Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 19-11-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2001

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 345 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 273 de deputați, participă la alte acțiuni parlamentare 24 și sunt 72 de colegi absenți.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, adoptat de Senat în ședința din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru apărare ordine publică și siguranță națională. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 26 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, adoptat de Senat în ședința din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. De asemenea, va fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2001 pentru modificarea art.6 din Legea nr.78/1995 privind protecția personalului și a patrimoniului din sectorul producției de apărare, adoptat de Senat în ședința din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 26 noiembrie 2001. Procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2001 pentru completarea art.1949 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, adoptat de Senat în ședința din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 26 noiembrie 2001. De asemenea, avem procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2001 privind stingerea obligațiilor bugetare ale agenților economici din sectorul producției de apărare din patrimoniul cărora se constituie parcuri industriale, adoptat de Senat în ședința din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru avize – Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 26 noiembrie 2001. Procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2001 pentru aprobarea amendamentelor la Acordul-cadru de împrumut între România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundațiile din ultima perioadă, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999, convenite prin Scrisoarea suplimentară între România, prin Ministerul Finanțelor Publice și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnată la Paris la 19 iunie 2001 și la București la 23 iulie 2001 și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 28/1999 de ratificare a Acordului –cadru de împrumut între România și Fondul de Dezvoltare Socială pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundațiile din ultima perioadă, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999 primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru avize – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. Procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor, precum și înregistrarea soiurilor de plante, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, adoptat de Senat în ședința din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului 19 decembrie 2001.

Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii comunei Gilău, județul Cluj, inițiată de domnul deputat Damian Brudașca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenulde depunere a raportului - 3 ianuarie 2002.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, inițiată de domnul deputat Antal Istvan.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii. În fond, Comisia pentru industrii și servicii, pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 3 ianuarie 2002.

Proiectul de Lege privind abrogarea art.71 din Decretul nr.177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 19 decembrie 2001.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul privind adoptarea de reglementări tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum și echipamentelor și componentelor ce pot fi montate și/sau utilizate pe autovehicule, încheiat la Geneva la 25 iunie 1998 primit de la Președinție.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru industrii și servicii, pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 19 decembrie 2001.

Propunerea legislativă privind instituțiile publice de spectacole și concerte, inițiată de domnul deputat Mihai Mălaimare.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă, pentru avize – Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 3 ianuarie 2002.

Propunerea legislativă pentru completarea art.12 alin.1 din Legea nr.453 din 2001 privind executarea construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, inițiată de domnul deputat Ioan Miclea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului 3 ianuarie 2002.

Propunerea legislativă privind regimul incompatibilităților, inițiată de domnul deputat Szekely Ervin Zoltan.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru avize – Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Termenul de depunere a raportului – 3 ianuarie 2002.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputați, a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru;

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare Sucursalei Romag-Prod din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare.

Aprobarea componenței nominale a comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

În continuare, trecem la constituirea unor comisii de mediere:

  Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidentele de muncă și boli profesionale;

Deputații propuși pentru Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidentele de muncă și boli profesionale: Dobrescu Smaranda, Buzatu Dumitru, Todoran Pavel- Grupul parlamentar al PSD și umanist, Apostolescu Maria, Enescu Nicolae - Grupul parlamentar al PRM, Știrbeț Cornel - Grupul parlamentar al PNL, Böndi Gyöngyike - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2001 pentru întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2001 pentru întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar: Grigoraș Neculai, Gubandru Aurel, Neamțu Horia Ion - Grupul parlamentar al PSD și umanist, Creț Nicoară, Oltea Iancu - Grupul parlamentar al PRM, Cladovan Teodor - Grupul parlamentar al PD, Sali Negiat - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/2000 privind regimul navigației pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigației pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel - Grupul parlamentar al PSD, Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan - Grupul parlamentar al PRM, Anton Marin - Grupul parlamentar al PNL, Manolescu Oana - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/1998 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la datoria S.N.C. Petrotel S.A. Ploiești, prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.72/1997 și la protecția mediului înconjurător din arealul petrolier Ploiești, ca urmare a declanșării procesului de privatizare a societăților comerciale din domeniul petrolier;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la datoria S.N.C. Petrotel S.A. Ploiești, prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/1997 și la protecția mediului înconjurător din arealul petrolier Ploiești, ca urmare a declanșării procesului de privatizare a societăților comerciale din domeniul petrolier: Bară Mihai, Boajă Minică, Selagea Constantin - Grupul parlamentar al PSD-umanist, Baban Ștefan - Grupul parlamentar al PRM, Videanu Adriean - Grupul parlamentar al PD, Săpunaru Nini - Grupul parlamentar al PNL, Winkler Iuliu - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.60/1998 privind înființarea de extensiuni universitare ale României în străinătate;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 60/1998 privind înființarea de extensiuni universitare ale României în străinătate: Andea Petru, Antonescu Napoleon Nicolae, Roșculeț Gheorghe - Grupul parlamentar al PSD; Stanciu Anghel și Magheru Paul - Grupul parlamentar al PRM, Lepșa Sorin Victor - Grupul parlamentar al PD, Asztalos Ferenc - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2000 pentru completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Marin Gheorghe - Grupul parlamentar al PSD, Purceld Octavian Mircea, Rădulescu Grigore Emil - Grupul parlamentar al PRM, Pop Napoleon - Grupul parlamentar al PNL, Tcaciuc Ștefan - Grupul parlamentar al minorităților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamă și publicitate, precum și a majorărilor de întârziere aferente;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamă și publicitate, precum și a majorărilor de întârziere aferente: Bercăroiu Victor, Bleotu Vasile, Grigoraș Nicolai, Selagea Constantin - Grupul parlamentar al PSD, Holtea Iancu - Grupul parlamentar al PRM, Videanu Adriean - Grupul parlamentar al PD, Birtalan Akos - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice și administrării patrimoniului fostei uniuni a tineretului comunist, modificarea și completarea Decretului-lege nr.150/1990.

Deputații propuși în comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice și administrării patrimoniului fostei uniuni a tineretului comunist, modificarea și completarea Decretului-lege nr.150/1990: Cășunean Vlad Adrian, Cliveti Minodora, Dobre Traian - Grupul parlamentar al PSD, Jipa Florina Ruxandra, Vasilescu Nicolae - Grupul parlamentar al PRM, Boc Emil - Grupul parlamentar al PD, Antonescu George Crin Laurențiu - Grupul parlamentar al PNL.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.216/1999 pentru modificarea Legii nr.189/1998 privind finanțele publice locale.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr.189/1998 privind finanțele publice locale.

Avem o singură poziție, vă rog să priviți raportul, comisia de mediere a stabilit să adopte varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă propun votului raportul, în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/1998 pentru abrogarea art. 27 din Ordonanței Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art.27 din Ordonanța Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțarea activității din cercetare-dezvoltare.

Rog să priviți în raport, este un raport de 3 poziții.

La poz.1 avem textul Camerei, deci este adoptat.

Poz.2 este tot textul Camerei în unanimitate. Este adoptat.

Poz.3, avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Raportul în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/1998 privind organizarea activității de asistență medicală și psihologică a personalului din transporturi cu atribuții în siguranța circulației și a navigației și înființarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor.  

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/1998 privind organizarea activității de asistență medicală și psihologică a personalului din transporturi cu atribuții în siguranța circulației și a navigației și înființarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor.

Vă rog să priviți raportul. La prima poziție avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La poz.2 avem textul Camerei Deputaților. E adoptat.

La poz.3 textul de la Camera Deputaților. Adoptat.

La poz.4 textul Camerei Deputaților. Adoptat.

Poz.5, Camera Deputaților. Adoptat.

Poz.6. Camera Deputaților. Adoptat.

Poz.7. Camera Deputaților. Adoptat.

Poz.8. Camera Deputaților. Adoptat.

Poz.9. Camera Deputaților. Adoptat.

Poz.10. Camera Deputaților. Adoptat.

Vă supun spre aprobare raportul, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat. Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2000 privind decorația Crucea Comemorativă a Rezistenței Anticomuniste.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2000 privind Decorația "Crucea comemorativă a rezistenței anticomuniste".

Rog să priviți raportul. La poz.1 este textul Camerei Deputaților. Este adoptat.

Poz.2 este un text comun. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.3. Text comun. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.4. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.5. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.6, text comun. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.7, textul Camerei Deputaților. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.9, de asemenea, textul Camerei Deputaților. Adoptat.

La poz. 10 avem un text comun. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.11, text comun la un alineat, și restul Camera Deputaților. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.12. Text Camera Deputaților. Adoptat.

Poz.13.Avem texte comune. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.14. Text comun. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz.15. Text comun. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Anexa. Obiecții. Nu sunt. Adoptată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1999 privind investigația tehnică a accidentelor și incidentelor din aviația civilă.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1999 privind investigația tehnică a accidentelor și incidentelor din aviația civilă.

La pct.1 al raportului, textul Camerei Deputaților. Adoptat.

La pct.2 Camera Deputaților – adoptat.

La pct.3 Camera Deputaților – adoptat.

Pct.4, 5 și 6 toate sunt textele Camerei Deputaților – adoptate.

Vă supun spre aprobare raportul în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale.

La pct.1 al raportului Camera Deputaților. Adoptat.

La pct.2 – Camera Deputaților – adoptat.

La pct.3 – textul Camerei – adoptat.

La pct.4 textul Camerei – adoptat.

La pct.5, textul Camerei – adoptat.

La pct.6, textul Camerei - adoptat.

La pct.7, textul Camerei – adoptat.

Supun votului dumneavoastră raportul în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizațiile interprofesionale pe produse agroalimentare.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizații interprofesionale pe produse agroalimentare.

La pct.1 al raportului este un text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Poz.2 este textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3 este tot textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, textul Senatului. Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Poz.5, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Poz.6, tot textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7 este tot textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ultimul punct, tot textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun la vot raportul în integralitate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1999 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1999 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Și aici avem la pou.1 textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Aveți o intervenție, poftiți.

   

Domnul Damian Brudașca:

Pentru exactitatea formulării, domnule președinte, v-aș ruga să observați că există o virgulă înaintea acestui "și", avem "...emisă în temeiul....și publicată", deci între cele două adjective calificative sau explicative nu se pune virgulă decât în eventualitatea în care spunem "emisă, în temeiul art...." Atunci s-ar justifica această virgulă. În caz contrar, vă rog să fiți de acord să fie scoasă virgula cu pricina.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din păcate, domnule deputat, în acest stadiu al procedurii nu mai putem interveni. Se poate ca, din cauza acestei virgule, colegii noștri să respingă varianta Comisiei de mediere și ne întâlnim în plenul celor două Camere să decidem asupra virgulei.

Deci, din păcate, nu am cum să mai rezolv această problemă. O supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Cinci abțineri.

Cu cinci abțineri, s-a adoptat această variantă.

La pct.2 este textul Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere s-a adoptat varianta aceasta.

Vă supun spre aprobare raportul în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere s-a adoptat.

 
Dezbaterei asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind zootehnia.  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii zootehniei.

La pct.1 avem textul de la Camera Deputaților. Adoptat.

La pct. 2 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

La pct.3 avem un text comun.

La primul alineat, poftiți.

   

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vă propun ca la pct.3, art.8 alin.1, să mergem pe varianta Camerei Deputaților, care sună așa: "Construcțiile zootehnice, aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, care se pretează la creșterea animalelor și păsărilor și sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în folosință..." – spune varianta Camerei – "...și nu în administrare" cum este textul comun. Pentru că este mult mai neclar cel comun. deși eu am condus ședința de mediere, revenim asupra variantei Camerei, cu modificarea "în folosința...", deci, să rămână varianta Camerei în stadiul inițial, că dumneavoastră o aveți, în Cameră, domnule președinte! Atâta, numai la alin.1.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles, domnule deputat.

În această situație, eu voi supune aprobării dumneavoastră varianta Comisiei de mediere. Dacă în urma propunerii dumneavoastră, Camera Deputaților respinge această variantă, înseamnă că, automat, noi ne menținem poziția votată în Cameră. Și ne vom întâlni în plenul celor două Camere pentru a media acest punct. Da?

 
   

Domnul Ion Bozgă:

Sigur că da.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da? Bun. Altcineva mai are opinii asupra acestui punct? Nu. Bine. O intervenție. Domnul Gaspar. Poftiți!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun să mergem pe varianta propusă de Comisia de mediere, având în vedere că bunurile proprietate publică aparțin statului sau unităților administrativ-teritoriale, iar cele care țin de proprietatea publică, pot fi date în administrare, deci în administrare și nu în folosință, potrivit art.135 alin.5 din Constituție. Și, ca atare, cred că e bine să mergem pe varianta Comisiei de mediere.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați ascultat ambele intervenții. Dacă cineva mai are vreo intervenție. Da, poftiți!

 
   

Domnul Ion Bozgă:

Domnilor colegi,

Gândirea a fost următoarea: e vorba de acele câteva active, grajduri care au mai rămas nefolosite și sunt practic abandonate, dar sunt preluate de la fostele cooperative de producție, în proprietatea primăriilor. Ele sunt abandonate. Practic, unele nu mai au nici acoperiș. Despre acestea este vorba. Dacă le dăm noi în administrare, acolo cel care le primește nu le face nimic, nu va investi. Deci, acest articol nu-și va avea, eu știu cum să vă spun, nu va funcționa. Or, legea dacă nu o împlinești cu această mică facilitate, sigur, din obiectul de activitate sau obiectul se diminuează.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum dumneavoastră ne sesizați că de fapt dacă cineva are în administrare un anumit bun, nu-l folosește.

Ați ascultat cele două opinii din partea Guvernului și din partea membrului comisiei noastre de mediere. Este exact cum v-am spus anterior, o să supun votului dumneavoastră varianta Comisiei de mediere și dacă această variantă cade, înseamnă că am optat pentru varianta Camerei și urmează să ne întâlnim într-o mediere în plenul celor două Camerei.

 
   

Domnul Ion Bozgă (din sală):

Juriștii Camerei mi-au spus că nu se poate.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru textul comisei de mediere? Mulțumesc.

Voturi contra? Numărați. 28 voturi contra.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 28 voturi contra și 4 abțineri, s-a adoptat varianta comisiei.

La alin.2 este textul Camerei. Adoptat.

La alin.3 textul Camerei. Adoptat.

La ultimul alineat al poziției 3 este un text comun. Dacă sunt obiecții asupra acestui text comun. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 3 în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 4. Avem pentru unul din alineate poziția Camerei. Este considerată adoptată.

Pentru alin.2 varianta Senatului. Sunt obiecții?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 4 în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri?

Poziția 5, a Camerei, este adoptată.

Poziția 6, avem textul Senatului. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 7, a Camerei. Adoptată.

Poziția 8, a Camerei. Adoptată.

Poziția 9, varianta Camerei. Adoptată.

(Domnul deputat Ianculescu dorește să ia cuvântul)

La poziția 9?

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

La 10.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

A! La poziția 10. La poziția 10 avem un text comun. Poftiți, domnule deputat!

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș ruga să fiți de acord cu varianta Camerei Deputaților. Că altfel, dacă am fi de acord cu varianta Senatului sau cu textul comun realizat de Comisia de mediere, ar însemna că nu suntem profesioniști și nu facem o lege așa cum trebuie. Am încălcat două legi existente: Legea nr.26/1996, Codul silvic, și Legea 18/1991, a fondului funciar. Noi știm că există terenuri cu destinație agricolă și terenuri cu destinație forestieră, potrivit acestor legi. După textele adoptate în varianta Senatului și textul comun, ar însemna că fondul forestier este cu destinație agricolă, ceea ce nu este corect.

De aceea, varianta Camerei rezolvă această problemă. Pășunile împădurite, într-adevăr, sunt vegetație forestieră în afara fondului forestier dar cu destinație agricolă. Pădurile sunt fond forestier care sunt cu destinație forestieră. Că, altfel, încurcăm lucrurile. Ca legiuitor, noi trebuie să facem ordine în legile pe care le promovăm.

De aceea, vă rog să fiți de acord cu varianta Camerei, care este profesionistă și legală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Mai avem încă o intervenție, însă înainte de a vorbi dânsul, îmi pun și eu o mică problemă. Într-o comisie de mediere sunt șapte deputați și șapte senatori. Observ că de la noi a lipsit un deputat, de la Senat au lipsit trei senatori. Atunci, cum n-am învins noi? Înseamnă că nu toți colegii deputați au susținut punctul de vedere al Camerei.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Este o chestiune de finețe a legii, să știți! Dacă nu ești de specialitate în domeniul forestier, în silvicultură, nu poți să realizezi această deosebire de nuanțe. De aceea, nefiind un specialist în comisia de mediere pe această problemă, a generat acest necaz.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiți!

 
   

Domnul Ștefan Marian Popescu Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă simt obligat să-l susțin de data aceasta pe domnul Ianculescu. Într-adevăr, e o chestiune de ordin tehnic, care a fost mai bine surprinsă în redactarea Camerei Deputaților și, în mod eronat sau întâmplător, s-a adoptat o formulare mai puțin fericită în redactarea Camerei și Senatului.

De aceea, eu consider că s-au adus suficiente argumente de ordin tehnic capabile să susțină varianta propusă de Camera Deputaților și Partidul Democrat și eu, personal, susținem această variantă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Atunci, ce să vă spun? Eu o să merg pe procedura obișnuită. Supun votului dumneavoastră varianta comisiei. Dacă dumneavoastră decideți că nu este bună varianta asta, o respingem. O respingem și, atunci, înseamnă că rămâne varianta noastră, a Camerei Deputaților, și ne întâlnim la mediere. Însă tot așa fac o remarcă, dacă unii colegi desemnați în comisia de mediere nu sunt de strictă specialitate în ceea ce privește subiectul legii respective, atunci este firesc ca ei să susțină prin vot dacă nu prin argumente tehnice, poziția Camerei care i-a desemnat în comisia de mediere. Deci comisia Camerei, că altfel ajungem la situații de genul acesta: mai puțini senatori reușesc să-i convingă pe mai mulți deputați că varianta Senatului e mai bună.

Supun la vot această variantă a Comisiei de mediere. Dacă dumneavoastră doriți s-o respingeți, o respingeți, nu este nici o problemă.

Cine este pentru varianta comisiei de mediere, textul comun? 2 voturi.

Voturi contra? Mulțumesc.

Am înțeles. Această variantă, textul ăsta comun a căzut. Automat, considerăm că ne menținem varianta noastră, a Camerei Deputaților. Domnule, varianta Senatului nu pot s-o mai pun eu aici, a Camerei n-o mai punem pentru că, conform noului Regulament, toate pozițiile Camerei rămân cele care s-au adoptat când s-a adoptat legea.

Are cineva vreo obiecție în sensul ăsta? Dorește cineva să supun la vot poziția aceasta? Nu.

La pct.11. Poftiți! Comisia de mediere a optat pentru textul Senatului în unanimitate.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Varianta Camerei, a noastră, este mai bună. Și am să vă explic de ce: pentru că în varianta Senatului, schimburile între terenurile agricole și cele cu destinație forestieră, spun dânșii în varianta Senatului, că se fac numai în cadrul aceluiași grad de fertilitate, ceea ce este inexact, nu este corect, pentru că aceste schimburi se fac pe baza unei metodologii aprobate prin Hotărâre de Guvern, în care se ia în considerare nu numai gradul de fertilitate, se ia în considerație și poziția turistică, se iau în considerație și alte elemente care concură la acest schimb. A introduce noi în text ca având același grad de fertilitate, încurcă lucurile, pe când varianta Camerei o spune clar: "...cu respectarea reglementărilor legale în vigoare".

Ca atare, vă rog, domnule președinte, și rog pe distinșii mei colegi din Cameră, să fie de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiți!

 
   

Domnul Ștefan Marian Popescu Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este cunoscută atitudinea mea și a partidului meu în ceea ce privește schimburile de terenuri. În schimb, de data aceasta, sunt două redactări diferite: a Camerei Deputaților, care se apropie mai mult de normalitate, introducând acel criteriu al respectării unor prevederi legale, unor criterii de evaluare, și a Senatului, care se referă doar la un singur criteriu, acela al fertilității, eludând o serie întreagă de alte caracteristici ale terenurilor care ar putea să participe în evaluare, cum ar fi: turismul, apropierea de localități, dotări edilitar-gospodărești și așa mai departe.

Și, atunci, din două rele, eu prefer pe cea mai mică, și anume varianta Camerei Deputaților, pe care o vom susține prin vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles. Acum, dacă tot ne întâlnim în cele două Camere cu un text, ce mai contează dacă ne întâlnim pentru două!?

Propun, ca să spun așa, votului dumneavoastră, ca să nu zic direct respingerea dumneavoastră, textul adoptat de comisia de mediere.

Cine este pentru textul comisiei de mediere? Nu este nimeni.

În această situație, e clar că ne menținem varianta Camerei Deputaților.

La poziția 12, avem textul Camerei Deputaților. Îl considerăm adoptat.

La poziția 13, la fel.

Poziția 14. Comisia de mediere a mers pe varianta Senatului în unanimitate.

Aveți vreo obiecțiune? Nu. Nu aveți nici o obiecțiune.

Cine este pentru?

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 15. Avem textul de la Camera Deputaților în unanimitate. Adoptat.

Textul 16. Avem textul Senatului în unanimitate. Dacă aveți vreo obiecție? Nu. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei de mediere.

Poziția 17 este varianta de la Camera Deputaților. Adoptată.

Poziția 18. Avem un text comun. Sunt probleme, sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 19. Textul Camerei Deputaților. Adoptat.

Poziția 20. Poziția Senatului agreată de către comisia de mediere. Sunt probleme? Sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poziția 21. La ambele alineate, textul Senatului. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poziția 22. Este textul Senatului.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată.

Ultima poziție, 23, este cea a Camerei Deputaților. Se consideră adoptată.

Raportul. Cu excepția celor două poziții.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Rămâne ca pozițiile asupra cărora n-am căzut de acord cu opțiunea comisiei de mediere să fie discutate, să fie mediate în plenul celor două Camere.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.300/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.41/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE, aprobată prin Legea nr. 99/2000.  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.300/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.41/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității naționale de reglementare în domeniul gazelor naturale și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității naționale de reglementare în domeniul energiei aprobată prin Legea nr.99/2000.

Nu avem decât o singură poziție în raport și comisia de mediere a optat pentru varianta Senatului.

Dacă sunt obiecții. Se pare că au existat niște probleme de redactare, dar nu putem interveni pe text.

Trebuie să vă spun la vot această variantă a Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Raportul, în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN)  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2000 privind înființarea organizarea și funcționarea Autorității naționale de reglementare în domeniul gazelor naturale.

La pct.1 al raportului, avem un text comun. Sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Avem un text, textul Senatului, care a fost agreat de către comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

La poziția 3, avem un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată.

Ultima poziție, este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/2000 privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei de către persoanele fizice și juridice autorizate pe teritoriul României.  

Raportul Copmisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/2000 privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei de către personaele fizice și juridice autoritate pe teritoriul României.

La poziția 1 este textul Camerei Deputaților. Adoptată.

La poziția a doua. Este textul Senatului. Dacă sunt obiecții, comentarii. Nu sunt.

Îl supun votului. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția a treia. Este textul Camerei. Adoptată.

Poziția 4. Textul Camerei. Adoptată.

Pozițiile 5, 6, 7, textele Camerei. Adoptate.

Pozițiile 8, 9, 10, sunt tot variantele Camerei. Adoptate.

Pozițiile 11, 12, textele Camerei Deputaților. Adoptate.

Poziția 13, textul Senatului.

Dacă sunt obiecții, comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 14. Varianta Camerei. Adoptată.

Poziția 15. Varianta Camerei. Adoptată.

Poziția 16. Varianta Camerei. Adoptată.

Poziția 17. Textul Senatului. Sunt ceva obiecții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziția 18, tot textul Senatului.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poziția 19, tot varianta Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poziția 20. Este poziția Camerei. Adoptată.

Poziția 21. Poziția Camerei. Adoptată.

Poziția 22. Varianta Camerei. Adoptată.

Poziția 23 și ultima, varianta Camerei.

Adoptată.

Raportul în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moșteni, județul Teleorman, în Deparați și declararea acestuia comună.  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moșteni, județul Teleorman, în Deparați și declararea acestuia comună.

Raportul are două poziții. La fiecare dintre ele este adoptlată varianta Camerei Deputaților. Se consideră adoptate.

Raportul în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției penale asupra corupției, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1999.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției penale asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999.

Dacădin partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul.

Poftiți, vă rog!

   

Doamna Cristina Luzescu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Doamnelor și domnilor deputați,

La 27 ianuarie 1999, 18 state membre ale Consiliului Europei, printre care și România, au semnat, la Strasbourg, Convenția penală asupra corupției. Adoptarea unui astfel de document în cadrul Consiliului Europei reflectă preocuparea constantă a acestui înalt for european pentru găsirea unor soluții care, prin armonizarea legislațiilor naționale, să permită promovarea unei politici penale comune de către statele membre în vederea prevenirii și combaterii corupției internaționale.

În România, stat în tranziție spre economia de piață, ce presupune, printre altele, descentralizara autorității, privatizarea proprietății, reforma administrației, libera concurență, deschiderea granițelor, actele de corupție manifestate în principal în luarea și darea de mită, primirea de foloase necuvenite și traficul de influență, se săvârșesc atât în domeniul plublic, cât și în cel privat, de multe ori depășind frontierele naționale, ceea ce creează dificultăți în descoperirea și instrumentarea lor.

Toate aceste măsuri impun luarea de măsuri adecvate, inclusiv legislative, și de creare a unor structuri specializate care să se integreze în spiritul demersurilor inernaținale privind prevenirea și combaterea factorilor de corupție.

Convenția penală asupra corupției stabilește, în principal, categoriile subiectului calificat în infracțiunile de corupție, măsurile ce trebuie luate la nivel național de state pentru incriminarea corupției active și pasive a subiecților expres invitați, competența soluționării cauzelor privind corupția activă și pasivă și cuprinde, de asemenea, dispoziții privind cooperarea internaținală și asistența judiciară itnernațională, extrădare, schimb de informații pentru care convenția stabilește o serie de reguli.

Convenția instituie un sistem obligatoriu de control prin intermediul unei instituții europene, deja creată, denumită Grupul de state împotriva corupției, pentru asigurarea punerii în aplicare de către statele-părți a dispozițiilor convenției. România este membră la acest grup de state - GRECO – prin efectul Legii 107 din 2000.

Pentru armonizarea dreptului intern cu această convenție penală, s-au redact sau se află în curs de redactare proiectele textelor modificatoare ale legii noastre interne penale.

Convenția penală asupra corupției nu a intrat încă în vigoare, fiind necesară în acest scop depunerea a 14 instrumente de ratificare sau aderare. Deocamdată, au fost depuse patru instrumente de ratificare.

Având în vedere dispozițiile art.32 din Convenție, aceasta nu va intra în vigoare pentru România la data publicării legii de ratificare în Monitorul Oficial, ci în prima zi după trei luni de la data depunerii celui de-al 14-lea instrument de ratificare sau aderare.

Ca urmare, în funcție de momentul depunerii de către România a instrumentului de ratificare a Convenției, anterior sau ulterior intrării sale în vigoare, legea de ratificare ce vă este supusă atenției, va avea două date diferite de intrare în vigoare, așa cum s-a menționat în alin.3 al art.unic al acestei legi.

Față de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege pe care, în conformitate cu prevederile Legii 4/1991, vă rugăm să-l aprobați.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să vă prezentați.

 
   

Doamna Cristina Luzescu:

Sunt Cristina Luzescu, secretar de stat în Ministerul Justiției.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Poftiți, domnule profesor.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției penale asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999.

Comisia a examinat proiectul de lege în ședința sa din 30 octombrie 2001.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei și de către reprezentantul Ministerului Justiției, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu dorește nimeni.

Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Titlul proiectului? Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic avem două alineate.

Alineatul 1. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Alineatul 2, care are și mai multe litere. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Alineatul 3. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic în integralitate. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de lege în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat cu unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției civile asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției civile asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999.

Din partea inițiatorilor, vă rog. Tot doamna secretar de stat Luzescu.

   

Doamna Cristina Luzescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În anul 1997 Grupul multidisciplinar împotriva corupției a fost mandatat de către Comitetul miniștrilor să elaboreze Convenția civilă asupra corupției, pornind de la necesitatea unui intrument internațional care să creeze reguli uniforme privind compensarea pentru daune, validitatea contractelor, răspunderea persoanelor și a statelor, termene de prescripție, obținerea probelor și alte aspecte care să faciliteze cooperarea internațională.

Această convenție stabilește măsuri legislative care vor fi luate la nivel național pentru incriminarea faptelor de corupție și care să permită victimelor acestor infracțiuni să primească despăgubiri pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a unor astfel de fapte.

Convenția civilă asupra corupției a fost deschisă spre semnare la Strasbourg la 4 noiembrie 1999, România fiind printre cele douăsprezece state care au semnat-o cu acea ocazie. Până în prezent, încă 11 state au semnat această convenție.

Convenția este structurată pe trei capitole, vizând măsurile care trebuie luate la nivel național, cooperarea internațională și monitorizarea implementării, precum și condițiile pentru intrarea în vigoare.

Monitorizarea aplicării prevederilor Convenției civile asupra corupției, ca și a celei penale, de altfel, se realizează tot de instituția mai sus amintită, grupul de state împotriva corupției.

Convenția civilă asupra corupției, adoptată în cadrul Consiliului Europei, urmează să intre, de asemenea, în vigoare, după trei luni de la data depunerii celui de-al 14-lea instrument de ratificare; până în prezent convenția a fost ratificată numai de către Bulgaria.

Având în vedere dispoziția 15 din Convenție, aceasta nu va intra în vigoare pentru România la data publicării în Monitorul Oficial, ci în prima zi după trei luni de la data depunerii celui de-al 14-lea instrument de ratificare, pentru aceleași rațiuni pe care le-am expus cu prilejul celuilalt proiect de lege. Am introdus în legea de ratificare a acestei convenții dispoziții speciale pentru cele două momente de intrare în vigoare.

Înscrierea României printre primele 14 state care ratifică Convenția civilă asupra corupției contribuie la procesul de intrare în vigoare a acesteia și va reprezenta un important semnal politic, nu numai Consiliul Europei, ci și pentru alte state și organizații care se preocupă de promovarea unei politici active în domeniul combaterii corupției, dintre aceste organizații enumerându-se, fără îndoială, Uniunea Europeană.

Față de cele de mai sus a fost întocmit proiectul de lege alăturat pe care, în conformitate cu Legea nr. 4/1991, vă rugăm să-l aprobați.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiți, domnule profesor.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției civile asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999. Comisia a examinat proiectul de lege în ședința sa din 30 octombrie 2001.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei și de către reprezentantul Ministerului Justiției, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu dorește nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

A fost adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției europene asupra coproducțiilor cinematografice, adoptată la Strasbourg, la 2 octombrie 1992.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene asupra coproducțiilor cinematografice, adoptată la Strasbourg la 2 octombrie 1992.

Dacă din partea inițiatorului? Domnul ministru Acsinte Gaspar.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți ca, înainte de a prezenta proiectul de lege pe care l-ați anunțat, să-i spun domnului deputat Brudașca că acea eroare pe care dânsul a sesizat-o în raportul de mediere este corectă, iar potrivit Legii nr. 202 cu privire la organizarea Monitorului Oficial, în procesul de publicare se pot aduce corecturi atunci când sunt erori materiale de natura celeia pe care ați sesizat-o. În felul acesta cred că domnul deputat este liniștit.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Superfericit!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

În legătură cu proiectul de lege, țin să menționez următoarele: Convenția europeană asupra coproducțiilor cinematografice a fost adoptată la data de 2 octombrie 1992, fiind în prezent ratificată de majoritatea țărilor europene. România a semnat această convenție la 24 aprilie 2001, dar până în prezent nu a ratificat-o.

Scopul elaborării convenției constă în adoptarea unor reguli și mecanisme comune pentru susținerea și încurajarea coproducțiilor cinematografice europene, dezvoltarea industriei de filme și producție audiovizuală în cadrul statelor membre ale Consiliului Europei.

Principiile fundamentale care stau la baza convenției constau în afirmarea libertății de creație și de expresie artistică, promovarea la scară europeană a diversității culturale, favorizarea prin eforturi comune a cooperării europene în domeniul coproducțiilor cinematografice.

Având în vedere importanța extinderii cooperării europene în domeniul producției de filme, fapt care va permite implicit dezvoltarea industriei cinematografice din România, considerăm ca fiind extrem de necesară ratificarea de către țara noastră a Convenției europene asupra coproducției cinematografice.

Față de cele prezentate a fost întocmit proiectul de lege care vă este supus spre dezbatere, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor, vă rugăm să-l aprobați.

Domnule președinte, țin să fac câteva considerații pe marginea raportului care a fost întocmit de către comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pe bună dreptate sesizează că între forma tradusă în limba română, forma în limba engleză și cea franceză sunt niște necorelări de traducere, care vor trebui să fie rezolvate, tot așa, în cadrul procesului, înainte de publicare.

Aș vrea, însă, un singur lucru să semnalez, că există o inadvertență între ceea ce se afirmă în raportul comisiei și ceea ce se afirmă în avizul Consiliului legislativ. În raportul comisiei sesizate în fond, la punctul 6, se face următoarea mențiune: «La art. 17, 18, 19 și 21 termenul "următoare" trebuie înlocuit cu "ulterioare"». Aceasta se spune în raportul comisiei.

În avizul Consiliului Legislativ la pct. 8 alin. 2 se face următoarea precizare: «Apreciem că la art. 17, 18, 19 și 21 ar fi mai potrivit dacă s-ar fi folosit cuvântul "următoare", în locul cuvântului "ulterioare"». Deci există această nepotrivire. Sigur că atunci când se va proceda la verificarea traducerii convenției se va găsi forma corectă atât din punct de vedere juridic, cât și să fie în concordanță cu ceea ce reprezintă textul original, textul în varianta engleză și varianta franceză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aș vrea să urăm cu toții domnului ministru Acsinte Gaspar "La mulți ani" . Văd că-și serbează ziua de naștere împreună cu noi în această după-amiază. (Aplauze)

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Márton.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Evident că orice comisie, când avizează un astfel de proiect de lege atunci poate să fie de acord sau să propună respingerea ratificării. Nu are căderea să intervină în textul ratificat, însă, de obicei, când s-au constatat anumite inadvertențe în traducerea existentă, comisiile au venit cu anumite propuneri, chiar a și fost retrimis, mi se pare, o dată sau de două ori o astfel de ratificare, pentru a se pune de acord traducerea în limba română cu textul inițial.

Aici mi se pare că ceea ce a făcut comisia noastră, fiind pe deasupra o comisie de cultură, care poate este mai mult aplecată asupra acestei dimensiuni, sunt niște sugestii și urmează ca după ce noi suntem de acord cu această ratificare, înainte de publicarea textului în limba română, să se facă acele corecturi, evident, de oamenii care se pricep, ca într-adevăr, acest text să sune în limba română și să exprime exact ceea ce este în textul inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Poate că ar trebui să studiem o experiență care se aplică în alte țări, ca textele tratatelor, convențiilor să se publice în Monitorul Oficial și în limba celeilalte părți și în limba țării care aprobă convenția și în felul acesta multe din aceste probleme ar fi eliminate.

Dacă doresc grupurile parlamentare să participe la dezbateri? Poftiți. Din partea PRM-ului domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

La dezbaterea acestui proiect de lege, în Comisia pentru politică externă am avut onoarea să fiu raportor și am sesizat eu, cu acel prilej, inadvertențele de traducere între cele două variante ale convenției. Din păcate, însă, trebuie să mai menționez și aici că nu este singurul și unicul caz, cel pe care noi îl dezbatem astăzi. În mod frecvent există formulări nefericite în variantele în limba română ale unor tratate și convenții, lucru pe care am cerut să-l aducem la cunoștința Ministerului de Externe, ca și al altor ministere care sunt semnatarele unor astfel de documente cu valoare internațională.

Sper ca măcar acum acest lucru să fie auzit și de către cei în drept, pentru ca la direcția sau departamentul care se ocupă de întocmirea acestor documente să se cunoască mai bine, pe lângă rigorile juridice, și cele de limbă, exprimarea să nu aibă de suferit din acest punct de vedere.

Revenind, însă, la proiectul de lege pe care îl supuneți dezbaterii plenului, aș ține să menționez că este un proiect de lege de care are nevoie activitatea cinematografică din România, în sensul oferirii posibilității de afirmare pe arena europeană, în cadrul coproducțiilor posibile, în viitorul apropiat, chiar dacă în momentul de față producția cinematografică românească este într-o stare destul de bolnăvicioasă.

Aș menționa, în plus, față de cele susținute de domnul ministru Gaspar – căruia îi urez și eu "La mulți ani" – și faptul că acest document este important, întrucât stabilește limitele minime și maxime pe care le reprezintă această posibilă coproducție, respectiv minimum 10% și maximum 70%, precum și faptul că prin acest document se stabilește depozitarul peliculei master, dreptul de folosință, reguli în ceea ce privește coloana sonoră și alte aspecte care țin efectiv de partea tehnică, de realizare a unor asemenea coproducții cinematografice.

Sper că prin astfel de act normativ să beneficieze, în primul rând, cei care lucrează în domeniul atât de sensibil și atât de important al activității cinematografice din România.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc mult.

Trecem la alte grupuri? Nu mai dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru retragerea României din Convenția asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnată la Ottawa la 24 octombrie 1978.  

Proiectul de Lege privind retragerea României din Convenția asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Otawa la 24 octombrie 1978.

Dacă din partea inițiatorului ia cineva cuvântul?

   

Domnul Valeriu Steriu:

Steriu Valeriu, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare retragerea României din Convenția asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Otawa la 24 octombrie 1978.

Motivul retragerii îl constituie încetarea activității de pescuit, prin lichidarea flotei de pescuit oceanic, neplata de către România timp de 18 ani a cotizației aferente și pierderea, în consecință, a dreptului de vot. Nu există nici o perspectivă asupra reluării pescuitului în următorii 15 – 20 ani. De asemenea, există o tot mai accentuată tendință de conservare a resurselor pescărești din sectorul de nord-vest al Oceanului Atlantic și drept consecință reducerea constantă a cotelor anuale de pescuit oferite țărilor membre.

Considerăm că pentru acest moment retragerea României din convenție este singura soluție potrivită și propunem adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ne-ați întristat foarte tare, dar, mă rog, aceasta este situația.

Din partea comisiei. Poftiți.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru politică externă a fost sesizată pe fond asupra proiectului de lege pentru retragerea României din Convenția asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Otawa în 24 octombrie 1978.

În ședința din data de 7 noiembrie 2001 comisia noastră a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată.

Menționăm că prin obiectul de reglementare și conținutul său juridic prezentul proiect de lege are caracterul unei legi ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Legea în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Federală Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Berlin, la 4 iulie 2001.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Federală Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Berlin la 4 iulie 2001. Ceva mai optimist.

Din partea inițiatorilor.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încheierea Convenției de evitare a dublei impuneri între cele două state a fost necesară pentru stimularea cooperării economice, intensificării și lărgirii schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale, contribuind la dezvoltarea și diversificarea relațiilor economice și financiare dintre cele două țări.

Cotele de impozit prevăzute în convenție pentru veniturile ce se impozitează prin stopaj la sursă sunt în avantajul ambelor state, acestea fiind mai reduse decât cele prevăzute de legislația fiscală a statelor respective.

Prin convenție se reglementează impunerea veniturilor din activități dependente, a veniturilor provenite dintr-o activitate desfășurată în mod independent, a veniturilor realizate din activități artistice sau sportive, a veniturilor încasate de profesori și cercetători rezidenți ai unui stat contractant care desfășoară activități de predare sau cercetare pe teritoriul celuilalt stat contractant, precum și modul de impunere a capitalului și a veniturilor realizate din valorificarea capitalului.

Convenția reglementează, de asemenea, problemele referitoare la schimbul de informații, tratamentul nediscriminatoriu, metodele de evitare a dublei impuneri, procedura amiabilă, precum și normele privitoare la intrarea în vigoare și la denunțarea convenției.

În acest scop a fost elaborat de către Guvern proiectul de lege care vă este supus spre dezbatere și adoptare, în temeiul Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor internaționale.

Având în vedere și avizul favorabil al comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, precum și avizul Consiliului Legislativ, vă rog, domnilor deputați, să votați proiectul de lege ce vă este supus spre dezbatere și adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul deputat Gubandru.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

În urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Federală Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, în ședința din 7 noiembrie 2001 comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Vă mulțumesc. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitatea voturilor.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran, privind transportul maritim comercial, semnat la Teheran la 14 august 2000.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran privind transporturile aeriene, semnat la Teheran la 14 august 2000.

Din partea inițiatorului, vă rog.

   

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Prevederile acestui acord vor asigura cadrul juridic conform căruia navelor fiecărei părți contractante și încărcăturii acestora li se vor acorda toate facilitățile prevăzute, cu privire la libertatea de acces în apele teritoriale, în porturi, la serviciile portuare și cele legate de pilotaj.

De asemenea, prevederile acestui acord asigură cunoașterea reciprocă a documentelor de identitate a membrilor echipajelor, la bordul navelor, emise de autoritățile competente ale celor două părți.

În privința prevederile specifice și a clauzelor financiare și vamale proiectul de acord este asemănător cu celelalte acorduri care sunt încheiate de către țara noastră.

Menționăm că toate prevederile stabilite prin aceste acord sunt în conformitate cu legislația națională, precum și cu reglementările și recomandările adoptate de Organizația Maritimă Internațională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dumneavoastră ați vorbit de proiectul celălalt, cu transportul maritim, care era următorul. Nu face nimic. Îl luăm pe acela, următorul.

Spuneți, domnule Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să fim de acord să facem această inversare în ordinea de zi, să discutăm despre acest proiect de Lege privind ratificarea acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran privind transportul maritim.

Acest acord, sigur că era de foarte mare necesitate. În condițiile acestea comisia a hotărât să supună spre dezbaterea Camerei Deputaților raportul și adoptarea în forma finală, prezentată de Guvern.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

În calitate de președinte al Grupului de prietenie "România – Republica Islamică Iran" salut adoptarea sau discutarea și în perspectivă adoptarea acestor două proiecte de lege inversate datorită, probabil, emoției și oboselii de peste zi, acest lucru, atât proiectul de lege privind transporturile aeriene, cât și cel privind transportul maritim comercial intră într-un context mai amplu, cel care este subliniat de acordul recent încheiat la terminarea lucrărilor comisiei mixte de cooperare România – Iran, acord semnat cu prilejul vizitei în țara noastră a președintelui Parlamentului acestei țări.

Sper că prin adoptarea acestor două legi și mai ales prin aplicarea lor să se relanseze relațiile multilaterale între cele două țări, relații care au coborât la nivelul de peste 1 miliard de dolari la începutul anilor ’90, la circa 60 – 65 milioane de dolari în prezent.

Sunt convins că aceste acorduri, ca și celelalte acte semnate în urma vizitei, atât a parlamentarilor, cât și ai membrilor Executivului Iranian sunt, dacă vreți, gura de oxigen de care are nevoie și economia românească, dar de care are nevoie și economia iraniană, construită în bună măsură ca partener de lungă durată al său, din partea română.

Prin urmare, ca membru al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, susțin atât proiectul de la poziția 20, cât și proiectul următor.

Am vorbit în acest sens pentru a nu mai ocupa încă o dată timpul la acest microfon, apreciez ca utile și sper și eficiente cele două acorduri. Nu mă pot, însă, abține să nu menționez, lucru care a fost sesizat și de către Consiliul Legislativ, unele imperfecțiuni de exprimare, deși este vorba de această dată de variantă în limba română, separată decât varianta în limba engleză. Este vorba de aceeași crasă neatenție de care aminteam anterior, că mai caracterizează din păcate pe cei care redactează documente și acorduri internaționale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri? Nu.

Titlul legii. Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran privind transportul maritim comercial, semnat la Teheran la 14 august 2000. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Supun legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran, privind transporturile aeriene, semnat la Teheran la 14 august 2000.  

Acum ne întoarcem la Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran privind transporturile aeriene, semnat la Teheran la 14 august 2000.

   

Domnul Dan Banciu:

Cu scuzele de rigoare, revenim la ordinea normală.

Acordul româno-iranian privitor la transporturile aeriene prevede dreptul fiecărei părți contractante de a desemna una sau mai multe companii aeriene, în vederea operării serviciilor aeriene regulate internaționale între România și Republica Islamică Iran, drepturile aeronavelor companiilor aeriene desemnate de fiecare parte contractantă de a survola, a face escală tehnică pe teritoriul statului celeilalte părți contractate, de a ambraca, debarca pasageri, bagaj, marfă și poștă, în cadrul serviciilor aeriene internaționale regulate, efectuate în baza acestui acord.

Condițiile în care aeronavele, rezervele de carburanți, lubrefianți, piese, echipament, provizii de bord, marfă și bagaje în tranzit direct sunt scutite de taxe vamale, alte taxe, așa cum este stipulat în convențiile internaționale la care România este parte.

Dreptul companiilor aeriene desemnate de una din părțile contractante de a înființa pe teritoriul statului celeilalte părți contractante agenții, de a vinde propriile documente de transport pe serviciile aeriene internaționale, de a transfera excedentul dintre încasările și cheltuielile realizat, precum și de a menține propriul său personal tehnic operațional și de altă specialitate necesar.

În cadrul acestui acord au fost convenite prevederi corespunzătoare, menite să sporească gradul de securitate a transportului aerian, în conformitate cu cele cuprinse în clauza-tip privind securitatea aviației civile. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia este de acord, susține și ea raportul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Comisia propune să fie susținut acest raport în forma adoptată și această formă este forma finală, prezentată de Guvern. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri? Nu. Mulțumesc.

Titlul legii.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Supun votului proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2001 privind acceptarea de către România a Codului internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP), precum și acceptarea unor amendamente la acesta, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.61 (67) și, respectiv, prin Rezoluția MSC.101 (73) ale Comitetului Securității Maritime, la Londra la 5 decembrie 1996 și, respectiv, la 5 decembrie 2000.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2001 privind acceptarea de către România a Codului internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) precum și acceptarea unor amendamente în acesta, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.61 (67) și, respectiv, prin Rezoluția MSC. 101 (73) ale Comitetului Securității Maritime, la Londra, la 5 decembrie 1996 și, respectiv, 5 decembrie 2000.

Din partea inițiatorului? Poftiți, vă rog.

   

Domnul Dan Banciu:

Una din cele mai importante convenții adoptate de Organizația Maritimă Internațională este Convenția internațională privind ocrotirea vieții SOLA 74, încheiată la Londra în 1974, la care România a aderat din 1979. Prevederile anexei la această convenție cuprind reguli privind construcția, dotarea și operarea navelor, standardele și codurile specifice, care se referă la construcția și verificarea anumitor echipamente ale navelor sau transportul unor mărfuri periculoase sau speciale. Aceste prevederi ale anexei sunt modificate continuu, prin rezoluții adoptate la sesiunile Comitetului securității maritime.

În 1996, Organizația Maritimă Internațională a adoptat, prin Rezoluția MSC. 74 (66), setul de amendamente din 1996 la Convenția SOLA 74, la care România aderase prin Ordonanței Guvernului nr. 127/2000. Prin aceste amendamente se introduce obligativitatea respectării prevederilor înscrise în Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc – Codul FTP, adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin MSC. 61 (67). Acest cod stabilește condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească produsele pentru instalare la bordul navelor maritime comerciale care efectuează voiaje internaționale din punct de vedere al rezistenței la foc și modul de efectuare a testelor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Comisia susține raportul? Da, perfect.

Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Să trecem la ordonanță.

Titlul ordonanței.

Dacă sunt obiecții? Este o reformulare făcută de către comisie. Nu sunt obiecții.

Adoptat, cu reformularea făcută de către comisie.

Art. 1 al ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Avem și două anexe.

Anexa nr. 1. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr. 2. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Titlul legii.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic există o modificare propusă de către comisie.

Sunt alte obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce, de asemenea, un art. II al ordonanței, de către comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Vă supun proiectul de lege în integralitate la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2001 pentru acceptarea Codului internațional al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția Comitetului Securității Maritime MSC.48 (66), la Londra la 4 iunie 1996.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2001 pentru acceptarea Codului internațional al mijloacelor de salvare, adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția Comitetului Securității Maritime MSC. 48 (66) la Londra la 4 iunie 1996.

Inițiatorul susține proiectul? Da. Mulțumesc.

Comisia? Îl susține.

Din partea grupurilor parlamentare vrea să participe cineva? Nu vrea să participe nimeni.

Titlul ordonanței. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. 2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Avem în anexă codul respectiv, pe care îl considerăm adoptat.

Trecem la lege.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, vă rog să observați, în raport sunt niște modificări, propuse de comisie.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Acum, legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată în unanimitate.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind instituirea indemnizației de merit.  

Proiectul de Lege pentru instituirea indemnizației de merit.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei?

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca urmare a examinării Proiectului de Lege pentru instituirea indemnizației de merit, în ședința din 1 noiembrie 2001, Comisia pentru muncă și protecție socială propune ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele acceptate de comisie. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri? Poftiți, domnule Marton Arpad.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Din start, trebuie să vă spun că, pe fond, grupul nostru parlamentar nu are probleme cu acest proiect de lege, e foarte bine ca aceste personalități să primească, cât de cât, o indemnizație decentă pentru activitatea de o viață. Însă, sunt vreo două probleme procedurale.

Una este că, dacă sunt eu bine informat, comisia a lucrat mai repede decât era prevăzut ca termen, ca atare, comisiile care ar fi trebuit să-și dea avizul nu au putut să o facă. Comisia noastră de cultură, de exemplu, a programat pentru ședința de mâine discutarea acestei legi.

Pe de altă parte, trebuie să vă atrag atenția că, evident, din graba cu care s-a redactat legea, există o inadvertență între prima pagină: "Expunere de motive" și titlul legii adoptate, pentru că, scrie aici: "Inițiator, senator Adrian Păunescu. Potrivit art. 73 din Constituția României și art. 85 din Regulamentul Senatului vă transmitem alăturat propunerea legislativă: Lege pentru instituirea pensiei de merit". Și legea se cheamă: "Lege pentru instituirea indemnizației de merit".

Evident, dacă cineva citește legea, își dă seama că această indemnizație se primește numai după vârsta de 65 de ani, deci, majoritatea persoanelor respective, într-adevăr, sunt pensionare.

Totuși, eu cred că pentru a explica cu această lege ce s-a dorit, ar fi bine să fie și inițiatorul prezent când o discutăm. Și poate ar fi bine să mai așteptați, să vină avizele și de la comisiile care n-au decăzut din drepturile lor, pentru că, pur și simplu, n-a trecut termenul la care ar fi trebuit să-l depună comisia avizată în fond și, ca atare, comisia nu avea dreptul să discute, fără aceste avize. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles.

Oricum, așteptăm doar o explicație din partea domnului deputat Buzatu și, cu aceasta, încheiem partea de dezbateri a proiectelor de lege. O să facă o precizare și domnul ministru Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Timpul de dezbatere a expirat deja. Cu toate acestea, vă cer permisiunea să fac o scurtă precizare.

Deci, proiectul de lege a fost dezbătut în momentul în care a fost inclus în ordinea de zi a Comisiei pentru muncă și protecție socială. Așadar, am așteptat până la momentul respectiv toate avizele, nu putem să așteptăm la infinit.

Vreau să precizez că acest proiect de lege a fost propus de către senatorul Adrian Păunescu, dar el a fost dezbătut în Senat și modificat. Noi am lucrat nu asupra textului direct al senatorului Adrian Păunescu, ci și asupra propunerii Senatului. Deci, modificarea titlului îi aparține Senatului, modificare pe care ne-am însușit-o și noi, mai îmbunătățind puțin formulările Senatului.

De aceea, eu cred că nu mai este nici o problemă și putem continua dezbaterea mâine dimineață. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Totuși, vă rog să vă puneți de acord și cu domnul Marton Arpad, pe de o parte; iar, pe de altă parte, să-l chemați și pe domnul inițiator. Dar, dacă dorește să vină, că s-ar putea să nu fie dispus să vină.

Poftiți. Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să întăresc ceea ce a spus aici domnul deputat Buzatu, în sensul că la data când a fost promovată această propunere legislativă ea se intitula: "Lege pentru instituirea pensiei de merit". Pe baza punctului de vedere care a fost transmis de către Guvern, în temeiul art. 110 alin. 1 din Constituție, printre observații, s-a făcut și aceasta, privitoare la titlu. Și, atunci, bineînțeles că Senatul, când a dezbătut-o, i-a dat titlul: "Lege pentru instituirea indemnizației de merit" și a mai operat și alte sugestii care au fost făcute prin punctul de vedere al Guvernului.

Însă, cred că, pentru bună ordine, ar trebui ca mâine dimineață să fie invitat și inițiatorul și să se dezbată proiectul de lege în condițiile regulamentare.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

De fapt, a fost invitat și azi, dar n-a venit, asta-i problema... Bine.

 
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

trecem la secvența a doua a ședinței noastre de astăzi, referitoare la interpelări.

Domnul deputat Ștefan Baban a adresat o interpelare Ministerului Educației și Cercetării referitoare la problema necorelării dintre numărul de studenți, oferta pieței muncii și ponderea anumitor profile universitare. Domnul deputat să-și dezvolte interpelarea.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Șerban Constantin Valeca, ministrul educației și cercetării.

În Europa, ponderea absolvenților de liceu care trec în universități este între 25 și 40%. Surprinzător, în România, acest procentaj se ridică la 56,7%. Pe cât de îngust este accesul la ciclul secundar, pe atât de larg stau deschise porțile universităților noastre.

Așadar, în prezent, România cunoaște o inflație de studenți, constatându-se o dezvoltare extensivă, pe fondul scăderii calitative a educației universitare. La cât reprezintă populația urbană în România, cota de 56,7% ne situează la nivelul țărilor dezvoltate în Europa, fără ca structura economică să permită absorbția acestei producții impresionante de licențe universitare. Este un fenomen de compensare a anilor în care foarte mulți și-au dorit să facă studii.

Dinamica numărului de studenți a fost, însă, mult mai rapidă decât acea a resurselor, iar diminuările calitative au fost prompte și evidente. Efectul este vizibil în mai toate universitățile: supra-aglomerare, nu există spațiu fizic, se fac cursuri și sâmbăta și duminica; din cauza salariilor din acest domeniu, profesorii țin cursuri în mai multe locuri, iar efectele sunt oboseala, stresul, reducerea timpului de lucru cu studenții, diminuarea calității muncii. La acestea se adaugă universitățile particulare care își desfășoară activitatea ca un SRL anonim, mâncând banii și timpul studenților, dar nereușind să le asigure bagajul de cunoștințe cu care studentul trebuie să pornească la drum și neasigurând finalitatea anilor de studii și a greutăților materiale suportate de părinți.

Totodată, se remarcă, în ultimii 5 ani, că nici o persoană de răspundere din Ministerul Educației Naționale sau Ministerul Educației și Cercetării nu s-a obosit să observe că mulți din banii contribuabililor sunt angajați în unități de învățământ superior cu profile care nu mai au căutare pe piața forței de muncă. Concluzia: atât profilele universitare, cât și numărul de studenți nu sunt fundamentate pe relația cerere-ofertă a pieței demuncă.

Solicit domnului ministru să ne informeze asupra strategiei privind direcțiile de acțiune în învățământul universitar românesc actual. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Ministerului Educației? Poftiți.

 
   

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

Se știe că o caracteristică a perioadei de după 1989 a reprezentat-o dezvoltarea continuă a rețelei învățământului superior, procesul cuprinzând atât solicitări și aprobări de funcționare-autorizare provizorie a unui număr de specializări, cât și de acreditare sau de propuneri de acreditare pentru o seamă de specializări, autorizate deja să funcționeze provizoriu. Prin Hotărârea Guvernului nr. 696/17 august 2000, în învățământul superior românesc funcționează 49 de universități de stat, 7 instituții de învățământ superior militar și 76 de instituții de învățământ superior particular, cu un număr de specializări la care, prin Hotărârea Guvernului nr. 1215/29 noiembrie 2000, se adaugă încă 6 universități particulare.

În acest proces, potrivit competențelor înscrise în lege, comisiile de specialiști ale CNA, precum și plenul CNA au analizat îndeplinirea standardelor naționale și au propus autorizarea de funcționare provizorie pentru un număr foarte mare de specializări, precum și acreditarea unui important număr de specializări autorizate și a unor universități particulare.

Deși avea competența de a aviza sau de a nu aviza favorabil propunerile transmise de CNA, Ministerul Educației și Cercetării a acceptat și a avizat aceste propuneri și, astfel, au fost aprobate prin hotărâre de Guvern. În numele realizării reformei în învățământul superior, în mod deosebit în perioada 1997-2000 prevederile înscrise în Legea învățământului nr. 84/1995 și Legea nr. 88/1993, care au fost modificate și completate în aceeași perioadă, au fost în continuare detaliate și completate, uneori chiar cu aspecte noi față de prevederile legii, actele normative astfel aprobate fiind elaborate și aplicate.

Astfel, printr-un număr de ordine ale ministerului, semnate de domnul ministru din acea perioadă, s-a trecut încă din 1998 la organizarea în pripă a învățământului la distanță, neclar definit și insuficient pregătit, atât la specializări acreditate, cât și la specializări acreditate să funcționeze provizoriu; atât la învățământul de stat, cât și la cel particular. Peste scurt timp, la 29 noiembrie, a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 1214, prin care se stabilea că numai la specializări acreditate se poate organiza învățământ la distanță, cu toate consecințele care rezultă.

De asemenea, prin alte acte normative și reglementări semnate de conducerea ministerului din acea perioadă s-a solicitat să se dezvolte și s-a dezvoltat peste măsură rețeaua colegiilor de institutori, inclusiv la învățământul particular, precum și rețeaua colegiilor medicale, inclusiv prin transformarea în colegii universitare a unor licee pedagogice sau școli postliceale, colegii pentru care ulterior s-a solicitat autorizarea de funcționare provizorie.

Menționăm totodată marea și nefasta influență asupra dezvoltării rețelei de învățământ superior a prevederilor înscrise în art. 6 și 7 din Hotărârea Guvernului nr. 533/1999 potrivit cărora s-au putut înființa, fără a mai fi necesară respectarea prevederilor Legii nr. 88/1993 republicată, numai cu aprobarea senatelor universitare, specializări de 3 ani – colegii universitare, acolo unde funcționau, autorizate sau acreditate, specializări similare de 4-6 ani, precum și specializări duble, rezultate din orice combinație de 2 specializări autorizate sau acreditate.

Aceste reglementări au condus la dezvoltarea fără precedent a rețelei, prin apariția în plus față de prevederile Legii nr. 88/1993 republicată, a unor noi specializări de 3 sau 4-6 ani, fără ca acestea să fie înscrise sau aprobate prin hotărâre de Guvern, fără o evidență clară a lor, cu mari implicații asupra nomenclatorului, a cifrei de școlarizare, cu sau fără taxă, a rețelei, a elaborării și emiterii actelor de studii. Este cazul să reamintim că în toată perioada 1997-2000 nu a existat o preocupare serioasă pentru elaborarea unui nomenclator de profiluri și specializări, adaptat necesităților actuale și de perspectivă ale învățământului superior, în funcție de cerințele economiei, științei, culturii și ale vieții social-politice actuale și de perspectivă a României.

Toate aspectele menționate mai sus au avut o serioasă contribuție la creșterea artificială, de multe ori ilegală, a numărului de specializări, ceea ce a condus la mari greutăți în asigurarea cu personal didactic, la insuficiente spații de învățământ și a bazei materiale și, în esență, la scăderea calității și nivelului de pregătire al viitorilor specialiști. Cu o astfel de situație existentă, actualul Guvern și în mod deosebit noua conducere a Ministerului Educației a trecut la analiza temeinică a tuturor aspectelor și problemelor și la stabilirea de măsuri de realizare efectivă și, pe cât posibil, operativă a reformei învățământului superior.

Ca o consecință a celor menționate mai sus, din inițiativa conducerii ministerului, prin Hotărâre de Guvern nr. 174/17 ianuarie 2001, a fost abrogată Hotărârea de Guvern nr. 999/26 octombrie 2000 privind nomenclatorul de domenii și specializări universitare de lungă durată din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particular. În momentul de față este în studiu avansat de finalizare un nou nomenclator al domeniilor și specializărilor din învățământul superior.

Analizele temeinice și controalele inițiate și realizate de minister la unele universități particulare au demonstrat practic că foarte multe specializări și universități nu pot desfășura o activitate didactică și științifică de nivel universitar, că nu îndeplinesc standardele naționale de autorizare și de funcționare provizorie înscrise în Legea nr. 88/1993, republicată. În consecință, prin Hotărârile Guvernului nr. 1026 și 1027/22 octombrie 2001, 14 universități particulare au intrat în lichidare.

De asemenea, există și funcționarea unor specializări de institutori, deși specializări destinate să pregătească personal didactic la instituții particulare de învățământ superior neacreditate contravin reglementărilor legale în vigoare.

De asemenea, învățământul superior particular, prin măsurile deja adoptate și prin cele care vor fi inițiate, va trebui să corespundă în totalitate standardelor naționale de organizare, funcționare și calitate.

Desigur că reforma învățământului superior se referă la multe alte aspecte, în răspunsul nostru punându-se accent doar pe conținutul interpelării domnului deputat, de la care am dori să avem, la fel ca și de la ceilalți parlamentari, sprijinul necesar. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat are ceva de spus? Poftiți.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Eu îi mulțumesc domnului ministru pentru răspuns, sper ca ministerul să pună piciorul în prag și să pregătim oamenii care ne trebuie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Adrian Mărăcineanu a adresat o interpelare tot Ministerului Educației și Cercetării, privind solicitările Ligii sindicatelor libere din învățământ Prahova. Vă rog să o dezvoltați.

 
   

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Liga județeană a sindicatelor libere din învățământ Prahova a întreprins în ultima perioadă o serie de demersuri, prin care a atras atenția factorilor de decizie că sunt încălcate cu bună știință o serie de legi care reglementează statutul socio-profesional al personalului din învățământ. Nu se mai poate accepta ca argument situația grea în care se află România, ca în februarie 2000, deoarece majoritatea unităților practică prime de Paște, Crăciun, vacanțe etc., s-au mărit salariile bugetarilor și societăților comerciale în 2000, încât aceștia tot pe ultimul loc au rămas, deși au avut acea mărire a Ordinului nr. 8/2000.

Se consumă miliarde pe șomaj tehnic, fără să se dea muncitorilor de lucru. Se practică măriri de prețuri la gaz, telefon, energie conform dolarului, dar salariile celor din învățământ rămân aceleași și de multe ori nu reușesc să-și achite întreținerea la apartament.

În învățământ se întâmplă invers, adică nu se respectă Legea nr. 84 și Legea nr. 128 și o mărire de salarii înseamnă reducere de personal sau anularea unor drepturi, cum ar fi: neplata dirigenției la seral, deși elevii de la seral sunt absolvenți de școală profesională și pun probleme mai multe decât cei de la zi, la seral nu mai sunt adulți între 24 și 40 de ani, cum erau acum câțiva ani; neacordarea gratuității de manuale, internate și cămine pentru copiii salariaților din învățământ; neacordarea plății celor 6 călătorii anuale.

Având în vedere această nerespectare a legii, Biroul Executiv al Ligii județene a sindicatelor libere din învățământ Prahova, la propunerea membrilor de sindicat, a organizat un referendum prin care se solicita Ministerului Educației și Cercetării și Guvernului României următoarele: bugetul anului 2002 să cuprindă toate sumele necesare învățământului și să nu se aștepte rectificările, fiindcă acestea nu aduc mare câștig; în Legea bugetului de stat pe 2002 să fie cuprinse fonduri pentru majorarea salariilor personalului din învățământ, în vederea eliminării discrepanțelor salariale dintre această categorie profesională și alte categorii de bugetari; acordarea tichetelor de masă să se facă prin Legea bugetului de stat, alocarea fondurilor repartizate învățământului în vederea respectării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ; în noua lege a salarizării pentru sectorul bugetar, sporul de suprasolicitare neuropsihică să nu fie inclus în salariul de încadrare; majorările salariale ale personalului din învățământ să nu mai fie condiționate de disponibilizări; al 13-lea salariu, prima de vacanță, sumele necesare pentru acordarea de manuale gratuite, internate și cămine pentru fii salariaților din învățământ; sumele necesare pentru cele 6 călătorii și dirigenției de la seral; sumele pentru o bază materială eficientă, pentru transpunerea în practică a reformei învățământului; sumele necesare pentru naveta salariaților din învățământ.

Se știe că unele sume provin de la bugetele locale, dar toate se discută în Guvernul României, unde membru este și Ministerul Educației și Cercetării. Tot ce solicită sindicatele libere din învățământ este prevăzut în Legile nr. 54, 128 și Hotărârea de Guvern nr. 2281/1993.

Mențiunea pe care vreau să o fac, în încheiere, este că această interpelare își aștepta răspunsul scris, datorită faptului că răspunsul oral, conform programului săptămânii trecute, nu putea fi dat. Luni, 12 noiembrie – adică lunea trecută, în scris, repet.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea ministerului. Poftiți.

 
   

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu Adresa nr. 11172/22.08.2001, Ministerul Educației și Cercetării a transmis Ministerului Muncii și Solidarității Sociale propunerile sale cu privire la Proiectul de Lege a salarizării personalului din sectorul bugetar. Propunerile au fost discutate în cadrul Comisiei de dialog social organizate la nivelul Ministerului Educației, cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative din ramura învățământ.

În principal, s-a considerat că se menține o necorelare între diversele domenii ale sectorului bugetar, învățământul fiind, evident, un sector dezavantajat. De asemenea, s-a arătat că există o necorelare vizibilă între salariile prevăzute în proiectul pentru funcțiile din cultură, sănătate, justiție și cele similare din învățământ.

Totodată, am solicitat la propunerile federațiilor sindicale reprezentative, ca sporul pentru suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 50 alin. 13 și art. 90 alin. 4 din Legea nr. 128 pe 1997 să nu fie cuprinse în salariile corespunzătoare fiecărei tranșe de vechime.

Ministerul Educației și Cercetării a făcut și alte propuneri concrete, pe articole, pe care le-a înaintat Ministerului Muncii, cu rugămintea de a le avea în vedere la redactarea formei finale a proiectului de lege.

În ceea ce privește cuprinderea sumelor necesare învățământului pentru anul 2002, în Proiectul Legii bugetului de stat au fost prevăzute sumele necesare, cu excepția primei de vacanță pentru care nu există în acest moment o bază legală de acordare în legislația privind salarizarea.

În ceea ce privește tichetele de masă, s-a depus din partea ministerului un amendament la art.50 pct.3 din Proiectul Legii bugetului de stat, pentru ca acestea să poată fi achitate de către autoritățile locale din veniturile realizate, în condițiile legii. Amendamentul propus a fost adoptat.

În ceea ce privește plata celui de-al 13-lea salariu pe anul 2001, în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 au fost prevăzute sumele necesare pentru achitarea acestuia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Înțeleg că domnul deputat este mulțumit de răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu să referă la nerespectarea prevederilor legale privind cazul universităților particulare "Partium" și "Sapiența".

Poftiți.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea pe care o pusesem în urmă cu o lună, după cum se cunoaște, pentru ca o universitate să emită diplome recunoscute, este necesar ca aceasta să fie acreditată.

Pentru o acreditare într-o universitate, obligatoriu trebuie să existe o linie de studiu în limba română. Universitățile particulare de tip "Partium" și "Sapiența" sunt universități particulare create de statul maghiar pe teritoriul statului român și, ca atare, nu au organizată o linie de studiu în limba română. În același timp, aceste universități vor elibera diplome de studii sub antetul statului maghiar, iar între România și Ungaria există un acord de recunoaștere a diplomelor. De aici, întrebarea pentru doamna ministru, care de fapt îmbrăca două aspecte:

1) Deși nu se întrunesc cerințele legii române, diplomele de studiu elaborate de aceste universități pot fi sau nu recunoscute.

2) Absolvenții acestor universități au obligația să susțină măcar un examen scris și oral de cunoaștere a limbii române.

Și o completare cu o a treia întrebare care rezultă tot aici: este vorba de acei tineri maghiari care studiază pe teritoriul Ungariei la facultăți filologice sau pedagogice și care, datorită faptului că se întorc în țară și au dreptul să predea în școlile românești pentru că diplomele elaborate de statul maghiar sunt recunoscute, trebuie sau nu să dea și dânșii un examen de limba română și în ce măsură acest examen de limbă este exigent, deci la un anumit standard.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Vasile Molan.

 
   

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În condițiile prevăzute de Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ și recunoașterea diplomelor, republicată prin Hotărârea Guvernului nr.1215 din 2000 pentru completarea anexelor nr.1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr.535 din 1999 privind autorizarea și funcționarea provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituțiilor de învățământ de stat și particular, anexele nr.2 și 3, pct.31, s-a acordat autorizare de funcționare provizorie pentru specializările din cadrul Fundației "Pro Universitate Partium". Pentru Universitatea creștină Partium din Oradea au fost autorizate să funcționeaze provizoriu trei specializări dintre care una este limba și literatura română, profilul filologie, zi, patru ani.

De asemenea, în condițiile aceleiași legi, sunt propuse pentru acordarea autorizației de funcționare provizorie specializări din cadrul Fundației "Sapienția" din Cluj Napoca, între care se regăsește și specializarea limba și literatura română, limba și literatura engleză, Miercurea Ciuc, zi, patru ani.

Referitor la prima întrebare, precizăm că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, o instituție de învățământ superior poate emite și elibera diplome de licență numai după înființarea și acreditarea acesteia prin lege. Diplomele eliberate de instituțiile de învățământ superior de stat și particulare acreditate potrivit legii sunt recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării.

În perioada în care respectivele instituții de învățământ superior își desfășoară activitatea în baza autorizației de funcționare provizorie, acestea nu au dreptul să emită și să elibereze diplome de licență. Dacă, după această perioadă de autorizare de funcționare provizorie, cele două instituții de învățământ superior particular vor fi înființate prin lege și acreditate, ele vor avea dreptul legal să organizeze examen de licențe și, în consecință, să emită și să elibereze diplome de licență.

Totodată, precizăm că, potrivit prevederilor art.8 pct.1 din Legea învățământului nr.84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, "Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. Acesta se desfășoară în condițiile prezentei legi și în limbile minorităților naționale, precum și în limbi de circulație internațională", iar, în conformitate cu prevederile alin.4, "Atât în învățământul de stat, cât și în cel particular, documentele școlare și universitare oficiale nominalizate prin ordin al ministrului Educației Naționale se întocmesc în limba română. Celelalte înscrisuri școlare și universitare se întocmesc în limba de predare".

În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, precizăm că Legea învățământului nr.84/1995 prevede la art.67 pct.2 că "Studiile în învățământul universitar de lungă durată se încheie cu examen de licență sau de diplomă. Criteriile generale de organizare a examenelor de licență și de diplomă se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, iar conținutul și criteriile specifice, de către senatele universitare." În acest sens, art.3 pct.2 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.3793 din 11.05.2001 privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învățământul superior, examene de absolvire, licență, diplomă, selecție sau dizertație prevede că "Examenul de absolvire, examenul de licență și examenul de diplomă constă fiecare din două probe, și anume: a) proba 1: evaluarea cunoștințelor fundamentale de specialitate; b) proba 2: prezentarea și susținerea lucrărilor de licență, proiect de diplomă.", iar art.9.1 prevede că "Conținutul fiecărui examen se stabilește de către instituția organizatoare". Precizăm că prin "instituție organizatoare" se înțelege instituția de învățământ superior acreditată instituțional, în condițiile legii, care organizează examenele de finalizare a studiilor în învățământul superior – art.6 din același act normativ.

Analiza și decizia în legătură cu conținutul și structura planurilor de învățământ și a programelor analitice, în conformitate și prevederile Legii nr.88/1993, republicată, în toată perioada de la solicitarea de funcționare provizorie și până la acreditare, sunt de competența Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Domnul Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Și eu mulțumesc domnului ministru pentru răspunsul dat până aici, numai că mai avea o mică codiță: cea de-a treia întrebare, care se referea la condițiile în care absolvenții care studiază dincolo de graniță, deci în Ungaria, și ale căror diplome sunt recunoscute prin convenție de statul român, în momentul când vin să se angajeze dincoace, deci în țara de unde provin de fapt, trebuie sau nu să susțină un examen de limbă română și dacă acest examen de limba română este de o exigență corespunzătoare, pentru că adevărul este că dânșii vor ocupa posturi la școli românești și chiar posturi pe care altfel ar putea să le ocupe absolvenții de la universitățile din țară.

 
   

Domnul Vasile Molan (din sală):

Se compară diploma și, dacă nu există limba română în studiu, dă examen la disciplinele care se fac la noi și nu s-au făcut acolo.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ștefan Baban a solicitat detalii privind gestionarea fondurilor speciale intrate în administrația Ministerului Finanțelor.

Vi s-a trimis un răspuns scris. Dacă vreți, puteți să citiți dezvoltarea interpelării. Poftiți acest răspuns, pentru că doamna secretar de stat este la Senat.

Pentru Ministerul Industriei și Resurselor, domnul Cristian Valeriu Buzea are o interpelare privind creșterea eficienței CET Giurgiu.

Suntem într-o situație asemănătoare, în sensul că domnul Moucha participă la discuții cu Fondul Monetar Internațional și nu este prezent. A trimis un răspuns scris. Eu vă dau acest răspuns scris

Dacă vreți să dezvoltați.

 
   

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Centrala Electrică de Termoficare Giurgiu reprezintă un obiectiv economic important în cadrul resortului energetic din ministerul pe care îl conduceți.

Proiectat în anii ’80 pentru a asigura necesarul de aburi pentru platforma industrială Giurgiu, în special combinatul chimic, CET a pierdut, odată cu reducerea dramatică a producției locale, principalii consumatori, până la situația în care consumul industrial a devenit nesemnificativ pentru cele două grupuri de 50 de megawați ale centralei.

Pentru acoperirea consumului urban, au fost puse în funcțiune două cazane de 105 tone/oră de abur industrial care, însă, nu acoperă în totalitate necesarul de căldură pe timp de iarnă și nici nu pot asigura locuri de muncă pentru lucrătorii centralei.

Deși un grup de 50 de megawați a fost retehnologizat pentru funcționarea pe huilă, fiind vorba de cazanul de 420 de tone/oră, decizia Ministerului Industriei și Resurselor este de externalizare a CET Giurgiu din cadrul Întreprinderii Termoelectrica, deci din sistemul energetic național, fără o analiză mai atentă a implicațiilor pe care această hotărâre o are pe plan local.

Nu sunt adeptul măsurilor populiste care să nu țină cont de eficiența economică sau care să nu se încadreze în strategii de dezvoltare viabile pentru economia națională. Până la urmă, pierderile economice sunt suportate de toți cetățenii acestei țări. De aici și până la ideea ca o centrală cu două grupuri de 50 de megawați poate fi gospodărită de administrația locală este o distanță uriașă.

Chiar dacă în lume funcționează grupuri generatoare de peste 1000 de megawați, un grup de numai 50 reprezintă un agregat uriaș greu de administrat fără un suport din partea economiei naționale.

De altfel, la soluția de sistem energetic s-a ajuns din considerente de ordin economic. Nu trebuie să fim specialiști pentru a înțelege ușor că soluția oferită primăriei orașului Giurgiu este inacceptabilă.

De asemenea, recenta decizie a Guvernului de a transforma CET Giurgiu într-o societate comercială independentă de TERMOELECTRICA, în situația în care industria locală nu constituie un consumator de aburi suficient, este sortită unui eșec din start. Desigur, CET Giurgiu nu se numără printre cele mai eficiente centrale de acest tip din țară.

Scăderea necesarului de energie electrică în sistemul național și dispariția, practic, a marilor consumatori locali de aburi creează probleme serioase de strategie Ministerului Industriilor.

Datoriile pe care diverși consumatori le au către TERMOELECTRICA constituie ale motive de îngrijorare pentru Executiv, dar, pentru locuitorii orașului Giurgiu și pentru cei 368 de angajați ai CET, aceste argumente nu au nici o valoare.

În fond, strategia de dezvoltare energetică, chiar dacă făcută în alt regim, s-a decis la nivel central, și nu de către administrația orașului Giurgiu. Mi se pare normal ca rezolvarea acestor probleme să rămână la nivel central, Ministerul Industriilor și TERMOELECTRICA să găsescă soluții eficiente de strategie la nivel național și să nu se debaraseze, pur și simplu, de obiective economice neinteresante.

Un program de guvernare cu adevărat social-democrat, așa cum a fost anunțat de partidul dumneavoastră, trebuie să facă față unor situații economice dificile, fără a arunca problemele pe umerii populației și, în cazul orașului Giurgiu, problemele sociale sunt mai dureroase decât oriunde în altă parte.

Să nu uităm că CET Giurgiu reprezintă actualmente singura sursă de încălzire pentru marea majoritate a locuitorilor acestui oraș.

Cu considerația pe care o am pentru modul în care conduceți un minister care preia direct impactul transformărilor economice, vă rog, domnule ministru, să dispuneți specialiștilor din subordinea dumneavoastră să reanalizeze problema CET Giurgiu, să găsească soluții de creștere a eficienței acestui obiectiv economic și în nici un caz să nu fie scos din sistemul energetic, mai ales acum, în prag de iarnă.

O analiză corectă relevă că situația costurilor CET Giurgiu, reflectate în prețul megawat/oră sau gigacalorii, nu sunt în măsură să justifice măsuri radicale.

Dacă luăm în considerație faptul că numai casarea echipamentelor de la CET Bază ar reduce cheltuielile CET-ului și, deci, prețurile menționate mai sus, observăm cu ușurință că mai există posibilități ce nu au fost avute în vedere la luarea unei decizii puternic contestate pe plan local.

În iernile trecute, populația orașului Giurgiu a suferit de frig și lipsa agentului termic. Schimbarea guvernării este așteptată de cei 73 de mii de locuitori ca o îmbunătățire a condițiilor de locuit.

Exprimându-mi încă o dată aprecierea față de competența cu care coordonați activitățile economice din sfera de activitate a Ministerului Industriei și Resurselor, dar considerând că măsura preconizată pentru CET Giurgiu nu este în conformitate cu programul de guvernare discutat în cadrul Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, aș dori, domnule ministru, să fiu informat care este rezultatul unei noi analize a CET Giurgiu și cum au în vedere specialiștii din minister rezolvarea acestei probleme, fără a spori dificultățile traiului zilnic al locuitorilor orașului Giurgiu.

Îmi exprim pe această cale disponibilitatea mea totală de a participa la orice discuție pe tema respectivă.

Care sunt măsurile urgente pe care le aveți în vedere pentru asigurarea cu combustibili a CET Giurgiu, pentru a fi capabilă să asigure un trai decent locuitorilor acestui oraș?

Domnule președinte,

Am primit răspunsul scris de la minister și consider că este total nesatisfăcător, din punctul meu de vedere, externalizarea centralei realizându-se fără a se ține cont de situația concretă de funcționare posibilă pentru o societate comercială care nu mai are o piață în orașul Giurgiu, și se știe că excedentul de energie și surplusul de putere instalată în sistemul nostru energetic este foarte mare. Deci, dacă această centrală nu poate funcționa în cadrul întreprinderii TERMOELECTRICA, este absurd să credem că poate funcționa independent.

Deci aș dori ca în săptămâna următoare să primesc un răspuns mai detaliat pe aceată temă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna Muscă mi-a cerut cuvântul.

Poftiți.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut cuvântul pentru că am făcut trei interpelări și două întrebări pe care le-am înaintat pe data de 5 noiembrie, deci acum două săptămâni, și, în mod legic și normal, ar fi trebuit să primesc răspunsurile astăzi, cu miniștrii interpelați de față.

Având în vedere că dialogul înseamnă cel puțin doi, nu voi încerca să vorbesc cu mine însămi. Mă întreb însă dacă este vorba de aroganța Guvernului față de Parlament, de ignorarea procedurilor democratice sau este vorba de neputință, în situația jenantă în care se găsește Guvernului și PSD, partidul de guvernământ, în urma Hotărârii de Guvern nr.886/2001, hotărâre de Guvern care subordonează financiar, administrativ și politic Agenția Națională de Presă ROMPRES unui ministru, respectiv unui partid, îngrădind astfel libertatea constituțională la exprimare și, totodată, dreptul constituțional al cetățeanului la informare.

Dar, cum pe român îl caracterizează răbdarea și perseverența, domnilor miniștri, fiți neliniștiți. Aștept în continuare ca domniile voastre să vă faceți datoria.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ni se prezintă aici o situație din care rezultă că dumneavoastră ați cerut răspunsul în scris. Așa rezultă din evidențele noastre. Poate că nu este adevărat. Acesta este un aspect al problemei.

Poate ați exagerat puțin politizarea acestei probleme. Vreau să vă spun că și noi, când eram în Opoziție, primeam răspunsuri de la Guvernul în care partidul dumneavoastră era reprezentat uneori cu o întârziere de două-trei luni. Nu ne plăcea, asta este adevărat, pentru că și noi protestam la fel cu protestați dumneavoastră aici, însă o întârziere în România nu este totuși un lucru atât de grav și exagerat cum îl prezentați dumneavoastră.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Eu nu cred că este vorba de o întârzire în România. Este vorba de o datorie pe care miniștrii trebuie să și-o ducă până la capăt, indiferent din ce Guvern fac parte, indiferent cărui partid aparțin. Și, ca parlamentar, am această pretenție ca domniile lor să-și facă datoria, atâta vreme cât și eu, la rândul meu, îmi fac datoria.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Foarte corect. Teoretic, așa este.

Domnul Adrian Moisoiu a adresat o interpelare privind problema amplasării sediilor sucursalei S.C. ELECTRICA.

Nu am nici un răspuns aici la mine, și nici nu are cine să răspundă.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Am primit în scris răspunsul.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați primit dumneavoastră răspunsul. Deci, de aceea nu îl am eu aici. Bun.

Sunteți mulțumit cu el?

 
   

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Nu, dar, de vreme ce domnul secretar este plecat din țară...

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, nu avem ce face. Am înțeles.

Domnul Lepșa nu este. Domnul secretar de stat care trebuia să-i răspundă nu este.

În continuare, domnul deputat Gheorghe Dinu solicită rezolvarea problemei pensiilor acordate pensionarilor din anul 1988.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Este vorba de anul 1998.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

1998. Aici scrie 1988.

Poftiți. Puteți să dezvoltați. Este domnul secretar de stat Giurescu.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Am înțeles că este de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, reprezentându-l pe domnul Marian Sârbu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Dintr-o regretabilă eroare care cred că este de la serviciile care se ocupă de acest lucru, nu era vorba de 1988, ci de 1998, eroare care nu îmi aparține.

Obiectul interpelării era legat de faptul că pensionarii din anul 1998 sunt nemulțumiți de faptul că la fiecare indexare a pensiilor formează o categorie aparte, iar, mai nou, Executivul îi exclude și la viitoarea corelare a pensiilor, fiind considerați ca niște "favorizați", cu ghilimelele de rigoare, ai H.G. nr.565 din 12 iulie 1996, cu pensii mari.

Acestor pensionari din 1998 li s-a aplicat nu numai H.G. nr.565 din 1996, ci și H.G. nr.848 din același an, prin care nivelul pensiei de bază era blocat la o anumită valoare, indiferent de baza de calcul obținută, bază de calcul care reflectă de fapt pregătirea profesională și importanța muncii sociale prestate, dar, datorită acestor reglementări, nu se regăsesc valoric și în pensiile acordate în 1998.

Plafonarea aplicată celor pensionați în 1998 nu s-a mai aplicat și în anii 1999, 2000, 2001, până la 31.03, fapt pentru care se cunosc situații când cei care au ocupat funcții de fochist, portar, tehnician, operator, căi ferate etc. au pensii care depășesc cu sume apreciabile pe cele ale celor care s-au pensionat în 1998 din funcții de directori, șefi de serviciu, ingineri 1 sau 2 etc.

În sprijinul celor arătate mai sus, redau către domnul ministru faptul că cei care m-au sesizat din județul Brașov s-au adresat în trei rânduri Casei Naționale de Pensii, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și doamnei senator Simona Marinescu, la Senatul României, fără să primească răspuns sau să se vadă concret o analiză a celor reclamate. Mai concret, acești pensionari se așteptau ca la indexarea pe trimestrul IV 2001 să dispară această categorie a "favorizaților" din 1998.

Îmi exprim speranța, domnule ministru, că problema pe care v-am expus-o mai sus se va bucura din partea dumneavoastră de atenția cuvenită, pentru ca "favorizaților" pensionați în 1998 să li se acorde drepturile de pensie, fără plafonarea aplicată prin H.G. nr.848, adică corespunzătoare valorii bazei de calcul stabilite din decizia de pensionare și care reflectă pregătirea profesională și importanța muncii prestate.

Consider, de asemenea, că analiza celor de mai sus, coroborată cu corelările ce se vor face în anii 2002 – 2003, elimină discrepanțele existente între pensionarii proveniți din ani și funcții diferite.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul secretar de stat Giurescu.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Gheorghe Dinu cu privire la situația pensionarilor pensionați în aul 1998, fac următoarele precizări:

În programul de guvernare pe perioada 2001-2004, este prevăzut ca obiectiv prioritar protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere rata inflației.

De asemenea, prin corectarea inechităților între generații diferite de pernsionari în ceea ce privește cuantumul pensiilor, Guvernul și-a propus recorelarea pensiilor pe baza unui program care să se desfășoare pe o durată de trei ani, pentru a se restabili proporțiile firești între diferite categorii de pensionari.

Referitor la obiectul interpelării, respectiv situația pensionarilor ce s-au pensionat în anul 1998, facem următoarele mențiuni:

Menținerea prevederii Hotărârii Guvernului nr.565/1996 mai mult decât se preconizase inițial a favorizat creșterea cuantumurilor pensiilor stabilite în ultimii trei ani, comparativ cu cele stabilite anterior, motiv pentru care indexarea diferențiată a pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie este necesară tocmai pentru reducerea acestor diferențe.

Începând cu 1 aprilie 2001, dată la care a intrat în vigoare Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată conform art.81 în cursul execuției bugetare, se actualizează valoarea unui punct de pensie prin indexări trimestriale cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflației, funcție de disponibilitățile financiare.

Prin hotărârile de Guvern adoptate în 2001 privind indexarea trimestrială a pensiilor, categoria persoanelor care s-au pensionat în perioada 1.01.1998 – 31.03.2001 a fost tratată oarecum diferit de celelalte categorii de persoane care s-au pensionat anterior. Mai exact, pensiile aflate în plată sau cuvenite persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au înscris în perioada amintită și al căror cuantum se aflau situate între cele corespunzătoare punctajului mediu estimat și punctajului mediu anual de trei puncte au fost indexate cu procente mai mici față de cele acordate celorlalte categorii de pensionari.

Prevederile Hotărârii de Guvern privind indexarea pensiilor pe trimestrul III 2001 au avut în vedere ca, pentru persoanele pensionate în anul 1998, procentul de indexare aplicat să fie mai mare decât pentru persoanele pensionate în perioada 1999-2001. Acest mecanism de indexare diferențiat își propune să atenueze discrepanțele dintre pensiile stabilite anterior anului 1998 și cele stabilite după această dată, până la intrarea în vigoare a noii legi. Unul din elementele ce vor sta la baza metodologiei de recorelare a pensiilor reprezintă nivelul mediu anual al pensiei, funcție de anul ieșirii la pensie.

Având în vedere acest algoritm, pentru pensiile stabilite în anul 1998 al căror cuantum depășește media lunară ca bază de comparare, recorelarea se va produce începând cu anul 2003, pentru a se putea realiza prevederile programului de guvenare pentru perioada 2001-2004 în ceea ce privește încercarea de eliminare a inechităților produse între categorii de pensionari provocate este aplicarea formulelor de calcul al pensiilor stabilite de legislația anterioară Legii nr.19/2000.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan Baban are o interpelare privind blocarea accesului IMM-urilor la credite subvenționate, cauzată de activitatea de compensare.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am primit de la Ministerul Agriculturii răspuns scris. Problema este în curs de rezolvare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Pentru domnul Moraru, nu avem aici pe doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu, deci nu are cine să vă răspundă. Amânăm.

Aceeași situație este și pentru domnul Ludovic Mardari.

Pentru domnul Ștefan Baban, Ministerul Agriculturii a trimis un răspuns scris. Îl aveți? Da, bun.

Pentru domnul Codrin Ștefănescu și domnul Sorin Lepșa, se solicită amânare de răspuns.

Deci, cu aceasta, încheiem ședința.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 23 august 2019, 10:42
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro