Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 15-11-2001 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2001

2. Dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.
 
see bill no. 564/2001 L425/2001

Domnul Alexandru Athanasiu:

Începem dezbaterile, stimați colegi, la Legea bugetului asigurărilor sociale.

Din partea Guvernului îl invităm pe domnul ministru Marian Sârbu să prezinte Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Așa, după cum știți, bugetul asigurărilor sociale de stat este, de fapt, un cumul al bugetului asigurărilor sociale de stat: bugetul pentru plata pensiilor, așa cum este cunoscut, și bugetul privind asigurările pentru șomaj.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza execuției bugetului pe primele 8 luni ale anului 2001, a execuției estimate până la sfârșitul acestui an, precum și a evoluției prognozate a indicatorilor macro-economici s-au elaborat și s-a fundamentat bugetul asigurărilor sociale pe anul 2002.

Fundamentarea veniturilor a avut în vedere un număr de 4 572 000 de salariați la care se adaugă 224 000 de salariați civili din unitățile de cult și cele ale armatei, deci un total de 4.794.000 de salariați cu un salariu mediu brut de 5.582.000 de lei. Având în vedere o cotă de contribuție de 24,83% pentru angajatori și de 11,67% pentru salariați a rezultat un nivel al contribuțiilor de 99.224 miliarde lei față de numai 72.886 în anul 2001, cu o creștere de 36%. Pentru determinarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, pe lângă salariații care lucrează cu contracte de muncă s-au avut în vedere 525.000 de persoane care lucrează, exclusiv, pe baza unor convenții civile și pentru care angajatorii plătesc o contribuție de 23,33%, iar în ceea ce privește contribuția proprie de 11,67%, rezultând un total de 2542 de miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile, la determinarea acestora am luat în calcul nu număr mediu de 4 480 000 de pensionari proveniți din sistemul de stat, față de numai 4 382 000 în anul 2001 cu o pensie medie de 1.733.934 lei față de 1.305.252 lei în anul 2001 și 1.803.000 lei pentru pensionarii proveniți din agricultură, față de 1.777.000 în anul 2001, cu o pensie medie de 357.400 de lei față de 269.087 lei, media anului 2001.

Pentru plata drepturilor de pensie sunt necesare fonduri de 100.944 de mii de miliarde față de numai 74.373 de miliarde în anul 2001, sumă care reprezintă aproximativ 90% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat.

În ceea ce privește stabilirea cuantumului pensiei medii pe anul 2002 s-a plecat de la cuantumul estimat pentru luna decembrie 2001, la care s-au aplicat măsurile de indexare trimestrială, care să acopere integral indicele estimat al inflației pe 2002 și influența care rezultă din aplicarea primei etape de recorelare a pensiilor.

Asupra acestei măsuri de recorelare a pensiilor urmează ca până la sfârșitul anului 2001, Guvernul să ia o decizie atât în ceea ce privește categoriile de pensie asupra cărora să se opereze, cât și a calendarului și proporțiilor în care să se efectueze recorelarea. Nivelul fondurilor necesare pentru plata diverselor indemnizații care se acordă asiguraților în caz de incapacitate temporară de muncă, datorată bolii sau maternității, s-au determinat pe baza realizărilor 2001, și anume: pentru boală, 1181 de miliarde de lei, iar pentru maternitate 910 miliarde de lei, față de numai 615 mii miliarde de lei în anul 2001.

Pentru plata concediului acordat pentru creșterea copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 2 ani sunt necesare 3.519 miliarde de lei față de numai 2.380 de miliarde de lei în anul 2001, ceea ce înseamnă că, în medie, 83 de mii de părinți vor beneficia de această prestație. Plata ajutoarelor de deces presupune cheltuirea sumei de 1.185 de miliarde de lei, iar plata contribuțiilor de asigurări de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical, suma de 211 miliarde de lei.

De asemenea, pentru trimiterea la tratament balnear și odihnă sunt necesare 2.225 de miliarde, luându-se în calcul un număr de 445 de mii de bilete de tratament. Comisionul poștei a fost dimensionat la același procent de 1,35% din valoarea pensiilor, rezultând o cheltuială de 1.273 de miliarde de lei.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj, vreau să vă spun că veniturile sunt estimate pentru anul 2002 la aproximativ 18 mii de miliarde, iar cheltuielile la circa 13 mii, rezultând un excedent de 4.800 de miliarde de lei.

Bugetul a fost elaborat, luând în considerare prevederile noii Legi a ocupării, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2002, și acordarea drepturilor cuvenite în baza Legii nr.1/1991, dobândite înainte de 31 decembrie 2001. Veniturile au fost stabilite în baza indicatorilor comunicați de Ministerul Prognozei și, în ceea ce privește cheltuielile, acestea asigură finanțarea tuturor măsurilor active prevăzute de noua Lege a ocupării. Așa, după cum știți, în acest domeniu am schimbat fundamental politicile aducând în prim plan aceste măsuri active și vreau să vă spun că pentru stimularea ocupării, cheltuielilor pentru anul 2002 se ridică la 3.128 de miliarde, reprezentând 22,5% din totalul cheltuielilor. În structura acestora pentru măsuri active, plățile pentru stimularea șomerilor și angajatorilor în vederea creșterii gradului de ocupare reprezintă 1.381 de miliarde de lei, împrumuturile acordate IMM-urilor 1000 de miliarde, iar pentru alte tipuri de măsuri active 602 miliarde de lei. Această schimbare de politici, care a rezultat chiar de anul acesta, în ceea ce privește transferul unor sume importante pentru măsurile active de ocupare în muncă s-au dovedit eficiente, așa după cum știți, rata șomajului scăzând de la 10,5% în luna ianuarie la 7,8% în luna septembrie.

Având în vedere toate aceste elemente, vă rugăm să votați bugetul asigurărilor sociale, cu amendamentele pe care le-am acceptat în comisiile reunite ale celor două Camere.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Rog președintele, unul din președinții Comisiei de specialitate, să prezinte raportul.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Onorată asistență,

În urma examinării Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, a amendamentelor depuse de Comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului și a celor depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților care au fost avizate în fond, propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele prezentate în anexele 1 și 2 la prezentul raport.

Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

ȘI eu vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale invit reprezentanții grupurilor parlamentare să ia cuvântul.

Doamna senator Rodica Șelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat și Umanist.

Doamna Rodica Șelaru:

Domnilor președinți,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Așa cum și-a propus și promis, Guvernul a venit în fața noastră pentru dezbateri și în fața cetățenilor beneficiari direcți ai acestei legi cu un proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat gândit într-un perfect echilibru între asigurarea garanțiilor colective, legislative și creșterea continuă a gradului de responsabilitate individuală între competiție, colaborare și solidaritate socială.

Cum s-ar putea realiza mai eficient acest echilibru decât printr-o repartiție înțeleaptă și transparentă a veniturilor realizate de societate.

Deși ne aflăm la un an de la guvernare, au devenit vizibile efectele pozitive ale măsurilor întreprinse, ceea ce permite Guvernului să gândească măsurile de protecție socială pentru anumite categorii de persoane și să întreprindă acțiuni care să ducă la creșterea numărului de angajați și îmbunătățirea condițiilor de viață ale persoanelor active.

Relansarea economică se reflectă direct în creșterea consumului final al gospodăriilor populației și nu este de neglijat procentul evaluat în proiectul de lege astăzi dezbătut și care este de 4,4%.

Majorarea numărului de salariați asigură revenirea la o stare de normalitate a societății românești, atenuând sărăcia și numărul celor care au nevoie de protecție socială. Scăderea ratei șomajului la un procent mai mic de 9% poate asigura atingerea acestor obiective. Nu cred în minuni și nici în puterea vreunui Guvern de a schimba condițiile economice și sociale într-un an de zile.

De aceea, apreciez cu atât mai mult luciditatea Guvernului Năstase care, în profund respect pentru noi și pentru cetățenii acestei țări, au adus pe masa de lucru a Parlamentului un proiect de lege al bugetului asigurărilor sociale credibil, echilibrat și argumentat, care a ținut seama de realitățile românești și de faptul că un număr încă prea mare de cetățeni au nevoie de protecție socială, de intervenția activă a societății.

Proiectul de față cuprinde, de asemenea, reglementări menite să asigure un sistem echitabil în domeniul pensiilor, cu accent direct către pensiile mici. Pentru a face posibilă o astfel de măsură, bugetul asigurărilor sociale a fost conceput și prin echilibrarea funcțiilor și a fluxului de contribuții cu cel al plăților, realizat în primul rând printr-o mai bună colectare a veniturilor și întărirea disciplinei financiare la nivelul tuturor angajaților, persoanelor fizice sau juridice.

În actuala legislatură, asigurările și asistența socială sunt primordiale. Prin grija Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, a Casei Naționale de Pensii, a Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă s-au creat principalele proiecte legislative, din care o bună parte au fost adoptate de Parlament.

Se poate aprecia că reforma în domeniul social dispune în prezent de o bază legislativă modernă, coerentă, românească și europeană în același timp. Mă refer în acest context la legile privind sistemul național de asistență socială, venitul minim garantat, evitarea marginalizării sociale, proiectul de modificare și unificare a legislației privind persoanele cu handicap și încadrarea lor în muncă, asigurarea la riscul de șomaj, la accidentele de muncă și bolile profesionale.

Toate acestea ne dau o idee nu numai asupra efortului depus dar și asupra dimensiunii cerințelor sociale. Țin să relev constatarea că bugetul asigurărilor de stat pe anul 2002 a luat în considerare noile acte normative atunci când a stabilit echilibrul între venituri și cheltuieli.

Doamnelor și domnilor,

Noi susținem și votăm acest buget pentru echilibrul pe care reușește să-l asigure între diferitele domenii în care s-au alocat resurse disponibile, pentru faptul că se fundamentează pe lege și pe calcule economice obiective și transparente, pentru soluțiile pe care le oferă la diferitele priorități, programe dar și constrângeri de ordin financiar.

În același timp, noi vedem în acest buget un factor care va lărgi și va consolida reforma în domeniul relațiilor și condițiilor de muncă, a asigurărilor și asistenței sociale. Totodată, bugetul asigurărilor sociale este în concordanță cu politica generală a țării noastre de susținere a economiei de piață prin măsuri sociale adecvate de armonizare și respectare a acordurilor și înțelegerilor pe care Guvernul le-a realizat cu organismele internaționale, în special cu Fondul Monetar Internațional.

Când apreciem că este un buget bun, judicios elaborat și bine cumpănit, avem în vedere actualele resurse pe care le oferă economia românească. Este de la sine înțeles că nevoile, cerințele sociale sunt cu mult mai mari decât posibilitățile de a le satisface. Avem încredere că Guvernul va continua cursul ascendent al economiei naționale, și atât în anul 2002 cât și în anii următori, vom avea resurse mai mari pentru ca salariații, pensionarii și persoanele asistate să poată face față mai bine nevoilor vieții de zi cu zi.

Este necesară în același timp o atitudine intransigentă a organismelor și instituțiilor statului nostru pentru eliminarea economiei subterane, a evaziunii fiscale și a muncii la negru care afectează veniturile ce ar putea fi colectate la bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale.

Structura proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2002 se bazează pe resursele interne și externe de care dispune România și acoperă exigențele noastre dincolo de orice opțiune politică.

Drept pentru care, Partidul Social Democrat susține și votează acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, poftiți!

Domnul Ion Mînzînă:

Doamnelor și domnilor,

Voi susține în fața dumneavoastră punctul de vedere al Partidului România Mare.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Analizarea prezentului proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002, cu toate implicațiile sale asupra categoriilor sociale cele mai defavorizate, nu este în măsură să aducă o cât de mică speranță pentru toți beneficiarii de drepturi de asigurări sociale și șomaj.

Cât de departe sunt guvernanții de promisiunile din campaniile electorale poate fi o temă de dezbatere largă dar, din păcate, ea nu poate înlocui sărăcia ce devine pe zi ce trece o constantă a societății românești. Pentru că beneficiarii de drepturi de asigurări sociale nu se hrănesc cu trend-uri, cu programe de multe ori mistificate, ori cu indicatori macro sau micro economici, mediatizați politic până la exasperare.

Cei circa 6,2 milioane de pensionari ai asigurărilor sociale de stat și agricultori, cei aproximativ 800 de mii de șomeri și alte milioane de oameni a căror viață se menține la limita de jos a sărăciei așteaptă de la o guvernare social-democrată onorarea promisiunilor pentru ameliorarea câtuși de puțin a nivelului de trai.

Într-o țară în care cuvântul de ordine este supraviețuirea, nu putem asigura traiul zilnic al populației tot explicându-i de așa-zisele politici coerente de asistență socială pe fondul degradării nivelului de trai.

Expunerea de motive a prezentului proiect de buget prezintă o situație ce se vrea optimistă în condițiile în care putem observa prin comparații cu anul 2001 că, din păcate, creșterile veniturilor pentru toate categoriile de pensionari și șomeri sunt nesemnificative sau, mai rău, nu sunt deloc. Ca exemplu, putem compara pensia medie lunară în anul 2001, de 1.305.252 lei, cu cea din 2002, de 1.733.934, această creștere fiind total nesemnificativă raportată la rata inflației de circa 30-31%, anunțată ieri de Guvernatorul B.N.R. pentru anul în curs, iar indexările și recorelările neacoperind creșterile semnificative ale prețurilor la produsele de bază.

Construcția bugetului asigurărilor sociale de stat pleacă de la previziunile optimiste referindu-ne doar la baza de calcul pentru un salariu mediu brut de 5,5 milioane lei pentru anul 2002.

Proiectul legii stabilește pentru al doilea an consecutiv cote foarte mari pentru contribuția de asigurări sociale, fapt ce va determina o creștere a numărului de angajatori cu mari datorii la bugetul asigurărilor sociale sau, și mai grav, mărirea numărului celor care se vor sustrage de la plata acestor datorii.

Considerăm că o schimbare a mentalității de tipul "mult de la puțini", într-una mult mai eficientă, "puțin de la mulți", ar fi mai dătătoare de speranțe că sumele prognozate vor fi și încasate. Sunt mari rezerve că aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute, chiar și cele derulate în anul 2001 au dus la colectarea mai bună a sumelor pentru bugetul asigurărilor sociale de stat cât și a majorărilor de întârziere. Suntem convinși că marile sume datorate bugetului asigurărilor sociale de stat nu vor fi niciodată recuperate pentru simplul motiv că executarea silită nu poate funcționa în foarte multe cazuri.

Pentru toate categoriile de pensionari, procesul mult mediatizat de recorelare a pensiilor pare un proces de lungă durată ce va dura până în 2003 sau, de ce nu, până în anul electoral 2004, determinând foarte multe nemulțumiri pentru pensionarii aflați în plată la această dată.

Bugetul asigurărilor sociale de șomaj prezintă din nou, după circa patru ani, un mare excedent în anul 2002 de circa 5.000 de miliarde lei, fapt datorat în mare parte reducerilor drastice de dreptul de indemnizare prevăzute de noua lege a șomajului. În atare condiții, ar trebui luate în calcul și soluțiile de diminuarea contribuțiilor datorate de persoane fizice și juridice, dar și cele datorate de salariați, situație des întâlnită în legislațiile europene. Totuși, considerăm pozitivă alocarea unor importante sume pentru finanțarea măsurilor active și, în special, pentru creditarea întreprinderilor mici și mijlocii care angajează forță de muncă din rândul șomerilor.

Deși numărul salariaților la sfârșitul semestrului I 2001, pe total economie, a fost mai mare cu 158.000 de persoane, față de luna decembrie 2000, înregistrându-se o rată a șomajului în luna iunie 2001 de 8,8%, se estimează că la o creștere a numărului de salariați de 45.000 de persoane, se va ajunge la o rată a șomajului de 9,2 în anul 2002. Comparația numărului de salariați din decembrie 2000 cu numărul de salariați din iunie 2001, nu este elocventă, știut fiind faptul că numărul angajaților crește în lunile de vară comparativ cu cele de iarnă. Vorba unui clasic în viață "Iarna nu-i ca vara!" și, am spune noi, nici numărul salariaților din cele două anotimpuri.

Toate aceste considerații pe marginea proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat ne fac să ne ridicăm serioase semne de întrebare referitor la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cele mai defavorizate categorii, așa cum au fost gândite de prezentul proiect de lege.

Avem convingerea că rectificările din acest buget care se vor realiza în cursul anului 2002, în special datorită presiunilor sociale, vor duce la o soluționare pozitivă a tuturor problemelor ridicate.

Doamnelor și domnilor,

Funcție de modul în care se vor desfășura discuțiile la acest proiect de lege, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat și Camera Deputaților vor lua o decizie unitară de vot pentru proiectul Legii bugetului de stat și pentru proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Barbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Construcția bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, la Capitolul Venituri, prezintă o variantă supraoptimistă. Astfel, contribuțiile datorate de angajator și angajați cresc față de anul 2001 cu peste 180%, contribuția datorită acestui buget pentru persoanele aflate în șomaj crește cu peste 173%, iar contribuțiile datorate de alte persoane asigurate crește cu 1436%. Pe această bază nerealistă, ni se propune un buget de asigurări sociale pe anul 2002 de 114.352 miliarde, față de 83.476 miliarde, cât a fost în legea aferentă anului 2001.

Estimând astfel de sume nerealiste, Guvernul își propune să acorde indexări și recorelări de pensii, oferind iluzii și nu îmbunătățirile mult așteptate de peste 6 milioane de pensionari. Fără să explice în vreun fel cum se obțin aceste sume, înțelegem că din cele 45 de mii de locuri de muncă nou create, cum se afirmă în expunerea de motive, ar trebui să se obțină aceste venituri suplimentare. Chiar dacă anunțata măsură a transformării contractelor civile de prestări servicii în contracte de muncă și obligarea tuturor să plătească C.A.S. pentru fiecare loc de muncă avut se va transforma în realitate, reacțiile angajatorilor și angajaților nu pot fi prevăzute la aplicarea unui astfel de act normativ, iar estimările făcute în buget sunt mult prea optimiste ca să convingă pe cineva ca aceste venituri vor fi și plătite și încasate.

Pe această bază nesănătoasă a construcției veniturilor, Casa Națională de Pensii își crește numărul de posturi cu peste 400, mult anunțata reducere a personalului din administrație fiind doar vorbă goală și intenție neonorată.

De menționat că Legea bugetului asigurărilor sociale amână cu un an aplicarea măsurilor salariale funcționarilor publici și altor categorii din sectorul bugetar, precum și personalului din cadrul autorității judecătorești, propunându-ne să nu aplicăm măsurile stabilite prin legi votate în Parlamentul României.

De asemenea, salariaților bugetari din sectorul asigurărilor sociale de stat și asigurărilor de șomaj, Legea bugetului asigurărilor sociale le interzice primirea tichetelor de masă. În acest mod, Guvernul încearcă, în mod iluzoriu, să aducă unele reparații în zona pensiilor și defavorizează categorii importante de contribuabili, creând nemulțumiri peste tot.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj, ținând seama că doar șomerii aflați în plată până la sfârșitul anului vor primi, până la încheierea perioadei de șomaj, indemnizații mai mari calculate după legea aflată în vigoare, iar cei ce devin șomeri după 1 ianuarie 2002 vor primi o indemnizație unică, mult mai mică, de 60 sau probabil 75% din salariul minim pe economie, s-ar presupune că prevederile din buget pentru plata ajutoarelor de șomaj ar trebui să scadă.

Cu toate acestea, bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede o creștere cu 140% la cheltuielile pentru ajutor de șomaj și alocațiile de sprijin pentru anul 2002 față de anul 2001, ceea ce conduce la concluzia firească, aceea că Guvernul estimează de fapt o creștere semnificativă a numărului de șomeri, cifră pe care nu o anunță și o ascunde în prevederi bugetare.

De remarcat, de asemenea, că bugetul asigurărilor sociale prevede un excedent de 995 de miliarde, iar al asigurărilor de șomaj un excedent de 4898 de miliarde, greu de explicat de ce astfel de sume nu sunt utilizate pentru protecție socială corespunzătoare, pentru majorarea pensiilor și ajutoarelor, utilizându-se probabil pentru diminuarea deficitului bugetului pe seama menținerii într-o stare de sărăcie a celor mai afectate categorii sociale, șomeri și pensionari.

Acest buget nerealist, care se bazează la Capitolul Venituri, pe acte normative încă neaprobate, care prezintă excedente în mod absolut nejustificat, nu este un buget al unui guvern ce se vrea social-democrat și, în concluzie, Partidul Democrat va vota împotriva acestui proiect de buget.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Invităm la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal.

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Fără îndoială că într-o democrație originală și dezbaterea legilor fundamentale pentru bunul mers al unei națiuni într-un an și, mă refer la legile celor două bugete, bugetul consolidat și bugetul asigurărilor sociale, este, de asemenea, o dezbatere originală. Pentru că bugetul asigurărilor sociale beneficiază și de această dată, și asta este după un an de la preluarea puterii de către Partidul Social-Democrat, de un tratament ambulatoriu. Este suport electoral de manieră optimistă din patru în patru ani și ceva mai bine pentru dumneavoastră prin creșteri nesemnificative, erodate de lipsa de performanță economică și mă refer la faptul că nu reușim să ținem în mână inflația.În acest context, dați-mi voie să caracterizez acest buget din punct de vedere politic, date tehnice au fost evocate deja de colegii mei. Construcția bugetară este o construcție deficitară pe care o apreciez ca o construcție conjuncturală. Nimic mai grav pentru politicile sociale ale unei națiuni de a opera cu concepte conjuncturale, cu concepte care nu au stabilitate, pentru că este foarte greu de înțeles că acest buget care reflectă politica socială trebuie să fie în primul rând un buget economic, care să reflecte politica economică.Acest buet este departe de a răspunde acestor opțiuni. El răspunde însă unor opțiuni impuse de Fondul Monetar Internațional și, bineînțeles, unor opțiuni de stabilitate macroeconomică.

Dați-mi voie să susțin această afirmație prin câteva întrebări pe care bugetul pe care ni-l puneți astăzi în dezbatere le ridică. Ați prevăzut o creștere a numărului de locuri de muncă la circa 45.000 de locuri de muncă în anul 2002 în condițiile unei scăderi a ratei șomajului de 9,5%.

Să înțeleg, stimați colegi, că procentul ratei șomajului înregistrat astăzi de 8,2% este o conjunctură sau vă gândiți și dumneavoastră că această creștere economică de 5% pe care o prevedeți pentru anul viitor nu este o creștere economică reală ci doar una care este suportată perfect de hârtie.

De asemenea, în ceea ce privește recorelarea pensiilor, este un proiect care a fost utilizat în mod semnificativ și cu mare succes de către dumneavoastră în spațiul electoral, dar este un proiect care nu se regăsește, din păcate, între cifrele care-l susțin.

Avem convingerea că dat fiind construcția bugetului, veniturile și excedentele pe care le preconizați atât la șomaj cât și la bugetul social, pensionarii vor aștepta și în 2002 pe același codoc care le va duce probabil indexări nesemnificative de 2, 3 sau 4%, dacă economia o să vă permită.

De asemenea, în ceea ce privește alocațiile de stat pentru copii care, sigur, vor fi și ele indexate și vor răspunde aceleiași situații, o inflație care va fi de 22% într-o opinie, asta este opinia politică a dumneavoastră, față de 31% într-o opinie care este opinia politică a Băncii Naționale. Deci, nici aceste alocații de stat pentru copii nu vor fi decât 5 lei în plus pentru cine are timp să-i primească și are timp să-i aștepte.

De asemenea, în ceea ce privește bugetul fondului de șomaj pe care l-ați prevăzut cu un excedent de peste 4.900 de miliarde, va aduce o uniformizare a sărăciei în condițiile în care ignorăm în totalitate că sistemul asigurărilor sociale din România este un sistem de asigurare. Atâta vreme cât mă asigur împotriva unui risc social trebuie să și primesc, într-o opinie și într-o concepție de echitate, trebuie să primesc în limitele asigurării.

Cred că această asigurare este total ignorată de dumneavoastră pentru că bugetul pe care ni-l prezentați nu face decât să promoveze un principiu al egalității de șanse, dar șansele sunt în sărăcie și nu în dezvoltare.

În aceste condiții, prezentați în continuare ca pe un laitmotiv de două bugete încoace programe blocate. Și mă refer la programul RICOP care, negociat în urmă cu trei ani, urma ca anul trecut să acompanieze social restructuarea economică. Să înțeleg că restructurarea economică s-a decalat pe 2002 pentru că și acest buget și acest fond din care încă nu s-a cheltuit nimic așteaptă să fie utilizat pentru atenuarea efectelor unor restructurări care se lasă așteptate?

De aceea, stimați colegi, credem că acest buget oferă populației o undă de speranță, o undă de speranță care nu se justifică, pentru că dacă dumneavoastră ați folosi excedentele în proiecte de măsuri active, în proiecte de recalculare a pensiilor, ar fi un buget pe care noi, cu siguranță, l-am saluta.

În concluzie, oferiți, din păcate, un buget populației care, așa cum afirmam, nu face decât să o egaleze în sărăcie, îi oferă această șansă de a fi egală în sărăcie.

În condițiile în care politicile sociale ale guvernelor europene, guverne la care doriți să vă alăturați, își schimbă opțiunile și înțeleg că fenomenul sărăciei și al excluziunii sociale este un fenomen care poate pune în discuție situația democratică a unei națiuni, dumneavoastră vă asumați riscul unui buget care, cu siguranță, pune în discuție statutul democratic.

Exista în urmă cu câțiva ani o concepție și un avertisment în legătură cu politicile sociale ale secolului XXI. Sunt țări care nu-l igonoră și aș dori să nu-l ignorați și dumneavoastră. "Să ne ferească Dumnezeu de revoluția desculților", această revoluție anunțată prin ruperea acordului social pe care l-ați făcut, probabil, din dorință mediatică și mai puțin pentru a-l pune în realitate, dar această rupere a acordului social cred că va trebui să vă pună un semn de întrebare.

Noi nu ne putem asuma acest risc pentru că nu l-am creat noi, nu ne aparține, fapt pentru care Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui buget.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Karol Kerekeș, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnul Kerekes Károly:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule ministru,

În fiecare an la dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat, numeroase voci afirmă cu resemnare că suntem săraci, că bugetul este unul de austeritate. În cel mai bun caz, printr-o formulare mai nuanțată, că este unul de tranziție, făcând aluzie prin aceasta la greutățile moștenite de la guvernarea precedentă.

Proiectul de buget pe anul 2002, bazându-se pe continuitatea izvorâtă din programul Guvernului actual aprobat de Parlament, nu mai conține elementele pe care s-a fundamentat politica socială a guvernării anterioare. În aceste condiții, bineînțeles, bugetul pe anul 2002 nu mai poate fi considerat unul de tranziție.

Putem constata de această dată că bugetul se dezbate în timp util, ceea ce este un lucru normal. Și, de fapt, nici nu ar trebui scos în evidență în mod deosebit. Practica de până acum a fost cea greșită pe care am și criticat-o de fiecare dată. Proiectul de buget pe anul 2002 este construit pe creșterea veniturilor determinată de preconizata relansare economică. Și acesta pare a fi un lucru normal, dacă luăm în considerare promisiunile făcute prin programul de guvernare.

Dar estimarea creșterii economice reprezintă întotdeauna un factor de risc. Noi am fi mai precauți în privința proiecției de 5% creștere economică pentru anul viitor, gândindu-ne concret la consecințele tragicelor evenimente din 11 septembrie, pe linia accentuării recesiunii mondiale și care, în mod inevitabil, vor afecta și economia românească.

Relansarea economică va fi frânată și de menținerea fiscalității extrem de ridicate pe forța de muncă. Din raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, reiese că România are un nivel de fiscalitate cu cel puțin 10 procente mai mare decât cel al altor state ale Europei. Fiscalitatea ridicată încurajează evaziunea fiscală, munca la negru. Combaterea acestora este o preocupare permanentă a Guvernului și, după cum suntem informați, se pregătesc noi măsuri legislative în acest sens.

Însă, în opinia noastră, aceste măsuri nu pot aduce îmbunătățirea situației pe măsura așteptărilor, dacă va fi menținut și în continuare nivelul ridicat al fiscalității pe forța de muncă. Justețea argumentelor invocate pentru menținerea nivelului ridicat al fiscalității pe forța de muncă și anume că rata inflației este foarte ridicată și că avem mai mulți pensionari decât salariați contribuabili, este discutabilă.

Inflația este prezentă și în alte țări, iar raportul dintre contribuabili și pensionari este mai defavorabil în multe alte țări datorită unor cauze demografice. Și, totuși, fiscalitatea pe forța de muncă este mai redusă decât în România.

Noi sperăm că Guvernul este conștient de faptul că prezența economiei subterane, nediminuarea acesteia în anul 2002, va periclita serios realizarea veniturilor bugetare preconizate. Drept urmare, vor fi extrem de greu de respectat promisiunile făcute pentru îmbunătățirea situației pensionarilor.

Dacă analizăm promisiunile, un obiectiv important îl reprezintă recorelarea pensiilor. Însă, trebuie să constatăm că acest proces este în întârziere, pe motiv de lipsă a resurselor necesare. Recorelarea pensiilor, în loc să fi fost demarată în trim. IV 2001, așa cum s-a prevăzut în Programul de guvernare, va fi lansată, potrivit informațiilor noastre, doar în sem. II 2002, ceea ce va produce nemulțumiri din partea celor vizați.

Protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere integral rata inflației este o altă promisiune cuprinsă în Programul de guvernare.

Toate aceste măsuri trebuie puse în aplicare, ele nu pot suferi nici o amânare. Situația pensionarilor este extrem de grea, marea lor majoritate trăiește la limita sau sub limita subzistenței. Nu putem fi de acord cu amânarea pentru trim. III a recorelării pensiilor, această amânare va produce serioase tensiuni sociale, dacă ținem cont și de problemele de încălzire a locuințelor, scumpire a energiei electrice, a carburanților și a bunurilor de consum.

Pentru acoperirea cheltuielilor privind recorelarea pensiilor, se prevede un fond de rezervă de 995,7 miliarde lei, care, procentual, depășește limita admisă de Legea pensiilor și presupune creșterea substanțială a veniturilor bugetare. Dacă va fi suficientă această resursă pentru recorelarea propusă, este prematur să ne pronunțăm în acest sens, ținând cont de faptul că Fondul de rezervă se utilizează și pentru eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat.

Creșterea veniturilor bugetare va fi realizată potrivit proiectului de buget prin mijloacele uzuale, cum ar fi: lărgirea sferei de cuprindere a numărului de contribuabili, colectarea mai eficientă a contribuțiilor și impozitarea unor categorii de pensii. Dar se pune întrebarea justificată: oare vor fi suficiente instrumentele juridice, administrative și bancare ce stau la dispoziția Casei Naționale de Pensii și a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru realizarea obiectivelor propuse? Se pare că nu, pentru că practica de până acum a demonstrat că aceste instrumente nu dau randamentul scontat, din cauză că angajatorii, sub povara fiscală sufocantă, caută fel de fel de mijloace de ieșire din această cotizație.

Încasarea contribuțiilor sub control bancar, recuperarea sumelor datorate bugetului prin executare silită se lovesc, deseori, de greutăți. Înăsprirea sancțiunilor pentru nevirarea sau virarea întârziată a contribuțiilor, întărirea controlului asupra modului de plată a contribuțiilor prin preconizata însărcinare cu atribuții de control și a direcțiilor teritoriale de muncă, instituirea controlului ministerial asupra activității Casei Naționale de pensii și nu în ultimul rând intensificarea eforturilor pentru combaterea muncii la negru, toate acestea sunt niște măsuri absolut necesare, însă ele nu pot rezolva problema de fond la nivelul așteptărilor. Soluția ar fi una mai complexă, ea, însă, depășește posibilitățile Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și ale Casei Naționale de Pensii, fiind de natură macroeconomică, fiscală, investițională și altele, inclusiv combaterea infracționalității economice.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor de șomaj, găsim că este exagerat excedentul mare estimat, fiind de șase ori mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2001. Cu siguranță, acesta va suferi o rectificare corespunzătoare în timpul anului, datorită creșterii cheltuielilor bugetare impuse de punerea în aplicare a măsurilor privind ocuparea forței de muncă, prevăzute în noua reglementare ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2002. Menționez aici că și noi, la rândul nostru, am salutat programul inițiat de Guvern pentru ocuparea forței de muncă.

Reducerea substanțială a cuantumului și a duratei de acordare a ajutorului de șomaj, respectiv, restrângerea categoriilor de persoane care beneficiază de acesta, schimbare prevăzută de aceeași reglementare, va contribui, bineînțeles, la reducerea cheltuielilor bugetare. Așadar, se pare că bugetul asigurărilor de șomaj își va păstra echilibrul.

Dacă, totuși, trebuie să dăm un calificativ bugetului pe anul 2002, am prefera să-l numim unul "de supraviețuire". Acest buget, cu toate eforturile făcute de Guvern, nu va aduce încă securitatea socială mult dorită pentru pensionari. Dacă bugetul va asigura la timp recorelarea pensiilor, se va putea realizea o anumită îmbunătățire a situației pensionarilor cu pensii mici, însă, acest buget cu greu va putea împiedica erodarea puterii de cumpărare a pensionarilor având pensii ceva mai mari, aparținând categoriei de mijloc, ceea ce înseamnă îngroșarea rândurilor celor care ajung în sărăcie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Grupul parlamentar UDMR, prin aprobarea Programului de guvernare, a văzut în acesta o garanție și pentru îmbunătățirea situației sociale. Acest buget se bazează pe Programul de guvernare. În aceste condiții, deși avem unele rezerve față de buget, în mod deosebit în privința întârzierii procesului de recorelare a pensiilor, grupul nostru parlamentar va vota bugetul.

Îl vom vota, pentru că acesta cuprinde elementele indispensabile realizării programului de recorelare a pensiilor și a programului de ocupare a forței de muncă, cu care, de fapt, am fost de acord și noi la adoptarea Programului de guvernare. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun atenției plenului celor două Camere examinarea pe articole a Proiectului de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost votat.

Titlul Cap. I al legii.

Vă rog să vă exprimați votul. Pentru? Mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate.

Art. 1 nu este amendat, vi-l supun votului.

Vă rog să vă exprimați votul asupra art. 1. Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 218 voturi pentru, 27 împotrivă și 15 abțineri, art. 1 al proiectului de lege a fost votat.

Supun votului plenului art. 2

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 12 abțineri, textul de lege a fost aprobat.

Art. 3, îl supun votului plenului.

Vă rog, voturi pentru? Vă mulțumim.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 10 abțineri, art. 3 a fost adoptat.

Art. 4. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, vi-l supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 11 abțineri, art. 4 a fost adoptat.

Cap. II. Vi-l supun votului, titlul său.

Vă rog să vă exprimați votul pentru acest titlu. Pentru?

Împotrivă, dacă sunt voturi?

Abțineri?

Cu 242 de voturi pentru, 18 împotrivă și 4 abțineri, titlul Cap. II a fost adoptat.

Art. 5. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă

Abțineri?

Text adoptat cu 230 de voturi pentru, 21 împotrivă și 17 abțineri.

Supun votului art. 6.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat, cu 230 de voturi pentru, 27 împotrivă și 8.

Cap. III. Supun votului plenului titlul capitolului: "Regimul și destinația cheltuielilor".

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat în unanimitate.

Supun votului plenului art. 7.

Voturi pentru? vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 230 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 14 abțineri.

Art. 8. Îl supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 235 de voturi pentru, 20 împotrivă și 10 abțineri.

Supun votului plenului art. 9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 245 de voturi pentru, 5 abțineri și 4 voturi contra, textul a fost adoptat.

Supun votului art. 10.

Vă rog să vă exprimați votul pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 255 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 5 abțineri, text adoptat.

Supun votului art. 11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

257 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 1 abținere.

Supun votului plenului art. 12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 253 de voturi pentru, 5 împotrivă și 2 abțineri, text adoptat.

Supun votului art. 13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 231 de voturi pentru, 24 împotrivă și 5 abțineri, textul art. 13 adoptat.

Supun votului art. 14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri, dacă sunt?

Cu 238 de voturi pentru, 21 împotrivă și 1 abținere, text adoptat.

Supun votului art. 15. Vă rog, poftiți domnule senator Horga.

Domnul Vasile Horga:

Amendamentul pe care l-am formulat și îl susțin se referă la alin. 2 art. 15 și are ca obiect extinderea numărului categoriilor de salariați care trebuie să beneficieze de bilete de tratament gratuite. Din numărul total de bilete acordate, potrivit prezentului proiect de buget, în număr de 35 de mii, propun extinderea categoriilor de salariați, în sensul ca să poată beneficia de acesate gratuități nu numai salariații care lucrează în mediul radioactiv, ci toți salariații care își desfășoară activitatea în condiții speciale, potrivit art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind asistența socială.

Argumentele în favoarea acestui amendament sunt legate de faptul că s-ar putea ca din mediul radioactiv, activitatea reducându-se în mod continuu, biletele respective să nu poată fi distribuite în totalitate acestor salariați și, atunci, ar rămâne o parte din bilete nedistribuite. Și, mai mult decât atât, s-ar putea ca o parte din salariații care își desfășoară activiatea în condiții speciale să fie mult mai afectați de boli profesionale sau de alte condiții decât cei din mediul radioactiv, iar, pentru ei, noi să nu facem absolut nimic.

De fapt, acest amendament, în principiu, a fost respins în Comisia pentru buget, finanțe, urmând ca domnul ministru să găsească între timp posibilitatea ca numărul acestor salariați, beneficiari ai acestor bilete gratuite, să poată fi extins. Vă mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul ministru Sârbu să răspundă la amendament.

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Așa cum am discutat în comisiile reunite, am fost de acord cu modificarea textului, astfel încât, într-adevăr, această categorie de salariați să beneficieze de gratuitatea respectivă. De aceea, vă propune ca sintagma "salariații din mediul radioactiv" să fie înlocuită cu: "Salariații care lucrează în locuri de muncă în condiții speciale prevăzute la art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000", realizând, in acest fel, coroborarea prevederilor legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat cu cele ale Legii nr. 19/2000. Mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim.

Supunem, așadar, votului plenului amendamentul care s-a făcut și care s-a susținut și de către ministerul muncii și solidarității sociale, pe baza înțelegerii avute cu reprezentanții comisiei și ai Ministerului de Finanțe. Deci vă supun acest amendament votului.

Pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Iată, un amendament votat în unanimitate.

Supun votului art. 15, în ansamblul său, după amendarea aprobată anterior.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 257 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri, art. 15 a fost adoptat.

Supun votului plenului art. 16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 256 de voturi pentru, 4 abțineri, nici un vot împotrivă.

Art. 17. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 249 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Art.18?

Supun votului plenului art. 19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 229 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 13 abțineri, textul art. 19 a fost adoptat.

Vă supun votului titlul Cap. IV.

Vă rog să vă exprimați votul pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 256 de voturi pentru, 4 împotrivă, nici o abținere, titlul Cap. IV a fot adoptat.

Supun votului plenului la art. 20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 247 de voturi pentru, 6 împotrivă și 7 abțineri, textul art. 20 a fost adoptat.

Supun votului plenului art.21.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 225 de voturi pentru, 23 împotrivă și 12 abțineri.

Supun votului plenului titlul cap.V.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 256 de voturi pentru și 4 abțineri.

Supun votului plenului art.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 236 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Supun votului plenului art.23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 225 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, textul a fost adoptat.

Vă supun votului art.24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 254 de voturi pentru, 4 împotrivă și 2 abțineri.

Supun votului plenului art.25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului plenului art.26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 253 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului plenului art.27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 238 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului plenului art.28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului plenului art.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 259 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

Supun votului plenului titlul cap.VI.

Vă rog să vă exprimați votul pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 258 de voturi pentru, 2 abțineri și nici un vot împotrivă.

Art.30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului plenului art.31.

Aveți un amendament. Vă rog.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor miniștri,

În cadrul amendamentului pe care l-am propus, acesta face referiri stricte la diferențierea cotelor de asigurări sociale, și anume, conform Legii nr.19, cotele acestea sunt în proporție de 35%, 40% și 45%. Între aceste cote stabilite conform legii și colectarea CAS-urilor există o mare discrepanță, și anume acest lucru a fost votat și anul trecut.

Se constată că în acest an, după un an de guvernare, stimate domnule ministru al muncii și protecției sociale, și cred că sunteți de acord cu mine, că această colectare, mai cu seamă la întreprinderile cu condiții speciale de muncă și deosebite, de 45% și 40%, s-a făcut într-o proporție destul de redusă, și anume de maxim 60-70%, mai cu seamă în întreprinderile cu condiții deosebite de muncă. Potențialul acestora era foarte scăzut, iar fiscalitatea la un partid social democrat nu trebuie să depășească 40-50%. În acest caz, fiscalitatea privind impozitul pe salariu depășește 70%.

Cred că sunt și în asentimentul dumneavoastră și în cursul strategiei pe care o aveți dumneavoastră ca să gândim și să regândim acest lucru – să micșorăm fiscalitatea, pentru a conduce efectiv și clar la o creștere a veniturilor reale, pentru că orice angajator să ferește sau dirijează cotele respective pe care le are pentru creșterea salariilor în alte direcții.

În acest sens, consider că este oportun acest lucru, deoarece, iată, numai în minerit, cotele acestea de 45% nu s-au decontat de ani buni de zile. În metalurgie, la Combinatul de oțeluri speciale din Târgoviște sunt 235 de miliarde, iar, cu penalități cu tot, ajung la 700 de miliarde, bani care nu vor fi luați niciodată și transferați la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În acest context, vă rog să regândim această strategie, să micșorăm, pentru că, decât să impunem niște cote aberante foarte mari, și putem să ajungem la 80-90% și să nu le încasăm, mai bine să impunem niște cote mai mici potențial pentru angajatorii noștri în această perioadă de trecere și apte ca să poată să fie aduse către bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Amendamentul a fost respins de către comisiile de specialitate. Motivația se găsește în raport. Vă supun la vot amendamentul formulat de domnul deputat Ionescu și respins de comisiile de specialitate.

În favoarea amendamentului?

Împotrivă?

Abțineri?

Amendamentul a fost respins. A întrunit 94 de voturi pentru și 225 de voturi împotrivă.

Vă supun votului articolul în forma prezentată de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 225 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, nici o abținere.

Supun votului art.32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 270 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și 4 abțineri, textul a fost adoptat.

Supun votului art.33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 258 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Înainte de a trece la votul privind anexele, pentru stenogramă, voi da citire următorului text, text care a fost prezentat și în cazul Proiectului Legii bugetului de stat:

Așa cum se observă din prezentarea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, modul de abordare a acestuia se armonizează cu tehnicile Uniunii Europene pentru prezentarea parametrilor bugetari pe anul viitor, 2001, anul bugetar 2002, și perspectiva, anii 2003-2005.

În virtutea principiului anualității, prevăzut în Legea nr.72/1996 privind finanțele publice, Parlamentul aprobă numai parametrii bugetari pentru anul 2002, estimarea parametrilor bugetari pentru perioada 2003-2005 reprezentând un mijloc de informare și plafoane orientative de cheltuieli pentru Guvern și Parlament privind necesarul de finanțat pentru perioada respectivă, fără a reprezenta resurse alocate obligatoriu pentru ordonatorii principali de credite, resurse ce vor fi actualizate cu ocazia elaborării proiectelor de buget ce urmează a se aproba pentru anii respectivi, conform principiului anualității.

Ca o consecință a aprobării de către Parlament numai a indicatorilor bugetari ai anului 2002, în Monitorul Oficial al României se vor publica numai datele pentru anul 2002, cu excepția fișelor obiectivelor de investiții care vor fi publicate așa cum sunt prezentate în proiect.

Trecem la votarea anexelor.

La Anexa nr.1/01 există un amendament admis formulat de către doamna deputat Smaranda Dobrescu și admis de comisie și, de asemenea, acceptat de reprezentantul Guvernului. Vi-l supun votului. Vă rog să vă exprimați asupra acestui amendament de la Anexa nr.1/01.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Da, vă mulțumesc.

Abțineri?

Că 270 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost aprobat de plenul Camerelor.

Supun votului Anexa nr.1/01 votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 314 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri, Anexa nr.1/01 a fost adoptată.

Supun votului Anexa nr.1/02.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 297 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 2 abțineri, Anexa nr.1/02 a fost aprobată.

Supun votului Anexa nr.1/03.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 266 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 9 abțineri, Anexa nr.1/03 a fost adoptată.

Supun votului Anexa nr.1/04.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 306 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 7 abțineri, Anexa nr.1/04 a fost adoptată.

Vă supun votului Anexa nr.1/05.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 299 de voturi pentru, 7 împotrivă și 14 abțineri, Anexa nr.1/05 a fost adoptată.

La Anexa nr.1/06, există un amendament admis, fomulat de doamna deputat Maria Apostolescu. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Amendament admis de plenul celor două Camere cu 314 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și nici o abținere.

Vă supun votului Anexa 1/06 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 282 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 13 ațbineri, Anexa 1/06 a fost adoptată.

Supun votului plenului Camerelor Anexa nr.1/07.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 287 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 4 abțineri, Anexa nr.1/07 a fost adoptată.

Supun votului plenului Anexa nr.1/08.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat cu 312 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului plenului Anexa nr.2/01.

Poftiți, vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Formulând amendamentul privind acordarea pentru industria de apărare, pentru salariații care lucrează în industria de apărare a unor indemnizații atunci când se întrerupe temporar lucrul în această industrie, nu am avut în vedere și nu am nici acum în vedere să plătim nemunca. S-a discutat foarte mult pe această temă. Sigur că nimeni nu este de acord să plătești salarii fără ca cineva să nu muncească. Dar este tot atât de adevărat că nu putem să distrugem o întreagă industrie, industrie care până mai ieri ne-a adus avantaje substanțiale pentru bugetul României, mai ales că, până la urmă, noi plătim această nemuncă. Acei salariați nu sunt plătiți din această poziție de buget care reprezintă indemnizații pentru întreruperea termporară a activității, ci sunt plătiți din poziția "ajutor de șomaj". Deci aceeași sumă este de fapt trecută în ajutorul de șomaj. Ei vor fi plătiți pentru nemuncă în continuare, numai că vom distruge această industrie de apărare prin faptul că acești oameni nu vor mai avea loc de muncă sigur. Neavând loc de muncă sigur, această industrie sau parte din această industrie se va dezintegra, se va degrada în mod automat, astfel încât vom ajunge în situația ca întreprinderi întregi din această importantă ramură să fie lăsate în paragină.

Mai mult decât atât, avem în vedere faptul că în această industrie lucrează o categorie de salariați care sunt superior calificați, depun o muncă disciplinată, au o privire asupra muncii cu totul altfel decât în alte ramuri industriale, mai ales că în bugetul asigurărilor sociale există un excedent care reprezintă aproape 5.000 de miliarde, excedent care astăzi finanțează deficitul bugetului de stat, ceea ce mi se pare cu totul nedrept, pentru că nu este normal ca un angajator care plătește 5% și un salariat care plătește 1% să finanțeze alte activități din bugetul de stat al României, activități care ar trebui finanțate din cu totul alte surse decât sursele plătite de angajator sau de salariat pentru o indemnizație pe care aceia trebuie să o ia din banii pe care îi plătește în mod sigur.

Nu mi se pare corect nici faptul că această industrie este astăzi atât de blamată de un stat social-democrat care ar fi trebuit să se gândească, în primul rând, la soarta acelor oameni care, până ieri, au adus avantaje substanțiale acestei țări și să nu fie lăsați astăzi pe drumuri.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Supun votului amendamentul formulat de domnul senator Horga.

Voturi pentru amendament?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Amendamentul a întrunit 106 voturi pentru, 231 de voturi împotrivă. Ca atare, se consideră respins.

Supun votului plenului Anexa 2/01, în forma inițială.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 259 de voturi pentru, 71 voturi împotrivă și 18 abțineri, Anexa 2/01 a fost adoptată.

Supun votului Anexa 2/02.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 322 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și nici o abținere, textul a fost adoptat. 9 abțineri, mă iertați.

Supun votului Anexa 2/03.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 315 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 4 abțineri, Anexa 2/03 adoptată.

Anexa 2/04.

Este un amendament al domnului deputat Dumitru Buzatu, admis.

Vă supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 343 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abținere, Anexa 2/04 adoptată.

Anexa 2/05 o supun votului.

Pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 339 de voturi pentru și 8 abțineri, text adoptat.

Vă supun votului Anexa nr.2/06.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 340 de voturi, pentru, 2 voturi împotrivă, 5 abțineri,

Anexa 2/06 adoptată.Supun votului plenului Anexa 2/07.Voturi pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă?Abțineri? Text adoptat cu 331 voturi de pentru, 12 voturi împotrivă, 4 abțineri. Anexa nr.2/08 o supun votului plenului. Voturi pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă?Abțineri? Cu 331 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 1 abținere, Anexa nr.2/08 a fost adoptată și, cu aceasta, s-a adoptat și ultima anexă a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Mai sunt înscrise pe ordinea de zi cele două scrisori ale Președintelui României. Vă propun să le dezbatem după vot, pentru a permite Guvernului să se întoarcă la ședința de Guvern.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 8:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro