Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 15-11-2001 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2001

  1. Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 (anexa 3/30 - anexa nr.16)
 
see bill no. 563/2001 L424/1997

Ședința a început la ora 9,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, domnul Alexandru Athanasiu, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnul Laszlo Borbely, secretar al Camerei Deputaților, și domnul Aurel Pană, secretar al Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului cu anunțul obișnuit și obligatoriu cu privire la prezență: din cei 485 de parlamentari, și-au înregistrat prezența 414, fiind absenți 71. Cvorumul legal de 243, prevăzut de art.39 din Regulamentul ședințelor comune, este întrunit.

V-aș ruga să acordați atenția cuvenită continuării lucrărilor.

Am ajuns aseară la anexa nr.3/30. Dacă dumneavoastră aveți observații la această anexă. Nu aveți.

Există un amendament din partea comisiilor, amendamentul de la pct.40, pag.16. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.40. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mai există, de asemenea, la anexa nr.3/30, un amendament de la comisiile reunite înregistrat la pct.41, pag.17.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Poftiți. Ce amendament aveți dumneavoastră? La ce anexă?

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte,

Am un amendament la pct.299. Este vorba de alocarea unei sume de 12 miliarde de lei pentru bazinul olimpic din Brăila. Această sumă eu am solicitat-o și în primăvară, iar domnul ministru Tănăsescu ne-a promis că, la rectificarea bugetară, ne va acorda o parte din acești bani. Am ajuns la bugetul pe anul 2002 și nu s-au primit banii respectivi.

L-aș ruga pe domnul ministru și, de asemenea, pe domnul ministru Gingăraș să ne prezinte situația cu privire la finanțarea acestui obiectiv important la care ar trebui să se antreneze multipla campioană olimpică Diana Mocanu.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Aveți amendamentul înscris la pct.299 și explicația de acolo a comisiilor cu privire la imposibilitatea găsirii acestei sume.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la PRM.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 63 de voturi pentru, 183 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Dacă mai există la anexa nr.3/30 alte observații. Nu mai există.

Supun anexa nr.3/30 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul pentru anexa nr.3/30. 185 de voturi pentru.

Împotrivă? 60 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 185 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și 2 abțineri, anexa nr.3/30 a fost adoptată.

Anexa nr.3/31.

Dacă aveți observații la anexa nr.3/31. Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/31.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

La anexa nr.3/32 sunt propuneri, observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/32.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, s-a adoptat anexa nr.3/32.

Anexa nr.3/33.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Există un amendament la pct.42, propus de comisiile pentru buget.

Cine este pentru amendamentul de la pct.42? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 7 voturi împotrivă, s-a admis amendamentul de la pct.42.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/33 în întregime.

Cine este pentru?

Stimați colegi,

Există totuși un amendament respins la anexa nr.3/33.

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La anexa nr.3/33, s-a respins un amendament. Acest amendament a propus înlocuirea indicatorilor din programul de comunicare, informare publică, promovarea imaginii și relațiile României cu alți indicatori.

Indicatorii propuși se consideră a fi mai semnificativi și mai relevanți pentru exprimarea ponderii activității desfășurate de minister. Astfel, se propune înlocuirea la indicatorii fizici cu "numărul total de proiecte"; la indicatori de eficiență cu "cost mediu proiect"; la indicatori de rezultat cu "gradul de acoperire finanțarea proiectelor potențial de realizat".

Fac precizarea, domnule președinte, că acest amendament este în legătură cu amendamentele admise la anexa nr.1 poz.42, și credem că această modificare se impune în consecință. Nu influențează în nici un fel sumele afectate ministerului.

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul de la pct.42 l-am votat deja.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La anexa nr.3/33 am votat acest amendament de la pct.42. Ceea ce se propune de către distinsul domnul parlamentar se dorește înlocuirea fișei programelor de la pag.23 a Ministerului Informațiilor Publice prin această nouă propunere, propunere pe care putem să o acceptăm.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Atunci, supun din nou la vot amendamentul de la pct.42, cu includerea acestui program în cuprinsul său.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Mai există la anexa nr.3/33 observații?

Poftiți, domnule Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Este vorba de un amendament care figurează la amendamente respinse la poz.315. Este vorba de o suplimentare a sumelor alocate organizațiilor minorităților naționale, și voi justifica de ce am cerut această suplimentare.

Stimați colegi,

De zece ani, noi avem o problemă care este foarte-foarte greu de rezolvat din motive obiective. Este vorba de manualele minorităților care au un număr mic de membri.

Tipărirea acestor manuale, care, inițial, trebuia să fie făcută de către Ministerul Învățământului de atunci, a trenat și va trena multă vreme, pentru că, tirajele fiind foarte mici, este nerentabilă tipărirea lor. Din acest motiv, organizațiile noastre au preluat problema aceasta a tipăririi manualelor și, an de an, reușim, obținând suplimentări de sume la bugetul pe care îl avem, să realizăm, încet-încet, tipărirea manualelor care ne sunt necesare.

Al doilea motiv este legat de faptul că din nou a trenat foarte mult problema obținerii de sedii pentru organizațiile noastre. Foarte multe dintre ele au rămas în continuare și fără un sediu central propriu și, atunci, noi am obținut, prin modificarea textului, acum trei ani, posibilitatea de a achiziționa sau de a construi asemenea sedii, dar lucrul acesta sigur se face foarte-foarte dificil. Este un alt motiv pentru care un timp am solicitat asemenea suplimentări.

Al treilea motiv este legat de faptul că multe din organizațiile care au sedii au sediile într-o stare avansată de degradare și, atunci, anul acesta sunt sedii la care practic trebuie făcute reparațiile urgent. O parte din suma pe care am solicitat-o ca suplimentare se referă la aceste reparații.

Acestea ar fi cele trei motive pentru care noi am solicitat această suplimentare și vă rugăm, domnule ministru și stimați colegi, să aveți înțelegere față de cererea noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu mult interes motivațiile care au fost aduse de către domnul Pambuccian vis-ŕ-vis de această solicitare suplimentară de fonduri. Considerăm că sunt pertinente și, referitor la problema minorităților, trebuie să încercăm să o ajutăm.

În acest sens, domnule președinte, vă facem o contrapropunere, și anume de potențiabilitate a majorării cheltuielilor Ministerului Informațiilor Publice, respectiv pentru minorități, cu 6 miliarde de lei din fondul de rezervă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun, în aceste condiții, votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Pambuccian, astfel cum a fost amendat de către domnul ministru al finanțelor. Este vorba de majorarea cheltuielilor cu 6 miliarde.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/33 în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, au fost 222 de voturi pentru, 25 împotrivă și trei abțineri.

Anexa nr.3/34.

Dacă aveți observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Anexa nr.3/35.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/35.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu trei abțineri, anexa nr.3/35 a fost adoptată.

Anexa nr.3/36.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/36.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.3/37.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.3/38.

Dacă sunt observații.

Stimați colegi,

Dacă dumneavoastră nu aveți observații, vă atrag atenția că există un amendament propus de comisii - amendamentul de la pct.43. Este vorba de majorarea sumelor din credite externe.

Dacă sunteți de acord cu amendamentul de la pct.43.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/38 în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 4 abțineri și 7 voturi împotrivă, s-a adoptat anexa nr.3/38.

Anexa nr.3/39.

Aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri. 2 abțineri.

Anexa nr.3/40.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Anexa nr.3/41.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 3 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptată anexa nr.3/41.

Anexa nr.3/42.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Anexa nr.3/43.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 31 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr.3/43.

Anexa nr.3/44. Este vorba de bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor?

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 38 de voturi împotrivă.

Cu marea majoritate a voturilor, a fost adoptată.

Anexa nr.3/45. Este vorba de bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopții.

Dacă sunt observații.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri.

Stimați colegi,

Am senzația că votați și împotrivă și abțineri. (Vociferări în partea Grupului parlamentar al PRM.)

Stimați colegi,

În mod sigur, unii ați votat și împotrivă și abțineri.

Câte abțineri sunt? 8 abțineri. Cu majoritate de voturi Anexa 3/45 a fost adoptată.

Deci, au fost 31 de voturi împotrivă și 8 abțineri.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Anexa nr.3/46.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 39 de voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat anexa nr.3/46.

Anexa nr.3/47. Institutul Național de Statistică.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 41 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 41 de voturi împotrivă, 2 abțineri, anexa nr.3/47 a fost adoptată.

Anexa nr.3/49.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 38 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 38 de voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a admis anexa nr.3/49.

Anexa nr.3/50.

Dacă aveți observații. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 34 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 34 de voturi împotrivă și 4 abțineri, anexa nr.3/50 a fost adoptată.

La anexa nr.3/52, vă rog să urmăriți în raportul comisiilor amendamentul de la pct.44. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.44. Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.44.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotriva amendamentului de la pct.44. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri. Deci, amendament adoptat.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/52. În ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 29 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 29 de voturi împotrivă și 5 abțineri, anexa nr.3/52 a fost votată.

Anexa nr.3/54.

Dacă aveți observații. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Cu 23 de voturi împotrivă și 12 abțineri, anexa a fost adoptată cu marea majoritate a voturilor.

Anexa nr.3/55.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru anexa nr.3/55? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 23 de voturi împotrivă și 5 abțineri, anexa nr.3/55 a fost adoptată cu majoritatea voturilor.

Anexa nr.3/56.

Dacă aveți observații.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu 15 voturi împotrivă, 11 abțineri, majoritatea pentru, a fost adoptată Anexa 3/56.

Ultima anexă de la 3, Anexa 3/65. Vă rog să observați, în raportul Comisiilor de buget, ultimul amendament propus, 45.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 45? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotriva amendamentului 45? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 14 voturi împotrivă, 3 abțineri, amendamentul 45 a fost admis.

Stimați colegi,

Înainte de a vă supune votului dumneavoastră Anexa 3/65, vă reamintesc că, în urma voturilor dumneavoastră exprimate anterior, la anexa de aici, intervin următoarele modificări: fondul de rezervă bugetară se reduce cu 109,8 miliarde, fondul de intervenție cu 200 miliarde lei, iar aceste influențe ce decurg se vor introduce în Anexele 1 și 2 și în textul legii, bineînțeles, în articolele-cadru.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră Anexa 3/65.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 32 voturi împotrivă, 8 abțineri, marea majoritate pentru, Anexa 3/65 a fost adoptată.

Trecem în continuare la Anexa 4, stimați colegi.

Dacă, la Anexa 4, aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 33 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Anexa 5.

Aveți observații la Anexa 5? Poftiți.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am un amendament care se află la poziția 346, pag.129 și se referă la suplimentarea cu 100 de miliarde de lei a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare, repartizate județului Timiș.

Pentru județul Timiș, au fost repartizate, în anul 2001, 91 de miliarde de lei, sumă care s-a dovedit insuficientă. Deci în 2001. Cu toate acestea, în bugetul pe anul 2002, în loc să crească această sumă, ea a fost micșorată prevăzându-se 79 de miliarde de lei, fără să se ia în calcul rata inflației și creșterea prețurilor. Analizând cifrele aferente altor județe, mă simt tentat să cred că, prin repartizarea unor sume insuficiente, populația județului Timiș este pedepsită pentru că a preferat PRM-ul înaintea PDSR-ului. (Rumoare în Grupul PSD)

Desigur că există și varianta unei banale greșeli comise în alocarea sumelor menționate către județul din care provin. Dar, în acest caz, domnul ministru al finanțelor ar fi necesar să realizeze corecția ce se impune.

Mulțumesc. (Comentarii în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați văzut motivația comisiilor reunite, nu există surse pentru ceea ce se propune în acest amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului parlamentar al PRM.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Domnul Florea Buga (din sală):

Cine numără?!

Domnul Valer Dorneanu:

65 de voturi pentru.

Împotrivă? 181 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 181 voturi împotrivă, 65 pentru și 2 abțineri, amendamentul Grupului parlamentar al PRM a fost respins.

Dacă mai sunt discuții la Anexa nr.5? Nu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La nr.crt.330, Anexa nr.5 "Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anul 2002", Brașovului, județului Brașov consider că i se cuvine o sumă mai mare, și anume pentru asigurarea ajutorului social și ajutorului pentru încălzirea locuințelor.

În fiecare an, la fiecare buget, Brașovul este defavorizat, cu toate că județul Brașov are perioadă de anotimp rece 6 luni din 12. (Comentarii în Grupul PSD). Nu faceți comentarii fără să cunoașteți amănunte, domnule coleg!

Am considerat de cuviință să propun suplimentarea acestor sume cu 30 de miliarde luate de la județe care se așază în teritoriul țării la câmpie, la Constanța, de exemplu, la Botoșani, unde sumele sunt d două ori mai mari decât la Brașov.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aș vrea să solicit părerea colegilor noștri de la Constanța. V-aș ruga însă să vedeți motivarea pentru care Comisiile de buget au respins acest amendament. Și, cu această precizare, supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor de la PRM.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? Constănțenii de la PRM nu au votat, bineînțeles. 183 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 183 voturi împotrivă, 63 pentru, amendamentul colegilor de la PRM a fost respins.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că, de fapt, voi avea mai multe amendamente care vor urma acum și la Anexele 6, 7, 14, în primul rând vreau să fac o introducere simplă.

Județul Mureș, pe care-l reprezint împreună cu alți colegi, a trimis în Parlament aleși nu numai de la Partidul România Mare, a trimis în Parlament și din partea partidului de guvernământ, și din partea UDMR, care are 40% în județ, și din partea PNL și aproape că era să trimită și din partea PD. Speranțe există, domnule Sassu! (Domnul deputat Alexandru Sassu comenta din sală) Deci rugămintea mea este ca amendamentele pe care le propun pentru județul Mureș să fie susținute de către dumneavoastră, indiferent de partidul din care faceți parte, și anume la Anexa 5, poziția 341, prevede, pentru județul Mureș, suma de 233 de miliarde de lei, sumă defalcată din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Dar doresc să arăt, și aici este sursa, pentru că ne trebuie încă 80 de miliarde de lei, deci un total de 313 miliarde de lei și sursa este foarte ușoară, pentru că numai pe primele 9 luni ale anului s-au strâns, din județul Mureș, 2.848 de miliarde. Deci se estimează ca, până la sfârșitul anului, să se strângă peste 3.000 de miliarde, 3.612 de miliarde. Atunci, ce poate să fie mai simplu, de aici, de unde să se acopere acești bani care sunt necesari atât pentru modernizarea aeroportului din Tg.Mureș, cât și pentru puguri, cât și pentru Consiliul județean, la alimentare cu apă sau pentru susținerea unor bugete de comune și locale.

Sunt convins că dumneavoastră veți sprijini aceste puncte.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați reținut argumentația colegului nostru. Din păcate, sursele pe care le indică nu corespund adevăraților indicatori financiari. O asemenea propunere ar presupune să se ia de la celelalte județe.

Cine este pentru amendamentul distinsului nostru coleg de la Mureș? (Rumoare în sală) De la PRM și Mureș.

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

UDMR nu vrea să ridice mâna!

Domnul Valer Dorneanu:

66 voturi pentru.

Împotrivă? 182 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 182 voturi împotrivă, 66 pentru, 8 abțineri, s-a respins amendamentul.

Dacă mai sunt observații la Anexa nr.5? Nu.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.5, în ansamblu.

Cine este pentru? 196 voturi pentru.

Împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abțineri? 1.

Deci, 196 voturi pentru, 71 contra și 1 abținere, s-a adoptat Anexa nr.5.

La Anexa nr.6, dacă aveți observații?

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan (din sală):

Da!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Un glas sigur!

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Sper ca și argumentația...

Domnul Valer Dorneanu:

Discutăm după!

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul nostru la Anexa 6 se referă la faptul că i-au fost transferate în autoritate Consiliului județean Timiș două instituții de rang național: Opera Română din Timișoara și Teatrul național din Timișoara.

Voi aduce, în sprijinul amendamentului meu, două clase de amendamente, respectiv mai multe argumente. Primul, de ordin cultural: există șase teatre de rang național, dintre care trei, prin această anexă, au decăzut la rangul județean. Există, după aceea, Opera Română din Timișoara, care este o instituție de prestigiu și care are un repertoriu pe măsură și face cinste României peste hotare.

Din punct de vedere financiar, doresc să vă spun că, cheltuielile pentru Opera Română sunt de 30 de miliarde de lei pe an, iar pentru Teatrul Național de 18 miliarde, deci în total 48 de miliarde. Prin Anexa nr.5 și prin Anexa nr.6, se alocă Consiliului județean 23,4 miliarde lei, ca și ajutor pentru trecerea acestor unități în subordinea Consiliului județean. Deci coeficientul de acoperire este de 48,25%. Prin acest lucru, nu se respectă integral principiul conexității care spune: la transfer de competențe, transfer de mijloace pentru a susține aceste competențe.

Prin urmare, vă supun atenției dumneavoastră și sprijinului dumneavoastră, ca cele două unități să rămână în subordinea Ministerului Culturii, mai ales că domnul ministru Răzvan Theodorescu a făcut public angajamentul său de a susține în continuare aceste două unități în cadrul Ministerului Culturii.

Vă mulțumesc.

Discutăm după!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de parlamentar de Dolj.

Aceeași situație pe care a prezentat-o stimatul domn deputat mai înainte este și la Craiova în ceea ce privește Teatrul național. Problema care se pune este însă nevoia de descentralizare a instituțiilor din cultură, ceea ce este un pas pe care, trebuie să recunoaștem, România trebuie să-l facă.

Foarte important este felul în care aceste instituții de cultură de nivel național și internațional, pentru că sunt, într-adevăr, reprezentative și sunt ambasadorii noștri dincolo de hotare, vor fi sprijinite, în continuare, și de Ministerul Culturii, cel puțin prin programe care să însemne susținere financiară considerabilă, pentru că, altfel, introduse astfel în buget, susținerea financiară a consiliilor județene, nu sunt fonduri suficiente.

Prin urmare, dacă se votează această Anexă 6 și instituțiile de cultură amintite la această anexă trec în bugetul, în finanțarea consiliilor județene, ele trebuie neapărat susținute prin programe de Ministerul Culturii.

Îmi pare rău că, în momentul de față, nu este prezent domnul ministru Răzvan Theodorescu, cu care am discutat și personal și care și-a exprimat acordul, pentru că, altfel, înseamnă că facem o descentralizare trunchiată și nu ar fi corect față de aceste instituții prestigioase.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema este asemănătoare și la Tg.Mureș și îmi exprim, și eu, aceeași părere de rău că domnul ministru al culturii nu a binevoit astăzi să vină aici, mai ales că Anexa 6 se discută și este direct în legătură cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, și anume este vorba despre Teatrul Național din Târgu Mureș care, în anul 2001, a consumat, deci a fost nevoie pentru ca să existe, pentru punerea în scenă, de 14 miliarde și 500.

În Anexa 5, poziția 28, unde este prevăzut județul Mureș, pentru anul 2002, este prevăzut 12 miliarde de lei 23 de milioane, deci mai puțin decât în 2001. În același timp, știm foarte bine că urmează inflația și coeficientul de inflație de 30%, 29%, nu are importanță, pentru anul 2002 și rolul pe care îl are cultura în continuare.

În acest sens, vin și mă aliniez, împreună cu colegii care au discutat și au luat cuvântul puțin înainte, pentru a-mi exprima sau a ne exprima dorința ca Teatrul Național din Târgu Mureș să fie scos de pe lista instituțiilor care ar urma să fie finanțate de la bugetele locale, fiindcă nu există, și s-a demonstrat acest lucru, nu există aceste fonduri, urmând ca să se ia măsurile ca probabil din anul 2003, să poată să funcționeze și el ca instituție autonomă, așa cum de fapt se dorește, dar, până atunci, dorim și vă rog pe dumneavoastră să aprobați scoaterea de pe lista de la Anexa 6 a Teatrului Național din Tg.Mureș. Este un teatru foarte important, are două secții, Secția română, are și Secția maghiară. deci amândouă se găsesc în aceeași criză și sper ca domnii deputați Kelemen, Makkai, Borbely, pe care-i văd, aici, în sală, să susțină și dânșii problemele județului Mureș.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mihai-Adrian Mălaimare, președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am avut, în Comisia pentru cultură, câteva amendamente privind instituțiile care urmează, conform principiului descentralizării, să se îndrepte către consiliile județene.

Suntem absolut de acord cu principiul descentralizării. Putem fi de acord și cu descentralizarea în trepte, chiar dacă ea nu ne face să fim martorii unor criterii extrem de solide. Ceea ce se întâmplă însă, în momentul de față, și acesta este scopul intervenției mele, este că trebuie neapărat să construim un sistem coerent al unei multiple subvenționări, posibilități de a accesa la stipendii.

Este vorba de faptul că aceste instituții care vor pleca spre consiliile județene întâlnesc uneori județe extrem de sărace, iar dacă nu sunt foarte sărace, nu întotdeauna au infrastructura bine pregătită, astfel încât, în deplin acord cu acest sistem al descentralizării și cu hotărârea Guvernului de a o produce imediat, eu cred că va trebui să ne gândim, în perspectivă, la posibilitatea ca instituțiile de cultură să poată fi finanțate atât prin programe de la Ministerul Culturii, cât și programe de la administrația locală.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină?

Domnul ministru Pâslaru, din partea Ministerul Culturii.

Vă rog să vă exprimați și dumneavoastră punctul de vedere.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș dori să precizez că principiul descentralizării este un principiu înscris în programul nostru de guvernare și el corespunde sistemului model de administrare a instituțiilor, a sistemelor instituționale și chiar în cel al culturii.

Descentralizarea instituțiilor de cultură nu înseamnă nicidecum degradare, ci tocmai ridicarea în grad și creșterea în importanță națională, dar prin finanțare și dezvoltarea specificului din zonă.

Noi am ales cele 17 instituții pentru a trece în subordinea administrației locale, dar, în același timp, prin prezenta Lege a bugetului, s-au alocat 594 de miliarde pentru echilibrarea bugetelor locale ca urmare a acestui transfer financiar. Pe de altă parte, instituțiile care au fost descentralizate nu vor rămâne ale nimănui, nu vor fi pierdute. Ele vor rămâne, în continuare, sub controlul metodic, cultural și de specialitate al Ministerului Culturii, care va înființa, în curând, un serviciu, ca să spunem așa, postdescentralizare, cum este în FPS postprivatizare, care să urmărească modul în care instituțiile respective reușesc să obțină performanțe culturale, în noua lor situație.

De asemenea, în cadrul programelor culturale care vor fi finanțate de la Ministerul Culturii, instituțiile recent descentralizate vor avea prioritate și, mai mult decât atât, în cursul anului următor, prin hotărâri de Guvern, prin ordonanțe, vom sprijini, cu sume suplimentare, acolo unde este cazul și unde apar dificultăți din acest punct de vedere. Pe de altă parte, instituțiile respective trebuie să obțină, ele însele, pe baza rezultatelor culturale pe care le au, venituri proprii, astfel încât presiunea pe bugetul central să fie progresiv diminuată.

Vreau să vă spun că acest sistem al descentralizării nu se va încheia o dată cu bugetul pe 2002. El va continua, în funcție de criteriile pe care le vom verifica în urma acestei prime experiențe a descentralizării celor 17 instituții.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am apreciat expunerea domnului secretar de stat, dar mă gândesc cu foarte mare îngrijorare la faptul că un control metodic asupra modului cum se va desfășura activitatea nu va reuși ca să realizeze o finanțare. Programele la care domnul secretar de stat a făcut referire sunt, deocamdată, ipotetice. Nu există nici un program care să fie un program concret. Deci undeva ne jucăm cu focul.

Teatrul de stat din Târgu Mureș are deja 40 de ani vechime la Secția română și are, probabil, 50 – 60 – 70, nici nu știu de câți ani are Secția maghiară. Deci absolut este foarte important, pentru acest stat, ca să funcționeze în amândouă limbile.

Pe de altă parte, eu pun o întrebare care este simplă. Teatrul din Târgu Mureș are numele "Teatrul național". Păi, teatrul național poate să fie teatru județean? Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rețin atenția doar două minute. S-a vorbit foarte frumos despre descentralizare; s-a vorbit despre descentralizare în trepte, dar constatăm următorul lucru, că în județul Timiș, nu numai teatrul național trece în subordinea consiliului județean, dar și opera, și cred că este singura operă din țară, în afara Bucureștiului, care trece în subordinea consiliului județean. Deja, la ora actuală, consiliul județean are 8 unități de cultură în subordine, ceea ce înseamnă foarte mult.

Deci v-aș ruga să reflectați la acest lucru. Dacă facem descentralizare și facem experimente, să începem cu cele trei teatre, așa cum s-a propus, deși părerea mea este că nu este descentralizare, pentru că unul plătește și altul comandă, fie că îi spune control metodologic, fie că îi spune altcumva, acest lucru înseamnă, iar pe de altă parte, opera trebuie să rămână la nivelul Ministerului Culturii. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici este o problemă, pe de o parte, administrativă, pe de altă parte, culturală. Într-adevăr, în cazul județului Timiș s-ar putea că ar fi trebuit să gândească mai mult ministerul dacă începe o experiență printr-o singură operă, celelalte opere rămânând la bugetul central. Poate că nu este chiar consecventă această soluție.

În privința descentralizării, noi am fost și suntem pentru descentralizare și suntem în continuare pentru descentralizare, dar trebuie să vă spun că această descentralizare, într-adevăr, pe de o parte, necesită și fondurile care dacă le-am dat, trebuie să le dăm integral, pe de altă parte, și aici este problema mea cea mare, am auzit aici un cuvânt care se pare că este din ce în ce mai la modă în Ministerul Culturii și cu care nu sunt de acord, cel puțin este acultural, controlul performanței culturale. a cui? a unei unități culturale care, de acum încolo, aparține județului respectiv

Nu vă supărați, este ceva care nu se poate accepta, nici ideea. Nu văd cum va funcționa acest control. Vă rog să renunțați la el.

Domnul Valer Dorneanu:Domnul ministru Pâslaru dorește să dea o explicație.

Domnul Dumitru Pâslaru: În legătură cu intervenția colegului Marton Arpad, nu este vorba de un control și o monitorizare strictă, ci de urmărirea performanțelor culturale în sensul însușirii experienței acesteia de descentralizare pentru a fi promovată în viitor. Nu va înainta nimeni nici sancțiuni, nici bonificații pentru performanțe sau control e fond în sensul repertoriilor sau programelor culturale ca atare, nu va fi cenzură, dar ele vor rămâne în atenția de specialitate, așa cum am spus, nu? și în interesul metodic al Ministerului Culturii, pentru că este obligația sa.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceste explicații, eu supun votului dumneavoastră, pentru că este vorba de același principiu, cele două amendamente cu privire la descentralizarea teatrelor din Timișoara, Târgu Mureș și Craiova. Supun toate cele trei amendamente votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 62 de voturi pentru.

Împotrivă? 184 voturi împotrivă.

Abțineri? 2

Cu 184 voturi împotrivă, 62 pentru și 2 abțineri s-au respins cele trei amendamente.

Dacă la anexa 6 mai sunt alte observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa 6.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, cu 185 pentru, 61 împotrivă și 2 abțineri, anexa 6 a fost votată.

La anexa 7 dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa 7. Poftiți! Numai puțin. Aveți cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și la anexa 7, și am anunțat că o să mai vin, încă la două anexe care mai urmează, în fața dumneavoastră să le susțin. V-aș ruga frumos să vă mai gândiți și am făcut apel, noi nu suntem aici deputații și senatorii unui anumit partid, suntem parlamentarii unui anumit județ, pentru că este o idee foarte interesantă și foarte importantă. Pentru ce? Pentru că, de exemplu, în județul Mureș, pentru subvenționarea energiei termice livrată populației pentru anul 2002 sunt necesare 116 miliarde de lei și s-au dat prin această anexă, prin anexa 7, numai 26 de miliarde de lei. Deci, este normal, 90 de miliarde de lei că trebuie neapărat acoperite. Întrebarea este: cu ce o acoperim dacă noi, în clipa de față, nu votăm această diferență? Și aș dori să subliniez un lucru deosebit, pentru că locuim în clipa de față aici, în București, unii dintre dumneavoastră locuiesc în gazdă, deci, în chirie, sunt în București și, personal, cunosc o asemenea situație unde chiar în plin centrul Bucureștiului, pe strada Câmpineanu, este un bloc, blocul 21, care deja de 3 săptămâni are închise gazele, pentru că nu ajung banii; populația nu poate să-și plătească această energie termică. Întrebarea este: ce se va întâmpla cu acești oameni? Deocamdată, încă, natura a ținut cum a ținut cu noi și vremea a fost așa, cât de cât caldă, dar, în continuare? și atunci, mă întorc la problema de bază.

Rog, neapărat, ca aceste sume stabilite pentru energie termică să fie revăzute și în acest sens sper să primesc sprijinul dumneavoastră. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Borbely.

Domnul Borbély László:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am și eu un amendament, cu nr.358, tot în legătură cu mărirea acestor sume pentru subvenționarea energiei termice livrate populației pe anul 2002. Am vrut numai să iau cuvântul pentru a-mi susține amendamentul și pentru a preciza o problemă de principiu. Evident, fiecare deputat din fiecare județ ar vrea să aibă cât mai mulți bani în județul respectiv și, din acest punct de vedere, eu cred că de multe ori nu contează atât de mult culoarea politică a respectivei deputate sau domnilor deputați, ci, evident, această solicitare firească, dar avem un buget pe care-l avem cu toții și nu cred că în funcție de numărul amendamentelor sau de suma cerută este un deputat mai atașat județului sau mai puțin atașat. Am obținut, unii din noi, evident, unele sume suplimentare, alții n-au reșit să obțină. eu cred că trebuie să ne păstrăm rațiunea și cumpătul și bugetul, evident, este cum este, deci, nici vorbă să nu susținem bugetul din care provenim și să nu încercăm să obținem cât mai mulți bani pentru județul respectiv. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, ați auzit argumentele, le aveți și pe cele ale Comisiilor pentru buget. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Moisoiu.

Cine este pentru?

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

358 este împreună cu 359; este același amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, ca să procedăm așa cum am procedat și în cazul teatrelor, sunt două amendamente cu același subiect: 358, formulat de domnul deputat Borbely, și 359, formulat de domnul deputat Moisoiu. Deci votăm cu privire la ambele amendamente.

Cine este pentru? 66 de voturi pentru.

Împotrivă? 182 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, cu 66 voturi pentru, 2 abțineri, 182 împotrivă s-au respins cele două amendamente.

Supun anexa 7, în întregime, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 185 pentru, 61 împotrivă, anexa 7 a fost votată.

Anexa 8. Nu aveți obiecțiuni.

Cine este pentru anexa 8?

Stimați colegi, votăm anexa 8.

184 voturi pentru.

Împotriva anexei 8? 62 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Deci, cu 184 pentru, 62 împotrivă și 6 abțineri s-a adoptat anexa 8.

Anexa 9. Domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Akos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai înainte am votat anexa 8, am fost de acord. Vedeți dumneavoastră că la pct.363 la "amendamente respinse" avem un amendament de completare a anexei nr.8, respectiv sub formă de notă în care am propus o completare a criteriilor care apar în această anexă, și anume, prin această notă la anexa nr.8 mai înainte votată, să precizăm că acest criteriu, respectiv capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale din cadrul unui județ să fie luată în considerare în proporție de până la urmă 80%, iar în limita unei abateri maxime, de 20%, să fie posibile și alte criterii pe lângă capacitatea financiară.

Textul acestei note sună în felul următor: "consiliile județene pot utiliza și alte criterii de repartizare în funcție de condițiile concrete din fiecare unitate administrativ-teritorială, fără a depăși abaterea maximă admisă de 20% față de criteriul capacitatea financiară, calculat conform formulei de mai sus, respectiv din anexa nr.8".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriți să dați vreo explicație? Nu. Susțineți punctul de vedere care a fost exprimat de cele două comisii.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noștri de la UDMR.

Cine este pentru? 62 voturi pentru.

Împotrivă? 184 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 184 voturi împotrivă, 2 abțineri și 62 voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Cine este pentru anexa 9 în întregime? O clipă. Poftiți! Domnul deputat Moisoiu. Vă rog, domnule Moisoiu, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

De atâtea ori am discutat aici că un amendament se poate susține în măsura în care există sursă de finanțare. În clipa de față, amendamentul pe care vreau să vi-l propun referitor la anexa 9, și anume este vorba de suplimentarea cu 215 miliarde a sumelor pentru județe, pentru județul Mureș pentru finanțarea cheltuielilor din învățământ, și anume: 5 miliarde pentru cheltuieli de personal de specialitate din învățământul special, 141 de miliarde pentru învățământul preuniversitar de stat, 42 de miliarde pentru susținerea sistemului de protecție a copilului și 27 de miliarde pentru susținerea persoanelor cu handicap. Deci, iată niște sume deosebit de importante; total 215 miliarde, cum am arătat adineauri. Și, de fiecare dată, se pune întrebarea: Ei, bine, bine amendamentul trece, dar dacă avem soluție. Da domnilor, avem soluție.

În județul Mureș este stațiunea Sovata, stațiunea Sovata unde statul, prin privatizare, a făcut cadou peste 200 miliarde lei. Iată, cei 215 miliarde de lei cu care se pot acoperi aceste cheltuieli. Mă adresez dumneavoastră în clipa de față, pentru că tot aici s-a făcut o greșeală, spun eu. Deci este o treabă subiectivă, în momentul în care nu s-a acceptat ca să se înființeze o comisie ca să verifice modul cum a avut loc privatizarea la Sovata, pentru că a înființat această comisie Senatul, deși 150 dintre noi au semnat cererea pentru comisie de verificare a acestei privatizări de la Sovata.

Prin fondurile care precis vor apare din această privatizare a Sovatei, se poate acoperi această sumă sau se pot găsi alte sume, pentru că privatizările frauduloase din România nu s-au terminat, sunt multe și dumneavoastră le cunoașteți și presa și întreaga mass-media le-a popularizat.

Deci, cu rugămintea de a vota vă mulțumesc și am încredere.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnilor colegi, eu nu știu cine l-a păcălit pe domnul, colegul nostru dinainte, și i-a spus că amendamentul trece. nu trece. Am și eu un amendament la poz.381 din "amendamente respinse", privește județul Timiș și învățământul și mi-l susțin, nu cred că are rost să spun mai mult, că și așa nu trece.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul senator Bindea, vă rog frumos, ați cerut și dumneavoastră cuvântul.

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac parte din Comisia de verificare a privatizării Sovatei și vă rog să se aibă în vedere faptul că pentru niște sume care vor fi sau nu vor fi găsite, nu cred că se poate pune problema unor soluții financiare pe niște sume care încă nu se știe dacă vor fi sau nu vor fi găsite.

Nu cred că un parlamentar, în timpul anchetei parlamentare, se poate pronunța pentru o hotărâre care va fi dată în viitor. De aceea, cred că fundamentarea făcută pe niște rezultate ale unei anchete în derulare, nu este corectă. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc domnului senator pentru intervenția pe care dumnealui a făcut-o, dar mă gândesc la următorul aspect în sine, că indiferent dacă aceste sume se vor obține sau nu se vor obține, scopul pentru care am cerut acele 200 de miliarde este deosebit de important, este vorba de școală, este vorba despre handicap și așa mai departe.

Deci, era o posibilitate și posibilitatea la urmă, hai să o votăm și cu aspectul că dacă se găsesc aceste sume, le suplimentați. Și aceasta este o posibilitate. De ce?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte. Amendamentul pe care vreau să-l susțin se află la poz.380, pag.145. Solicit 35 de miliarde în plus pentru susținerea sistemului de protecție a copilului în județul Timiș.

Pentru anul 2002, în județul Timiș s-a prevăzut mai puțin decât în anul 2001, deși numărul copiilor cu probleme a crescut. De asemenea, nu a fost luată în considerare inflația și creșterea prețurilor. Este necesară suplimentarea și datorită importanței acordate pe plan european acestei probleme, precum și datorită importanței pe care o acordă chiar domnul prim-ministru. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenții?

Stimați colegi, întrucât motivațiile Comisiilor pentru buget cu privire la respingerea acestor amendamente sunt aceleași, eu supun votului dumneavoastră, împreună, cele trei amendamente formulate de domnii deputați Moisoiu, Sassu și Mardari.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Împotrivă? 178 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt abțineri? 3 abțineri.

Deci, cu 70 voturi pentru, 3 abțineri ș 178 contra, cele 3 amendamente formulate de colegii Moisoiu, Sassu și Mardari au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră anexa 9 în întregime.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 70 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 185 voturi pentru, 70 împotrivă, anexa 9 a fost votată.

Anexa 9 A dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

187 de voturi pentru.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

187 de voturi pentru, 71 împotrivă și o abținere.

Anexa 9b.

Nu sunt observații.

Cine este pentru Anexa 9b? 187, la fel ca în celălalt caz.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 187 de voturi pentru, 72 voturi împotrivă și două abțineri, s-a adoptat Anexa 9b.

Anexa 10. Domnul deputat Stanciu.

Stimați colegi,

Pentru a vă mobiliza grupurile la vot, anticipăm ora 13,00, aproximativ, când vom putea vota și celălalt buget. Deci, vot final pentru cele două legi, aproximativ în jurul orei 13,00.

Aveți cuvântul, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mult stimate și iubite domnule ministru de finanțe,

(Râsete, rumoare)

Există dorința … (Rumoare)

Domnule președinte, impuneți autoritatea dumneavoastră!

Domnul Valer Dorneanu:

Colegii rectificaseră … "Mult iubite și stimate…", nu "Stimate domnule ministru".

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să mă scuzați.

Mult iubite și stimate domnule ministru de finanțe,

Există tendința normală, firească, de reducere a personalului. Și această tendință, cu o pantă mai mare sau o pantă mai mică, se aplică din 1990 până în zilele noastre.

Există, însă, un domeniu care nu ține de legile specifice economiei de piață, și anume nașterea de copii sau sporul demografic. Aici se pare că, cu cât ai mai puțini bani, faci mai mulți copii. Iată că sporul demografic pozitiv se înregistrează în Moldova, și în special în județul Iași.

Ca urmare, numărul de clase, numărul de elevi în acest județ a crescut. Nu am găsit modalitatea de a-i micșora pe cei născuți și nici nu ne propunem.

A găsit, însă, se pare, unul sau doi birocrați din minister - Ministerul Educației și Cercetării - care, probabil, luându-se după anumite criterii, nu a luat în considerare datele pe care le-a înaintat inspectoratul și a redus dânsul, că trebuiau reduse. Și ne găsim, astfel, în județul Iași, cu un deficit de 300 și ceva de posturi. Posturi pe care trebuia, pentru o anumită restructurare, și vechiul inspectorat școlar să le mai ajusteze, dar nu le-a ajustat și le-a lăsat pe capul actualului inspector școlar, care în timpul avut la dispoziție a redus 112 posturi, ajungând până acolo încât, prin cuplaje de clase, să depășească numărul prevăzut în statut de 30.

Suntem acum într-o situație foarte delicată, că nu mai putem cupla nici clasele, pentru a ne încadra în patul lui Procust făcut de un funcționar, pe care probabil că n-o să-l deranjeze nimeni. Până la urmă ei conduc; ne dau cifre și noi le înghițim.

De aceea, noi vă propunem la Anexa 10, la nivelul județului Iași, să înțelegem că nu mai se poate face absolut nimic în ceea ce privește desființările de grădinițe, comasările de clase și așa mai departe și să acceptăm această creștere de 137 de posturi, care să nu modifice pe ansamblu cifra totală de 328.698, ci ministerul, printr-o analiză obiectivă, să redistribuie aceste posturi, văzând, acolo unde s-a raportat în plus, și să completeze dincolo, în care s-a raportat în minus.

Deci, amendamentul nostru este clar un amendament de existență a unor clase, a unor copii care se pare că vor să facă școală, în pofida dorinței de a reduce similar la o fabrică, la o întreprindere, evident de importanță, dar acolo … își trimit în șomaj niște oameni, mai mult sau mai puțin vinovați de starea întreprinderii. Putem trimite în șomaj elevii? Eu cred că nu.

De aceea, vă rog să acceptați această sugestie, să sporim cu 137 la poziția județului Iași, dar, pe ansamblu, să nu schimbăm cifra, iar ministerul să găsească soluția de redistribuire între județele respective și să rezolve această problemă foarte delicată.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu veți fi supărat dacă o voi ruga pe doamna ministru să vă răspundă la această întrebare, și nu pe stimatul domn ministru al finanțelor.

Doamna ministru Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, județul Iași este unul dintre puținele județe cu o creștere a cifrei demografice.

De aceea, eu vă propun să acceptăm amendamentul susținut aici de domnul președinte Stanciu și nu numai de domnia sa, și de domnul senator Solcanu și, evident, și de alți deputați și senatori de Iași și să îngăduiți ministerului să reconsidere cifra, păstrând ansamblul dat prin Legea bugetului.

Deci, pentru acest moment, să votăm Anexa 10 așa cum este, cu angajamentul ferm din partea ministerului că va regla în interiorul instituției această problemă a numărului de posturi pentru județul Iași.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Cu acestă explicație, supun Anexa 10 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Una.

Cu o abținere, Anexa 10 a fost votată.

Anexa 11.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa 11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a votat Anexa 11.

Anexa 12.

Dacă sunt observații?

Poftiți, domnule deputat Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Susțin amendamentele nr.387 și 390, Anexa 12.a ale Comisiei de sănătate și familie. Mă adresez direct domnului ministru al finanțelor.

Așa, după cum spuneam, nu mai revin asupra stării în care se găsește sănătatea și finanțarea sănătății. Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este făcut cu un excedent de 2.431. Deci, avem venituri mai mari decât cheltuielile. Aceste venituri nu le putem consuma. Eu repet faptul că la sfârșitul anului s-a încheiat bugetul acesta cu un excedent de 5.600, cu datorii ale spitalelor de 2.800, datorii care stau până în prezent.

Aș vrea să vă spun că s-a analizat cu toată răspunderea la nivelul Guvernului și al domnului premier care, văzând această situație, a dat dispoziții să se deblocheze din fondurile Casei 4 mii, pentru a putea plăti datoriile spitalelor.

Mă întreb: care este rațiunea ca la Casa Națională de Asigurări de Sănătate – și mă adresez direct distinsului ministru de finanțe – să se estimeze un buget cu excedent de venituri, ca și cum Sănătatea ar fi o afacere rentabilă și ce se dorește să se facă utilizând acești bani.

Noi, dacă am primi această sumă, deci nu cerem nici un leu de la buget, cerem doar ca ceea ce se strânge de la contribuabil pentru starea lui de sănătate să se întoarcă înapoi la contribuabil, noi vom putea ca să facem acest lucru și să dăm drumul la Sănătate.

De asemenea, la Anexa 12a "Cheltuieli salarii, fond de asigurări", solicităm această suplimentare, întrucât este posibil ca să strângem mai mulți bani, dacă vom avea mai multe posturi.

Deci, solicit un răspuns direct și vă rog să ne înțelegeți să ne lăsați să ne cheltuim pentru Sănătate banii care se adună de la Sănătate.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Mă simt dator să fac o scurtă precizare, întrucât această problemă a depășit, din păcate, cadrul comisiilor, cadrul ministerului și se discută la ora actuală mai mult în presă și în general în tot ceea ce înseamnă media și, din păcate, se discută la un nivel de amatorism, transformând o problemă de formă într-o problemă de fond.

Se aduc acuzații că există un excedent la bugetul asigurărilor de sănătate, că există niște bani care nu s-ar folosi în interesul sănătății. Asta ar fi forma care se transformă în fond.

Realitatea este următoarea. Din acest buget, Guvernul actual se angajează să aloce sănătății un procent de 4,2% din produsul intern brut. Aceasta este realitatea.

Felul în care se adună acești bani la buget, că este vorba de un fond, că este vorba de mai multe fonduri, că se vor desființa aceste fonduri, este absolut o problemă de formă. Esența este că se alocă Sănătății 4,2% din produsul intern brut, prin bugetul național, un procent echivalent cu suma din anul precedent și net, categoric mai mare decât în toți cei 10 ani precedenți, când ea a variat între 2,7 și 3,7%.

Deci, nu se poate spune că Sănătății nu i se alocă o sumă cu importanța cuvenită. Bineînțeles, Sănătatea este un domeniu particular care, indiferent cât îi aloci, ea poate să folosească fondurile. Pentru că sănătatea oamenilor poate fi păstrată, poate fi îmbunătățită la niveluri din ce în ce mai mari calitative, dar aceasta înseamnă cheltuirea exponențială a unor fonduri pe care deocamdată nu le avem.

De aceea, vreau să fac această cuvenită precizare: legea se respectă, alocarea de 4,2% din buget pentru Sănătate se respectă, iar orice discuții despre unele fonduri care ar exista sau nu sunt doar divagații care vor să ascundă realitatea și preocuparea Guvernului pentru starea de sănătate a populației.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Toate bune și frumoase ce a spus domnul coleg înainte, dar vă rog să analizați Anexa 12a de la pag.1-68.

La Cap. Cheltuieli de administrare a fondurilor de asigurări sociale de sănătate, 73.16 pct.14, cheltuielile cu alte drepturi salariale în anul 2002 cresc cu 900 la sută, de aproape 9 ori. Mai departe. Fondul de premiere față de anul 2001 crește de 400%, adică 4,16 ori. Cine o fi întocmit acest buget al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate?

La comisia noastr㠖 a administrației publice locale – am propus ca acești 44 miliarde de lei care se economisesc aici, nu sunt mulți, în cuantumul gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de aproape 50 de mii de miliarde de lei, 44 miliarde de lei par puțini, aproape 1 la mie. Dar, de ce să ne batem joc de acești bani? De ce acești bani să nu fie transferați la cheltuieli materiale și servicii, la capitolul care ne doare cel mai tare, la asigurarea medicamentelor, condițiilor care până la urmă garantează securitatea oamenilor.

Și am propus ca cei 44 de miliarde de lei, care se economisesc aici, cu niște alocații exagerate și poate de prost gust, să fie transferați la "Cheltuieli materiale și servicii".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Aș vrea doar să spun câteva lucruri legate de acest excedent al fondului respectiv, despre care s-a vorbit și despre care colegul meu Brînzan a spus mai devreme că nu contează dacă este sau nu este. Ba contează. Și contează foarte mult, pentru că înseamnă că se întâmplă două lucruri: fie se colectează bani și nu sunt utilizați într-un sistem pentru care sunt colectați. Fie această taxă este mult prea mare și atunci mai bine lăsăm banii la populație.

Dar să programezi – și asta era întrebarea domnului președinte al comisiei -, să programezi un excedent mare este o greșeală. Repet, înseamnă că fie taxa este mult prea mare și atunci o scădem, fie nu se utilizează toți banii și ne programăm să nu utilizăm toți banii în sistem și lucrul ăsta este împotriva legii, pentru că acești bani sunt aduși în fondul respectiv, sunt plătiți de oameni pentru a primi în schimb un serviciu, pe care nu-l primesc. Dau mai mult decât primesc înapoi.

Deci, programarea unui excedent este nu numai o greșeală, dar este împotriva populației. Iar, dacă vorbim de Sănătate, uitați-vă că sunt pline și presa și spitalele și așa mai departe de oameni care-și declară imposibilitatea de a-și exercita actul medical și întrebați-i pe cei care sunt bolnavi dacă sunt mulțumiți de ceea ce primesc în schimbul banilor pe care-i dau. Eu nu cred că putem spune acest lucru și nu cred că putem spune de la tribuna Parlamentului că este bine. Nici măcar că-i un început de bine. Eu cred că-i mai rău.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți, domnule deputat Ifrim, o intervenție?

Poftiți.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă iertați că iau a doua oară cuvântul, așteptând cuvântul domnului ministru.

Rațiunea pentru care a fost înființată această Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu 5 ani în urmă a fost tocmai pentru a intra în structuri, pentru a fi asemănători cu statele civilizate, în care se adună bani de la contribuabili, se întorc la contribuabili acești bani prin această Casă care trebuie să fie autonomă, trebuie să-și țină banii într-o bancă, să facă ce dorește cu ei ca să-i sporească și să-i întoarcă la populație.

Deci a fost ideea să terminăm cu bugetul centralizat care a fost până în 1989 și să facem acest lucru, care este în toate statele Europei.

La ora actuală, ne aflăm în situația că această Casă este departe de a fi autonomă, este autonomă să strângă bani, dar nu este autonomă să-i cheltuie, bugetul se stabilește la Ministerul Finanțelor și lucrurile decurg ca și cum ar fi un buget centralizat. Cu toate avatarurile unui buget centralizat și cu toate avatarurile faptului că are o ireală autonomie.

Deci, în aceste condiții, trebuie să gândim foarte bine: menținem în această formă? Sau Casa devine, într-adevăr, o casă de asigurări de sănătate?

În ce privește p.i.b.-ul, sigur, este 4,2. Nu contestăm. Dar acest 4,2 reprezintă 0,58, cât este bugetul de stat pentru sănătate, care este în scădere și căruia i-ar reveni în exclusivitate sarcinile programelor de profilaxie, care în toată lumea le face numai bugetul de stat, iar restul vin de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate care sunt banii contribuabililor.

Dacă lucrurile ar sta atât de bine, n-ar fi fost necesar ca în urmă cu două zile să se dea dispoziție să se elibereze niște excedente, pentru ca această Casă să poată face plăți către spitale.

Întreb pe distinsul ministru de finanțe: cum se poate evalua, când sănătatea este așa cum este, un buget cu exces la venituri? Exact ce spunea distinsul domn deputat Sassu: ori luăm prea mult de la populație – și atunci să-i lăsăm banii înapoi, că sănătatea merge foarte bine cu mai puțin -, ori cheltuim toți acești bani.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeți la aceste amendamente.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trei comentarii aș vrea să fac pe marginea acestor amendamente care au fost făcute, legat de situația Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În primul rând, aș vrea să menționez faptul că această instituție – Casa Națională de Asigurări de Sănătate -, așa cum este definită prin lege, este o Casă autonomă de interes public. Bugetul acestei Case se aprobă de către Parlamentul României. Ca atare, el intră sub incidența banului public. Coroborând aceste aspecte cu legile în vigoare, banii publici sunt gestionați prin Trezoreria Statului.

Al doilea comentariu pe care vreau să-l fac este legat de faptul că aceste excedente ale Casei sunt niște excedente temporare. Sigur, ele se acumulează, se strâng pe parcursul anilor și se gestionează. Dar tot legea spune că, în cazul în care acest buget al Casei la un moment dat va avea deficit, deficitul va fi acoperit de către bugetul de stat și bugetele locale. Deci, trebuie să privim într-o anumită perspectivă. Este foarte adevărat că cheltuielile pentru sănătate vor crește de la an la an. Sigur, acum sunt 4,2%, superioare celor din anii precedenți și acesta este un lucru foarte bun. Aceste cheltuieli vor crește de la an la an. Deci, în mod normal, aceste excedente se vor diminua de la an la an. Ca atare, la un anumit nivel, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate va avea un buget echilibrat.

Al treilea comentariu pe care vreau să-l fac: acest buget al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate trebuie privit într-un ansamblu, și nu de sine stătător, și anume el este parte componentă a bugetului general consolidat.

Prin definiție, toate componentele bugetului general consolidat își aduc aportul la finalizarea deficitului acestui buget. Unele bugete, cum este cazul bugetului de stat înregistrează deficite mari - de exemplu, pentru anul în curs – peste 4% -, alte bugete componente înregistrează temporar excedente care, sigur, sunt luate la calculul deficitului bugetului general consolidat.

Deci, această privire numai la nivelul unui an, cred că nu este cea mai bună soluție. Noi trebuie să privim în perspectivă. De aceea considerăm că bugetul, așa cum a fost aprobat în anul 2001 și cum se propune a fi aprobat în anul 2002, este un buget realist.

Legat de comentariile care au fost făcute la cheltuielile cu salariile și propunerile care au fost făcute, aș vrea să fac următoarele remarci.

Această creștere la poz.08 – Fond de premii – care este, sigur, ca un cât între propunerile anului 2002 și Programul pe 2001 de 400%, reprezintă de fapt al treisprezecelea salariu, care nu a fost luat în condiții comparabile. De ce? Că în anul 2000 al treisprezecelea salariu a fost plătit tot în anul 2000; în anul 2001 urmează să fie plătit în anul 2002. Deci, această necomparare a cifrelor, sigur, ne poate duce la această analiză eronată de creștere substanțială a fondurilor de premii. De fapt, există aceeași linie pentru această component㠖 fond de premiere.

În ceea ce privește alte drepturi salariale, unde creșterea, sigur, repet, ca un cât de 866%, reprezintă de fapt majorarea salariilor care urmează să aibă loc în anul 2002, conform legislației care este în vigoare. Dar baza care a fost luată în calcul este legată de fondul aferent salariilor de bază, salariile de merit, indemnizații de conducere și așa mai departe. Deci, la nivelul întregului activ de salarii de care beneficiază Casa.

De aceea, stimați parlamentari, v-aș propune ca să votăm în forma în care a fost prezentat acest buget al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai socotiți necesar să mai dați și alte explicații, domnule coleg? Poftiți.

Domnul Mircea Ifrim:

Dacă-mi permiteți, doar câteva cuvinte, legat de expunerea distinsului ministru de finanțe, aș dori să vă spun că acest excedent nu este temporar, se petrece de 4 ani în urmă, este aceeași situație, și este de ordinul a 5.600 – de pildă la sfârșitul anului 2000. Deci, această chestiune este absolut clară că este un fond care stă blocat și noi nu putem desfășura ceea ce trebuie pentru asistența medicală. Dacă este un excedent, pentru că vor crește în viitor cheltuielile, cheltuielile sunt crescute. Vreau să-l informez pe distinsul ministru că stau pe lista de așteptare 43 de transplante hepatice, care vor muri în condițiile în care acești bani nu ni se dau. Deci, nu poate fi vorba de o reglare în timp. Iar, dacă este o componentă a bugetului de stat și a banului public, atunci de ce am mai făcut Casa Națională de Asigurări de Sănătate? Ea s-a făcut tocmai pentru a scoate sănătatea din marasmul pe care l-ar fi putut avea în condițiile unui deficit al banului public și niciodată încă până acum – și cu aceasta închei – nu s-a întâmplat ca bugetul de stat să acopere ceva din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau o întrebare pe care s-o adresez domnului ministru de finanțe: în situația în care va fi nevoie ca cheltuielile, fondurile asigurărilor de sănătate să fie majorate, în afara acestui excedent prevăzut, cum se va încadra bugetul considerat al României în deficitul negociat cu Fondul Monetar Internațional?

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Dinu Gheorghe:

Personal, explicația domnului ministru de finanțe, legat de creșterile acestea salariale prevăzute pentru anul 2002, aberante, sincer să fiu, nu m-a mulțumit. A explicat faptul că anul trecut nu s-a plătit al 13-lea salariu și în 2002 se va plăti, probabil, pe 2 ani, asta ar însemna că din 44 de miliarde la 4000 de salariați, că acest salariu al 13-lea la Casa Națională de Sănătate este în medie de 11 milioane și acesta este puțin cam exagerat față de puterile economice la care se face referire și la alți salariați din sistemul bugetar. Iar creșterea salariilor privind cea de 866%, adică de aproape 9 ori cresc salariile, iarăși este o explicație puțin cam jenantă, cel puțin pentru mine, puțin inteligența mea mă depășește.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriți să dați o explicație cu privire la întrebarea anterioară?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un singur comentariu, și anume că, într-adevăr, majorarea cheltuielilor la acest fond conduce implicit la majorarea deficitului bugetului general consolidat de 3% și, deci nerespectarea Memorandumului cu FMI.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceste explicații, să trecem la votarea amendamentelor pentru...Poftiți, domnule senator. Cu aceasta o să propun sistarea dezbaterilor.

Domnul Hermann Armeniu Fabini:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea o întrebare pentru domnul ministru al finanțelor: dacă bugetul Casei Naționale este bine stabilit și realist, aș vrea să vă întreb dacă pentru anul 2001, acest buget, care a fost realist, și care nu ajunge în momentul de față, și sunteți nevoit să faceți rectificare și pe care nu o faceți, iar spitalele se zbat în datorii, iar bolnavii nu au medicamente în spitale. Aș vrea să răspundeți la această întrebare pentru că ieri la întâlnirea de la Guvern, dumneavoastră ați stabilit că nu va avea rectificare anul acesta bugetul asigurărilor de sănătate. Aș vrea să-mi răspudeți, cum se va rezolva problema medicamentelor în spitale când toate spitalele din țară se zbat în datorii, de fapt spitalele au oferit servicii însă Casa Națională nu le plătește.

Vă rog pe dumneavoastră să explicați în ce fel furnizorii de medicamente o să vă răspundă la cerința dumneavoastră de a da în continuare pe datorii să crediteze Ministerul Finanțelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu cred că la toate aceste întrebări s-a răspuns în cadrul dezbaterilor generale și dacă mai doriți întrebări suplimentare există procedura interpelărilor, a întrebărilor.

Poftiți, domnule ministru, vă rog să-i dați o explicație ca să nu mai prelungim discuția.

Domnul Herman Armeniu Fabini:

Era vorba doar de excedentul pe care și-l programează Ministerul Finanțelor, domnule președinte. Nu era întrebare…

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să-i răspundeți.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Două comentarii aș vrea să fac. Orice instituție a statului, orice ordonator de credite, oricine își are un buget bine definit cu venituri și cheltuieli și Casa de Sănătate a avut un buget de venituri și cheltuieli aprobat. Deci, prioritățile pe care ni le stabilim fiecare dintre noi trebuie să pornească de la acest mare deziderat: bugetul de venituri și cheltuieli pe care îl avem aprobat. Dacă ne abatem de la acest buget de venituri și cheltuieli, sigur, pot să apară distorsiuni. Distorsiuni care pot fi obiective sau subiective. Sigur, aici putem discuta foarte mult. De aceea, cred că bugetul, ca atare, este un instrument al disciplinei, un instrument care trebuie să țină cont, vizavi de veniturile pe care le pot realiza, și de cheltuielile pe care pot să le facă. Ca atare, și în cazul Casei de Sănătate, acest lucru trebuie respectat.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Cum amendamentele de la 387 la 391 sunt legate, au aceleași explicații, eu supun votului dumneavoastră aceste amendamente pe care colegii noștri le-au susținut.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 181 de voturi împotrivă, 70 pentru și o abținere, amendamentele au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.12, inclusiv Anexa nr.12 a) și b), votului dumneavoastră integral.

Cine este pentru? 186 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abțineri? 186 pentru, 71 împotrivă s-a adoptat Anexa nr.12 a) și b).

Anexa nr.13 dacă sunt observații?

Cine este pentru? 186 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 186 pentru, 71 împotrivă, 3 abțineri a fost adoptată.

Anexa nr.13 a).

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abținmeri.

Anexa nr.13a) a fost adoptată.

Anexa nr.14.

Aveți o problemă? Da.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a intra în fondul Anexei nr.14, cred că ar fi cazul ca să fac și eu o propunere în legătură cu modul cum a decurs votarea astăzi și de alte dăți. Și anume, mă gândesc aici la faptul că stăm ca niște caraghioși cu mâinile ridicate, așteptând să auzim că totalul numărului de voturi pentru și contra. Nu este oare timpul ca să existe aici o tabelă electronică și în felul acesta să se semnalizeze momentul în care s-a terminat o votare, nu să stăm 2, 3, 5 minute tot așteptând să auzim rezultatul acestui vot. Deci, v-aș ruga să vă gândiți, domnule președinte, și întreg Biroul permanent al Camerei, în acest sens, pentru că eu cred că este în asentimentul tuturor celor care sunt acum în sală.

În legătură cu Anexa nr.14 și respectiv amendamentul 396 la care vreau să mă refer.

În primul rând, îmi exprim părerea de rău că domnul ministru Mitrea nu este de față, chiar dacă avem plăcerea ca aici să fie domnul secretar de stat Florescu, pe care îl stimez în mod deosebit. De ce spuneam acest lucru? Pentru că în urmă cu circa 2 săptămâni, domnul ministru Mitrea, printr-un periplu prin țară, a fost și în județul Mureș, ocazie cu care s-au discutat exact problemele care sunt ridicat în acest amendament, și anume îmbunătățirea drumurilor județului Mureș, respectiv sunt necesare 131 de miliarde de lei pentru realizarea a 69,5 km drumuri județene, 40 de miliarde de lei pentru reabilitarea unui drum pe șoseaua de centură Acățari-Ungheni care să preia traficul de transport, respectiv 30 de miliarde de lei pentru legătura între Sângiorgiu de Mureș și Livezeni, o altă șosea de centură care ocolește municipiul, capitala de județ, Tg.Mureș. Deci un total de 201 miliarde de lei, ocazie cu care domnul ministru Mitrea a exprimat posibilitatea ca în anul 2002 să se realizeze toate aceste aspecte și, atunci, numai înțeleg nimic. Pe de o parte, dumnealui poate să realizeze și să promită că în județul Mureș se vor realiza aceste obiective și, în același timp, amendamentul se respinge. Eu nu vreau să cred în clipa de față că cei care sunt în același partid cu domnul ministru Mitrea, deci la guvernare, mă refer la PSD, ar dori ca domnia-sa să facă niște afirmații gratuite, respectiv să aducă numai promisiuni electorale.

Convins fiind însă că există o comuniune între dumneavoastră, domnilor deputați ai PSD-ului, și domnul ministru Mitrea, eu îmi exprim încrederea, măcar acum, la sfârșitul votării Legii bugetului, că veți susține amendamentul de la poz.396.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Ministerului Transporturilor?

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi mai întâi să vă transmit mulțumirile conducerii ministerului pentru modul în care ați abordat problematica ministerului, interesul acordat de către dumneavoastră pentru una din principalele activități ale ministerului, finanțate din fondul special al drumurilor, întreținerea și repararea drumurilor naționale și drumurilor locale. Revenind la cele spuse de stimatul domn deputat, vreau să spun că este o conduită a conducerii ministerului, respectiv a domnului ministru Mitrea, atunci când promite să se țină de promisiune.

Mi-aș permite, ca să vin în întărirea celor afirmate de mine puțin mai înainte, că ministerul nostru a fost de acord cu amendamentul propus de Comisia de industrie și servicii din Camera Deputaților și de către cele două Comisii reunite de buget-finanțe, prin care Fondul special al drumurilor se va repartiza, cu consultarea președinților consiliilor județene, în conformitate cu prevederile articolului 9 din Legea nr.118, respectiv 65,35% din fond, 35% pentru drumuri județene și locale, precum și pe baza criteriilor din normele de aplicare a acestora, în termen de cel mult 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.

Domnule deputat, vreau să vă asigur că o dată ce ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței emite o părere, fiți convins că și se va respecta.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul 396, al domnului deputat Moisoiu.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 63 vorturi pentru, 183 voturi împotrivă, amendamentul domnului Moisoiu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.14, în întregime.

Cine este pentru Anexa nr.14. La anexa nr.14? Poftiți, revenim asupra votului.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am aflat cu bucurie că 35% din fondul special al drumurilor vor fi dirijați pentru drumurile județene și locale. Dar, dorim totuși ca Anexa nr.14 să fie completată cu criteriile de reparizare pe județe, pentru că altfel vom cădea în situația cuplului din celebrul banc în care cei doi merg la restaurant, el mănâncă două fripturi, bea și două sticle de vin, ea nimic, dar, per ansamblu, au avut o cină excelentă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă amintesc, cu regret, că este un amendament de fond care n-a fost discutat la comisie, nu este un amendament de reglementare, încât nu-l voi supune votului, dar, sigur, ministerul va avea în vedere acest lucru necesar.

Supun, cu această precizare, votului dumneavoastră Anexa nr.14 încă o dată.

Cine este pentru? 187 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptată.

Anexa nr.15.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

A fost adoptată.

Ultima anexă nr.16.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Vă rog, cu aceasta, să constatați că toate anexele bugetului de stat au fost aprobate, urmează să supunem Legea bugetului de stat votului final, după ce vom dezbate și Legea bugetului asigurărilor sociale.

(În continuare, conducerea lucrărilor este preluată de domnul vicepreședinte al Senatului, Alexandru Athanasiu.)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 26 august 2019, 10:39
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro