Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 19-11-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2001

27. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

................................................

trecem la secvența a doua a ședinței noastre de astăzi, referitoare la interpelări.

Domnul deputat Ștefan Baban a adresat o interpelare Ministerului Educației și Cercetării referitoare la problema necorelării dintre numărul de studenți, oferta pieței muncii și ponderea anumitor profile universitare. Domnul deputat să-și dezvolte interpelarea.

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Șerban Constantin Valeca, ministrul educației și cercetării.

În Europa, ponderea absolvenților de liceu care trec în universități este între 25 și 40%. Surprinzător, în România, acest procentaj se ridică la 56,7%. Pe cât de îngust este accesul la ciclul secundar, pe atât de larg stau deschise porțile universităților noastre.

Așadar, în prezent, România cunoaște o inflație de studenți, constatându-se o dezvoltare extensivă, pe fondul scăderii calitative a educației universitare. La cât reprezintă populația urbană în România, cota de 56,7% ne situează la nivelul țărilor dezvoltate în Europa, fără ca structura economică să permită absorbția acestei producții impresionante de licențe universitare. Este un fenomen de compensare a anilor în care foarte mulți și-au dorit să facă studii.

Dinamica numărului de studenți a fost, însă, mult mai rapidă decât acea a resurselor, iar diminuările calitative au fost prompte și evidente. Efectul este vizibil în mai toate universitățile: supra-aglomerare, nu există spațiu fizic, se fac cursuri și sâmbăta și duminica; din cauza salariilor din acest domeniu, profesorii țin cursuri în mai multe locuri, iar efectele sunt oboseala, stresul, reducerea timpului de lucru cu studenții, diminuarea calității muncii. La acestea se adaugă universitățile particulare care își desfășoară activitatea ca un SRL anonim, mâncând banii și timpul studenților, dar nereușind să le asigure bagajul de cunoștințe cu care studentul trebuie să pornească la drum și neasigurând finalitatea anilor de studii și a greutăților materiale suportate de părinți.

Totodată, se remarcă, în ultimii 5 ani, că nici o persoană de răspundere din Ministerul Educației Naționale sau Ministerul Educației și Cercetării nu s-a obosit să observe că mulți din banii contribuabililor sunt angajați în unități de învățământ superior cu profile care nu mai au căutare pe piața forței de muncă. Concluzia: atât profilele universitare, cât și numărul de studenți nu sunt fundamentate pe relația cerere-ofertă a pieței demuncă.

Solicit domnului ministru să ne informeze asupra strategiei privind direcțiile de acțiune în învățământul universitar românesc actual. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Ministerului Educației? Poftiți.

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

Se știe că o caracteristică a perioadei de după 1989 a reprezentat-o dezvoltarea continuă a rețelei învățământului superior, procesul cuprinzând atât solicitări și aprobări de funcționare-autorizare provizorie a unui număr de specializări, cât și de acreditare sau de propuneri de acreditare pentru o seamă de specializări, autorizate deja să funcționeze provizoriu. Prin Hotărârea Guvernului nr. 696/17 august 2000, în învățământul superior românesc funcționează 49 de universități de stat, 7 instituții de învățământ superior militar și 76 de instituții de învățământ superior particular, cu un număr de specializări la care, prin Hotărârea Guvernului nr. 1215/29 noiembrie 2000, se adaugă încă 6 universități particulare.

În acest proces, potrivit competențelor înscrise în lege, comisiile de specialiști ale CNA, precum și plenul CNA au analizat îndeplinirea standardelor naționale și au propus autorizarea de funcționare provizorie pentru un număr foarte mare de specializări, precum și acreditarea unui important număr de specializări autorizate și a unor universități particulare.

Deși avea competența de a aviza sau de a nu aviza favorabil propunerile transmise de CNA, Ministerul Educației și Cercetării a acceptat și a avizat aceste propuneri și, astfel, au fost aprobate prin hotărâre de Guvern. În numele realizării reformei în învățământul superior, în mod deosebit în perioada 1997-2000 prevederile înscrise în Legea învățământului nr. 84/1995 și Legea nr. 88/1993, care au fost modificate și completate în aceeași perioadă, au fost în continuare detaliate și completate, uneori chiar cu aspecte noi față de prevederile legii, actele normative astfel aprobate fiind elaborate și aplicate.

Astfel, printr-un număr de ordine ale ministerului, semnate de domnul ministru din acea perioadă, s-a trecut încă din 1998 la organizarea în pripă a învățământului la distanță, neclar definit și insuficient pregătit, atât la specializări acreditate, cât și la specializări acreditate să funcționeze provizoriu; atât la învățământul de stat, cât și la cel particular. Peste scurt timp, la 29 noiembrie, a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 1214, prin care se stabilea că numai la specializări acreditate se poate organiza învățământ la distanță, cu toate consecințele care rezultă.

De asemenea, prin alte acte normative și reglementări semnate de conducerea ministerului din acea perioadă s-a solicitat să se dezvolte și s-a dezvoltat peste măsură rețeaua colegiilor de institutori, inclusiv la învățământul particular, precum și rețeaua colegiilor medicale, inclusiv prin transformarea în colegii universitare a unor licee pedagogice sau școli postliceale, colegii pentru care ulterior s-a solicitat autorizarea de funcționare provizorie.

Menționăm totodată marea și nefasta influență asupra dezvoltării rețelei de învățământ superior a prevederilor înscrise în art. 6 și 7 din Hotărârea Guvernului nr. 533/1999 potrivit cărora s-au putut înființa, fără a mai fi necesară respectarea prevederilor Legii nr. 88/1993 republicată, numai cu aprobarea senatelor universitare, specializări de 3 ani – colegii universitare, acolo unde funcționau, autorizate sau acreditate, specializări similare de 4-6 ani, precum și specializări duble, rezultate din orice combinație de 2 specializări autorizate sau acreditate.

Aceste reglementări au condus la dezvoltarea fără precedent a rețelei, prin apariția în plus față de prevederile Legii nr. 88/1993 republicată, a unor noi specializări de 3 sau 4-6 ani, fără ca acestea să fie înscrise sau aprobate prin hotărâre de Guvern, fără o evidență clară a lor, cu mari implicații asupra nomenclatorului, a cifrei de școlarizare, cu sau fără taxă, a rețelei, a elaborării și emiterii actelor de studii. Este cazul să reamintim că în toată perioada 1997-2000 nu a existat o preocupare serioasă pentru elaborarea unui nomenclator de profiluri și specializări, adaptat necesităților actuale și de perspectivă ale învățământului superior, în funcție de cerințele economiei, științei, culturii și ale vieții social-politice actuale și de perspectivă a României.

Toate aspectele menționate mai sus au avut o serioasă contribuție la creșterea artificială, de multe ori ilegală, a numărului de specializări, ceea ce a condus la mari greutăți în asigurarea cu personal didactic, la insuficiente spații de învățământ și a bazei materiale și, în esență, la scăderea calității și nivelului de pregătire al viitorilor specialiști. Cu o astfel de situație existentă, actualul Guvern și în mod deosebit noua conducere a Ministerului Educației a trecut la analiza temeinică a tuturor aspectelor și problemelor și la stabilirea de măsuri de realizare efectivă și, pe cât posibil, operativă a reformei învățământului superior.

Ca o consecință a celor menționate mai sus, din inițiativa conducerii ministerului, prin Hotărâre de Guvern nr. 174/17 ianuarie 2001, a fost abrogată Hotărârea de Guvern nr. 999/26 octombrie 2000 privind nomenclatorul de domenii și specializări universitare de lungă durată din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particular. În momentul de față este în studiu avansat de finalizare un nou nomenclator al domeniilor și specializărilor din învățământul superior.

Analizele temeinice și controalele inițiate și realizate de minister la unele universități particulare au demonstrat practic că foarte multe specializări și universități nu pot desfășura o activitate didactică și științifică de nivel universitar, că nu îndeplinesc standardele naționale de autorizare și de funcționare provizorie înscrise în Legea nr. 88/1993, republicată. În consecință, prin Hotărârile Guvernului nr. 1026 și 1027/22 octombrie 2001, 14 universități particulare au intrat în lichidare.

De asemenea, există și funcționarea unor specializări de institutori, deși specializări destinate să pregătească personal didactic la instituții particulare de învățământ superior neacreditate contravin reglementărilor legale în vigoare.

De asemenea, învățământul superior particular, prin măsurile deja adoptate și prin cele care vor fi inițiate, va trebui să corespundă în totalitate standardelor naționale de organizare, funcționare și calitate.

Desigur că reforma învățământului superior se referă la multe alte aspecte, în răspunsul nostru punându-se accent doar pe conținutul interpelării domnului deputat, de la care am dori să avem, la fel ca și de la ceilalți parlamentari, sprijinul necesar. Vă mulțumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat are ceva de spus? Poftiți.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Eu îi mulțumesc domnului ministru pentru răspuns, sper ca ministerul să pună piciorul în prag și să pregătim oamenii care ne trebuie. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Adrian Mărăcineanu a adresat o interpelare tot Ministerului Educației și Cercetării, privind solicitările Ligii sindicatelor libere din învățământ Prahova. Vă rog să o dezvoltați.

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Liga județeană a sindicatelor libere din învățământ Prahova a întreprins în ultima perioadă o serie de demersuri, prin care a atras atenția factorilor de decizie că sunt încălcate cu bună știință o serie de legi care reglementează statutul socio-profesional al personalului din învățământ. Nu se mai poate accepta ca argument situația grea în care se află România, ca în februarie 2000, deoarece majoritatea unităților practică prime de Paște, Crăciun, vacanțe etc., s-au mărit salariile bugetarilor și societăților comerciale în 2000, încât aceștia tot pe ultimul loc au rămas, deși au avut acea mărire a Ordinului nr. 8/2000.

Se consumă miliarde pe șomaj tehnic, fără să se dea muncitorilor de lucru. Se practică măriri de prețuri la gaz, telefon, energie conform dolarului, dar salariile celor din învățământ rămân aceleași și de multe ori nu reușesc să-și achite întreținerea la apartament.

În învățământ se întâmplă invers, adică nu se respectă Legea nr. 84 și Legea nr. 128 și o mărire de salarii înseamnă reducere de personal sau anularea unor drepturi, cum ar fi: neplata dirigenției la seral, deși elevii de la seral sunt absolvenți de școală profesională și pun probleme mai multe decât cei de la zi, la seral nu mai sunt adulți între 24 și 40 de ani, cum erau acum câțiva ani; neacordarea gratuității de manuale, internate și cămine pentru copiii salariaților din învățământ; neacordarea plății celor 6 călătorii anuale.

Având în vedere această nerespectare a legii, Biroul Executiv al Ligii județene a sindicatelor libere din învățământ Prahova, la propunerea membrilor de sindicat, a organizat un referendum prin care se solicita Ministerului Educației și Cercetării și Guvernului României următoarele: bugetul anului 2002 să cuprindă toate sumele necesare învățământului și să nu se aștepte rectificările, fiindcă acestea nu aduc mare câștig; în Legea bugetului de stat pe 2002 să fie cuprinse fonduri pentru majorarea salariilor personalului din învățământ, în vederea eliminării discrepanțelor salariale dintre această categorie profesională și alte categorii de bugetari; acordarea tichetelor de masă să se facă prin Legea bugetului de stat, alocarea fondurilor repartizate învățământului în vederea respectării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ; în noua lege a salarizării pentru sectorul bugetar, sporul de suprasolicitare neuropsihică să nu fie inclus în salariul de încadrare; majorările salariale ale personalului din învățământ să nu mai fie condiționate de disponibilizări; al 13-lea salariu, prima de vacanță, sumele necesare pentru acordarea de manuale gratuite, internate și cămine pentru fii salariaților din învățământ; sumele necesare pentru cele 6 călătorii și dirigenției de la seral; sumele pentru o bază materială eficientă, pentru transpunerea în practică a reformei învățământului; sumele necesare pentru naveta salariaților din învățământ.

Se știe că unele sume provin de la bugetele locale, dar toate se discută în Guvernul României, unde membru este și Ministerul Educației și Cercetării. Tot ce solicită sindicatele libere din învățământ este prevăzut în Legile nr. 54, 128 și Hotărârea de Guvern nr. 2281/1993.

Mențiunea pe care vreau să o fac, în încheiere, este că această interpelare își aștepta răspunsul scris, datorită faptului că răspunsul oral, conform programului săptămânii trecute, nu putea fi dat. Luni, 12 noiembrie – adică lunea trecută, în scris, repet.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea ministerului. Poftiți.

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu Adresa nr. 11172/22.08.2001, Ministerul Educației și Cercetării a transmis Ministerului Muncii și Solidarității Sociale propunerile sale cu privire la Proiectul de Lege a salarizării personalului din sectorul bugetar. Propunerile au fost discutate în cadrul Comisiei de dialog social organizate la nivelul Ministerului Educației, cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative din ramura învățământ.

În principal, s-a considerat că se menține o necorelare între diversele domenii ale sectorului bugetar, învățământul fiind, evident, un sector dezavantajat. De asemenea, s-a arătat că există o necorelare vizibilă între salariile prevăzute în proiectul pentru funcțiile din cultură, sănătate, justiție și cele similare din învățământ.

Totodată, am solicitat la propunerile federațiilor sindicale reprezentative, ca sporul pentru suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 50 alin. 13 și art. 90 alin. 4 din Legea nr. 128 pe 1997 să nu fie cuprinse în salariile corespunzătoare fiecărei tranșe de vechime.

Ministerul Educației și Cercetării a făcut și alte propuneri concrete, pe articole, pe care le-a înaintat Ministerului Muncii, cu rugămintea de a le avea în vedere la redactarea formei finale a proiectului de lege.

În ceea ce privește cuprinderea sumelor necesare învățământului pentru anul 2002, în Proiectul Legii bugetului de stat au fost prevăzute sumele necesare, cu excepția primei de vacanță pentru care nu există în acest moment o bază legală de acordare în legislația privind salarizarea.

În ceea ce privește tichetele de masă, s-a depus din partea ministerului un amendament la art.50 pct.3 din Proiectul Legii bugetului de stat, pentru ca acestea să poată fi achitate de către autoritățile locale din veniturile realizate, în condițiile legii. Amendamentul propus a fost adoptat.

În ceea ce privește plata celui de-al 13-lea salariu pe anul 2001, în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 au fost prevăzute sumele necesare pentru achitarea acestuia.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Înțeleg că domnul deputat este mulțumit de răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu să referă la nerespectarea prevederilor legale privind cazul universităților particulare "Partium" și "Sapiența".

Poftiți.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea pe care o pusesem în urmă cu o lună, după cum se cunoaște, pentru ca o universitate să emită diplome recunoscute, este necesar ca aceasta să fie acreditată.

Pentru o acreditare într-o universitate, obligatoriu trebuie să existe o linie de studiu în limba română. Universitățile particulare de tip "Partium" și "Sapiența" sunt universități particulare create de statul maghiar pe teritoriul statului român și, ca atare, nu au organizată o linie de studiu în limba română. În același timp, aceste universități vor elibera diplome de studii sub antetul statului maghiar, iar între România și Ungaria există un acord de recunoaștere a diplomelor. De aici, întrebarea pentru doamna ministru, care de fapt îmbrăca două aspecte:

1) Deși nu se întrunesc cerințele legii române, diplomele de studiu elaborate de aceste universități pot fi sau nu recunoscute.

2) Absolvenții acestor universități au obligația să susțină măcar un examen scris și oral de cunoaștere a limbii române.

Și o completare cu o a treia întrebare care rezultă tot aici: este vorba de acei tineri maghiari care studiază pe teritoriul Ungariei la facultăți filologice sau pedagogice și care, datorită faptului că se întorc în țară și au dreptul să predea în școlile românești pentru că diplomele elaborate de statul maghiar sunt recunoscute, trebuie sau nu să dea și dânșii un examen de limba română și în ce măsură acest examen de limbă este exigent, deci la un anumit standard.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Vasile Molan.

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În condițiile prevăzute de Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ și recunoașterea diplomelor, republicată prin Hotărârea Guvernului nr.1215 din 2000 pentru completarea anexelor nr.1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr.535 din 1999 privind autorizarea și funcționarea provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituțiilor de învățământ de stat și particular, anexele nr.2 și 3, pct.31, s-a acordat autorizare de funcționare provizorie pentru specializările din cadrul Fundației "Pro Universitate Partium". Pentru Universitatea creștină Partium din Oradea au fost autorizate să funcționeaze provizoriu trei specializări dintre care una este limba și literatura română, profilul filologie, zi, patru ani.

De asemenea, în condițiile aceleiași legi, sunt propuse pentru acordarea autorizației de funcționare provizorie specializări din cadrul Fundației "Sapienția" din Cluj Napoca, între care se regăsește și specializarea limba și literatura română, limba și literatura engleză, Miercurea Ciuc, zi, patru ani.

Referitor la prima întrebare, precizăm că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, o instituție de învățământ superior poate emite și elibera diplome de licență numai după înființarea și acreditarea acesteia prin lege. Diplomele eliberate de instituțiile de învățământ superior de stat și particulare acreditate potrivit legii sunt recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării.

În perioada în care respectivele instituții de învățământ superior își desfășoară activitatea în baza autorizației de funcționare provizorie, acestea nu au dreptul să emită și să elibereze diplome de licență. Dacă, după această perioadă de autorizare de funcționare provizorie, cele două instituții de învățământ superior particular vor fi înființate prin lege și acreditate, ele vor avea dreptul legal să organizeze examen de licențe și, în consecință, să emită și să elibereze diplome de licență.

Totodată, precizăm că, potrivit prevederilor art.8 pct.1 din Legea învățământului nr.84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, "Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. Acesta se desfășoară în condițiile prezentei legi și în limbile minorităților naționale, precum și în limbi de circulație internațională", iar, în conformitate cu prevederile alin.4, "Atât în învățământul de stat, cât și în cel particular, documentele școlare și universitare oficiale nominalizate prin ordin al ministrului Educației Naționale se întocmesc în limba română. Celelalte înscrisuri școlare și universitare se întocmesc în limba de predare".

În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, precizăm că Legea învățământului nr.84/1995 prevede la art.67 pct.2 că "Studiile în învățământul universitar de lungă durată se încheie cu examen de licență sau de diplomă. Criteriile generale de organizare a examenelor de licență și de diplomă se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, iar conținutul și criteriile specifice, de către senatele universitare." În acest sens, art.3 pct.2 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.3793 din 11.05.2001 privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învățământul superior, examene de absolvire, licență, diplomă, selecție sau dizertație prevede că "Examenul de absolvire, examenul de licență și examenul de diplomă constă fiecare din două probe, și anume: a) proba 1: evaluarea cunoștințelor fundamentale de specialitate; b) proba 2: prezentarea și susținerea lucrărilor de licență, proiect de diplomă.", iar art.9.1 prevede că "Conținutul fiecărui examen se stabilește de către instituția organizatoare". Precizăm că prin "instituție organizatoare" se înțelege instituția de învățământ superior acreditată instituțional, în condițiile legii, care organizează examenele de finalizare a studiilor în învățământul superior – art.6 din același act normativ.

Analiza și decizia în legătură cu conținutul și structura planurilor de învățământ și a programelor analitice, în conformitate și prevederile Legii nr.88/1993, republicată, în toată perioada de la solicitarea de funcționare provizorie și până la acreditare, sunt de competența Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Domnul Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Și eu mulțumesc domnului ministru pentru răspunsul dat până aici, numai că mai avea o mică codiță: cea de-a treia întrebare, care se referea la condițiile în care absolvenții care studiază dincolo de graniță, deci în Ungaria, și ale căror diplome sunt recunoscute prin convenție de statul român, în momentul când vin să se angajeze dincoace, deci în țara de unde provin de fapt, trebuie sau nu să susțină un examen de limbă română și dacă acest examen de limba română este de o exigență corespunzătoare, pentru că adevărul este că dânșii vor ocupa posturi la școli românești și chiar posturi pe care altfel ar putea să le ocupe absolvenții de la universitățile din țară.

Domnul Vasile Molan (din sală):

Se compară diploma și, dacă nu există limba română în studiu, dă examen la disciplinele care se fac la noi și nu s-au făcut acolo.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ștefan Baban a solicitat detalii privind gestionarea fondurilor speciale intrate în administrația Ministerului Finanțelor.

Vi s-a trimis un răspuns scris. Dacă vreți, puteți să citiți dezvoltarea interpelării. Poftiți acest răspuns, pentru că doamna secretar de stat este la Senat.

Pentru Ministerul Industriei și Resurselor, domnul Cristian Valeriu Buzea are o interpelare privind creșterea eficienței CET Giurgiu.

Suntem într-o situație asemănătoare, în sensul că domnul Moucha participă la discuții cu Fondul Monetar Internațional și nu este prezent. A trimis un răspuns scris. Eu vă dau acest răspuns scris

Dacă vreți să dezvoltați.

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Centrala Electrică de Termoficare Giurgiu reprezintă un obiectiv economic important în cadrul resortului energetic din ministerul pe care îl conduceți.

Proiectat în anii ’80 pentru a asigura necesarul de aburi pentru platforma industrială Giurgiu, în special combinatul chimic, CET a pierdut, odată cu reducerea dramatică a producției locale, principalii consumatori, până la situația în care consumul industrial a devenit nesemnificativ pentru cele două grupuri de 50 de megawați ale centralei.

Pentru acoperirea consumului urban, au fost puse în funcțiune două cazane de 105 tone/oră de abur industrial care, însă, nu acoperă în totalitate necesarul de căldură pe timp de iarnă și nici nu pot asigura locuri de muncă pentru lucrătorii centralei.

Deși un grup de 50 de megawați a fost retehnologizat pentru funcționarea pe huilă, fiind vorba de cazanul de 420 de tone/oră, decizia Ministerului Industriei și Resurselor este de externalizare a CET Giurgiu din cadrul Întreprinderii Termoelectrica, deci din sistemul energetic național, fără o analiză mai atentă a implicațiilor pe care această hotărâre o are pe plan local.

Nu sunt adeptul măsurilor populiste care să nu țină cont de eficiența economică sau care să nu se încadreze în strategii de dezvoltare viabile pentru economia națională. Până la urmă, pierderile economice sunt suportate de toți cetățenii acestei țări. De aici și până la ideea ca o centrală cu două grupuri de 50 de megawați poate fi gospodărită de administrația locală este o distanță uriașă.

Chiar dacă în lume funcționează grupuri generatoare de peste 1000 de megawați, un grup de numai 50 reprezintă un agregat uriaș greu de administrat fără un suport din partea economiei naționale.

De altfel, la soluția de sistem energetic s-a ajuns din considerente de ordin economic. Nu trebuie să fim specialiști pentru a înțelege ușor că soluția oferită primăriei orașului Giurgiu este inacceptabilă.

De asemenea, recenta decizie a Guvernului de a transforma CET Giurgiu într-o societate comercială independentă de TERMOELECTRICA, în situația în care industria locală nu constituie un consumator de aburi suficient, este sortită unui eșec din start. Desigur, CET Giurgiu nu se numără printre cele mai eficiente centrale de acest tip din țară.

Scăderea necesarului de energie electrică în sistemul național și dispariția, practic, a marilor consumatori locali de aburi creează probleme serioase de strategie Ministerului Industriilor.

Datoriile pe care diverși consumatori le au către TERMOELECTRICA constituie ale motive de îngrijorare pentru Executiv, dar, pentru locuitorii orașului Giurgiu și pentru cei 368 de angajați ai CET, aceste argumente nu au nici o valoare.

În fond, strategia de dezvoltare energetică, chiar dacă făcută în alt regim, s-a decis la nivel central, și nu de către administrația orașului Giurgiu. Mi se pare normal ca rezolvarea acestor probleme să rămână la nivel central, Ministerul Industriilor și TERMOELECTRICA să găsescă soluții eficiente de strategie la nivel național și să nu se debaraseze, pur și simplu, de obiective economice neinteresante.

Un program de guvernare cu adevărat social-democrat, așa cum a fost anunțat de partidul dumneavoastră, trebuie să facă față unor situații economice dificile, fără a arunca problemele pe umerii populației și, în cazul orașului Giurgiu, problemele sociale sunt mai dureroase decât oriunde în altă parte.

Să nu uităm că CET Giurgiu reprezintă actualmente singura sursă de încălzire pentru marea majoritate a locuitorilor acestui oraș.

Cu considerația pe care o am pentru modul în care conduceți un minister care preia direct impactul transformărilor economice, vă rog, domnule ministru, să dispuneți specialiștilor din subordinea dumneavoastră să reanalizeze problema CET Giurgiu, să găsească soluții de creștere a eficienței acestui obiectiv economic și în nici un caz să nu fie scos din sistemul energetic, mai ales acum, în prag de iarnă.

O analiză corectă relevă că situația costurilor CET Giurgiu, reflectate în prețul megawat/oră sau gigacalorii, nu sunt în măsură să justifice măsuri radicale.

Dacă luăm în considerație faptul că numai casarea echipamentelor de la CET Bază ar reduce cheltuielile CET-ului și, deci, prețurile menționate mai sus, observăm cu ușurință că mai există posibilități ce nu au fost avute în vedere la luarea unei decizii puternic contestate pe plan local.

În iernile trecute, populația orașului Giurgiu a suferit de frig și lipsa agentului termic. Schimbarea guvernării este așteptată de cei 73 de mii de locuitori ca o îmbunătățire a condițiilor de locuit.

Exprimându-mi încă o dată aprecierea față de competența cu care coordonați activitățile economice din sfera de activitate a Ministerului Industriei și Resurselor, dar considerând că măsura preconizată pentru CET Giurgiu nu este în conformitate cu programul de guvernare discutat în cadrul Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, aș dori, domnule ministru, să fiu informat care este rezultatul unei noi analize a CET Giurgiu și cum au în vedere specialiștii din minister rezolvarea acestei probleme, fără a spori dificultățile traiului zilnic al locuitorilor orașului Giurgiu.

Îmi exprim pe această cale disponibilitatea mea totală de a participa la orice discuție pe tema respectivă.

Care sunt măsurile urgente pe care le aveți în vedere pentru asigurarea cu combustibili a CET Giurgiu, pentru a fi capabilă să asigure un trai decent locuitorilor acestui oraș?

Domnule președinte,

Am primit răspunsul scris de la minister și consider că este total nesatisfăcător, din punctul meu de vedere, externalizarea centralei realizându-se fără a se ține cont de situația concretă de funcționare posibilă pentru o societate comercială care nu mai are o piață în orașul Giurgiu, și se știe că excedentul de energie și surplusul de putere instalată în sistemul nostru energetic este foarte mare. Deci, dacă această centrală nu poate funcționa în cadrul întreprinderii TERMOELECTRICA, este absurd să credem că poate funcționa independent.

Deci aș dori ca în săptămâna următoare să primesc un răspuns mai detaliat pe aceată temă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna Muscă mi-a cerut cuvântul.

Poftiți.

Doamna Monica Octavia Musca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut cuvântul pentru că am făcut trei interpelări și două întrebări pe care le-am înaintat pe data de 5 noiembrie, deci acum două săptămâni, și, în mod legic și normal, ar fi trebuit să primesc răspunsurile astăzi, cu miniștrii interpelați de față.

Având în vedere că dialogul înseamnă cel puțin doi, nu voi încerca să vorbesc cu mine însămi. Mă întreb însă dacă este vorba de aroganța Guvernului față de Parlament, de ignorarea procedurilor democratice sau este vorba de neputință, în situația jenantă în care se găsește Guvernului și PSD, partidul de guvernământ, în urma Hotărârii de Guvern nr.886/2001, hotărâre de Guvern care subordonează financiar, administrativ și politic Agenția Națională de Presă ROMPRES unui ministru, respectiv unui partid, îngrădind astfel libertatea constituțională la exprimare și, totodată, dreptul constituțional al cetățeanului la informare.

Dar, cum pe român îl caracterizează răbdarea și perseverența, domnilor miniștri, fiți neliniștiți. Aștept în continuare ca domniile voastre să vă faceți datoria.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ni se prezintă aici o situație din care rezultă că dumneavoastră ați cerut răspunsul în scris. Așa rezultă din evidențele noastre. Poate că nu este adevărat. Acesta este un aspect al problemei.

Poate ați exagerat puțin politizarea acestei probleme. Vreau să vă spun că și noi, când eram în Opoziție, primeam răspunsuri de la Guvernul în care partidul dumneavoastră era reprezentat uneori cu o întârziere de două-trei luni. Nu ne plăcea, asta este adevărat, pentru că și noi protestam la fel cu protestați dumneavoastră aici, însă o întârziere în România nu este totuși un lucru atât de grav și exagerat cum îl prezentați dumneavoastră.

Doamna Monica Octavia Musca:

Eu nu cred că este vorba de o întârzire în România. Este vorba de o datorie pe care miniștrii trebuie să și-o ducă până la capăt, indiferent din ce Guvern fac parte, indiferent cărui partid aparțin. Și, ca parlamentar, am această pretenție ca domniile lor să-și facă datoria, atâta vreme cât și eu, la rândul meu, îmi fac datoria.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Foarte corect. Teoretic, așa este.

Domnul Adrian Moisoiu a adresat o interpelare privind problema amplasării sediilor sucursalei S.C. ELECTRICA.

Nu am nici un răspuns aici la mine, și nici nu are cine să răspundă.

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Am primit în scris răspunsul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați primit dumneavoastră răspunsul. Deci, de aceea nu îl am eu aici. Bun.

Sunteți mulțumit cu el?

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Nu, dar, de vreme ce domnul secretar este plecat din țară...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, nu avem ce face. Am înțeles.

Domnul Lepșa nu este. Domnul secretar de stat care trebuia să-i răspundă nu este.

În continuare, domnul deputat Gheorghe Dinu solicită rezolvarea problemei pensiilor acordate pensionarilor din anul 1988.

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Este vorba de anul 1998.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

1998. Aici scrie 1988.

Poftiți. Puteți să dezvoltați. Este domnul secretar de stat Giurescu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Am înțeles că este de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, reprezentându-l pe domnul Marian Sârbu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Dintr-o regretabilă eroare care cred că este de la serviciile care se ocupă de acest lucru, nu era vorba de 1988, ci de 1998, eroare care nu îmi aparține.

Obiectul interpelării era legat de faptul că pensionarii din anul 1998 sunt nemulțumiți de faptul că la fiecare indexare a pensiilor formează o categorie aparte, iar, mai nou, Executivul îi exclude și la viitoarea corelare a pensiilor, fiind considerați ca niște "favorizați", cu ghilimelele de rigoare, ai H.G. nr.565 din 12 iulie 1996, cu pensii mari.

Acestor pensionari din 1998 li s-a aplicat nu numai H.G. nr.565 din 1996, ci și H.G. nr.848 din același an, prin care nivelul pensiei de bază era blocat la o anumită valoare, indiferent de baza de calcul obținută, bază de calcul care reflectă de fapt pregătirea profesională și importanța muncii sociale prestate, dar, datorită acestor reglementări, nu se regăsesc valoric și în pensiile acordate în 1998.

Plafonarea aplicată celor pensionați în 1998 nu s-a mai aplicat și în anii 1999, 2000, 2001, până la 31.03, fapt pentru care se cunosc situații când cei care au ocupat funcții de fochist, portar, tehnician, operator, căi ferate etc. au pensii care depășesc cu sume apreciabile pe cele ale celor care s-au pensionat în 1998 din funcții de directori, șefi de serviciu, ingineri 1 sau 2 etc.

În sprijinul celor arătate mai sus, redau către domnul ministru faptul că cei care m-au sesizat din județul Brașov s-au adresat în trei rânduri Casei Naționale de Pensii, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și doamnei senator Simona Marinescu, la Senatul României, fără să primească răspuns sau să se vadă concret o analiză a celor reclamate. Mai concret, acești pensionari se așteptau ca la indexarea pe trimestrul IV 2001 să dispară această categorie a "favorizaților" din 1998.

Îmi exprim speranța, domnule ministru, că problema pe care v-am expus-o mai sus se va bucura din partea dumneavoastră de atenția cuvenită, pentru ca "favorizaților" pensionați în 1998 să li se acorde drepturile de pensie, fără plafonarea aplicată prin H.G. nr.848, adică corespunzătoare valorii bazei de calcul stabilite din decizia de pensionare și care reflectă pregătirea profesională și importanța muncii prestate.

Consider, de asemenea, că analiza celor de mai sus, coroborată cu corelările ce se vor face în anii 2002 – 2003, elimină discrepanțele existente între pensionarii proveniți din ani și funcții diferite.

Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul secretar de stat Giurescu.

Aveți cuvântul.

Domnul Ion Giurescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Gheorghe Dinu cu privire la situația pensionarilor pensionați în aul 1998, fac următoarele precizări:

În programul de guvernare pe perioada 2001-2004, este prevăzut ca obiectiv prioritar protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere rata inflației.

De asemenea, prin corectarea inechităților între generații diferite de pernsionari în ceea ce privește cuantumul pensiilor, Guvernul și-a propus recorelarea pensiilor pe baza unui program care să se desfășoare pe o durată de trei ani, pentru a se restabili proporțiile firești între diferite categorii de pensionari.

Referitor la obiectul interpelării, respectiv situația pensionarilor ce s-au pensionat în anul 1998, facem următoarele mențiuni:

Menținerea prevederii Hotărârii Guvernului nr.565/1996 mai mult decât se preconizase inițial a favorizat creșterea cuantumurilor pensiilor stabilite în ultimii trei ani, comparativ cu cele stabilite anterior, motiv pentru care indexarea diferențiată a pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie este necesară tocmai pentru reducerea acestor diferențe.

Începând cu 1 aprilie 2001, dată la care a intrat în vigoare Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată conform art.81 în cursul execuției bugetare, se actualizează valoarea unui punct de pensie prin indexări trimestriale cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflației, funcție de disponibilitățile financiare.

Prin hotărârile de Guvern adoptate în 2001 privind indexarea trimestrială a pensiilor, categoria persoanelor care s-au pensionat în perioada 1.01.1998 – 31.03.2001 a fost tratată oarecum diferit de celelalte categorii de persoane care s-au pensionat anterior. Mai exact, pensiile aflate în plată sau cuvenite persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au înscris în perioada amintită și al căror cuantum se aflau situate între cele corespunzătoare punctajului mediu estimat și punctajului mediu anual de trei puncte au fost indexate cu procente mai mici față de cele acordate celorlalte categorii de pensionari.

Prevederile Hotărârii de Guvern privind indexarea pensiilor pe trimestrul III 2001 au avut în vedere ca, pentru persoanele pensionate în anul 1998, procentul de indexare aplicat să fie mai mare decât pentru persoanele pensionate în perioada 1999-2001. Acest mecanism de indexare diferențiat își propune să atenueze discrepanțele dintre pensiile stabilite anterior anului 1998 și cele stabilite după această dată, până la intrarea în vigoare a noii legi. Unul din elementele ce vor sta la baza metodologiei de recorelare a pensiilor reprezintă nivelul mediu anual al pensiei, funcție de anul ieșirii la pensie.

Având în vedere acest algoritm, pentru pensiile stabilite în anul 1998 al căror cuantum depășește media lunară ca bază de comparare, recorelarea se va produce începând cu anul 2003, pentru a se putea realiza prevederile programului de guvenare pentru perioada 2001-2004 în ceea ce privește încercarea de eliminare a inechităților produse între categorii de pensionari provocate este aplicarea formulelor de calcul al pensiilor stabilite de legislația anterioară Legii nr.19/2000.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan Baban are o interpelare privind blocarea accesului IMM-urilor la credite subvenționate, cauzată de activitatea de compensare.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am primit de la Ministerul Agriculturii răspuns scris. Problema este în curs de rezolvare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Pentru domnul Moraru, nu avem aici pe doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu, deci nu are cine să vă răspundă. Amânăm.

Aceeași situație este și pentru domnul Ludovic Mardari.

Pentru domnul Ștefan Baban, Ministerul Agriculturii a trimis un răspuns scris. Îl aveți? Da, bun.

Pentru domnul Codrin Ștefănescu și domnul Sorin Lepșa, se solicită amânare de răspuns.

Deci, cu aceasta, încheiem ședința.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 24 august 2019, 21:21
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro