Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 15-11-2001 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2001

3. Supunerea la votul final și adoptarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 și a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.
 

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Rog toți colegii să poftească în sală, pentru a vă exprima votul asupra celor două legi: Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Vă rog, deci, să vă reluați locurile.

Supun, întâi, votului dumneavoastră Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002.

Vă amintesc că, potrivit art.74 alin.2 din Constituție, aceasta se votează cu voturile majorității simple a deputaților prezenți.

Cine este pentru? 270 voturi pentru.

Împotrivă? (Grupul PRM se ridică în picioare)

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Se numără dublu așa! (Vociferări, amuzament în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu s-a votat procedura votului prin ridicarea în picioare, ci prin ridicarea de mâini! (Rumoare în Grupul PSD)

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ca să ne vedeți mai bine!

Domnul Valer Dorneanu:

154 de voturi împotrivă.

Să fiți siguri că v-aș fi văzut și dacă nu v-ați fi ridicat în picioare! (Amuzament în Grupul PSD)

Dacă sunt abțineri? Nu sunt abțineri.

Trecem și la votul Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Cine este pentru?

Vă reamintesc: se votează în aceste condiții, conform art.74 alin.2 din Constituție.

270 voturi pentru.

Împotrivă? (Comentarii, amuzament în sală)

Vă rog să nu mai vociferați. Colegii de la PRM votează cu o jumătate din voința cu care au votat împotriva Bugetului de stat! (Se referă la faptul că nu s-au mai ridicat în picioare)

154 voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri?

Cu 270 voturi pentru și 154 împotrivă, și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat a fost votat. (Aplauze furtunoase în Grupul PSD)

Stimați colegi,

Mai mulți colegi și-au exprimat dorința de a-și explica votul. Vă propun să fiți de acord să dăm celor care doresc 5 minute pentru explicarea votului.

Dacă sunteți de acord cu acest lucru? (Rumoare în Grupul PSD) Pe grup! Deci un vorbitor pe grup, în limita a 5 minute.

Dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

Cine dorește să explice?

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Mă simt dator să explic și să motivez votul negativ pe care Partidul România Mare l-a dat la proiectul Legii bugetului.

Firește, mașina de vot a funcționat fără probleme. Am tot sperat, timp de două săptămâni, că propunerile parlamentarilor noștri vor fi luate în considerație de partidul de guvernământ. Din păcate, din 138 de amendamente propuse de senatorii și deputații PRM, dumneavoastră, domnilor de la Putere, nu ați acceptat decât două. așa ceva nu se mai numește nici politică, nici negociere, cu atât mai puțin democrație. Așa ceva se numește batjocură.

În proasta tradiție a PDSR-ului, dumneavoastră, cei din noul PSD, ignorați Parlamentul și încercați reducerea la tăcere a Opoziției.

Noi nu am votat acest buget din foarte multe motive. În primul rând, că noi suntem aici în slujba poporului și nu ne este indiferent cine și cum îl conduce. Până acum, alianța PSD și UDMR l-a condus, de aproape un an de zile, numai prin jocuri de imagine, prin promisiuni fără acoperire, prin sondaje de opinie mincinoase, prin șantajul cu străinătatea.

"Țara gazetelor este alta decât Țara reală", spunea Nicolae Iorga. Dumneavoastră nu trăiți în planul vieții reale, ca dovadă, reacția, tot mai nervoasă și mai justificată, a populației, din diferite zone ale țării. Primul vot negativ la acest buget l-au dat, de altfel, dascălii, care au protestat în fața Palatului Parlamentului, în ziua de luni. Atunci a căzut bugetul la examenul dat în fața țării.

Am mai votat negativ bugetul pentru faptul că el este prost alcătuit, are o arhitectură monstruoasă și se alimentează, aproape în exclusivitate, din taxe, impozite și biruri, din explozia necontrolată a prețurilor, din împrumuturi externe.

Ceea ce dumneavoastră numiți creștere economică este o iluzie optică, un vis pe care-l luați drept realitate, un joc speculativ, cu fața la organismele internaționale, iar nu la realitatea de zi cu zi a României. Construcția acestui buget seamănă cu casa pe care Jonathan Swift și-a făcut-o, în mod diletant și utopic: era frumoasă de la depărtare, dar când prima pasăre s-a așezat pe acoperișul său, edificiul s-a prăbușit. Așa se va întâmpla, matematic, și cu acest buget, care reprezintă mutarea în plic pe care v-o dau Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Știm și noi că spațiul de manevră într-o lume care e prinsă în vârtejul globalizării este din ce în ce mai mic - "turma electronică" de care vorbea Tom Friedmann nu te lasă nici să respiri, te bagă în ceea ce globalizanții numesc "cămașa de forță", pe care unii o au din aur, dar noi, românii, o avem din plumb.

Este foarte greu să te opui acestor porunci, dar alte țări negociază cu ceva mai multă demnitate. De pildă, nimeni nu o să ne convingă de faptul că e necesar și e în interesul României să se vândă, pe nimic, toată avuția națională, și să se practice o privatizare mai rapidă și mai periculoasă decât un cancer galopant.

Am votat împotriva bugetului și pentru că el este expresia unei politici aberante, de mușamalizare a actelor de corupție și de preluare la datoria publică a unor sume tot mai mari. În urmă cu circa 7 luni, PRM a dat votul său, dezinteresat, la bugetul pe anul 2001, pentru a constata că dumneavoastră ați aruncat în spinarea populației, printre altele, suma de 4.000 de miliarde de lei, gaura neagră de la Banca Agricolă, pe care, apoi, ați dat-o, pe gratis, unor aventurieri.

În România acționează un nucleu dur, al Mafiei transfrontaliere, compus din oameni apropiați Palatului Cotroceni și Palatului Victoria, de teapa unor lobbyști ca Hertzfeld, Rubin și Mark Mayer, care dijmuiesc absolut toate privatizările mari. Și noi suntem pentru privatizare, dar în România avem de a face cu un jaf inimaginabil, cu consecințe grave pentru prezentul și viitorul Poporului Român.

În lucrarea sa "România unită", tipărită în anul 1932, publicistul și istoricul american Charles Upson clark scria: "Românii sunt, prin excelență, oameni cu o gândire politică. Fiecare român se plânge de corupția din politică". La ora actuală, corupția din politica României a atins proporții înspăimântătoare, iar cartonașele galbene și roșii pe care guvernanții le tot manipulează sunt arătate nu gangsterilor, ci temerarilor care se apropie prea mult de caracatița Mafiei.

A venit vremea să vă spună cineva în față: dumneavoastră, domnilor de la putere, nu luptați împotriva corupției, ci împotriva anticorupției. Zi de zi, presa de diferite culori și orientări dezvăluie acte de corupție stupefiante, care îi au ca protagoniști pe miniștrii, secretarii de stat și prefecții PSD.

Nu puteți să apăreți mereu la televizor, de câteva zeci de ori mai mult decât apar președinții partidelor de opoziție, și să pretindeți că tot elaborați strategii împotriva corupției, atâta timp cât nu puteți da explicații raționale cu privire, bunăoară, la vânzarea către două firme din Ungaria, la un preț de 1,9 milioane de dolari, a stațiunii Sovata. Exemplele sunt cu mult mai numeroase.

Am votat contra bugetului și pentru că nu dorim să vă mai dăm un cec în alb - v-am ajutat la bugetul pe 2001, dar v-ați bătut joc de mâna întinsă de noi și ați băgat Țara cu oiștea-n gard. Raportul de Țară prezentat de Comisia Europeană plasează România pe ultimul loc de pe continent - dincolo de asta începe haosul, se întinde în lanul de porumb sau pustietatea. În proasta tradiție a propagandei stahanoviste, dumneavoastră prezentați acest raport ca pe un mare succes, ceea ce arată îndepărtarea totală de realitățile și de cerințele structurilor europene, unde pretindem că vrem să ne integrăm.

Am primit și eu, chiar ieri, o Notă Informativă - chiar așa îi spune - din partea domnului Jonathan Scheele, șeful delegației Comisiei Europene în România, și, deși acest înalt comisar manifestă toată bunăvoința, datele problemei sunt dramatice.

Am votat contra bugetului și pentru că, în ultimul timp, reprezentanții partidului de guvernământ s-au întrecut în tot felul de declarații, și în Țară și peste hotare, că ei nu au nici un fel de relație cu PRM, care, vezi Doamne, ar fi un partid extremist, antisistem etc. Dacă vă rușinați de noi, ca o fată mare, atunci de ce mai aveți nevoie de voturile noastre și de ce unii reprezentanți ai dumneavoastră au făcut presiuni asupra mea, până în ultimul moment, să votăm bugetul?

Până una alta, nu PRM-ul e huiduit și fluierat, de la un capăt la altul al Țării, ci PSD-ul, care, cu cât conduce mai amatoristic și mai suprarealist, cu atât face declarații mai arogante, demonstrând că nu a învățat nimic din lecția dură pe care i-a dat-o populația la alegerile din 1996. Adevăratul și, de fapt, singurul extremism este înfometarea propriei tale Țări, absența unei protecții sociale reale, transformarea ei într-o placă turnantă a crimei organizate, a mafiei drogurilor, armelor, țigărilor și prostituției. Iar organismele internaționale nu pot fi păcălite la infinit. Dacă acest sistem de care tot vorbiți dumneavoastră înseamnă pierderea, pe drum, în aproape 12 ani, a 1 milion de oameni, care au intrat efectiv în pământ, și dacă mai înseamnă jefuirea avuției naționale, și dacă mai înseamnă și renunțarea la Tezaurul României și la demnitatea noastră ca Popor - atunci, da, sunt de acord, Partidul România Mare este un partid antisistem. Este, totuși, prea mult pentru o singură generație să i se ceară să moară de foame, dar să i se ceară să moară și de rușine.

În fine, am mai votat contra bugetului pentru că s-au tot făcut speculații cu privire la un pretins troc între atitudinea noastră la vot și tentativa de ridicare a imunității mele parlamentare. Tocmai pentru a pune capăt acestui colportaj, am demonstrat că nu are nici o legătură una cu alta. În privința ridicării imunității mele parlamentare, dacă nici acum nu ați înțeles că eu sunt primul care dorește asta, atunci nu aveți aptitudini reale pentru politică.

Doamnelor și domnilor,

Dumneavoastră, guvernanții, puteți merge înainte, numai că Țara a rămas în urmă și nu vă urmează. Ne așteaptă o iarnă grea, pe care dumneavoastră o faceți și mai grea. De ce? Pentru că vă iluzionați că puteți conduce singuri, nu numai fără Opoziție - dar și împotriva Opoziției; nu numai fără Popor, dar și împotriva Poporului.

Eu atât vă spun: pregătiți-vă de alegeri anticipate! (Aplauze furtunoase în Grupul PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călin Tăriceanu, din partea Partidului Național Liberal.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru și onorați membri ai Guvernului,

Stimați parlamentari,

Partidul Național Liberal consideră că acest proiect de buget denotă, mai degrabă, o gândire de tip contabil, decât una care ar trebui să fie bazată pe o adevărată viziune economică. Spuneam acest lucru, pentru că, iată, premisele care au stat la baza construcției acestui buget s-au schimbat în mod fundamental, s-au schimbat radical.

După 11 septembrie, data la care s-au produs cunoscutele atentate de la New York, toate economiile din lume, și cu precădere economia americană și a țărilor occidentale, sunt și vor fi, în perspectivă, afectate de o gravă recesiune. Semnalele economice în acest sens se înmulțesc pe zi ce trece.

Din păcate, proiectul nostru de buget, care a fost întocmit înainte de aceste evenimente, nu vine să se racordeze la realitate absolut deloc. Este un proiect făcut pentru vreme senină, cum am mai spus, vreme care, din păcate, nu o mai avem, vreme care, din păcate, va deveni din ce în ce mai dificilă, nu numai pentru țările de care am vorbit, dar și pentru România, care este integrată în sistemul economic de schimburi mondiale. Mai mult decât atât, Guvernul pare să dea senzația că începe, folosesc o expresie nu foarte elegantă, "să mulgă vaca înainte de a lapte", punând în practică o politică de susținere a "Programului social al PSD pentru combaterea sărăciei, utilizarea eficientă a forței de muncă și creșterea veniturilor populației". Cum? Evident, folosind toate resursele pe care acest buget a început să le creeze, pe care această economie în redresare, în ușoară redresare, a început să le dea.

Mult trâmbițata "nouă politică fiscală și bugetară", de care se vorbește în raportul la proiectul de buget, este o formulă, mai degrabă, propagandistică care nu are nimic consistent, cu excepția unei alocări diferite a cheltuielilor între diferite sectoare bugetare, funcție de ponderea și influența diferiților miniștri în Guvern.

Se poate observa că singurele măsuri care au demonstrat o nouă viziune economică, o nouă politică fiscală sunt cele care au fost luate la sfârșitul anului 1999, atunci când Partidul Național Liberal conducea Ministerul de Finanțe, moment în care s-a procedat la reducerea taxei pe valoarea adăugată. (Amuzament și în loja Guvernului și aplauze în Grupul PSD) Vă mulțumim. Trebuie să recunoașteți și vă rog să probați, cu proiectul de buget, fie pe 2001, fie pe 2002, că ați întreprins ceva, cel puțin de același nivel.

Vă readuc aminte... (Vociferări în Grupul PSD) Știu că adevărul vă supără și, domnule președinte, am să vă rog să-i rugați pe onorații membri ai Guvernului să se rezerve, la momentul la care vor avea cuvântul, să intervină.

Deci, la acea dată, vă readuc aminte că t.v.a.-ul a fost redus de la 22 la 19%, impozitul pe profit a fost redus de la 38 la 25%, iar impozitul din activitățile de export la numai 5% din profitul realizat. De atunci, nimic altceva decât schimbări de legislație aiuritoare, care întregesc sentimentul de confuzie în rândul investitorilor români și străini și care fac din România o țară prea puțin atractivă pentru investiții.

Și bugetul actual nu este decât o măsură și o oglindă a modului demagogic în care PSD a făcut campanie electorală în anul 2000 și guvernează în anul 2001.

Față de angajamentele asumate de PSD, prin oferta electorală, de "reducere a gradului de fiscalitate, obiectiv posibil de realizat fără costuri bugetare, prin sporirea continuă a bazei de impozitare", care este situația de fapt? Câteva exemple. Ordonanța Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit aduce fiscalitatea în creștere pentru persoanele fizice. Creșterea cea mai puternică o vor înregistra cei care vor închiria locuințe și construcții, în general. Ca tendință, în acest fel, fiecare va plăti la buget un impozit mai mare. Corelat cu lărgirea bazei de impozitare, ar fi fost normal și corect să fie operată o reducere a cotelor de impozit.

În ce privește nivelul fiscalității pe forța de muncă, analiza informațiilor furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economic㠖 OECD, cu privire la impozitarea pe forța de muncă, mă refer la impozitul pe venit și contribuțiile angajatului și angajatorului la sistemul de securitate socială, ca și a situației acestui indicator pentru România, reflectă că, în acest moment, România are un nivel de fiscalitate pe forța de muncă foarte ridicat. Cea mai mare influență în acest domeniu este generată, după cum știți, de nivelul contribuțiilor pentru asigurările sociale.

În acest sens, Partidul Național Liberal a făcut o serie de amendamente pentru reducerea cotei de impozite pe care o suportă angajatorii, pentru a crea acele stimulente de care întreprinderile au nevoie pentru continuarea relansării economice și de care vor avea și mai mult nevoie în contextul gravei recesiuni economice mondiale care se anunță. Din păcate, nu am constatat ca Guvernul să conștientizeze dificultățile pe care România va trebui să le înfrunte și a rămas inflexibil la aceste propuneri. Este păcat, pentru că lipsa de receptivitate la toate semnalele din mediile economice poate să ne coste enorm și să replaseze România pe o tendință economică de stagnare sau chiar descreștere.

Tot în cadrul politicii fiscale, PSD și-a asumat ca obiectiv electoral "stimularea IMM-urilor prin accesul în condiții avantajoase la spații și utilaje de producție nefolosite, precum și, subliniez aici, prin scutiri de taxe vamale și TVA la importul de echipamente pentru modernizarea tehnologiilor de fabricație".

Care este situația de fapt? Prin repunerea în aplicare a Legii 133/99, întreprinzătorii privați beneficiază de o serie de facilități fiscale; scutiri de la plata taxelor vamale și TVA pentru importul de mașini, materii prime, reducerea de impozite pe profit. Ca aceste stimulente să și ajungă la IMM-uri, Guvernul s-a grăbit și a adoptat și normele metodologice de aplicare a legii publicate în Monitorul Oficial din 28 februarie 2001.Teoretic nu ar fi trebuit să existe în acest moment nici un motiv ca întreprinzătorii să nu primească facilitățile ce li se cuvin, numai că "tacâmul legislativ" nu este complet, așa cum pare la prima vedere. (Vociferări, proteste, zgomote.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, v-aș ruga, nu-l întrerupeți pe distinsul nostru coleg.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Potrivit art.21 din Legea 133, IMM-urile sunt scutite de plata taxelor vamale pentru importul de materii prime necesare pentru fabricarea produselor de către acestea, în cazul în care aceste produse sunt la rândul lor scutite de la plata taxelor vamale de import. (Rumoare.)

Deși, articolul în cauză are norme de aplicare, lipsa materiilor prime scutite nu a fost publicată nici până astăzi, așa că IMM-urile nu au avut parte de acest stimulent.

Elementele pe care le-am menționat anterior vin în contradicție flagrantă cu enunțurile domnului Adrian Năstase făcute luni în deschiderea dezbaterilor la buget.

Noi, liberalii, îi cerem domnului Năstase să promită mai puțin și să facă mai mult. În acest sens, am să vă citez ceea ce spunea domnia sa la prezentarea proiectului de buget. Prezentul proiect de buget respectă întrutotul principiile și direcțiile de dezvoltare spre o economie de piață funcțională, fiind fundamentat pe următoarele obiective. Câteva exemple: 1 – accelerarea reformelor structurale sectoriale și a procesului de privatizare. Se vede probabil cum se aplică reformele structurale la privatizarea Combinatului Sidex, unde a fost impus prin contractul de privatizare menținerea efectivelor sau poate, dacă vreți, salariile care au fost date greviștilor de la Reșița. (Vociferări.)

În ceea ce privește procesul de privatizare...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nerăbdarea colegilor noștri se datorează faptului că ați depășit cu mult timpul pe care l-am alocat. V-aș ruga să încercați să încheiați.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Îmi pare rău că trebuie să spun lucruri care deranjează, dar aceasta este realitatea.

În ceea ce privește privatizarea, se constată care este accelerarea ritmului prin diminuarea veniturilor rezultate din privatizare în construcția bugetului pe 2001 și 2002.

Un alt obiectiv care a fost menționat a fost cel al restructurării exporturilor românești, a stimulării constante a cererii externe, care s-a făcut într-o manieră eficientă prin introducerea unui impozit suplimentar de 1% pe impozitul pe profit. (Aplauze ironice. Vociferări.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, v-aș ruga să-i permiteți colegului nostru să încheie. (Vociferări, proteste.)

Încercați să conchideți, stimate coleg, pentru a vă încadra și dumneavoastră, ca și ceilalți antevorbitori, în timpul pe care l-am votat noi, inclusiv dumneavoastră.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc. (Vociferări, proteste.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, stimați colegi, să îi permiteți să conchidă.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Sigur că exemplele pot continua, dar am să închei și am să vă spun că, în acest fel, bugetul pe 2002 tinde să devină mai degrabă un instrument pentru susținerea activității de propagandă în sprijinul imaginii premierului și al partidului său. (Vociferări.) Este extrem de primejdios și condamnabil și pentru ca aceste afirmații să nu pară exagerate, vă invit să urmăriți atent clipul publicitar care se difuzează cu insistență la mai toate tealeviziunile din țară din care aflăm că unele programe de privatizare se desfășoară cu sprijinul Guvernului Adrian Năstase.

Vreau să vă atrag atenția domnilor, că Guvernul nu este al domnului Adrian Năstase, ci este al României, dar slujbașii de la Ministerul Propagandei vor să-i facă publicitate domnului Năstase din banii publici. (Aplauze ironice, sacadate.) Cred că singurele locuri din lume unde se întâmplă așa ceva, probabil că sunt unele țări îndepărtate din lumea a treia. (Vociferări, zgomote, aplauze ironice.)

Acest buget nu va ajuta economia și societatea românească.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu am purtat anterior convorbiri cu colegii dumneavoastră ca să ne limităm la acest timp și mi se pare deja că abuzați de timpul pe care l-am stabilit și de răbdarea noastră.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte, țin cont de observațiile care le-ați făcut și am să mă limitez la două minute, ca să închei. Vă mulțumesc. (Proteste vehemente.)

Acest buget nu va ajuta economia și societatea românească ca să se urnească mai repede către drumul către Uniunea Europeană. El ne reamintește de schemele economice caracteristice perioadei 92-96, bazate pe implicarea puternică a statului în economie, dirijism, subvenții, măsuri protecționiste, privatizare într-un ritm lent, prețuri controlate.

Mai mult decât atât, puterea actuală și Guvernul au respins dialogul cu opoziția, refuzând orice propunere sau amendament venit dinspre ea, dând dovadă de aroganță suficientă și dispreț. Este o manieră caracteristică care nu va ajuta să repare falia care ne desparte care nu va ajuta la realizarea consensului politic de care România are astăzi atâta nevoie.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Distinși parlamentari ai partidului de guvernământ,

În urmă cu 5 ani, însetați de putere, dar orbi în fața realității, ați ajuns să credeți că "sunteți blestemați să guvernați România pe încă cel puțin 8 ani". Astăzi, sunteți exact în aceeași postură, extrem de mulțumiți de dumneavoastră (Vociferări.), dar extrem de nepăsători la situația reală în care se află România. Nu am veleități de profet, dar vă asigur că dacă veți continua tot așa, electoratul se va dovedi la fel de neiertător ca și în 1996 și veți descoperi din nou cât de ușor se ajunge din șa în colbul șanțului. (Vociferări, proteste.) Și dumneavoastră, ca și noi, am primit această lecție dreaptă pe care o dată... (i s-a întrerupt microfonul)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am impresia că cineva vă manipulează, pentru că dumneavoastră totdeauna ați dat dovadă de eleganță și de suplețe. Mă mir că acum cineva v-a manipulat și v-a pus în situația de a-i pune pe colegii noștri să reacționeze astfel. (Aplauze.)

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Am să termin în 30 de secunde. (Râsete, vociferări.)

Se pare că nu ați înțeles încă nimic, cu atât mai rău pentru dumneavoastră, Partidul Național Liberal este gata oricând să ducă România pe drumul adevărat al reformei și deci al prosperității. (Râsete, vociferări, aplauze ironice.) Până vom ajunge în acel moment, astăzi suntem datori să votăm împotriva bugetului, pentru că nu este prin excelență decât bugetul dumneavoastră și nu are nimic de a face cu durerile și interesele țării. (Vociferări, aplauze ironice.)

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare sincer rău că ați putut culege atâtea contraaplauze, dar dumneavoastră v-ați dorit-o.

Domnul deputat Negoiță.

Domnul Gheorghe-Liviu Negoiță:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Vă promit că voi fi scurt, dumneavoastră mă ascultați, o să vă spun lucruri care nu o să vă placă, dar asta este, dar aveți de învățat din chestia asta. (Vociferări.)

Încercarea de a estompa filozofia bugetară antisocială prin respectarea termenului de predare în Parlament nu poate păcăli pe cei care fac o analiză atentă.

Da, bugetul pentru anul 2002 a sosit pentru întâia dată la timp, dar în fapt nu schimbă mare lucru din modul de colectare a veniturilor, în schimb, sărăcește mare parte a populației. Cea mai mare sursă a veniturilor statului se bazează în continuare pe impozitarea muncii, fără a propune o distribuție echitabilă pentru toți plătitorii de impozite.

Acest buget confirmă în mod dramatic zicala "banii la bani trag", sărăcind pe cei mai săraci. Ca și când polarizarea socială nu ar fi fost oricum cel mai vizibil fenomen social, mergând până la marginalizarea unor largi categorii sociale, a unor întregi zone geografice, ni se propune să acceptăm ca normală o atare stare, argumentația principală mizând pe amânarea speranțelor.

Fără a nega că România parcurge o etapă de tranziție în care statul este antreprenorul schimbărilor pentru a pune în practică concepția sa de raționalitate economică, pentru a promova modernizarea României, nu putem accepta ca statul reprezentat de guvern să devină exponentul doar al intereselor economice și acelea partinice, neglijând în mod grav funcția sa socială. Chiar în condițiile în care Guvernul este creatorul celor mai importante mize politice, prin operaționalizarea programului de guvernare, cei care au și trebuie să aibă ultimul cuvânt de spus în modul de funcționare a societății românești, suntem indiscutabil noi, parlamentarii, cei care, prin alegeri, am dobândit legitimitatea luării deciziilor. Această legitimitate ne obligă la concretizarea speranțelor celor care ne-au votat, iar nu la veșnica amânare a acestora.

Raționalitatea economică nu poate merge până acolo încât să transforme populația României în puțini învingători și foarte mulți învinși. Contrar ideii generale, însușită de majoritatea oamenilor, greșit mediatizată, cele mai importante decizii politice le au de luat parlamentarii și nu Guvernul, iar noi nu vom abdica de la această responsabilitate. Nu vom ignora faptul că nucleul conflictualității sociale se află nu atât în mărirea diferențelor sociale, cât în absența șanselor reale și egale, concretizate în conflictul fără sfârșit, când latent, când vizibil, în domeniul educației, sănătății. Departe de o filozofie social-democrată, acest buget, prin impozitarea excesivă a muncii, prin poziția față de familie, copii, bătrâni, șomeri, educație și sănătate se dovedește, mai degrabă, a fi un buget al excluderii sociale.

Este imoral să acceptăm o atare stare de lucruri, o structură a veniturilor și cheltuielilor bugetare numai pentru că Guvernul se dovedește incapabil să ștranguleze economia subterană, să-și bazeze calculele pe un tablou real al veniturilor licite, mizând în continuare pe surse de venit ilicite. Fenomenul de corupție din țesătura socială și administrativă a țării față de care Guvernul se arată neputincios este mascat și concretizat în cifrele din buget.

Refuzând să votăm acest buget, în fapt, ne arătăm refuzul de oportunism, față de ascunderea corupției. Nu vom accepta ca mita să devină instituție de stat, ca unele interese de grup să învingă populația României. Nu vom accepta ca oamenii din România să fie prizonierii propriului Guvern, fără măcar să protestăm în numele lor. (Vociferări, aplauze ironice.)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Florin Georgescu, președintele Comisiei pentru buget.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Permiteți-mi ca, în câteva cuvinte, să trec de la aceste discursuri cu conținut strict politic la o abordare sintetică, din unghiul de vedere economic și profesional al politicii financiare a unei țări. Trebuie să ne reamintim cu toții, chiar stimații colegi din opoziție, când erau la putere, afirmau acest principiu, că bugetul unei țări reprezintă un instrument de asigurare a stabilității macroeconomice a acelei țări. Fără stabilitate macroeconomică, acea țară intră în haos financiar și valutar, ceea ce pune în pericol autonomia economică și chiar politică a statului respectiv.

Desigur, nevoile pentru bunuri și servicii publice furnizate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor de sănătate și celelalte fonduri extrabugetare, sunt practic nelimitate. Resursele, din păcate, sunt limitate la ceea ce produce țara și la ceea ce poate să atragă ca resurse externe, iar bugetul pe 2002 este un buget care furnizează mai multe resurse decât în 2001, după cum cel din 2001 este un buget care pune la dispoziția sectoarelor publice resurse mai substanțiale decât în anul 2000.

Acest buget este un buget care asigură creșterea economică cu 5% pe fondul reducerii inflației, un buget care stimulează întreprinderile mici și mijlocii, investițiile directe autohtone și străine, crearea locurilor de muncă, fiind perfect consistent cu prevederile programului de guvernare și cu cel electoral al Partidului Social Democrat.

Este, de asemenea, un buget recunoscut și confirmat de instituțiile financiare internaționale, un lucru care trebuie remarcat și pe care trebuie să-l subliniem și să-l recunoaștem cu toții, ceea ce permite României atragerea de resurse externe complementare celor interne pentru dezvoltarea economico-socială a țării.

Prin aceste caracteristici, bugetul aprobat astăzi, atât cel de stat cât și cel al asigurărilor sociale, asigură potențialul de creștere a puterii de cumpărare, a veniturilor populației, salarii, pensii, alocații de stat pentru copii, alte forme de sprijin social, pentru că substanța de consum și de investiții din țară este mai mare, nu spectaculos de mare de la un an la altul, pentru că aceste salturi sunt practic imposibile, dar o creștere economică de 5% anual este oricum mai bună decât un declin economic de 5% anual, cum s-a întâmplat între anii 1997 și 2000.

Au fost aprobate, stimați colegi, acele amendamente care aveau prevăzute sursele de finanțare și au fost, din păcate pentru inițiatori, respinse amendamentele care nu indicau aceste surse de finanțare și care creau dezechilibre, alimentând și inflamând procesul inflaționist, ceea ce practic însemna reducerea în termeni reali a alocațiilor bugetare pentru sectoarele care erau vizate de amendamentele respective.

Relativ la afirmațiile reprezentantului Partidului Național Liberal, conform cărora acest partid ar fi redus t.v.a.-ul în anul 2000, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, stimați colegi, și anume faptul că la o gamă foarte redusă de bunuri și servicii a fost redusă taxa pe valoarea adăugată, respectiv la bunurile care nu sunt de strictă necesitate, la cele de lux, la automobile, inclusiv mărcile Citroen și Renault (Aplauze.), la aparatura electronică, probabil comercializată și prin magazinele Gepa Electronics, la blănurile scumpe, pe care și le permit, probabil, unii lideri ai partidului respectiv pentru prietenele dumnealor (Aplauze.), însă este foarte tragic faptul că a crescut taxa pe valoarea adăugată la ceea ce înseamnă 60% din coșul de consum al populației, și anume la alimente care erau impozitate cu zero sau cu 11%: carne, lapte, produse din panificație, cele pentru copii ș.a.m.d.

Având în vedere aceste considerente, putem susține că, practic, dânșii au acționat în acea perioadă, ca în întreaga guvernare de altfel, ca niște haiduci de dreapta: au luat de la cei săraci și au dat la cei bogați, adică dumnealor înșiși. (Aplauze.)

Având în vedere aceste elemente ale bugetului pe anul 2002, Grupul parlamentar Social Democrat și Umanist a votat cu toată convingerea și fermitatea atât bugetul de stat, cât și bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că aceste instrumente sunt instrumente de dezvoltare, de reducere a decalajelor care separă România de țările dezvoltate din Europa, în special din lume, în general, instrumente care ne apropie de obiectivele pe care le împărtășesc toți românii în sondajele de opinie, și anume apropierea de structurile europene și euro-atlantice.

Dorim succes Guvernului Adrian Năstase în aplicarea acestui buget al dezvoltării și progresului României. Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul senator Marko Bela din partea Grupurilor parlamentare UDMR. Poftiți, domnule senator.

Domnul Marko Bela:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Bugetul este, în mod cert, cel mai important proiect de lege al oricărui guvern și totodată cel mai important act legislativ al oricărui parlament, în fiecare an. Totuși, oricât de important ar fi în sine, nici acest proiect nu poate fi rupt din contextul politic și instituțional prin care se vor realiza, sau eventual nu se vor realiza, dezideratele sale. Bugetul este, la fel, cauza și consecința unui sistem politic. Cu alte cuvinte, dezbaterea asupra proiectului de buget nu se restrâng niciodată la analiza abilității sau inabilității Guvernului sau la priceperea Ministerului de Finanțe de a manevra cifrele. Nu vreau să afirm că aceste lucruri nu sunt importante, dar dincolo de cifre, este clar că votul despre buget este și un vot politic, se votează nu numai veniturile și cheltuielile, ci și consecințele realizării sau nerealizării bugetului. Se votează, de fapt, contextul în care în anul viitor își vor desfășura activitatea cele mai importante instituții, administrația centrală și locală, învățământul, sănătatea, armata ș.a.m.d.

Despre cifre, noi am spus deja părerea în cursul dezbaterilor. Bugetul este sărac, sursele sunt puține, ne vom confrunta probabil și în anul 2002 cu probleme asemănătoare ca în anul 2001. Nu cred că am putea fi entuziasmați de aceste cifre, nu cred că austeritatea care ne așteaptă în continuare ar putea să ne facă prea încrezători. Dimpotrivă, suntem îngrijorați în privința stării economiei noastre, ne îngrijorează ritmul lent al privatizării, dăinuirea unor mentalități care contrazic ideea economiei de piață, inclusiv faptul că unii politicieni încearcă să caute originea etnică a investițiilor, situația incertă a proprietății de terenuri, păduri și imobile, nivelul extrem de scăzut al protecției sociale etc.

Abordarea bugetului numai prin prisma cifrelor ne-ar fi dus probabil la niște concluzii, în cel mai bun caz, contradictorii, dar, așa cum am spus, trebuie să luăm în considerare și contextul, iar din acest punct de vedere am considerat că, de exemplu, data aprobării nu este deloc un element pur formal.

Avem un buget auster, din păcate, ca și în anii precedenți, dar prima dată se reușește dezbaterea și votarea bugetului încă în luna noiembrie, ceea ce înseamnă, cel puțin teoretic, că există garanții mult mai mari pentru realizarea dezideratelor decât în cazul unor bugete... (Unii domni parlamentari părăsesc sala.)

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule senator.

Stimați colegi, v-aș ruga să nu părăsiți sala, pentru că mai avem încă două puncte pe ordinea de zi.

Domnul Marko Bela:

...că există garanții mult mai mari pentru realizarea dezideratelor decât în cazul unor bugete aprobate aproape la mijlocul anului.

Considerăm că anul viitor ar putea să fie un an decisiv în privința eforturilor de integrare a României și, în această optică, este bine să avem un cadru bugetar stabil pentru instituțiile noastre deja din luna ianuarie. Pe lângă cifrele și pe lângă garanțiile îndeplinirii, un al treilea element pe care l-am analizat atunci când am decis în legătură cu atitudinea noastră față de buget ar fi compatibilitatea cu un program de reformă și de descentralizare. Faptul că ni s-au acceptat amendamentele care întăresc aceste orientări a fost, bineînțeles, foarte important pentru noi.

Nu putem afirma că acest buget va satisface nevoiele unei societăți care trăiește în sărăcie. Dimpotrivă, o serie de probleme majore și stingente vor rămâne nerezolvate în continuare. Totuși, în pofida acestor nemulțumiri, luând în considerare garanțiile și amendamentele acceptate la care ne-am referit și, mai ales, în ideea că pentru îndeplinirea unor criterii de integrare avem nevoie de stablitate și transparență politică și financiară, Uniunea Democrată Maghiară din România a votat bugetul. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Întrucât s-au făcut mai multe referiri critice la adresa Guvernului, domnul prim-ministru dorește să răspundă la unele dintre ele. Poftiți, domnule prim-ministru.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi dați voie să vă mulțumesc în numele Guvernului pentru votul pe care l-ați exprimat de susținere a bugetului de stat pe anul 2002. (Aplauze.)

Este pentru prima dată când avem un buget votat cu ceva vreme înainte de anul calendaristic următor, ceea ce ne va permite ca la nivel local să putem adopta bugetele locale și, de asemenea, să putem adopta bugetele la nivelul marilor regii și companii naționale, ceea ce va însemna mai multă ordine, mai multă rigoare și o mai bună organizare a muncii, inclusiv a dimensionării unora dintre cheltuieli în cadrul acestor regii și companii naționale.

Vreau să vă spun că am făcut eforturi deosebite pentru a evalua, împreună cu colegii din comisiile de specialitate, amendamentele care, din punctul nostru de vedere, nu ar fi schimbat echilibrele sugerate în cadrul acestui buget. Au fost adoptate, au fost sprijinite, au fost incluse 45 de amendamente și, din acest punct de vedere, sigur înțeleg nemulțumirea unora dintre colegii noștri care au făcut mult mai multe observații, sugestii. În acest buget nu au putut fi incluse toate ideile care au fost exprimate.

Aș vrea să vă rog să fiți de acord cu mine că, practic, la acest al doilea buget pe care l-am elaborat și l-am discutat împreună într-un interval de 7-8 luni, ne putem prezenta deja cu o anumită evaluare legată de felul în care am pus în aplicare bugetul pe acest an, aprobat în primăvară.

Pe de altă parte, dați-mi voie să vă rog să comparăm raportul Uniunii Europene de anul trecut cu raportul Uniunii Europene de anul acesta. Sigur, dacă putem pune în discuție obiectivitatea acestor rapoarte, putem eventual să judecăm în alt mod ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori și ceea ce s-a întâmplat în acest an.

Vreau însă să vă reamintesc faptul că noi am reușit, dacă facem comparații, primul an de guvernare de după 96 și primul an de guvernare după 2000, în acest an, noi avem o creștere de aproape 5%, în timp ce guvernele anterioare au avut, după alegeri, în aceleași condiții de sprijin intern sau extern, o scădere de aproape 4%. Este adevărat că nu putem să ne mișcăm foarte mult, dinamica aceasta nu este extraordinară în ceea ce privește recuperarea unor rămâneri în urmă. Noi, practic, dacă comparăm acești 2 ani de guvernare, avem un plus, eventual, de 1%, pentru că noi lucrăm acum, sigur, în primul rând, ca să acoperim ceea ce s-a pierdut în trecut.

Regret că spun acest lucru, dar, stimați colegi, atunci când de la această tribună, sau în cadrul diferitelor dezbateri, ni se dau diverse lecții, era un distins reprezentant al Partidului Democrat care ne invita să învățăm anumite lucruri, nu vreau să comentez foarte tare aceste chestiuni. Dar cred că este vorba mai curând de lecții de demagogie pe care ni le oferă domnia sa.

Eu cred că ar trebui să-și aducă aminte ce a însemnat guvernarea anterioară, participarea Partidului Democrat la acea guvernare, și după aceea să ne dea lecții, în aceste condiții, în care, iată, cu dificultăți și cu problemele pe care știm bine că le avem, reușim totuși să realizăm câte ceva.

Am luat act de această coaliție ad-hoc care s-a creat aici prin votul PRM, PD și PNL. Sigur, acest lucru va conta în evaluările noastre următoare și pentru toți cei care urmăresc viața politică din România, dar am să vă rog, totuși, să ne oferiți mai mult decât citate din literatura universală, ca sprijin pentru activitatea noastră viitoare. (Aplauze)

Nu vreau să continuu această scurtă intervenție pe care am dorit-o în primul rând pentru a vă mulțumi pentru sprijinul pe care ni l-ați oferit.

Consider, în continuare, alături de colegii mei de Cabinet, că avem o șansă pe care nu trebuie s-o pierdem, va fi foarte dificil în continuare, s-au realizat câteva lucruri importante, este important să privim la ceea ce se întâmplă în lume, să înțelegem inclusiv eventualele implicații economice ale unora dintre evoluțiile recente, să înțelegem că nimeni nu-și va mai pierde vremea să stea, să aștepte până când noi ne vom rezolva problemele noastre interne, dezbaterile legate de trecut, dezbateri legate de diverse probleme interne.

Este nevoie de o solidaritate reală, politică și eu vă promit că Guvernul va fi un partener pentru toți cei care vor dori ca, împreună, să reușim.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 18 august 2019, 4:37
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro