarde lei față de numai 72.886 în anul 2001, cu o creștere de 36%. Pentru determinarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, pe lângă salariații care lucrează cu contracte de muncă s-au avut în vedere 525.000 de persoane care lucrează, exclusiv, pe baza unor convenții civile și pentru care angajatorii plătesc o contribuție de 23,33%, iar în ceea ce privește contribuția proprie de 11,67%, rezultând un total de 2542 de miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile, la determinarea acestora am luat în calcul nu număr mediu de 4 480 000 de pensionari proveniți din sistemul de stat, față de numai 4 382 000 în anul 2001 cu o pensie medie de 1.733.934 lei față de 1.305.252 lei în anul 2001 și 1.803.000 lei pentru pensionarii proveniți din agricultură, față de 1.777.000 în anul 2001, cu o pensie medie de 357.400 de lei față de 269.087 lei, media anului 2001.

Pentru plata drepturilor de pensie sunt necesare fonduri de 100.944 de mii de miliarde față de numai 74.373 de miliarde în anul 2001, sumă care reprezintă aproximativ 90% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat.

În ceea ce privește stabilirea cuantumului pensiei medii pe anul 2002 s-a plecat de la cuantumul estimat pentru luna decembrie 2001, la care s-au aplicat măsurile de indexare trimestrială, care să acopere integral indicele estimat al inflației pe 2002 și influența care rezultă din aplicarea primei etape de recorelare a pensiilor.

Asupra acestei măsuri de recorelare a pensiilor urmează ca până la sfârșitul anului 2001, Guvernul să ia o decizie atât în ceea ce privește categoriile de pensie asupra cărora să se opereze, cât și a calendarului și proporțiilor în care să se efectueze recorelarea. Nivelul fondurilor necesare pentru plata diverselor indemnizații care se acordă asiguraților în caz de incapacitate temporară de muncă, datorată bolii sau maternității, s-au determinat pe baza realizărilor 2001, și anume: pentru boală, 1181 de miliarde de lei, iar pentru maternitate 910 miliarde de lei, față de numai 615 mii miliarde de lei în anul 2001.

Pentru plata concediului acordat pentru creșterea copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 2 ani sunt necesare 3.519 miliarde de lei față de numai 2.380 de miliarde de lei în anul 2001, ceea ce înseamnă că, în medie, 83 de mii de părinți vor beneficia de această prestație. Plata ajutoarelor de deces presupune cheltuirea sumei de 1.185 de miliarde de lei, iar plata contribuțiilor de asigurări de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical, suma de 211 miliarde de lei.

De asemenea, pentru trimiterea la tratament balnear și odihnă sunt necesare 2.225 de miliarde, luându-se în calcul un număr de 445 de mii de bilete de tratament. Comisionul poștei a fost dimensionat la același procent de 1,35% din valoarea pensiilor, rezultând o cheltuială de 1.273 de miliarde de lei.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj, vreau să vă spun că veniturile sunt estimate pentru anul 2002 la aproximativ 18 mii de miliarde, iar cheltuielile la circa 13 mii, rezultând un excedent de 4.800 de miliarde de lei.

Bugetul a fost elaborat, luând în considerare prevederile noii Legi a ocupării, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2002, și acordarea drepturilor cuvenite în baza Legii nr.1/1991, dobândite înainte de 31 decembrie 2001. Veniturile au fost stabilite în baza indicatorilor comunicați de Ministerul Prognozei și, în ceea ce privește cheltuielile, acestea asigură finanțarea tuturor măsurilor active prevăzute de noua Lege a ocupării. Așa, după cum știți, în acest domeniu am schimbat fundamental politicile aducând în prim plan aceste măsuri active și vreau să vă spun că pentru stimularea ocupării, cheltuielilor pentru anul 2002 se ridică la 3.128 de miliarde, reprezentând 22,5% din totalul cheltuielilor. În structura acestora pentru măsuri active, plățile pentru stimularea șomerilor și angajatorilor în vederea creșterii gradului de ocupare reprezintă 1.381 de miliarde de lei, împrumuturile acordate IMM-urilor 1000 de miliarde, iar pentru alte tipuri de măsuri active 602 miliarde de lei. Această schimbare de politici, care a rezultat chiar de anul acesta, în ceea ce privește transferul unor sume importante pentru măsurile active de ocupare în muncă s-au dovedit eficiente, așa după cum știți, rata șomajului scăzând de la 10,5% în luna ianuarie la 7,8% în luna septembrie.

Având în vedere toate aceste elemente, vă rugăm să votați bugetul asigurărilor sociale, cu amendamentele pe care le-am acceptat în comisiile reunite ale celor două Camere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Rog președintele, unul din președinții Comisiei de specialitate, să prezinte raportul.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Onorată asistență,

În urma examinării Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, a amendamentelor depuse de Comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului și a celor depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților care au fost avizate în fond, propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele prezentate în anexele 1 și 2 la prezentul raport.

Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

ȘI eu vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale invit reprezentanții grupurilor parlamentare să ia cuvântul.

Doamna senator Rodica Șelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat și Umanist.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Domnilor președinți,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Așa cum și-a propus și promis, Guvernul a venit în fața noastră pentru dezbateri și în fața cetățenilor beneficiari direcți ai acestei legi cu un proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat gândit într-un perfect echilibru între asigurarea garanțiilor colective, legislative și creșterea continuă a gradului de responsabilitate individuală între competiție, colaborare și solidaritate socială.

Cum s-ar putea realiza mai eficient acest echilibru decât printr-o repartiție înțeleaptă și transparentă a veniturilor realizate de societate.

Deși ne aflăm la un an de la guvernare, au devenit vizibile efectele pozitive ale măsurilor întreprinse, ceea ce permite Guvernului să gândească măsurile de protecție socială pentru anumite categorii de persoane și să întreprindă acțiuni care să ducă la creșterea numărului de angajați și îmbunătățirea condițiilor de viață ale persoanelor active.

Relansarea economică se reflectă direct în creșterea consumului final al gospodăriilor populației și nu este de neglijat procentul evaluat în proiectul de lege astăzi dezbătut și care este de 4,4%.

Majorarea numărului de salariați asigură revenirea la o stare de normalitate a societății românești, atenuând sărăcia și numărul celor care au nevoie de protecție socială. Scăderea ratei șomajului la un procent mai mic de 9% poate asigura atingerea acestor obiective. Nu cred în minuni și nici în puterea vreunui Guvern de a schimba condițiile economice și sociale într-un an de zile.

De aceea, apreciez cu atât mai mult luciditatea Guvernului Năstase care, în profund respect pentru noi și pentru cetățenii acestei țări, au adus pe masa de lucru a Parlamentului un proiect de lege al bugetului asigurărilor sociale credibil, echilibrat și argumentat, care a ținut seama de realitățile românești și de faptul că un număr încă prea mare de cetățeni au nevoie de protecție socială, de intervenția activă a societății.

Proiectul de față cuprinde, de asemenea, reglementări menite să asigure un sistem echitabil în domeniul pensiilor, cu accent direct către pensiile mici. Pentru a face posibilă o astfel de măsură, bugetul asigurărilor sociale a fost conceput și prin echilibrarea funcțiilor și a fluxului de contribuții cu cel al plăților, realizat în primul rând printr-o mai bună colectare a veniturilor și întărirea disciplinei financiare la nivelul tuturor angajaților, persoanelor fizice sau juridice.

În actuala legislatură, asigurările și asistența socială sunt primordiale. Prin grija Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, a Casei Naționale de Pensii, a Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă s-au creat principalele proiecte legislative, din care o bună parte au fost adoptate de Parlament.

Se poate aprecia că reforma în domeniul social dispune în prezent de o bază legislativă modernă, coerentă, românească și europeană în același timp. Mă refer în acest context la legile privind sistemul național de asistență socială, venitul minim garantat, evitarea marginalizării sociale, proiectul de modificare și unificare a legislației privind persoanele cu handicap și încadrarea lor în muncă, asigurarea la riscul de șomaj, la accidentele de muncă și bolile profesionale.

Toate acestea ne dau o idee nu numai asupra efortului depus dar și asupra dimensiunii cerințelor sociale. Țin să relev constatarea că bugetul asigurărilor de stat pe anul 2002 a luat în considerare noile acte normative atunci când a stabilit echilibrul între venituri și cheltuieli.

Doamnelor și domnilor,

Noi susținem și votăm acest buget pentru echilibrul pe care reușește să-l asigure între diferitele domenii în care s-au alocat resurse disponibile, pentru faptul că se fundamentează pe lege și pe calcule economice obiective și transparente, pentru soluțiile pe care le oferă la diferitele priorități, programe dar și constrângeri de ordin financiar.

În același timp, noi vedem în acest buget un factor care va lărgi și va consolida reforma în domeniul relațiilor și condițiilor de muncă, a asigurărilor și asistenței sociale. Totodată, bugetul asigurărilor sociale este în concordanță cu politica generală a țării noastre de susținere a economiei de piață prin măsuri sociale adecvate de armonizare și respectare a acordurilor și înțelegerilor pe care Guvernul le-a realizat cu organismele internaționale, în special cu Fondul Monetar Internațional.

Când apreciem că este un buget bun, judicios elaborat și bine cumpănit, avem în vedere actualele resurse pe care le oferă economia românească. Este de la sine înțeles că nevoile, cerințele sociale sunt cu mult mai mari decât posibilitățile de a le satisface. Avem încredere că Guvernul va continua cursul ascendent al economiei naționale, și atât în anul 2002 cât și în anii următori, vom avea resurse mai mari pentru ca salariații, pensionarii și persoanele asistate să poată face față mai bine nevoilor vieții de zi cu zi.

Este necesară în același timp o atitudine intransigentă a organismelor și instituțiilor statului nostru pentru eliminarea economiei subterane, a evaziunii fiscale și a muncii la negru care afectează veniturile ce ar putea fi colectate la bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale.

Structura proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2002 se bazează pe resursele interne și externe de care dispune România și acoperă exigențele noastre dincolo de orice opțiune politică.

Drept pentru care, Partidul Social Democrat susține și votează acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, poftiți!

 
 

Domnul Ion Mînzînă:

Doamnelor și domnilor,

Voi susține în fața dumneavoastră punctul de vedere al Partidului România Mare.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Analizarea prezentului proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002, cu toate implicațiile sale asupra categoriilor sociale cele mai defavorizate, nu este în măsură să aducă o cât de mică speranță pentru toți beneficiarii de drepturi de asigurări sociale și șomaj.

Cât de departe sunt guvernanții de promisiunile din campaniile electorale poate fi o temă de dezbatere largă dar, din păcate, ea nu poate înlocui sărăcia ce devine pe zi ce trece o constantă a societății românești. Pentru că beneficiarii de drepturi de asigurări sociale nu se hrănesc cu trend-uri, cu programe de multe ori mistificate, ori cu indicatori macro sau micro economici, mediatizați politic până la exasperare.

Cei circa 6,2 milioane de pensionari ai asigurărilor sociale de stat și agricultori, cei aproximativ 800 de mii de șomeri și alte milioane de oameni a căror viață se menține la limita de jos a sărăciei așteaptă de la o guvernare social-democrată onorarea promisiunilor pentru ameliorarea câtuși de puțin a nivelului de trai.

Într-o țară în care cuvântul de ordine este supraviețuirea, nu putem asigura traiul zilnic al populației tot explicându-i de așa-zisele politici coerente de asistență socială pe fondul degradării nivelului de trai.

Expunerea de motive a prezentului proiect de buget prezintă o situație ce se vrea optimistă în condițiile în care putem observa prin comparații cu anul 2001 că, din păcate, creșterile veniturilor pentru toate categoriile de pensionari și șomeri sunt nesemnificative sau, mai rău, nu sunt deloc. Ca exemplu, putem compara pensia medie lunară în anul 2001, de 1.305.252 lei, cu cea din 2002, de 1.733.934, această creștere fiind total nesemnificativă raportată la rata inflației de circa 30-31%, anunțată ieri de Guvernatorul B.N.R. pentru anul în curs, iar indexările și recorelările neacoperind creșterile semnificative ale prețurilor la produsele de bază.

Construcția bugetului asigurărilor sociale de stat pleacă de la previziunile optimiste referindu-ne doar la baza de calcul pentru un salariu mediu brut de 5,5 milioane lei pentru anul 2002.

Proiectul legii stabilește pentru al doilea an consecutiv cote foarte mari pentru contribuția de asigurări sociale, fapt ce va determina o creștere a numărului de angajatori cu mari datorii la bugetul asigurărilor sociale sau, și mai grav, mărirea numărului celor care se vor sustrage de la plata acestor datorii.

Considerăm că o schimbare a mentalității de tipul "mult de la puțini", într-una mult mai eficientă, "puțin de la mulți", ar fi mai dătătoare de speranțe că sumele prognozate vor fi și încasate. Sunt mari rezerve că aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute, chiar și cele derulate în anul 2001 au dus la colectarea mai bună a sumelor pentru bugetul asigurărilor sociale de stat cât și a majorărilor de întârziere. Suntem convinși că marile sume datorate bugetului asigurărilor sociale de stat nu vor fi niciodată recuperate pentru simplul motiv că executarea silită nu poate funcționa în foarte multe cazuri.

Pentru toate categoriile de pensionari, procesul mult mediatizat de recorelare a pensiilor pare un proces de lungă durată ce va dura până în 2003 sau, de ce nu, până în anul electoral 2004, determinând foarte multe nemulțumiri pentru pensionarii aflați în plată la această dată.

Bugetul asigurărilor sociale de șomaj prezintă din nou, după circa patru ani, un mare excedent în anul 2002 de circa 5.000 de miliarde lei, fapt datorat în mare parte reducerilor drastice de dreptul de indemnizare prevăzute de noua lege a șomajului. În atare condiții, ar trebui luate în calcul și soluțiile de diminuarea contribuțiilor datorate de persoane fizice și juridice, dar și cele datorate de salariați, situație des întâlnită în legislațiile europene. Totuși, considerăm pozitivă alocarea unor importante sume pentru finanțarea măsurilor active și, în special, pentru creditarea întreprinderilor mici și mijlocii care angajează forță de muncă din rândul șomerilor.

Deși numărul salariaților la sfârșitul semestrului I 2001, pe total economie, a fost mai mare cu 158.000 de persoane, față de luna decembrie 2000, înregistrându-se o rată a șomajului în luna iunie 2001 de 8,8%, se estimează că la o creștere a numărului de salariați de 45.000 de persoane, se va ajunge la o rată a șomajului de 9,2 în anul 2002. Comparația numărului de salariați din decembrie 2000 cu numărul de salariați din iunie 2001, nu este elocventă, știut fiind faptul că numărul angajaților crește în lunile de vară comparativ cu cele de iarnă. Vorba unui clasic în viață "Iarna nu-i ca vara!" și, am spune noi, nici numărul salariaților din cele două anotimpuri.

Toate aceste considerații pe marginea proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat ne fac să ne ridicăm serioase semne de întrebare referitor la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cele mai defavorizate categorii, așa cum au fost gândite de prezentul proiect de lege.

Avem convingerea că rectificările din acest buget care se vor realiza în cursul anului 2002, în special datorită presiunilor sociale, vor duce la o soluționare pozitivă a tuturor problemelor ridicate.

Doamnelor și domnilor,

Funcție de modul în care se vor desfășura discuțiile la acest proiect de lege, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat și Camera Deputaților vor lua o decizie unitară de vot pentru proiectul Legii bugetului de stat și pentru proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Barbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Construcția bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, la Capitolul Venituri, prezintă o variantă supraoptimistă. Astfel, contribuțiile datorate de angajator și angajați cresc față de anul 2001 cu peste 180%, contribuția datorită acestui buget pentru persoanele aflate în șomaj crește cu peste 173%, iar contribuțiile datorate de alte persoane asigurate crește cu 1436%. Pe această bază nerealistă, ni se propune un buget de asigurări sociale pe anul 2002 de 114.352 miliarde, față de 83.476 miliarde, cât a fost în legea aferentă anului 2001.

Estimând astfel de sume nerealiste, Guvernul își propune să acorde indexări și recorelări de pensii, oferind iluzii și nu îmbunătățirile mult așteptate de peste 6 milioane de pensionari. Fără să explice în vreun fel cum se obțin aceste sume, înțelegem că din cele 45 de mii de locuri de muncă nou create, cum se afirmă în expunerea de motive, ar trebui să se obțină aceste venituri suplimentare. Chiar dacă anunțata măsură a transformării contractelor civile de prestări servicii în contracte de muncă și obligarea tuturor să plătească C.A.S. pentru fiecare loc de muncă avut se va transforma în realitate, reacțiile angajatorilor și angajaților nu pot fi prevăzute la aplicarea unui astfel de act normativ, iar estimările făcute în buget sunt mult prea optimiste ca să convingă pe cineva ca aceste venituri vor fi și plătite și încasate.

Pe această bază nesănătoasă a construcției veniturilor, Casa Națională de Pensii își crește numărul de posturi cu peste 400, mult anunțata reducere a personalului din administrație fiind doar vorbă goală și intenție neonorată.

De menționat că Legea bugetului asigurărilor sociale amână cu un an aplicarea măsurilor salariale funcționarilor publici și altor categorii din sectorul bugetar, precum și personalului din cadrul autorității judecătorești, propunându-ne să nu aplicăm măsurile stabilite prin legi votate în Parlamentul României.

De asemenea, salariaților bugetari din sectorul asigurărilor sociale de stat și asigurărilor de șomaj, Legea bugetului asigurărilor sociale le interzice primirea tichetelor de masă. În acest mod, Guvernul încearcă, în mod iluzoriu, să aducă unele reparații în zona pensiilor și defavorizează categorii importante de contribuabili, creând nemulțumiri peste tot.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj, ținând seama că doar șomerii aflați în plată până la sfârșitul anului vor primi, până la încheierea perioadei de șomaj, indemnizații mai mari calculate după legea aflată în vigoare, iar cei ce devin șomeri după 1 ianuarie 2002 vor primi o indemnizație unică, mult mai mică, de 60 sau probabil 75% din salariul minim pe economie, s-ar presupune că prevederile din buget pentru plata ajutoarelor de șomaj ar trebui să scadă.

Cu toate acestea, bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede o creștere cu 140% la cheltuielile pentru ajutor de șomaj și alocațiile de sprijin pentru anul 2002 față de anul 2001, ceea ce conduce la concluzia firească, aceea că Guvernul estimează de fapt o creștere semnificativă a numărului de șomeri, cifră pe care nu o anunță și o ascunde în prevederi bugetare.

De remarcat, de asemenea, că bugetul asigurărilor sociale prevede un excedent de 995 de miliarde, iar al asigurărilor de șomaj un excedent de 4898 de miliarde, greu de explicat de ce astfel de sume nu sunt utilizate pentru protecție socială corespunzătoare, pentru majorarea pensiilor și ajutoarelor, utilizându-se probabil pentru diminuarea deficitului bugetului pe seama menținerii într-o stare de sărăcie a celor mai afectate categorii sociale, șomeri și pensionari.

Acest buget nerealist, care se bazează la Capitolul Venituri, pe acte normative încă neaprobate, care prezintă excedente în mod absolut nejustificat, nu este un buget al unui guvern ce se vrea social-democrat și, în concluzie, Partidul Democrat va vota împotriva acestui proiect de buget.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Invităm la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Fără îndoială că într-o democrație originală și dezbaterea legilor fundamentale pentru bunul mers al unei națiuni într-un an și, mă refer la legile celor două bugete, bugetul consolidat și bugetul asigurărilor sociale, este, de asemenea, o dezbatere originală. Pentru că bugetul asigurărilor sociale beneficiază și de această dată, și asta este după un an de la preluarea puterii de către Partidul Social-Democrat, de un tratament ambulatoriu. Este suport electoral de manieră optimistă din patru în patru ani și ceva mai bine pentru dumneavoastră prin creșteri nesemnificative, erodate de lipsa de performanță economică și mă refer la faptul că nu reușim să ținem în mână inflația.În acest context, dați-mi voie să caracterizez acest buget din punct de vedere politic, date tehnice au fost evocate deja de colegii mei. Construcția bugetară este o construcție deficitară pe care o apreciez ca o construcție conjuncturală. Nimic mai grav pentru politicile sociale ale unei națiuni de a opera cu concepte conjuncturale, cu concepte care nu au stabilitate, pentru că este foarte greu de înțeles că acest buget care reflectă politica socială trebuie să fie în primul rând un buget economic, care să reflecte politica economică.Acest buet este departe de a răspunde acestor opțiuni. El răspunde însă unor opțiuni impuse de Fondul Monetar Internațional și, bineînțeles, unor opțiuni de stabilitate macroeconomică.

Dați-mi voie să susțin această afirmație prin câteva întrebări pe care bugetul pe care ni-l puneți astăzi în dezbatere le ridică. Ați prevăzut o creștere a numărului de locuri de muncă la circa 45.000 de locuri de muncă în anul 2002 în condițiile unei scăderi a ratei șomajului de 9,5%.

Să înțeleg, stimați colegi, că procentul ratei șomajului înregistrat astăzi de 8,2% este o conjunctură sau vă gândiți și dumneavoastră că această creștere economică de 5% pe care o prevedeți pentru anul viitor nu este o creștere economică reală ci doar una care este suportată perfect de hârtie.

De asemenea, în ceea ce privește recorelarea pensiilor, este un proiect care a fost utilizat în mod semnificativ și cu mare succes de către dumneavoastră în spațiul electoral, dar este un proiect care nu se regăsește, din păcate, între cifrele care-l susțin.

Avem convingerea că dat fiind construcția bugetului, veniturile și excedentele pe care le preconizați atât la șomaj cât și la bugetul social, pensionarii vor aștepta și în 2002 pe același codoc care le va duce probabil indexări nesemnificative de 2, 3 sau 4%, dacă economia o să vă permită.

De asemenea, în ceea ce privește alocațiile de stat pentru copii care, sigur, vor fi și ele indexate și vor răspunde aceleiași situații, o inflație care va fi de 22% într-o opinie, asta este opinia politică a dumneavoastră, față de 31% într-o opinie care este opinia politică a Băncii Naționale. Deci, nici aceste alocații de stat pentru copii nu vor fi decât 5 lei în plus pentru cine are timp să-i primească și are timp să-i aștepte.

De asemenea, în ceea ce privește bugetul fondului de șomaj pe care l-ați prevăzut cu un excedent de peste 4.900 de miliarde, va aduce o uniformizare a sărăciei în condițiile în care ignorăm în totalitate că sistemul asigurărilor sociale din România este un sistem de asigurare. Atâta vreme cât mă asigur împotriva unui risc social trebuie să și primesc, într-o opinie și într-o concepție de echitate, trebuie să primesc în limitele asigurării.

Cred că această asigurare este total ignorată de dumneavoastră pentru că bugetul pe care ni-l prezentați nu face decât să promoveze un principiu al egalității de șanse, dar șansele sunt în sărăcie și nu în dezvoltare.

În aceste condiții, prezentați în continuare ca pe un laitmotiv de două bugete încoace programe blocate. Și mă refer la programul RICOP care, negociat în urmă cu trei ani, urma ca anul trecut să acompanieze social restructuarea economică. Să înțeleg că restructurarea economică s-a decalat pe 2002 pentru că și acest buget și acest fond din care încă nu s-a cheltuit nimic așteaptă să fie utilizat pentru atenuarea efectelor unor restructurări care se lasă așteptate?

De aceea, stimați colegi, credem că acest buget oferă populației o undă de speranță, o undă de speranță care nu se justifică, pentru că dacă dumneavoastră ați folosi excedentele în proiecte de măsuri active, în proiecte de recalculare a pensiilor, ar fi un buget pe care noi, cu siguranță, l-am saluta.

În concluzie, oferiți, din păcate, un buget populației care, așa cum afirmam, nu face decât să o egaleze în sărăcie, îi oferă această șansă de a fi egală în sărăcie.

În condițiile în care politicile sociale ale guvernelor europene, guverne la care doriți să vă alăturați, își schimbă opțiunile și înțeleg că fenomenul sărăciei și al excluziunii sociale este un fenomen care poate pune în discuție situația democratică a unei națiuni, dumneavoastră vă asumați riscul unui buget care, cu siguranță, pune în discuție statutul democratic.

Exista în urmă cu câțiva ani o concepție și un avertisment în legătură cu politicile sociale ale secolului XXI. Sunt țări care nu-l igonoră și aș dori să nu-l ignorați și dumneavoastră. "Să ne ferească Dumnezeu de revoluția desculților", această revoluție anunțată prin ruperea acordului social pe care l-ați făcut, probabil, din dorință mediatică și mai puțin pentru a-l pune în realitate, dar această rupere a acordului social cred că va trebui să vă pună un semn de întrebare.

Noi nu ne putem asuma acest risc pentru că nu l-am creat noi, nu ne aparține, fapt pentru care Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui buget.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Karol Kerekeș, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule ministru,

În fiecare an la dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat, numeroase voci afirmă cu resemnare că suntem săraci, că bugetul este unul de austeritate. În cel mai bun caz, printr-o formulare mai nuanțată, că este unul de tranziție, făcând aluzie prin aceasta la greutățile moștenite de la guvernarea precedentă.

Proiectul de buget pe anul 2002, bazându-se pe continuitatea izvorâtă din programul Guvernului actual aprobat de Parlament, nu mai conține elementele pe care s-a fundamentat politica socială a guvernării anterioare. În aceste condiții, bineînțeles, bugetul pe anul 2002 nu mai poate fi considerat unul de tranziție.

Putem constata de această dată că bugetul se dezbate în timp util, ceea ce este un lucru normal. Și, de fapt, nici nu ar trebui scos în evidență în mod deosebit. Practica de până acum a fost cea greșită pe care am și criticat-o de fiecare dată. Proiectul de buget pe anul 2002 este construit pe creșterea veniturilor determinată de preconizata relansare economică. Și acesta pare a fi un lucru normal, dacă luăm în considerare promisiunile făcute prin programul de guvernare.

Dar estimarea creșterii economice reprezintă întotdeauna un factor de risc. Noi am fi mai precauți în privința proiecției de 5% creștere economică pentru anul viitor, gândindu-ne concret la consecințele tragicelor evenimente din 11 septembrie, pe linia accentuării recesiunii mondiale și care, în mod inevitabil, vor afecta și economia românească.

Relansarea economică va fi frânată și de menținerea fiscalității extrem de ridicate pe forța de muncă. Din raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, reiese că România are un nivel de fiscalitate cu cel puțin 10 procente mai mare decât cel al altor state ale Europei. Fiscalitatea ridicată încurajează evaziunea fiscală, munca la negru. Combaterea acestora este o preocupare permanentă a Guvernului și, după cum suntem informați, se pregătesc noi măsuri legislative în acest sens.

Însă, în opinia noastră, aceste măsuri nu pot aduce îmbunătățirea situației pe măsura așteptărilor, dacă va fi menținut și în continuare nivelul ridicat al fiscalității pe forța de muncă. Justețea argumentelor invocate pentru menținerea nivelului ridicat al fiscalității pe forța de muncă și anume că rata inflației este foarte ridicată și că avem mai mulți pensionari decât salariați contribuabili, este discutabilă.

Inflația este prezentă și în alte țări, iar raportul dintre contribuabili și pensionari este mai defavorabil în multe alte țări datorită unor cauze demografice. Și, totuși, fiscalitatea pe forța de muncă este mai redusă decât în România.

Noi sperăm că Guvernul este conștient de faptul că prezența economiei subterane, nediminuarea acesteia în anul 2002, va periclita serios realizarea veniturilor bugetare preconizate. Drept urmare, vor fi extrem de greu de respectat promisiunile făcute pentru îmbunătățirea situației pensionarilor.

Dacă analizăm promisiunile, un obiectiv important îl reprezintă recorelarea pensiilor. Însă, trebuie să constatăm că acest proces este în întârziere, pe motiv de lipsă a resurselor necesare. Recorelarea pensiilor, în loc să fi fost demarată în trim. IV 2001, așa cum s-a prevăzut în Programul de guvernare, va fi lansată, potrivit informațiilor noastre, doar în sem. II 2002, ceea ce va produce nemulțumiri din partea celor vizați.

Protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere integral rata inflației este o altă promisiune cuprinsă în Programul de guvernare.

Toate aceste măsuri trebuie puse în aplicare, ele nu pot suferi nici o amânare. Situația pensionarilor este extrem de grea, marea lor majoritate trăiește la limita sau sub limita subzistenței. Nu putem fi de acord cu amânarea pentru trim. III a recorelării pensiilor, această amânare va produce serioase tensiuni sociale, dacă ținem cont și de problemele de încălzire a locuințelor, scumpire a energiei electrice, a carburanților și a bunurilor de consum.

Pentru acoperirea cheltuielilor privind recorelarea pensiilor, se prevede un fond de rezervă de 995,7 miliarde lei, care, procentual, depășește limita admisă de Legea pensiilor și presupune creșterea substanțială a veniturilor bugetare. Dacă va fi suficientă această resursă pentru recorelarea propusă, este prematur să ne pronunțăm în acest sens, ținând cont de faptul că Fondul de rezervă se utilizează și pentru eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat.

Creșterea veniturilor bugetare va fi realizată potrivit proiectului de buget prin mijloacele uzuale, cum ar fi: lărgirea sferei de cuprindere a numărului de contribuabili, colectarea mai eficientă a contribuțiilor și impozitarea unor categorii de pensii. Dar se pune întrebarea justificată: oare vor fi suficiente instrumentele juridice, administrative și bancare ce stau la dispoziția Casei Naționale de Pensii și a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru realizarea obiectivelor propuse? Se pare că nu, pentru că practica de până acum a demonstrat că aceste instrumente nu dau randamentul scontat, din cauză că angajatorii, sub povara fiscală sufocantă, caută fel de fel de mijloace de ieșire din această cotizație.

Încasarea contribuțiilor sub control bancar, recuperarea sumelor datorate bugetului prin executare silită se lovesc, deseori, de greutăți. Înăsprirea sancțiunilor pentru nevirarea sau virarea întârziată a contribuțiilor, întărirea controlului asupra modului de plată a contribuțiilor prin preconizata însărcinare cu atribuții de control și a direcțiilor teritoriale de muncă, instituirea controlului ministerial asupra activității Casei Naționale de pensii și nu în ultimul rând intensificarea eforturilor pentru combaterea muncii la negru, toate acestea sunt niște măsuri absolut necesare, însă ele nu pot rezolva problema de fond la nivelul așteptărilor. Soluția ar fi una mai complexă, ea, însă, depășește posibilitățile Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și ale Casei Naționale de Pensii, fiind de natură macroeconomică, fiscală, investițională și altele, inclusiv combaterea infracționalității economice.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor de șomaj, găsim că este exagerat excedentul mare estimat, fiind de șase ori mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2001. Cu siguranță, acesta va suferi o rectificare corespunzătoare în timpul anului, datorită creșterii cheltuielilor bugetare impuse de punerea în aplicare a măsurilor privind ocuparea forței de muncă, prevăzute în noua reglementare ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2002. Menționez aici că și noi, la rândul nostru, am salutat programul inițiat de Guvern pentru ocuparea forței de muncă.

Reducerea substanțială a cuantumului și a duratei de acordare a ajutorului de șomaj, respectiv, restrângerea categoriilor de persoane care beneficiază de acesta, schimbare prevăzută de aceeași reglementare, va contribui, bineînțeles, la reducerea cheltuielilor bugetare. Așadar, se pare că bugetul asigurărilor de șomaj își va păstra echilibrul.

Dacă, totuși, trebuie să dăm un calificativ bugetului pe anul 2002, am prefera să-l numim unul "de supraviețuire". Acest buget, cu toate eforturile făcute de Guvern, nu va aduce încă securitatea socială mult dorită pentru pensionari. Dacă bugetul va asigura la timp recorelarea pensiilor, se va putea realizea o anumită îmbunătățire a situației pensionarilor cu pensii mici, însă, acest buget cu greu va putea împiedica erodarea puterii de cumpărare a pensionarilor având pensii ceva mai mari, aparținând categoriei de mijloc, ceea ce înseamnă îngroșarea rândurilor celor care ajung în sărăcie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Grupul parlamentar UDMR, prin aprobarea Programului de guvernare, a văzut în acesta o garanție și pentru îmbunătățirea situației sociale. Acest buget se bazează pe Programul de guvernare. În aceste condiții, deși avem unele rezerve față de buget, în mod deosebit în privința întârzierii procesului de recorelare a pensiilor, grupul nostru parlamentar va vota bugetul.

Îl vom vota, pentru că acesta cuprinde elementele indispensabile realizării programului de recorelare a pensiilor și a programului de ocupare a forței de muncă, cu care, de fapt, am fost de acord și noi la adoptarea Programului de guvernare. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun atenției plenului celor două Camere examinarea pe articole a Proiectului de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost votat.

Titlul Cap. I al legii.

Vă rog să vă exprimați votul. Pentru? Mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate.

Art. 1 nu este amendat, vi-l supun votului.

Vă rog să vă exprimați votul asupra art. 1. Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 218 voturi pentru, 27 împotrivă și 15 abțineri, art. 1 al proiectului de lege a fost votat.

Supun votului plenului art. 2

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 12 abțineri, textul de lege a fost aprobat.

Art. 3, îl supun votului plenului.

Vă rog, voturi pentru? Vă mulțumim.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 10 abțineri, art. 3 a fost adoptat.

Art. 4. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, vi-l supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 11 abțineri, art. 4 a fost adoptat.

Cap. II. Vi-l supun votului, titlul său.

Vă rog să vă exprimați votul pentru acest titlu. Pentru?

Împotrivă, dacă sunt voturi?

Abțineri?

Cu 242 de voturi pentru, 18 împotrivă și 4 abțineri, titlul Cap. II a fost adoptat.

Art. 5. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă

Abțineri?

Text adoptat cu 230 de voturi pentru, 21 împotrivă și 17 abțineri.

Supun votului art. 6.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat, cu 230 de voturi pentru, 27 împotrivă și 8.

Cap. III. Supun votului plenului titlul capitolului: "Regimul și destinația cheltuielilor".

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat în unanimitate.

Supun votului plenului art. 7.

Voturi pentru? vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 230 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 14 abțineri.

Art. 8. Îl supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 235 de voturi pentru, 20 împotrivă și 10 abțineri.

Supun votului plenului art. 9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 245 de voturi pentru, 5 abțineri și 4 voturi contra, textul a fost adoptat.

Supun votului art. 10.

Vă rog să vă exprimați votul pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 255 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 5 abțineri, text adoptat.

Supun votului art. 11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

257 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 1 abținere.

Supun votului plenului art. 12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 253 de voturi pentru, 5 împotrivă și 2 abțineri, text adoptat.

Supun votului art. 13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 231 de voturi pentru, 24 împotrivă și 5 abțineri, textul art. 13 adoptat.

Supun votului art. 14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri, dacă sunt?

Cu 238 de voturi pentru, 21 împotrivă și 1 abținere, text adoptat.

Supun votului art. 15. Vă rog, poftiți domnule senator Horga.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Amendamentul pe care l-am formulat și îl susțin se referă la alin. 2 art. 15 și are ca obiect extinderea numărului categoriilor de salariați care trebuie să beneficieze de bilete de tratament gratuite. Din numărul total de bilete acordate, potrivit prezentului proiect de buget, în număr de 35 de mii, propun extinderea categoriilor de salariați, în sensul ca să poată beneficia de acesate gratuități nu numai salariații care lucrează în mediul radioactiv, ci toți salariații care își desfășoară activitatea în condiții speciale, potrivit art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind asistența socială.

Argumentele în favoarea acestui amendament sunt legate de faptul că s-ar putea ca din mediul radioactiv, activitatea reducându-se în mod continuu, biletele respective să nu poată fi distribuite în totalitate acestor salariați și, atunci, ar rămâne o parte din bilete nedistribuite. Și, mai mult decât atât, s-ar putea ca o parte din salariații care își desfășoară activiatea în condiții speciale să fie mult mai afectați de boli profesionale sau de alte condiții decât cei din mediul radioactiv, iar, pentru ei, noi să nu facem absolut nimic.

De fapt, acest amendament, în principiu, a fost respins în Comisia pentru buget, finanțe, urmând ca domnul ministru să găsească între timp posibilitatea ca numărul acestor salariați, beneficiari ai acestor bilete gratuite, să poată fi extins. Vă mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul ministru Sârbu să răspundă la amendament.

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Așa cum am discutat în comisiile reunite, am fost de acord cu modificarea textului, astfel încât, într-adevăr, această categorie de salariați să beneficieze de gratuitatea respectivă. De aceea, vă propune ca sintagma "salariații din mediul radioactiv" să fie înlocuită cu: "Salariații care lucrează în locuri de muncă în condiții speciale prevăzute la art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000", realizând, in acest fel, coroborarea prevederilor legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat cu cele ale Legii nr. 19/2000. Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim.

Supunem, așadar, votului plenului amendamentul care s-a făcut și care s-a susținut și de către ministerul muncii și solidarității sociale, pe baza înțelegerii avute cu reprezentanții comisiei și ai Ministerului de Finanțe. Deci vă supun acest amendament votului.

Pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Iată, un amendament votat în unanimitate.

Supun votului art. 15, în ansamblul său, după amendarea aprobată anterior.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 257 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri, art. 15 a fost adoptat.

Supun votului plenului art. 16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 256 de voturi pentru, 4 abțineri, nici un vot împotrivă.

Art. 17. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 249 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Art.18?

Supun votului plenului art. 19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 229 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 13 abțineri, textul art. 19 a fost adoptat.

Vă supun votului titlul Cap. IV.

Vă rog să vă exprimați votul pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 256 de voturi pentru, 4 împotrivă, nici o abținere, titlul Cap. IV a fot adoptat.

Supun votului plenului la art. 20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 247 de voturi pentru, 6 împotrivă și 7 abțineri, textul art. 20 a fost adoptat.

Supun votului plenului art.21.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 225 de voturi pentru, 23 împotrivă și 12 abțineri.

Supun votului plenului titlul cap.V.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 256 de voturi pentru și 4 abțineri.

Supun votului plenului art.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 236 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Supun votului plenului art.23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 225 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, textul a fost adoptat.

Vă supun votului art.24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 254 de voturi pentru, 4 împotrivă și 2 abțineri.

Supun votului plenului art.25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului plenului art.26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 253 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului plenului art.27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 238 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului plenului art.28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului plenului art.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 259 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

Supun votului plenului titlul cap.VI.

Vă rog să vă exprimați votul pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 258 de voturi pentru, 2 abțineri și nici un vot împotrivă.

Art.30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului plenului art.31.

Aveți un amendament. Vă rog.

 
 

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor miniștri,

În cadrul amendamentului pe care l-am propus, acesta face referiri stricte la diferențierea cotelor de asigurări sociale, și anume, conform Legii nr.19, cotele acestea sunt în proporție de 35%, 40% și 45%. Între aceste cote stabilite conform legii și colectarea CAS-urilor există o mare discrepanță, și anume acest lucru a fost votat și anul trecut.

Se constată că în acest an, după un an de guvernare, stimate domnule ministru al muncii și protecției sociale, și cred că sunteți de acord cu mine, că această colectare, mai cu seamă la întreprinderile cu condiții speciale de muncă și deosebite, de 45% și 40%, s-a făcut într-o proporție destul de redusă, și anume de maxim 60-70%, mai cu seamă în întreprinderile cu condiții deosebite de muncă. Potențialul acestora era foarte scăzut, iar fiscalitatea la un partid social democrat nu trebuie să depășească 40-50%. În acest caz, fiscalitatea privind impozitul pe salariu depășește 70%.

Cred că sunt și în asentimentul dumneavoastră și în cursul strategiei pe care o aveți dumneavoastră ca să gândim și să regândim acest lucru – să micșorăm fiscalitatea, pentru a conduce efectiv și clar la o creștere a veniturilor reale, pentru că orice angajator să ferește sau dirijează cotele respective pe care le are pentru creșterea salariilor în alte direcții.

În acest sens, consider că este oportun acest lucru, deoarece, iată, numai în minerit, cotele acestea de 45% nu s-au decontat de ani buni de zile. În metalurgie, la Combinatul de oțeluri speciale din Târgoviște sunt 235 de miliarde, iar, cu penalități cu tot, ajung la 700 de miliarde, bani care nu vor fi luați niciodată și transferați la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În acest context, vă rog să regândim această strategie, să micșorăm, pentru că, decât să impunem niște cote aberante foarte mari, și putem să ajungem la 80-90% și să nu le încasăm, mai bine să impunem niște cote mai mici potențial pentru angajatorii noștri în această perioadă de trecere și apte ca să poată să fie aduse către bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Amendamentul a fost respins de către comisiile de specialitate. Motivația se găsește în raport. Vă supun la vot amendamentul formulat de domnul deputat Ionescu și respins de comisiile de specialitate.

În favoarea amendamentului?

Împotrivă?

Abțineri?

Amendamentul a fost respins. A întrunit 94 de voturi pentru și 225 de voturi împotrivă.

Vă supun votului articolul în forma prezentată de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 225 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, nici o abținere.

Supun votului art.32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 270 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și 4 abțineri, textul a fost adoptat.

Supun votului art.33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 258 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Înainte de a trece la votul privind anexele, pentru stenogramă, voi da citire următorului text, text care a fost prezentat și în cazul Proiectului Legii bugetului de stat:

Așa cum se observă din prezentarea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, modul de abordare a acestuia se armonizează cu tehnicile Uniunii Europene pentru prezentarea parametrilor bugetari pe anul viitor, 2001, anul bugetar 2002, și perspectiva, anii 2003-2005.

În virtutea principiului anualității, prevăzut în Legea nr.72/1996 privind finanțele publice, Parlamentul aprobă numai parametrii bugetari pentru anul 2002, estimarea parametrilor bugetari pentru perioada 2003-2005 reprezentând un mijloc de informare și plafoane orientative de cheltuieli pentru Guvern și Parlament privind necesarul de finanțat pentru perioada respectivă, fără a reprezenta resurse alocate obligatoriu pentru ordonatorii principali de credite, resurse ce vor fi actualizate cu ocazia elaborării proiectelor de buget ce urmează a se aproba pentru anii respectivi, conform principiului anualității.

Ca o consecință a aprobării de către Parlament numai a indicatorilor bugetari ai anului 2002, în Monitorul Oficial al României se vor publica numai datele pentru anul 2002, cu excepția fișelor obiectivelor de investiții care vor fi publicate așa cum sunt prezentate în proiect.

Trecem la votarea anexelor.

La Anexa nr.1/01 există un amendament admis formulat de către doamna deputat Smaranda Dobrescu și admis de comisie și, de asemenea, acceptat de reprezentantul Guvernului. Vi-l supun votului. Vă rog să vă exprimați asupra acestui amendament de la Anexa nr.1/01.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Da, vă mulțumesc.

Abțineri?

Că 270 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost aprobat de plenul Camerelor.

Supun votului Anexa nr.1/01 votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 314 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri, Anexa nr.1/01 a fost adoptată.

Supun votului Anexa nr.1/02.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 297 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 2 abțineri, Anexa nr.1/02 a fost aprobată.

Supun votului Anexa nr.1/03.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 266 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 9 abțineri, Anexa nr.1/03 a fost adoptată.

Supun votului Anexa nr.1/04.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 306 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 7 abțineri, Anexa nr.1/04 a fost adoptată.

Vă supun votului Anexa nr.1/05.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 299 de voturi pentru, 7 împotrivă și 14 abțineri, Anexa nr.1/05 a fost adoptată.

La Anexa nr.1/06, există un amendament admis, fomulat de doamna deputat Maria Apostolescu. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Amendament admis de plenul celor două Camere cu 314 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și nici o abținere.

Vă supun votului Anexa 1/06 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 282 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 13 ațbineri, Anexa 1/06 a fost adoptată.

Supun votului plenului Camerelor Anexa nr.1/07.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 287 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 4 abțineri, Anexa nr.1/07 a fost adoptată.

Supun votului plenului Anexa nr.1/08.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 312 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului plenului Anexa nr.2/01.

Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Formulând amendamentul privind acordarea pentru industria de apărare, pentru salariații care lucrează în industria de apărare a unor indemnizații atunci când se întrerupe temporar lucrul în această industrie, nu am avut în vedere și nu am nici acum în vedere să plătim nemunca. S-a discutat foarte mult pe această temă. Sigur că nimeni nu este de acord să plătești salarii fără ca cineva să nu muncească. Dar este tot atât de adevărat că nu putem să distrugem o întreagă industrie, industrie care până mai ieri ne-a adus avantaje substanțiale pentru bugetul României, mai ales că, până la urmă, noi plătim această nemuncă. Acei salariați nu sunt plătiți din această poziție de buget care reprezintă indemnizații pentru întreruperea termporară a activității, ci sunt plătiți din poziția "ajutor de șomaj". Deci aceeași sumă este de fapt trecută în ajutorul de șomaj. Ei vor fi plătiți pentru nemuncă în continuare, numai că vom distruge această industrie de apărare prin faptul că acești oameni nu vor mai avea loc de muncă sigur. Neavând loc de muncă sigur, această industrie sau parte din această industrie se va dezintegra, se va degrada în mod automat, astfel încât vom ajunge în situația ca întreprinderi întregi din această importantă ramură să fie lăsate în paragină.

Mai mult decât atât, avem în vedere faptul că în această industrie lucrează o categorie de salariați care sunt superior calificați, depun o muncă disciplinată, au o privire asupra muncii cu totul altfel decât în alte ramuri industriale, mai ales că în bugetul asigurărilor sociale există un excedent care reprezintă aproape 5.000 de miliarde, excedent care astăzi finanțează deficitul bugetului de stat, ceea ce mi se pare cu totul nedrept, pentru că nu este normal ca un angajator care plătește 5% și un salariat care plătește 1% să finanțeze alte activități din bugetul de stat al României, activități care ar trebui finanțate din cu totul alte surse decât sursele plătite de angajator sau de salariat pentru o indemnizație pe care aceia trebuie să o ia din banii pe care îi plătește în mod sigur.

Nu mi se pare corect nici faptul că această industrie este astăzi atât de blamată de un stat social-democrat care ar fi trebuit să se gândească, în primul rând, la soarta acelor oameni care, până ieri, au adus avantaje substanțiale acestei țări și să nu fie lăsați astăzi pe drumuri.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Supun votului amendamentul formulat de domnul senator Horga.

Voturi pentru amendament?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Amendamentul a întrunit 106 voturi pentru, 231 de voturi împotrivă. Ca atare, se consideră respins.

Supun votului plenului Anexa 2/01, în forma inițială.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 259 de voturi pentru, 71 voturi împotrivă și 18 abțineri, Anexa 2/01 a fost adoptată.

Supun votului Anexa 2/02.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 322 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și nici o abținere, textul a fost adoptat. 9 abțineri, mă iertați.

Supun votului Anexa 2/03.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 315 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 4 abțineri, Anexa 2/03 adoptată.

Anexa 2/04.

Este un amendament al domnului deputat Dumitru Buzatu, admis.

Vă supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 343 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abținere, Anexa 2/04 adoptată.

Anexa 2/05 o supun votului.

Pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 339 de voturi pentru și 8 abțineri, text adoptat.

Vă supun votului Anexa nr.2/06.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 340 de voturi, pentru, 2 voturi împotrivă, 5 abțineri,

Anexa 2/06 adoptată.Supun votului plenului Anexa 2/07.Voturi pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă?Abțineri? Text adoptat cu 331 voturi de pentru, 12 voturi împotrivă, 4 abțineri. Anexa nr.2/08 o supun votului plenului. Voturi pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă?Abțineri? Cu 331 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 1 abținere, Anexa nr.2/08 a fost adoptată și, cu aceasta, s-a adoptat și ultima anexă a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Mai sunt înscrise pe ordinea de zi cele două scrisori ale Președintelui României. Vă propun să le dezbatem după vot, pentru a permite Guvernului să se întoarcă la ședința de Guvern.

 
Supunerea la votul final și adoptarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 și a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Rog toți colegii să poftească în sală, pentru a vă exprima votul asupra celor două legi: Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Vă rog, deci, să vă reluați locurile.

Supun, întâi, votului dumneavoastră Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002.

Vă amintesc că, potrivit art.74 alin.2 din Constituție, aceasta se votează cu voturile majorității simple a deputaților prezenți.

Cine este pentru? 270 voturi pentru.

Împotrivă? (Grupul PRM se ridică în picioare)

 

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Se numără dublu așa! (Vociferări, amuzament în Grupul PSD)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu s-a votat procedura votului prin ridicarea în picioare, ci prin ridicarea de mâini! (Rumoare în Grupul PSD)

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ca să ne vedeți mai bine!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

154 de voturi împotrivă.

Să fiți siguri că v-aș fi văzut și dacă nu v-ați fi ridicat în picioare! (Amuzament în Grupul PSD)

Dacă sunt abțineri? Nu sunt abțineri.

Trecem și la votul Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Cine este pentru?

Vă reamintesc: se votează în aceste condiții, conform art.74 alin.2 din Constituție.

270 voturi pentru.

Împotrivă? (Comentarii, amuzament în sală)

Vă rog să nu mai vociferați. Colegii de la PRM votează cu o jumătate din voința cu care au votat împotriva Bugetului de stat! (Se referă la faptul că nu s-au mai ridicat în picioare)

154 voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri?

Cu 270 voturi pentru și 154 împotrivă, și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat a fost votat. (Aplauze furtunoase în Grupul PSD)

 
 

Stimați colegi,

Mai mulți colegi și-au exprimat dorința de a-și explica votul. Vă propun să fiți de acord să dăm celor care doresc 5 minute pentru explicarea votului.

Dacă sunteți de acord cu acest lucru? (Rumoare în Grupul PSD) Pe grup! Deci un vorbitor pe grup, în limita a 5 minute.

Dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

Cine dorește să explice?

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al PRM.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Mă simt dator să explic și să motivez votul negativ pe care Partidul România Mare l-a dat la proiectul Legii bugetului.

Firește, mașina de vot a funcționat fără probleme. Am tot sperat, timp de două săptămâni, că propunerile parlamentarilor noștri vor fi luate în considerație de partidul de guvernământ. Din păcate, din 138 de amendamente propuse de senatorii și deputații PRM, dumneavoastră, domnilor de la Putere, nu ați acceptat decât două. așa ceva nu se mai numește nici politică, nici negociere, cu atât mai puțin democrație. Așa ceva se numește batjocură.

În proasta tradiție a PDSR-ului, dumneavoastră, cei din noul PSD, ignorați Parlamentul și încercați reducerea la tăcere a Opoziției.

Noi nu am votat acest buget din foarte multe motive. În primul rând, că noi suntem aici în slujba poporului și nu ne este indiferent cine și cum îl conduce. Până acum, alianța PSD și UDMR l-a condus, de aproape un an de zile, numai prin jocuri de imagine, prin promisiuni fără acoperire, prin sondaje de opinie mincinoase, prin șantajul cu străinătatea.

"Țara gazetelor este alta decât Țara reală", spunea Nicolae Iorga. Dumneavoastră nu trăiți în planul vieții reale, ca dovadă, reacția, tot mai nervoasă și mai justificată, a populației, din diferite zone ale țării. Primul vot negativ la acest buget l-au dat, de altfel, dascălii, care au protestat în fața Palatului Parlamentului, în ziua de luni. Atunci a căzut bugetul la examenul dat în fața țării.

Am mai votat negativ bugetul pentru faptul că el este prost alcătuit, are o arhitectură monstruoasă și se alimentează, aproape în exclusivitate, din taxe, impozite și biruri, din explozia necontrolată a prețurilor, din împrumuturi externe.

Ceea ce dumneavoastră numiți creștere economică este o iluzie optică, un vis pe care-l luați drept realitate, un joc speculativ, cu fața la organismele internaționale, iar nu la realitatea de zi cu zi a României. Construcția acestui buget seamănă cu casa pe care Jonathan Swift și-a făcut-o, în mod diletant și utopic: era frumoasă de la depărtare, dar când prima pasăre s-a așezat pe acoperișul său, edificiul s-a prăbușit. Așa se va întâmpla, matematic, și cu acest buget, care reprezintă mutarea în plic pe care v-o dau Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Știm și noi că spațiul de manevră într-o lume care e prinsă în vârtejul globalizării este din ce în ce mai mic - "turma electronică" de care vorbea Tom Friedmann nu te lasă nici să respiri, te bagă în ceea ce globalizanții numesc "cămașa de forță", pe care unii o au din aur, dar noi, românii, o avem din plumb.

Este foarte greu să te opui acestor porunci, dar alte țări negociază cu ceva mai multă demnitate. De pildă, nimeni nu o să ne convingă de faptul că e necesar și e în interesul României să se vândă, pe nimic, toată avuția națională, și să se practice o privatizare mai rapidă și mai periculoasă decât un cancer galopant.

Am votat împotriva bugetului și pentru că el este expresia unei politici aberante, de mușamalizare a actelor de corupție și de preluare la datoria publică a unor sume tot mai mari. În urmă cu circa 7 luni, PRM a dat votul său, dezinteresat, la bugetul pe anul 2001, pentru a constata că dumneavoastră ați aruncat în spinarea populației, printre altele, suma de 4.000 de miliarde de lei, gaura neagră de la Banca Agricolă, pe care, apoi, ați dat-o, pe gratis, unor aventurieri.

În România acționează un nucleu dur, al Mafiei transfrontaliere, compus din oameni apropiați Palatului Cotroceni și Palatului Victoria, de teapa unor lobbyști ca Hertzfeld, Rubin și Mark Mayer, care dijmuiesc absolut toate privatizările mari. Și noi suntem pentru privatizare, dar în România avem de a face cu un jaf inimaginabil, cu consecințe grave pentru prezentul și viitorul Poporului Român.

În lucrarea sa "România unită", tipărită în anul 1932, publicistul și istoricul american Charles Upson clark scria: "Românii sunt, prin excelență, oameni cu o gândire politică. Fiecare român se plânge de corupția din politică". La ora actuală, corupția din politica României a atins proporții înspăimântătoare, iar cartonașele galbene și roșii pe care guvernanții le tot manipulează sunt arătate nu gangsterilor, ci temerarilor care se apropie prea mult de caracatița Mafiei.

A venit vremea să vă spună cineva în față: dumneavoastră, domnilor de la putere, nu luptați împotriva corupției, ci împotriva anticorupției. Zi de zi, presa de diferite culori și orientări dezvăluie acte de corupție stupefiante, care îi au ca protagoniști pe miniștrii, secretarii de stat și prefecții PSD.

Nu puteți să apăreți mereu la televizor, de câteva zeci de ori mai mult decât apar președinții partidelor de opoziție, și să pretindeți că tot elaborați strategii împotriva corupției, atâta timp cât nu puteți da explicații raționale cu privire, bunăoară, la vânzarea către două firme din Ungaria, la un preț de 1,9 milioane de dolari, a stațiunii Sovata. Exemplele sunt cu mult mai numeroase.

Am votat contra bugetului și pentru că nu dorim să vă mai dăm un cec în alb - v-am ajutat la bugetul pe 2001, dar v-ați bătut joc de mâna întinsă de noi și ați băgat Țara cu oiștea-n gard. Raportul de Țară prezentat de Comisia Europeană plasează România pe ultimul loc de pe continent - dincolo de asta începe haosul, se întinde în lanul de porumb sau pustietatea. În proasta tradiție a propagandei stahanoviste, dumneavoastră prezentați acest raport ca pe un mare succes, ceea ce arată îndepărtarea totală de realitățile și de cerințele structurilor europene, unde pretindem că vrem să ne integrăm.

Am primit și eu, chiar ieri, o Notă Informativă - chiar așa îi spune - din partea domnului Jonathan Scheele, șeful delegației Comisiei Europene în România, și, deși acest înalt comisar manifestă toată bunăvoința, datele problemei sunt dramatice.

Am votat contra bugetului și pentru că, în ultimul timp, reprezentanții partidului de guvernământ s-au întrecut în tot felul de declarații, și în Țară și peste hotare, că ei nu au nici un fel de relație cu PRM, care, vezi Doamne, ar fi un partid extremist, antisistem etc. Dacă vă rușinați de noi, ca o fată mare, atunci de ce mai aveți nevoie de voturile noastre și de ce unii reprezentanți ai dumneavoastră au făcut presiuni asupra mea, până în ultimul moment, să votăm bugetul?

Până una alta, nu PRM-ul e huiduit și fluierat, de la un capăt la altul al Țării, ci PSD-ul, care, cu cât conduce mai amatoristic și mai suprarealist, cu atât face declarații mai arogante, demonstrând că nu a învățat nimic din lecția dură pe care i-a dat-o populația la alegerile din 1996. Adevăratul și, de fapt, singurul extremism este înfometarea propriei tale Țări, absența unei protecții sociale reale, transformarea ei într-o placă turnantă a crimei organizate, a mafiei drogurilor, armelor, țigărilor și prostituției. Iar organismele internaționale nu pot fi păcălite la infinit. Dacă acest sistem de care tot vorbiți dumneavoastră înseamnă pierderea, pe drum, în aproape 12 ani, a 1 milion de oameni, care au intrat efectiv în pământ, și dacă mai înseamnă jefuirea avuției naționale, și dacă mai înseamnă și renunțarea la Tezaurul României și la demnitatea noastră ca Popor - atunci, da, sunt de acord, Partidul România Mare este un partid antisistem. Este, totuși, prea mult pentru o singură generație să i se ceară să moară de foame, dar să i se ceară să moară și de rușine.

În fine, am mai votat contra bugetului pentru că s-au tot făcut speculații cu privire la un pretins troc între atitudinea noastră la vot și tentativa de ridicare a imunității mele parlamentare. Tocmai pentru a pune capăt acestui colportaj, am demonstrat că nu are nici o legătură una cu alta. În privința ridicării imunității mele parlamentare, dacă nici acum nu ați înțeles că eu sunt primul care dorește asta, atunci nu aveți aptitudini reale pentru politică.

Doamnelor și domnilor,

Dumneavoastră, guvernanții, puteți merge înainte, numai că Țara a rămas în urmă și nu vă urmează. Ne așteaptă o iarnă grea, pe care dumneavoastră o faceți și mai grea. De ce? Pentru că vă iluzionați că puteți conduce singuri, nu numai fără Opoziție - dar și împotriva Opoziției; nu numai fără Popor, dar și împotriva Poporului.

Eu atât vă spun: pregătiți-vă de alegeri anticipate! (Aplauze furtunoase în Grupul PRM)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călin Tăriceanu, din partea Partidului Național Liberal.

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru și onorați membri ai Guvernului,

Stimați parlamentari,

Partidul Național Liberal consideră că acest proiect de buget denotă, mai degrabă, o gândire de tip contabil, decât una care ar trebui să fie bazată pe o adevărată viziune economică. Spuneam acest lucru, pentru că, iată, premisele care au stat la baza construcției acestui buget s-au schimbat în mod fundamental, s-au schimbat radical.

După 11 septembrie, data la care s-au produs cunoscutele atentate de la New York, toate economiile din lume, și cu precădere economia americană și a țărilor occidentale, sunt și vor fi, în perspectivă, afectate de o gravă recesiune. Semnalele economice în acest sens se înmulțesc pe zi ce trece.

Din păcate, proiectul nostru de buget, care a fost întocmit înainte de aceste evenimente, nu vine să se racordeze la realitate absolut deloc. Este un proiect făcut pentru vreme senină, cum am mai spus, vreme care, din păcate, nu o mai avem, vreme care, din păcate, va deveni din ce în ce mai dificilă, nu numai pentru țările de care am vorbit, dar și pentru România, care este integrată în sistemul economic de schimburi mondiale. Mai mult decât atât, Guvernul pare să dea senzația că începe, folosesc o expresie nu foarte elegantă, "să mulgă vaca înainte de a lapte", punând în practică o politică de susținere a "Programului social al PSD pentru combaterea sărăciei, utilizarea eficientă a forței de muncă și creșterea veniturilor populației". Cum? Evident, folosind toate resursele pe care acest buget a început să le creeze, pe care această economie în redresare, în ușoară redresare, a început să le dea.

Mult trâmbițata "nouă politică fiscală și bugetară", de care se vorbește în raportul la proiectul de buget, este o formulă, mai degrabă, propagandistică care nu are nimic consistent, cu excepția unei alocări diferite a cheltuielilor între diferite sectoare bugetare, funcție de ponderea și influența diferiților miniștri în Guvern.

Se poate observa că singurele măsuri care au demonstrat o nouă viziune economică, o nouă politică fiscală sunt cele care au fost luate la sfârșitul anului 1999, atunci când Partidul Național Liberal conducea Ministerul de Finanțe, moment în care s-a procedat la reducerea taxei pe valoarea adăugată. (Amuzament și în loja Guvernului și aplauze în Grupul PSD) Vă mulțumim. Trebuie să recunoașteți și vă rog să probați, cu proiectul de buget, fie pe 2001, fie pe 2002, că ați întreprins ceva, cel puțin de același nivel.

Vă readuc aminte... (Vociferări în Grupul PSD) Știu că adevărul vă supără și, domnule președinte, am să vă rog să-i rugați pe onorații membri ai Guvernului să se rezerve, la momentul la care vor avea cuvântul, să intervină.

Deci, la acea dată, vă readuc aminte că t.v.a.-ul a fost redus de la 22 la 19%, impozitul pe profit a fost redus de la 38 la 25%, iar impozitul din activitățile de export la numai 5% din profitul realizat. De atunci, nimic altceva decât schimbări de legislație aiuritoare, care întregesc sentimentul de confuzie în rândul investitorilor români și străini și care fac din România o țară prea puțin atractivă pentru investiții.

Și bugetul actual nu este decât o măsură și o oglindă a modului demagogic în care PSD a făcut campanie electorală în anul 2000 și guvernează în anul 2001.

Față de angajamentele asumate de PSD, prin oferta electorală, de "reducere a gradului de fiscalitate, obiectiv posibil de realizat fără costuri bugetare, prin sporirea continuă a bazei de impozitare", care este situația de fapt? Câteva exemple. Ordonanța Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit aduce fiscalitatea în creștere pentru persoanele fizice. Creșterea cea mai puternică o vor înregistra cei care vor închiria locuințe și construcții, în general. Ca tendință, în acest fel, fiecare va plăti la buget un impozit mai mare. Corelat cu lărgirea bazei de impozitare, ar fi fost normal și corect să fie operată o reducere a cotelor de impozit.

În ce privește nivelul fiscalității pe forța de muncă, analiza informațiilor furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economic㠖 OECD, cu privire la impozitarea pe forța de muncă, mă refer la impozitul pe venit și contribuțiile angajatului și angajatorului la sistemul de securitate socială, ca și a situației acestui indicator pentru România, reflectă că, în acest moment, România are un nivel de fiscalitate pe forța de muncă foarte ridicat. Cea mai mare influență în acest domeniu este generată, după cum știți, de nivelul contribuțiilor pentru asigurările sociale.

În acest sens, Partidul Național Liberal a făcut o serie de amendamente pentru reducerea cotei de impozite pe care o suportă angajatorii, pentru a crea acele stimulente de care întreprinderile au nevoie pentru continuarea relansării economice și de care vor avea și mai mult nevoie în contextul gravei recesiuni economice mondiale care se anunță. Din păcate, nu am constatat ca Guvernul să conștientizeze dificultățile pe care România va trebui să le înfrunte și a rămas inflexibil la aceste propuneri. Este păcat, pentru că lipsa de receptivitate la toate semnalele din mediile economice poate să ne coste enorm și să replaseze România pe o tendință economică de stagnare sau chiar descreștere.

Tot în cadrul politicii fiscale, PSD și-a asumat ca obiectiv electoral "stimularea IMM-urilor prin accesul în condiții avantajoase la spații și utilaje de producție nefolosite, precum și, subliniez aici, prin scutiri de taxe vamale și TVA la importul de echipamente pentru modernizarea tehnologiilor de fabricație".

Care este situația de fapt? Prin repunerea în aplicare a Legii 133/99, întreprinzătorii privați beneficiază de o serie de facilități fiscale; scutiri de la plata taxelor vamale și TVA pentru importul de mașini, materii prime, reducerea de impozite pe profit. Ca aceste stimulente să și ajungă la IMM-uri, Guvernul s-a grăbit și a adoptat și normele metodologice de aplicare a legii publicate în Monitorul Oficial din 28 februarie 2001.Teoretic nu ar fi trebuit să existe în acest moment nici un motiv ca întreprinzătorii să nu primească facilitățile ce li se cuvin, numai că "tacâmul legislativ" nu este complet, așa cum pare la prima vedere. (Vociferări, proteste, zgomote.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, v-aș ruga, nu-l întrerupeți pe distinsul nostru coleg.

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Potrivit art.21 din Legea 133, IMM-urile sunt scutite de plata taxelor vamale pentru importul de materii prime necesare pentru fabricarea produselor de către acestea, în cazul în care aceste produse sunt la rândul lor scutite de la plata taxelor vamale de import. (Rumoare.)

Deși, articolul în cauză are norme de aplicare, lipsa materiilor prime scutite nu a fost publicată nici până astăzi, așa că IMM-urile nu au avut parte de acest stimulent.

Elementele pe care le-am menționat anterior vin în contradicție flagrantă cu enunțurile domnului Adrian Năstase făcute luni în deschiderea dezbaterilor la buget.

Noi, liberalii, îi cerem domnului Năstase să promită mai puțin și să facă mai mult. În acest sens, am să vă citez ceea ce spunea domnia sa la prezentarea proiectului de buget. Prezentul proiect de buget respectă întrutotul principiile și direcțiile de dezvoltare spre o economie de piață funcțională, fiind fundamentat pe următoarele obiective. Câteva exemple: 1 – accelerarea reformelor structurale sectoriale și a procesului de privatizare. Se vede probabil cum se aplică reformele structurale la privatizarea Combinatului Sidex, unde a fost impus prin contractul de privatizare menținerea efectivelor sau poate, dacă vreți, salariile care au fost date greviștilor de la Reșița. (Vociferări.)

În ceea ce privește procesul de privatizare...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nerăbdarea colegilor noștri se datorează faptului că ați depășit cu mult timpul pe care l-am alocat. V-aș ruga să încercați să încheiați.

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Îmi pare rău că trebuie să spun lucruri care deranjează, dar aceasta este realitatea.

În ceea ce privește privatizarea, se constată care este accelerarea ritmului prin diminuarea veniturilor rezultate din privatizare în construcția bugetului pe 2001 și 2002.

Un alt obiectiv care a fost menționat a fost cel al restructurării exporturilor românești, a stimulării constante a cererii externe, care s-a făcut într-o manieră eficientă prin introducerea unui impozit suplimentar de 1% pe impozitul pe profit. (Aplauze ironice. Vociferări.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, v-aș ruga să-i permiteți colegului nostru să încheie. (Vociferări, proteste.)

Încercați să conchideți, stimate coleg, pentru a vă încadra și dumneavoastră, ca și ceilalți antevorbitori, în timpul pe care l-am votat noi, inclusiv dumneavoastră.

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc. (Vociferări, proteste.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, stimați colegi, să îi permiteți să conchidă.

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Sigur că exemplele pot continua, dar am să închei și am să vă spun că, în acest fel, bugetul pe 2002 tinde să devină mai degrabă un instrument pentru susținerea activității de propagandă în sprijinul imaginii premierului și al partidului său. (Vociferări.) Este extrem de primejdios și condamnabil și pentru ca aceste afirmații să nu pară exagerate, vă invit să urmăriți atent clipul publicitar care se difuzează cu insistență la mai toate tealeviziunile din țară din care aflăm că unele programe de privatizare se desfășoară cu sprijinul Guvernului Adrian Năstase.

Vreau să vă atrag atenția domnilor, că Guvernul nu este al domnului Adrian Năstase, ci este al României, dar slujbașii de la Ministerul Propagandei vor să-i facă publicitate domnului Năstase din banii publici. (Aplauze ironice, sacadate.) Cred că singurele locuri din lume unde se întâmplă așa ceva, probabil că sunt unele țări îndepărtate din lumea a treia. (Vociferări, zgomote, aplauze ironice.)

Acest buget nu va ajuta economia și societatea românească.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu am purtat anterior convorbiri cu colegii dumneavoastră ca să ne limităm la acest timp și mi se pare deja că abuzați de timpul pe care l-am stabilit și de răbdarea noastră.

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte, țin cont de observațiile care le-ați făcut și am să mă limitez la două minute, ca să închei. Vă mulțumesc. (Proteste vehemente.)

Acest buget nu va ajuta economia și societatea românească ca să se urnească mai repede către drumul către Uniunea Europeană. El ne reamintește de schemele economice caracteristice perioadei 92-96, bazate pe implicarea puternică a statului în economie, dirijism, subvenții, măsuri protecționiste, privatizare într-un ritm lent, prețuri controlate.

Mai mult decât atât, puterea actuală și Guvernul au respins dialogul cu opoziția, refuzând orice propunere sau amendament venit dinspre ea, dând dovadă de aroganță suficientă și dispreț. Este o manieră caracteristică care nu va ajuta să repare falia care ne desparte care nu va ajuta la realizarea consensului politic de care România are astăzi atâta nevoie.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Distinși parlamentari ai partidului de guvernământ,

În urmă cu 5 ani, însetați de putere, dar orbi în fața realității, ați ajuns să credeți că "sunteți blestemați să guvernați România pe încă cel puțin 8 ani". Astăzi, sunteți exact în aceeași postură, extrem de mulțumiți de dumneavoastră (Vociferări.), dar extrem de nepăsători la situația reală în care se află România. Nu am veleități de profet, dar vă asigur că dacă veți continua tot așa, electoratul se va dovedi la fel de neiertător ca și în 1996 și veți descoperi din nou cât de ușor se ajunge din șa în colbul șanțului. (Vociferări, proteste.) Și dumneavoastră, ca și noi, am primit această lecție dreaptă pe care o dată... (i s-a întrerupt microfonul)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am impresia că cineva vă manipulează, pentru că dumneavoastră totdeauna ați dat dovadă de eleganță și de suplețe. Mă mir că acum cineva v-a manipulat și v-a pus în situația de a-i pune pe colegii noștri să reacționeze astfel. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Am să termin în 30 de secunde. (Râsete, vociferări.)

Se pare că nu ați înțeles încă nimic, cu atât mai rău pentru dumneavoastră, Partidul Național Liberal este gata oricând să ducă România pe drumul adevărat al reformei și deci al prosperității. (Râsete, vociferări, aplauze ironice.) Până vom ajunge în acel moment, astăzi suntem datori să votăm împotriva bugetului, pentru că nu este prin excelență decât bugetul dumneavoastră și nu are nimic de a face cu durerile și interesele țării. (Vociferări, aplauze ironice.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare sincer rău că ați putut culege atâtea contraaplauze, dar dumneavoastră v-ați dorit-o.

Domnul deputat Negoiță.

 
 

Domnul Gheorghe-Liviu Negoiță:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Vă promit că voi fi scurt, dumneavoastră mă ascultați, o să vă spun lucruri care nu o să vă placă, dar asta este, dar aveți de învățat din chestia asta. (Vociferări.)

Încercarea de a estompa filozofia bugetară antisocială prin respectarea termenului de predare în Parlament nu poate păcăli pe cei care fac o analiză atentă.

Da, bugetul pentru anul 2002 a sosit pentru întâia dată la timp, dar în fapt nu schimbă mare lucru din modul de colectare a veniturilor, în schimb, sărăcește mare parte a populației. Cea mai mare sursă a veniturilor statului se bazează în continuare pe impozitarea muncii, fără a propune o distribuție echitabilă pentru toți plătitorii de impozite.

Acest buget confirmă în mod dramatic zicala "banii la bani trag", sărăcind pe cei mai săraci. Ca și când polarizarea socială nu ar fi fost oricum cel mai vizibil fenomen social, mergând până la marginalizarea unor largi categorii sociale, a unor întregi zone geografice, ni se propune să acceptăm ca normală o atare stare, argumentația principală mizând pe amânarea speranțelor.

Fără a nega că România parcurge o etapă de tranziție în care statul este antreprenorul schimbărilor pentru a pune în practică concepția sa de raționalitate economică, pentru a promova modernizarea României, nu putem accepta ca statul reprezentat de guvern să devină exponentul doar al intereselor economice și acelea partinice, neglijând în mod grav funcția sa socială. Chiar în condițiile în care Guvernul este creatorul celor mai importante mize politice, prin operaționalizarea programului de guvernare, cei care au și trebuie să aibă ultimul cuvânt de spus în modul de funcționare a societății românești, suntem indiscutabil noi, parlamentarii, cei care, prin alegeri, am dobândit legitimitatea luării deciziilor. Această legitimitate ne obligă la concretizarea speranțelor celor care ne-au votat, iar nu la veșnica amânare a acestora.

Raționalitatea economică nu poate merge până acolo încât să transforme populația României în puțini învingători și foarte mulți învinși. Contrar ideii generale, însușită de majoritatea oamenilor, greșit mediatizată, cele mai importante decizii politice le au de luat parlamentarii și nu Guvernul, iar noi nu vom abdica de la această responsabilitate. Nu vom ignora faptul că nucleul conflictualității sociale se află nu atât în mărirea diferențelor sociale, cât în absența șanselor reale și egale, concretizate în conflictul fără sfârșit, când latent, când vizibil, în domeniul educației, sănătății. Departe de o filozofie social-democrată, acest buget, prin impozitarea excesivă a muncii, prin poziția față de familie, copii, bătrâni, șomeri, educație și sănătate se dovedește, mai degrabă, a fi un buget al excluderii sociale.

Este imoral să acceptăm o atare stare de lucruri, o structură a veniturilor și cheltuielilor bugetare numai pentru că Guvernul se dovedește incapabil să ștranguleze economia subterană, să-și bazeze calculele pe un tablou real al veniturilor licite, mizând în continuare pe surse de venit ilicite. Fenomenul de corupție din țesătura socială și administrativă a țării față de care Guvernul se arată neputincios este mascat și concretizat în cifrele din buget.

Refuzând să votăm acest buget, în fapt, ne arătăm refuzul de oportunism, față de ascunderea corupției. Nu vom accepta ca mita să devină instituție de stat, ca unele interese de grup să învingă populația României. Nu vom accepta ca oamenii din România să fie prizonierii propriului Guvern, fără măcar să protestăm în numele lor. (Vociferări, aplauze ironice.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Florin Georgescu, președintele Comisiei pentru buget.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Permiteți-mi ca, în câteva cuvinte, să trec de la aceste discursuri cu conținut strict politic la o abordare sintetică, din unghiul de vedere economic și profesional al politicii financiare a unei țări. Trebuie să ne reamintim cu toții, chiar stimații colegi din opoziție, când erau la putere, afirmau acest principiu, că bugetul unei țări reprezintă un instrument de asigurare a stabilității macroeconomice a acelei țări. Fără stabilitate macroeconomică, acea țară intră în haos financiar și valutar, ceea ce pune în pericol autonomia economică și chiar politică a statului respectiv.

Desigur, nevoile pentru bunuri și servicii publice furnizate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor de sănătate și celelalte fonduri extrabugetare, sunt practic nelimitate. Resursele, din păcate, sunt limitate la ceea ce produce țara și la ceea ce poate să atragă ca resurse externe, iar bugetul pe 2002 este un buget care furnizează mai multe resurse decât în 2001, după cum cel din 2001 este un buget care pune la dispoziția sectoarelor publice resurse mai substanțiale decât în anul 2000.

Acest buget este un buget care asigură creșterea economică cu 5% pe fondul reducerii inflației, un buget care stimulează întreprinderile mici și mijlocii, investițiile directe autohtone și străine, crearea locurilor de muncă, fiind perfect consistent cu prevederile programului de guvernare și cu cel electoral al Partidului Social Democrat.

Este, de asemenea, un buget recunoscut și confirmat de instituțiile financiare internaționale, un lucru care trebuie remarcat și pe care trebuie să-l subliniem și să-l recunoaștem cu toții, ceea ce permite României atragerea de resurse externe complementare celor interne pentru dezvoltarea economico-socială a țării.

Prin aceste caracteristici, bugetul aprobat astăzi, atât cel de stat cât și cel al asigurărilor sociale, asigură potențialul de creștere a puterii de cumpărare, a veniturilor populației, salarii, pensii, alocații de stat pentru copii, alte forme de sprijin social, pentru că substanța de consum și de investiții din țară este mai mare, nu spectaculos de mare de la un an la altul, pentru că aceste salturi sunt practic imposibile, dar o creștere economică de 5% anual este oricum mai bună decât un declin economic de 5% anual, cum s-a întâmplat între anii 1997 și 2000.

Au fost aprobate, stimați colegi, acele amendamente care aveau prevăzute sursele de finanțare și au fost, din păcate pentru inițiatori, respinse amendamentele care nu indicau aceste surse de finanțare și care creau dezechilibre, alimentând și inflamând procesul inflaționist, ceea ce practic însemna reducerea în termeni reali a alocațiilor bugetare pentru sectoarele care erau vizate de amendamentele respective.

Relativ la afirmațiile reprezentantului Partidului Național Liberal, conform cărora acest partid ar fi redus t.v.a.-ul în anul 2000, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, stimați colegi, și anume faptul că la o gamă foarte redusă de bunuri și servicii a fost redusă taxa pe valoarea adăugată, respectiv la bunurile care nu sunt de strictă necesitate, la cele de lux, la automobile, inclusiv mărcile Citroen și Renault (Aplauze.), la aparatura electronică, probabil comercializată și prin magazinele Gepa Electronics, la blănurile scumpe, pe care și le permit, probabil, unii lideri ai partidului respectiv pentru prietenele dumnealor (Aplauze.), însă este foarte tragic faptul că a crescut taxa pe valoarea adăugată la ceea ce înseamnă 60% din coșul de consum al populației, și anume la alimente care erau impozitate cu zero sau cu 11%: carne, lapte, produse din panificație, cele pentru copii ș.a.m.d.

Având în vedere aceste considerente, putem susține că, practic, dânșii au acționat în acea perioadă, ca în întreaga guvernare de altfel, ca niște haiduci de dreapta: au luat de la cei săraci și au dat la cei bogați, adică dumnealor înșiși. (Aplauze.)

Având în vedere aceste elemente ale bugetului pe anul 2002, Grupul parlamentar Social Democrat și Umanist a votat cu toată convingerea și fermitatea atât bugetul de stat, cât și bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că aceste instrumente sunt instrumente de dezvoltare, de reducere a decalajelor care separă România de țările dezvoltate din Europa, în special din lume, în general, instrumente care ne apropie de obiectivele pe care le împărtășesc toți românii în sondajele de opinie, și anume apropierea de structurile europene și euro-atlantice.

Dorim succes Guvernului Adrian Năstase în aplicarea acestui buget al dezvoltării și progresului României. Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul senator Marko Bela din partea Grupurilor parlamentare UDMR. Poftiți, domnule senator.

 
 

Domnul Marko Bela:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Bugetul este, în mod cert, cel mai important proiect de lege al oricărui guvern și totodată cel mai important act legislativ al oricărui parlament, în fiecare an. Totuși, oricât de important ar fi în sine, nici acest proiect nu poate fi rupt din contextul politic și instituțional prin care se vor realiza, sau eventual nu se vor realiza, dezideratele sale. Bugetul este, la fel, cauza și consecința unui sistem politic. Cu alte cuvinte, dezbaterea asupra proiectului de buget nu se restrâng niciodată la analiza abilității sau inabilității Guvernului sau la priceperea Ministerului de Finanțe de a manevra cifrele. Nu vreau să afirm că aceste lucruri nu sunt importante, dar dincolo de cifre, este clar că votul despre buget este și un vot politic, se votează nu numai veniturile și cheltuielile, ci și consecințele realizării sau nerealizării bugetului. Se votează, de fapt, contextul în care în anul viitor își vor desfășura activitatea cele mai importante instituții, administrația centrală și locală, învățământul, sănătatea, armata ș.a.m.d.

Despre cifre, noi am spus deja părerea în cursul dezbaterilor. Bugetul este sărac, sursele sunt puține, ne vom confrunta probabil și în anul 2002 cu probleme asemănătoare ca în anul 2001. Nu cred că am putea fi entuziasmați de aceste cifre, nu cred că austeritatea care ne așteaptă în continuare ar putea să ne facă prea încrezători. Dimpotrivă, suntem îngrijorați în privința stării economiei noastre, ne îngrijorează ritmul lent al privatizării, dăinuirea unor mentalități care contrazic ideea economiei de piață, inclusiv faptul că unii politicieni încearcă să caute originea etnică a investițiilor, situația incertă a proprietății de terenuri, păduri și imobile, nivelul extrem de scăzut al protecției sociale etc.

Abordarea bugetului numai prin prisma cifrelor ne-ar fi dus probabil la niște concluzii, în cel mai bun caz, contradictorii, dar, așa cum am spus, trebuie să luăm în considerare și contextul, iar din acest punct de vedere am considerat că, de exemplu, data aprobării nu este deloc un element pur formal.

Avem un buget auster, din păcate, ca și în anii precedenți, dar prima dată se reușește dezbaterea și votarea bugetului încă în luna noiembrie, ceea ce înseamnă, cel puțin teoretic, că există garanții mult mai mari pentru realizarea dezideratelor decât în cazul unor bugete... (Unii domni parlamentari părăsesc sala.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule senator.

Stimați colegi, v-aș ruga să nu părăsiți sala, pentru că mai avem încă două puncte pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Marko Bela:

...că există garanții mult mai mari pentru realizarea dezideratelor decât în cazul unor bugete aprobate aproape la mijlocul anului.

Considerăm că anul viitor ar putea să fie un an decisiv în privința eforturilor de integrare a României și, în această optică, este bine să avem un cadru bugetar stabil pentru instituțiile noastre deja din luna ianuarie. Pe lângă cifrele și pe lângă garanțiile îndeplinirii, un al treilea element pe care l-am analizat atunci când am decis în legătură cu atitudinea noastră față de buget ar fi compatibilitatea cu un program de reformă și de descentralizare. Faptul că ni s-au acceptat amendamentele care întăresc aceste orientări a fost, bineînțeles, foarte important pentru noi.

Nu putem afirma că acest buget va satisface nevoiele unei societăți care trăiește în sărăcie. Dimpotrivă, o serie de probleme majore și stingente vor rămâne nerezolvate în continuare. Totuși, în pofida acestor nemulțumiri, luând în considerare garanțiile și amendamentele acceptate la care ne-am referit și, mai ales, în ideea că pentru îndeplinirea unor criterii de integrare avem nevoie de stablitate și transparență politică și financiară, Uniunea Democrată Maghiară din România a votat bugetul. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Întrucât s-au făcut mai multe referiri critice la adresa Guvernului, domnul prim-ministru dorește să răspundă la unele dintre ele. Poftiți, domnule prim-ministru.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi dați voie să vă mulțumesc în numele Guvernului pentru votul pe care l-ați exprimat de susținere a bugetului de stat pe anul 2002. (Aplauze.)

Este pentru prima dată când avem un buget votat cu ceva vreme înainte de anul calendaristic următor, ceea ce ne va permite ca la nivel local să putem adopta bugetele locale și, de asemenea, să putem adopta bugetele la nivelul marilor regii și companii naționale, ceea ce va însemna mai multă ordine, mai multă rigoare și o mai bună organizare a muncii, inclusiv a dimensionării unora dintre cheltuieli în cadrul acestor regii și companii naționale.

Vreau să vă spun că am făcut eforturi deosebite pentru a evalua, împreună cu colegii din comisiile de specialitate, amendamentele care, din punctul nostru de vedere, nu ar fi schimbat echilibrele sugerate în cadrul acestui buget. Au fost adoptate, au fost sprijinite, au fost incluse 45 de amendamente și, din acest punct de vedere, sigur înțeleg nemulțumirea unora dintre colegii noștri care au făcut mult mai multe observații, sugestii. În acest buget nu au putut fi incluse toate ideile care au fost exprimate.

Aș vrea să vă rog să fiți de acord cu mine că, practic, la acest al doilea buget pe care l-am elaborat și l-am discutat împreună într-un interval de 7-8 luni, ne putem prezenta deja cu o anumită evaluare legată de felul în care am pus în aplicare bugetul pe acest an, aprobat în primăvară.

Pe de altă parte, dați-mi voie să vă rog să comparăm raportul Uniunii Europene de anul trecut cu raportul Uniunii Europene de anul acesta. Sigur, dacă putem pune în discuție obiectivitatea acestor rapoarte, putem eventual să judecăm în alt mod ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori și ceea ce s-a întâmplat în acest an.

Vreau însă să vă reamintesc faptul că noi am reușit, dacă facem comparații, primul an de guvernare de după 96 și primul an de guvernare după 2000, în acest an, noi avem o creștere de aproape 5%, în timp ce guvernele anterioare au avut, după alegeri, în aceleași condiții de sprijin intern sau extern, o scădere de aproape 4%. Este adevărat că nu putem să ne mișcăm foarte mult, dinamica aceasta nu este extraordinară în ceea ce privește recuperarea unor rămâneri în urmă. Noi, practic, dacă comparăm acești 2 ani de guvernare, avem un plus, eventual, de 1%, pentru că noi lucrăm acum, sigur, în primul rând, ca să acoperim ceea ce s-a pierdut în trecut.

Regret că spun acest lucru, dar, stimați colegi, atunci când de la această tribună, sau în cadrul diferitelor dezbateri, ni se dau diverse lecții, era un distins reprezentant al Partidului Democrat care ne invita să învățăm anumite lucruri, nu vreau să comentez foarte tare aceste chestiuni. Dar cred că este vorba mai curând de lecții de demagogie pe care ni le oferă domnia sa.

Eu cred că ar trebui să-și aducă aminte ce a însemnat guvernarea anterioară, participarea Partidului Democrat la acea guvernare, și după aceea să ne dea lecții, în aceste condiții, în care, iată, cu dificultăți și cu problemele pe care știm bine că le avem, reușim totuși să realizăm câte ceva.

Am luat act de această coaliție ad-hoc care s-a creat aici prin votul PRM, PD și PNL. Sigur, acest lucru va conta în evaluările noastre următoare și pentru toți cei care urmăresc viața politică din România, dar am să vă rog, totuși, să ne oferiți mai mult decât citate din literatura universală, ca sprijin pentru activitatea noastră viitoare. (Aplauze)

Nu vreau să continuu această scurtă intervenție pe care am dorit-o în primul rând pentru a vă mulțumi pentru sprijinul pe care ni l-ați oferit.

Consider, în continuare, alături de colegii mei de Cabinet, că avem o șansă pe care nu trebuie s-o pierdem, va fi foarte dificil în continuare, s-au realizat câteva lucruri importante, este important să privim la ceea ce se întâmplă în lume, să înțelegem inclusiv eventualele implicații economice ale unora dintre evoluțiile recente, să înțelegem că nimeni nu-și va mai pierde vremea să stea, să aștepte până când noi ne vom rezolva problemele noastre interne, dezbaterile legate de trecut, dezbateri legate de diverse probleme interne.

Este nevoie de o solidaritate reală, politică și eu vă promit că Guvernul va fi un partener pentru toți cei care vor dori ca, împreună, să reușim.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Prezentarea scrisorii Președintelui României adresată Parlamentului cu privire la înlocuirea în cadrul Rezervei Strategice a Forței de Stabilizare din Bosnia-Herțegovina (SFOR) și a Forței Multinaționale de Menținere a Păcii din Kosovo (KFOR), a unui batalion de infanterie cu alt batalion de infanterie, iar ulterior, periodic, în funcție de necesitățile de pregătire și pe baza consultării cu NATO, schimbarea unității de către Ministerul Apărării Naționale.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Cu aceasta, trecem la punctele următoare de pe ordinea de zi.

Scrisorile Președintelui României.

V-aș ruga să le prezentați pe amândouă, domnule ministru.

 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Sunt două scrisori. Vă rog să-mi permiteți să le citesc o singură dată.

Prima scrisoare.

"Stimate domnule președinte,

În baza aprobărilor Parlamentului, România contribuie la constituirea rezervei strategice a forței de stabilizare din Bosnia-Herțegovina, SFOR, și a forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo, KFOR, cu un batalion de infanterie format din 400 de militari, inclusiv o grupă de stat major și două avioane de transport C.130 Hercules, care acționează la chemare. Ministerul Apărării Naționale a stabilit ca la această misiune să participe Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab.

Începând din anul 1997, această unitate a participat la numeroase activități de pregătire specifică în teatrul de operații, a beneficiat de consultanță și documentație din partea NATO și de asigurarea de către Ministerul Apărării Naționale a fondurilor necesare, devenind operațională și interoperabilă cu unități similare din Vest.

Având în vedere obiectivele stabilite în procesul de restructurare și modernizare a Armatei, în perspectiva aderării țării noastre la Alianța Nord-Atlantică, se impune pregătirea la nivelul standardelor occidentale a tuturor structurilor militare oferite de România pentru operațiunea NATO-PFP.

În acest sens, includerea în cadrul rezervei strategice a Forței de stabilizare din Bosnia-Herțegovina, SFOR, și a Forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo, KFOR, prin rotație, și a celorlalte unități nominalizate pentru operațiuni în sprijinul păcii, ar constitui o oportunitate în realizarea acestui deziderat.

În temeiul art.5 alin.1 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea națională, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2000 aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001, vă solicit să supuneți aprobării Parlamentului înlocuirea în cadrul rezervei strategice a Forței de stabilizare din Bosnia-Herțegovina, SFOR, și a Forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo, KFOR, a Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab cu Batalionul 2 Infanterie Călugăreni, iar ulterior, periodic, în funcție de necesitățile de pregătire și pe baza consultării cu NATO, schimbarea unității să se realizeze prin decizia ministrului apărării naționale, acest demers notificându-se la organismele internaționale responsabile. Finanțarea activităților legate de pregătirea, operaționalizarea și participarea la misiuni în teatrul de operații revine Părții române, anual fiind emisă o hotărâre de Guvern".

 
Prezentarea scrisorii Președintelui României adresată Parlamentului cu privire la participarea României la misiunile de menținere a păcii în Balcani, în cadrul SFOR, KFOR și în Macedonia, cu unele forțe și mijloace din Ministerul Apărării Naționale.

Cea de a doua scrisoare.

"Stimate domnule președinte,

România este angajată cu forțe și mijloace în procesul de stabilizare a situației și menținere a păcii în Balcani, demonstrând prin aceasta că este un factor de stabilitate și un furnizor de securitate în regiune.

În acest context, cooperarea Ministerului Apărării Naționale cu Alianța Nord-Atlantincă în domeniul informațiilor militare a evidențiat capabilitățile, oportunitatea și eficiența îndeplinirii unor misiuni specifice în cadrul acțiunilor militare internaționale.

Ca urmare, structurile de conducere ale Alianței Nord-Atlantice au fost de acord și au sugerat Părții române să-și extindă participarea la misiunile de menținere a păcii în regiunea Balcanilor, în domeniul informațiilor militare.

În temeiul art.5 alin.1 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea națională, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2000 aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001, vă solicit să supuneți aprobării Parlamentului participarea României la misiunile de menținere a păcii în Balcani, cu următoarele forțe și mijloace din Ministerul Apărării Naționale.

1. În cadrul SFOR, participarea cu un punct mobil C.4.I., în cooperare cu NATO, în cadrul Contingentului româno-olandez, cu echipamentul și tehnica aferentă, în total două autospeciale de cercetare electronică și o autospecială de legătură, precum și echipajele formate din 13 ofițeri, maiștri militari, subofițeri și cu ofițeri specializați în domeniul C.4.I., integrați în structurile alianței.

2. În cadrul KFOR, constituirea în Kosovo a unui RONIC (Romanien National Inteligent Cel – deci celulă de informații românească) pentru sprijinirea contingentului româno-belgian.

B. Participarea cu două avioane fără pilot.

A fost exprimată disponibilitatea către NATO.

3. În Macedonia, participarea cu un element mobil C.4.I. cu acordul și în cooperare cu NATO, cu echipamentul și tehnica militară aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică, o autospecială de legătură, precum și echipajele formate din 13 ofițeri, maiștri militari și subofițeri.

Legătura se va asigura printr-un terminal satelit și prin radio.

Angajarea elementului C.4.I. la misiune se poate realiza imediat ce se primește acordul NATO și se aprobă Planul de cooperasre cu KFOR.

Finanțarea participării acestei misiuni se va asigura prin hotărâri ale Guvernului României".

Semnat, în ambele cazuri, "Președintele României, Ion Iliescu".

 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiilor pentru apărare, domnul senator Nicolaescu.

V-aș ruga, distinse domnule președinte, să prezentați, tot așa, ambele rapoarte și dezbaterile vor fi separate.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Raport comun privind solicitarea Președintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba în cadrul rezervei strategice a Forței de stabilizare din Bosnia-Herțegovina și a Forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo înlocuirea unor unități militare cu altele.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente prin adresele nr. 8 din 31.X.2001 și respectiv nr. 1555 din 31.X.2001.

Spre a analiza solicitarea Președintelui României, adresată Parlamentului, pentru a aproba înlocuirea în cadrul participării României la misiunile SFOR și KFOR a Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab cu Batalionul 2 Infanterie Călugăreni, iar, ulterior, periodic, în funcție de necesitățile de pregătire și pe baza consultării cu NATO, schimbarea unității să se realizeze prin decizia ministrului apărării naționale, acest demers notificându-se la organismele internaționale.

Finanțarea activităților legate de pregătirea, operaționalizarea și participarea la misiuni în teatrul de operații revine Părții române, anual fiind emisă o hotărâre a Guvernului.

Din conținutul Scrisorii Președintelui României se desprind următoarele aspecte: în baza aprobărilor Parlamentului României, ea contribuie la constituirea rezervei strategice a Forței de stabilizare din Bosnia-Herțegovina și a Forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo, cu un batalion de infanterie format din 400 de militari și două avioane transport C.130 Hercules, care acționează la chemare.

Având în vedere obiectivele stabilite în procesul de restructurare și modernizare a Armatei, în perspectiva aderării țării noastre la Alianța Nord-Atlantică, se impune pregătirea la nivelul standardelor occidentale a tuturor structurilor militare oferite de România pentru operațiuni NATO.

Includerea în cadrul rezervei strategice a Forței de stabilizare din Bosnia-Herțegovina și a Forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo, prin rotație a celorlalte unități nominalizate pentru operațiuni în sprijinul păcii ar constitui o oportunitate în realizarea acestui deziderat.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat solicitarea Președintelui României și au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naționale a României, nr. 45 din 1994, modificată prin Ordonanța de urgență nr. 13 din 2000, aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001.

Cu majoritatea de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Președintelui României și au hotărât să supună spre dezbatere și aprobarea plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat".

"Raport comun privind solicitarea Președintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba extinderea participării României la misiunile de menținere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informațiilor militare.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente prin adresele nr. 7 din 31.X.2001 și respectiv 1554 din 31.X.2001, spre a analiza solicitarea Președintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba extinderea participării României la misiunile de menținere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informațiilor militare, după cum urmează: în cadrul SFOR, participarea cu un punct mobil C.4.I. în cooperare cu NATO, în cadrul Contingentului româno-olandez cu echipamentul și tehnica aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică și o autospecială de legătură, precum și echipajele formate din 13 ofițeri, maiștri militari și subofițeri specializați în domeniul C.4.I. integrați în structurile alianței, în cadrul KFOR.

2. A. Constituirea în Kosovo a unui RONIC spre sprijinirea Contingentului româno-belgian.

B. Participarea cu două avioane fără pilot. A fost exprimată disponibilitatea către NATO.

3. În Macedonia, participarea cu un punct mobil C.4.I. cu acordul și în cooperare cu NATO, cu echipamentul și tehnica militară aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică, o autospecială de legătură, precum și echipajele formate din 13 ofițeri, maiștri militari și subofițeri. Legătura se va asigura printr-un terminal satelit și prin radio.

Angajarea punctului mobil C.4.I. la misiuni se poate realiza imediat ce se primește acordul în NATO și se aprobă Planul de cooperare cu KFOR.

Finanțarea participării la aceste misiuni se va asigura prin hotărâre a Guvernului României.

Din Scrisoarea Președintelui României se desprind următoarele aspecte: România este asigurată, este angajată cu forțe și mijloace în procesul de stabilizare a situației și menținerea păcii în Balcani, demonstrând prin aceasta că este un factor de stabilitate și un furnizor de securitate în regiune.

În acest context, cooperarea Ministerului Apărării Naționale cu Alianța Nord-Atlantică în domeniul informațiilor militare a evidențiat capabilitățile, oportunitatea și eficiența îndeplinirii unor misiuni specifice în cadrul acțiunilor militare internaționale.

Ca urmare, structurile de conducere a Alianței Nord-Atlantice au fost de acord și au sugerat Părții române să-și extindă participarea la misiunile de menținere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informațiilor militare.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat solicitarea Președintelui României și au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naționale a României, nr. 45 din 1994, modificată prin Ordonanța de urgență nr. 13/2000 aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001.

Cu majoritatea de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Președintelui României și au hotărât să supună spre dezbatere și aprobarea plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea hotărârilor în ordinea care v-au fost prezentate.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule președinte,

Vă rog, o problemă de procedură.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vreți o chestiune de procedură?

Poftiți.

Vă rog să vă exprimați la microfon.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă rog înainte, cerându-vă scuze pentru starea mea fizică nu chiar deosebită, că nu trebuie să vă îndoiți nici o clipă de dorința noastră de a vota favorabil aceste cereri ale organismelor internaționale și nici de dorința de a face chiar mai mult decât atât, să solicităm noi prezența în diferite acțiuni atât a oamenilor, cât și a tehnicii militare.

Suntem întru totul de acord că este necesar, ba chiar trebuie să extindem acest necesar, dar problema de principiu pe care vreau s-o propun și care este și de procedură, eventual, dacă vreți s-o considerați astfel, este următoarea: dacă suntem întru totul de acord cu solicitările Președintelui Iliescu și am votat ca atare în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, nu putem fi de acord, însă, cu delegarea de competențe ale Președintelui țării și cu aprobarea Parlamentului către ministrul apărării, indiferent cine este acesta.

Ca atare, înlocuirea acestor efective făcută numai cu aprobarea ministrului apărării și fără știrea Parlamentului și fără încunoștințarea Președintelui și cu aprobarea lui, scrisoarea, așa cum s-a făcut până acum, dovadă chiar aceasta, nu putem fi de acord.

Ca atare, suntem întru totul de acord cu votul favorabil pentru scrisoarea a doua și pentru prima scrisoare, cu excepția delegării necorecte de către Parlament a unuia dintre atributele lui. Nu se pot face asemenea delegări.

Cu tot respectul cuvenit, la prima scrisoare ne vom abține.

Vă mulțumesc și cred că trebuie să treceți direct la vot, pentru că discuția pe articole este inutilă.

 
Dezbaterea și adoptarea Hotărârii cu privire la înlocuirea în cadrul Rezervei Strategice a Forței de Stabilizare din Bosnia-Herțegovina (SFOR) și a Forței Multinaționale de Menținere a Păcii din Kosovo (KFOR), a unui batalion de infanterie cu alt batalion de infanterie, iar ulterior, periodic, în funcție de necesitățile de pregătire și pe baza consultării cu NATO, schimbarea unității de către Ministerul Apărării Naționale.

Domnul Valer Dorneanu:

La primul proiect de hotărâre, stimați colegi, privind înlocuirea unor unități militare române din cadrul rezervei strategice a Forței de stabilizare din Bosnia-Herțegovina, SFOR, și a Forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo, KFOR, la care participă România, la titlu, dacă aveți vreo obiecțiune?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.1, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.2.

Ați ascultat rezervele făcute de domnul deputat Tudor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, s-a votat art.2 cu 4 abțineri.

La art.3, are o intervenție domnul ministru Gaspar.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art.3 care se referă la finanțarea activităților ce urmează să se desfășoare, observați că nu se indică sursa de finanțare.

Am consultat și Ministerul Finanțelor, pe domnul ministru Tănăsescu, și vă propunem următoarea redactare: "Finanțarea activităților legate de pregătirea, operaționalizarea și participarea la misiuni în teatrul de operații revine Părții române și se asigură din bugetul aprobat potrivit legii pentru Ministerul Apărării Naționale".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu mai precizați prin ce document? Prin hotărâre?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. De acord.

Stimați colegi,

Deci, ați reținut cum este reformulat prin amendamentul domnului Gaspar art.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră în ansamblu hotărârea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Hotărârii cu privire la participarea României la misiunile de menținere a păcii în Balcani, în cadrul SFOR, KFOR și în Macedonia, cu unele forțe și mijloace din Ministerul Apărării Naționale.

Al doilea proiect de hotărâre.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.2, aceeași formulare o propune domnul Gaspar, ca la cealaltă hotărâre.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

La art.2 vă propunem următoarea redactare a textului: "Finanțarea participării României la aceste misiuni se asigură din bugetul aprobat potrivit legii pentru Ministerul Apărării Naționale".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru o asemenea reformulare? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, declar închisă ședința comună a celor două Camere.

Vă doresc o activitate rodnică în teritoriu și un week end plăcut!

Ședința s-a încheiat la ora 15,00.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 10:44
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro