Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 27, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 27-11-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 27, 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,37.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, Corneliu Ciontu și Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Întrucât văd că sunt foarte mulți deputați înscriși pentru intervenții în această dimineață, vă propun să începem.

 
  Codrin Ștefănescu - ecouri în urma scandalului declanșat de acțiunea civilă intentată de domnul Valeriu Stoica directorului Agenției de presă Unitatea din Alba Iulia;

Vom începe în ordinea listei de aici. Domnul Ștefănescu Codrin, se pregătește domnul Moisoiu Adrian.

   

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Scandalul declanșat de acțiunea civilă intentată de domnul Valeriu Stoica împotriva directorului Agenției de presă "Unitatea" din Alba Iulia a provocat reacții evidente, de natură să penalizeze drastic conduita acestui om politic.

A da în judecată un om de presă, lider al Revoluției din decembrie 1989 din Alba Iulia, un personaj mai mult decât agreat de către locuitorii județului, care prin el însuși exprimă libertatea cuvântului, independența presei și dreptul la opinie este un act pe care îl consider intolerabil și de neiertat.

Atitudinea domnului Stoica a făcut astfel obiectul a zeci de articole de presă, care în mod vădit au incriminat acțiunile acestui lider de partid.

Și, totuși, trecând peste propriile sentimente vizavi de acest curios personaj politic, enunțate de altfel prin diferitele luări de cuvânt, predominantă și cea mai importantă rămâne opinia publicului, obiectivă și sensibilă la toate acțiunile întreprinse de cei care se află în punctele cheie ale structurilor politice. Și cum ar putea publicul să rămână în stare de pasivitate în momentul în care un lider politic, în disperarea de a obține cât mai multe avantaje financiare, ca și cum cei patru ani de guvernare nu ar fi fost suficienți pentru dânsul, solicită despăgubiri în valoare de 100.000.000 lei, reprezentând daune morale!?

Este, desigur, o întrebare retorică, cu atât mai mult cu cât reacțiile negative provocate de conduita cel puțin bizară în ceea ce privește expunerea punctelor sale de vedere, a manierei de lucru, ba chiar a sensului acțiunilor sale politice, se manifestă printre propriii membri de partid.

Într-un moment în care încă se desfășoară anchete în legătură cu sume importante retrase de la FNI și există material informativ, documentații și rapoarte în studiu la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, atât la Camera Deputaților cât și la Senat, acțiunea în judecată este pur și simplu o gafă politică.

Prin această declarație nu intenționez să protejez neapărat imaginea domnului Mihai Babischi, ci ceea ce ar trebui să reprezinte caracteristicile oricărui stat democrat și civilizat: independența presei și libertatea cuvântului, dreptul la opinie în general.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - o analiză a teribilei crize în care se zbate fotbalul românesc și, în general, sportul românesc;

Are cuvântul domnul Moisoiu Adrian, se pregătește domnul Birtalan Ákos.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trăim într-o Țară, încă bogată, sărăcită în permanență atât de mafia internă, cât și de cea internațională, târâtă într-o mizerie din ce în ce mai cruntă.

În prag de iarnă, frigul care a pătruns în casele noastre a început deja să facă victime. În urmă cu câteva zile, presa a prezentat cazul unei femei care a murit din cauza lui, iar acest frig este și mai devastator atunci când el pătrunde în sufletele noastre, ca urmare a tot mai multor neîmpliniri.

Tot cu câteva zile în urmă, plângeam marea înfrângere a fotbalului românesc, care nu va participa la masa zeilor, la marea sărbătoare a fotbalului mondial, la Campionatul Mondial din anul 2002, care va avea loc în Japonia și în Coreea de Sud.

De aseară, 26 noiembrie, avem o perspectivă și mai sumbră. Marele și adulatul Gică Hagi, tânărul antrenor al naționalei de fotbal, cel care "n-a dansat decât o toamnă", s-a declarat "prea mic pentru un război atât de mare" și și-a dat demisia din funcția pe care o ocupa.

Dacă la aceasta vom mai adăuga cele 2 milioane de dolari pe care le-am pierdut ca urmare a necalificării, criza arbitrajului românesc, marcată cu părăsirea terenului de joc de către echipa Rapid, a meciurilor "aranjate", așa-zisele "blaturi", a vinderii, mai mult sau mai puțin frauduloase, a unor jucători în străinătate, eliminarea prematură a echipelor românești din toate competițiile europene, avem o imagine clară a teribilei crize în care se zbate fotbalul românesc.

Blat pe față, urmat de apărarea "blatului" pe canalele mass-media, iată ce ne-a adus pe sticla ecranelor de televizor, dezbaterile televizate ale etapei de ieri, 25 noiembrie, ale Sportului, despre care se știe că rulează sute de milioane de dolari numai în România.

Și dacă ar fi numai atât!

În urmă cu câteva zile am trăit poate cea mai rușinoasă înfrângere pe care a cunoscut-o sportul românesc. Echipa națională de rugby a României a fost învinsă de cea a Angliei cu inimaginabilul scor de 134 – 0. Știind că un meci de rugby durează 80 de minute, înseamnă că balonul oval a intrat între buturile noastre aproape de 1,7 ori pe minut!

La Federația Română de Box, scandalurile se țin lanț, alegerile fiind fraudate în prezența domnului ministru al tineretului și sportului, care nu cunoaște nici măcar regulamentul de desfășurare al acestora.

La gimnastică, ramura sportivă care ne-a adus cele mai mari satisfacții, antrenorii echipei naționale, Octavian Belu și Mariana Bitang, vor să se retragă ca urmare a modului în care meritele lor nu sunt apreciate și nu se creează acele condiții pe care școala românească de gimnastică le merită.

La Federația Română de Șah, sport care în urmă cu câțiva ani aducea medalii de argint și de bronz, la Campionatele mondiale și europene pe echipe feminine, întreaga echipă de conducere a fost "exclusă din viața sportivă" și se bate pasul pe loc.

Domnule ministru,

Nu știu și nu mă interesează și de fapt nici nu are importanță ce sport ați practicat înainte de a fi ceea ce sunteți (după alură și după unele zvonuri, se spune că ați fi fost luptător), dar vă întreb ce experiență de management aveți, fiindcă există o răspundere ministerială, chiar și dacă sunteți ministru al tineretului și sportului.

Domnule ministru, cred că ar fi cazul să dați dovadă de fair-play și împreună cu cei care au rămas "corigenți" la îndeplinirea obiectivelor, prezentați-vă demisia, lăsând astfel pe alții, mai competenți, mai inspirați și poate, de ce nu, mai norocoși, să conducă destinele sportului românesc, să aducă în casele românilor o minimă bucurie, măcar la care aceștia să aibă dreptul!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Birtalan Akos - apel la rațiune și înțelegere în tratarea problemelor comunității maghiare din România; Îl invit la microfon pe domnul deputat Birtalan Ákos. Se pregătește domnul Cherescu Pavel.
   

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Apele tulburi ale vieții politice din România, în ultimele săptămâni, respectiv zile, s-au agitat și mai mult prin repetate declarații iresponsabile ale unor persoane cu responsabilități majore din Guvern, din SRI, din Comisia parlamentară de supraveghere a serviciilor secrete și, în mod surprinzător, sau deloc, prin susținerea acestora de către Președintele țării.

Stimați domni,

Vă adresez dumneavoastră și resping cu fermitate atacul dur, afirmațiile grave despre așa-zise fenomene pe care le menționați că se întâmplă în județele Covasna, Harghita și Mureș, cu alte cuvinte în secuime.

Chiar după un deceniu de tranziție, inventarul invențiilor prezentate ca fapte, a minciunilor prezentate ca adevăruri, a jumătăților de adevăruri prezentate ca evenimente certe ne amintesc de un regim trist din România, de mijloacele și metodele folosite de securitatea comunistă care vedea în membrii și comunitatea maghiară din România inamicul public nr. 1 și, vezi Doamne, nu este nimic nou sub cerul Tău, istoria comunistă este prezentă, iar securitatea cu față umană ne spune, ne avertizează că maghiarii din secuime, prin tot ce întreprind, doresc un singur lucru, și anume destrămarea statului român.

Domnilor îngrijorați,

Vă deranjează faptul că mai existăm, că nu am dispărut în valurile istoriei? Am rezistat, v-am și ne-am apărat de tătari și turci, am apărat pământul nostru natal, inclusiv pământul secuiesc. V-a surprins că ne-am ridicat și după 1848 – 1849, când am luptat pentru libertate împotriva a două imperii, că nici după două războaie mondiale nu ne-am anihiliat și nu ne-au anihiliat, numai granițele s-au deplasat deasupra plaiurilor locuite de bunicii și tații noștri, fără voia și vina lor.

Suntem și vrem să fim, chiar dacă ne loviți și ne-ați lovit din nou, din toate părțile, contestând dreptul nostru la administrație proprie, la școli și universități proprii, la asociații și fundații proprii, la proprietăți individuale, bisericești și comunitare, la bază materială proprie și altele, toate ce ni le-ați promis solemn la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia le-ați uitat?

Poate vreți să mai existăm, dar să nu avem nimic! Nu se poate așa! Nu se poate să duceți la nesfârșit și neobservat politica duplicitară practicată de 8 decenii, jucând o carte cvasidemocratică spre exterior și alta către și cu cetățenii României. Pe noi nu ne păcăliți sau sper că nu ne mai păcăliți cu lozinci democratice și cu fapte antimaghiare. Nu se poate!

Sau vă întreb: cum puteți conviețui cu niște dezintegratori despre care la porțile vestului democratic afirmați că nu aveți nimic de împărțit, că modelul românesc a rezolvat problemele minorităților? Nu suntem minoritari, suntem mai puțini din punct de vedere numeric, dar vrem să avem șanse egale cu dumneavoastră, cu românii din România.

Resping în mod categoric afirmațiile din care rezultă că dacă diferite fenomene, procese sau fapte care se întâmplă în anumite zone ale țării, în cazul de față în secuime, cu toate că se bazează și sunt conforme legilor României, acest fapt pentru dumneavoastră nu contează, le catalogați pur și simplu periculoase și cu risc ridicat, iar pentru contracararea pretinselor fenomene propuneți o reacție adecvată. Ce? Legi, instituții, măsuri economice, sociale, culturale și cine știe ce? Vreți măsuri administrative ferme? Cu alte cuvinte ne amenințați? Vreți să ne testați răbdarea sau vreți să ne speriați? Dar mai mult ne ambiționați să vă propunem, și mai convingător, în loc de asimilare, o cale democratică, atât pentru realizarea scopului dumneavoastră, privind integritatea țării, cât și a noastră, privind menținerea și dezvoltarea identității noastre maghiare.

Vă rog să citiți programul UDMR-ului. Este public și tradus în limba română, prin care în mod deschis cerem descentralizarea administrației publice de stat către autoritățile administrației publice locale alese, către comunitățile locale. Cerem retrocedarea bunurilor bisericești și a celor comunitare. Cerem învățământ de toate gradele în limba maternă, viață economică, socială și culturală proprie.

Fiți buni și înțelegători, așa cum vreți să fim și noi!

Lăsați-ne să trăim liberi și să ne simțim bine în România!

Astfel, câștigul poate fi unul comun și stabil, un parteneriat pentru o României democratică! Lăsați-ne să sperăm că pământul secuiesc va aparține unei astfel de Românii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Pavel Cherescu - referire la câteva aspecte ce denotă intoleranță religioasă a etnicilor maghiari față de românii ortodocși transilvăneni;

Invit la microfon pe domnul Cherescu Pavel, se pregătește domnul Antal Istvan.

   

Domnul Pavel Cherescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Biserica Ortodoxă Română a fost, de curând, ținta unui atac pus la cale de postul maghiar de televiziune Duna TV. Mijloacele mass-media au informat cetățenii României că reporterii Csaky Zoltan și Marássy Geza au realizat filmul documentar, intitulat, în traducere liberă, "Ocuparea de patrie prin intermediul religiei". În film, numeroase personalități politice de etnie maghiară, între care episcopul Laszlo Tokes, Kolomban Gabor, Popp Elod, au afirmat că "ungurii din Transilvania se simt opresați de expansiunea Bisericii Ortodoxe pe Pământul Secuiesc".

Filmul a fost prezentat la Universitatea maghiară "Sapienția" din Miercurea Ciuc. Cu acest prilej, decanul universității, Lanyi Szabolcs a ajuns să sublineze că "educând atâția tineri maghiari, viitorul va fi al nostru".

Cei prezenți au propus ca preoții reformați maghiari să organizeze ample mișcări de protest împotriva "procesului de românizare a Ardealului, prin intermediul Bisericii Ortodoxe". Acest nou atac este expresia fățișă de intoleranță religioasă pe care au adoptat-o din nou după 1990 etnicii maghiari, față de românii ortodocși transilvăneni.

Nu vreau să acuz și nici să scuz pe cineva pentru tot ceea ce se petrece astăzi în județele ce fac parte din ținutul secuiesc, dar, cu fața spre viitor, vreau să vă reamintesc învățămintele extrase dintr-un trecut nu prea îndepărtat. Vreau doar să readuc în memoria contemporanilor efectele pustiitoare generate de intoleranța religioasă manifestată față de clerul și credincioșii români din secuime, în timpul ocupației horthyse, între anii 1940 – 1945.

Dintr-un raport întocmit de mitropolitul Nicolae Bălan în 1946 aflăm că… "după cedarea Ardealului de Nord, nici un singur preot ortodox român nu a fost tolerat în parohiile aparținătoare Arhiepiscopiei Sibiului din regiunea secuiască". Tot el completează acest sumbru tablou, scriind: "Nici un singur preot ortodox nu a putut rămâne la post, sub ocupația maghiară, în cele 55 de parohii și 210 filiale aparținătoare Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia și Sibiu".

Într-adevăr, între 1 septembrie și 1 decembrie 1940 au fost izgoniți peste granița impusă în urma Dictatului de la Viena preoții ortodocși din parohiile Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Racoșu de Sus, Zagon Micfalău, Cernatu de Jos, Ozun, Bățanii Mari, Brețcu, Lisnău, Comolău, Ojdula, Vârghiș, Aita Mare, Belin, Tușnad Băi, Zăbala, Baraolt, Bicsad, Biborțeni, Odorhei, Ditrău, Vidacut, Boroșneu Mare și Porumbenii Mari.

Au fost distruse până la temelii bisercile ortodoxe din Biborțeni, Herculian, Doboșeni, Vârghiș, Racoșu de Sus, Căpeni și Comolău. Au fost profanate și jefuite bisericile din Odorhei și Miercurea Ciuc. Au fost avariate și jefuite bisericile din Bicsad, Brețcu, Chichiș, Ozun, Zăbala, Pava, Mărștineni, Zagon, Popăuți, Boroșneu Mare, Bicfalău, Târgu Secuiesc, Poiana Sărată, Cernatu de Jos, Gheorghieni, Valea Mare, Sita Buzăului, Odorhei, Cristur și Miercurea Ciuc.

Sediile parohiale, bisericești și cantorale, atribuite în urma reformei agrare înfăptuite după unirea Transilvaniei cu patria mamă au fost confiscate sau arendate în beneficiul cultelor maghiare și ale instituțiilor lor.

După alungarea preoților, dărâmarea și devastarea bisericilor, deposedarea parohiilor de case și alte bunuri materiale, autoritățile horthyste au luat măsuri pentru deznaționalizarea și maghiarizarea forțată a credincioșilor ortodocși români, obligându-i să treacă la confesiunile romano-catolică, reformată și unitariană.

Tot din raportul amintit aflăm că au fost obligați să treacă la alte confesiuni câteva mii de credincioși ortodocși din parohiile Aita Medie, Baraolt, Bățanii Mari, Bodoș, Bicfalău, Bicsad, Căpeni, Chichiș, Comolău, Lisnău, Micfalău, Ozun, Brețcu, Cernatu de Jos, Mărtăniș, Ojdula, Târgu Secuiesc, Vârghiș, Porumbenii Mari, Vlahița, Racoșu de Sus, Ghimeș-Făget, Tușnad Băi, Biborțeni, Herculian și Ditrău.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reamintindu-vă aceste momente dramatice din trecutul bisericii strămoșești și a neamului românesc, îmi pun, și vă adresez și dumneavoastră, cu profundă îngrijorare, întrebarea: Ce viitor ne pregătesc cei care-i educă pe tinerii maghiari, instigându-i la ură și intoleranță religioasă?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Antal István - prezentarea unui punct de vedere personal vizavi de pericolul maghiar incriminat în raportul SRI dezbătut în mass-media;

Are cuvântul domnul deputat Antal István; se pregătește domnul Simedru Dan Coriolan.

   

Domnul Antal István:

Doamnelor și domnilor colegi,

Onorat auditoriu,

Am venit la tribuna Parlamentului la fel ca și colegii mei, reprezentanți ai județelor incriminate în raportul SRI, dezbătut în ultimele zile în mass-media scrisă și electronică cu mult aplomb, să vă prezint un punct de vedere personal vizavi de pericolul maghiar stipulat în raport.

Și mă întreb ce au dorit, de fapt, cei care au întocmit raportul?

Au dorit să demonstreze, oare, că nu cunosc programul uniunii noastre sau că nu recunosc ideile stipulate în programul nostru? Pentru că aceste idei prezentate drept periculoase pentru societatea românească se regăsesc în programul nostru coerent, de peste 10 ani de existență a UDMR, și țin în mână acest document care se pare că nu este cunoscut de raportorii SRI-ului și este redactat în limba română și îmi permit să vă citesc un pasaj: "La începutul noului mileniu trebuie să facem totul pentru a accelera procesul de integrare europeană a României.

Trebuie să ajungem în Europa unită, unde nu există discriminări între majoritate și minoritate, unde nu există o națiune dominantă, ci doar popoare reciproc răspunzătoare unele de celelalte, unde existența minoritară nu este o problemă, ci o șansă, unde egalitatea de șansă este reală, unde asigurarea și dezvoltarea autoidentității naționale este datoria fiecărei națiuni, unde subsidiaritatea, diferitele forme de autonomie își găsesc locul natural și întăresc democrația".

Noi am spus un "nu" hotărât trecutului și dorim un dialog sincer și creativ cu populația majoritară. Nu acceptăm poziția de asuprit și nici degradarea unei comunități de sute de mii de oameni într-un grup de cetățeni de rangul doi.

Ne surprinde limbajul utilizat de autorii raportului, pentru că am crezut că din structurile SRI au dispărut deja informatorii școliți de ideologia ceușisto-comunistă.

Confundarea separării puterilor în stat cu separatismul pe anumite criterii sau contestarea dreptului la autonomia locală, prevăzute în legile adoptate de Parlamentul României, sunt teze foarte periculoase care, cu puțină rea-voință, pot fi considerate drept un atentat la instituțiile statului de drept, iar contestarea dreptului la asociere a proprietarilor de terenuri agricole și forestiere constituie o jignire la adresa celor stipulate în Constituția țării.

Suntem plătitori de impozite, contribuabili la susținerea instituțiilor democratice și dorim ca toți funcționarii, indiferent din ce fel de structuri fac parte, să fie corecți și responsabili când informează opinia publică.

Dacă istoria a decis să trăim într-o patrie comună și dorim ca avuțiile strămoșilor noștri să fie retrocedate și valorificate de fiecare cetățean și comunitate locală, cum crede că este mai bine pentru a realiza bunăstarea atât de mult dorită de toți, atunci să nu încerce nimeni să folosească instituțiile create în cei 10 ani de democrație, pentru reprimarea libertății de acțiune a unei comunități.

Și-mi permit din nou să citesc din Programul UDMR pentru edificarea celor care în raportul amintit doresc să deformeze realitatea: "Trebuie să punem capăt situația dezavantajoase în care se află de mai multe decenii regiunile locuite și de maghiari, trebuie să creăm egalitatea de șansă și în domeniul economic, trebuie să ajungem la o situație în care banii noștri, nu la îmbogățirea altora să contribuie, ci la bunăstarea propriei comunități".

Realitatea există, domnilor și doamnelor, și fără voința unora care vor să o denatureze.

Pentru noi, programele de aderare la structurile Uniunii Europene nu reprezintă slogane demagogice, ci vrem, în mod sincer, să le transpunem în realitate și depunem eforturi susținute, cu toți factorii responsabili în județele unde reprezentăm majoritatea, ca să fie cât mai repede îndeplinite.

Programul nostru, cât și eforturile comunității noastre, autoritățile locale, asociațiile profesionale și ale societății civile din secuime sunt apreciate de toți cetățenii României cu care avem contacte în viața de zi cu zi și este cunoscută și consecvența cu care ne susținem punctul nostru de vedere, atât în viața publică, cât și în Parlament.

Acum un an am consimțit, după dezbateri îndelungate și uneori controversate în cadrul uniunii, să acordăm sprijin parlamentar puterii actuale, pentru definitivarea legislației necesare finalizării reformelor începute acum 10 ani și ne-am ținut de cuvânt.

Din păcate, acest semnal negativ din raport, ca un atac la drepturile noastre legitime, lansat prima dată la Cluj de actualul ministru de interne, susținut apoi și de mai marele SRI-ului, ne-a convins că există grupuri puternice în sânul partidului de guvernământ care nu se pot debarasa de mentalitatea îndoctrinată de regimul dictatorial.

În ținuturile noastre circulă o zicală care spune: "Promisiunea este un cuvânt frumos și este bine dacă se respectă". Noi cunoaștem și reversul acestei zicale care ține de mentalitatea celor care tolerează întoxicarea opinie publice cu raporturi false și care spune: "E deștept cine promite, e prost cine se ține de promisiune!"

Așteptăm un răspuns, doamnelor și domnilor colegi, politicieni ai partidului de guvernare, un răspuns corect, răspicat, care să enunțe clar: "Dorim să facem pasul hotărât spre Europa și respingem această diversiune periculoasă."

Dacă acest răspuns va întârzia prea mult și nu va fi pe măsură să ne convingă de utilitatea relansării sprijinului nostru parlamentar, atunci rămânem cu convingerea că întocmitorii raportului SRI, cât și acei politicieni care s-au grăbit să-i elogieze, au demonstrat din plin că inteligența umană, din păcate, este limitată, dar prostia, rea voința și incoerența umană nu au limite.

În încheierea discursului meu nu-mi rămâne decât să întreb retoric: cui prodest, cui priește? Cu siguranță, nici țării, nici neamului românesc.

Ca atare, sunt de acord cu concluzia unui distins ziarist, publicat într-un cotidian de mare tiraj, din care citez: "Scandalul a fost declanșat din prostie politică sau din ticăloșie electorală?".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Coriolan Simedru - comentariu pe marginea prezentării documentului politic privind strategia de securitate națională;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Simedru Dan Coriolan; se pregătește domnul Sali Negiat.

   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Zilele trecute, Președinția României anunța cu satisfacție că în sfârșit s-a hotărât să prezinte strategia de securitate națională a României, document politic fundamental care declanșează un întreg șir de acte normative în domeniul apărării și siguranței naționale.

Nu am înțeles de ce atâta satisfacție, pentru că, acest document era așteptat în Parlament încă din luna martie, când în conformitate cu Legea nr. 63 din 2000, respectiv Ordonanța nr. 52/1998 ar fi trebuit prezentat Camerelor reunite pentru adoptare.

În acest sens, art. 4 din lege stabilește explicit "strategia de securitate națională a României este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național.

Președintele României, în termen de cel mult trei luni de la învestitură, prezintă Parlamentului strategia de securitate națională a României".

Iată că, ignorând prevederile legale, cu aroganță și dispreț în ton cu politica mediatică adoptată de primul-ministru, președintele Iliescu anunță cu surle și trâmbițe finalizarea și trimiterea spre Parlament a importantului document, în loc să adopte o atitudine rezervată, discretă și să găsească o scuză cât de cât plauzibilă față de întârzierea nepermisă, măcar pentru a salva aparențele de bun comportament și competență în unul din cele mai importante domenii ale atribuțiilor prezidențiale.

Bine că înțelepciunea populară găsește compensări pentru astfel de situații și acceptând zicala "Mai bine mai târziu decât niciodată", trecem mai departe, nu fără a preciza că, totuși, într-o țară cu democrație consolidată, această ignoranță ar fi fost un motiv de demisie sau, în cel mai modest caz, un scandal politic.

În aceeași situație de elev prins cu lecțiile nefăcute la o materie de bază se află și Guvernul Năstase, care în conformitate cu prevederile art. 6 din aceeași lege trebuie "ca în vederea realizării prevederilor strategiei de securitate națională a României, Guvernul, pe baza programului de guvernare, elaborează carta albă a securității și apărării naționale care vizează aceeași perioadă de valabilitate ca și strategia de securitate națională a României și se supune spre aprobare Parlamentului, în termen de cel mult trei luni de la acordarea votului de încredere".

Neadoptarea acestor documente a pus în imposibilitate celelalte structuri cu atribuții în acest domeniu să-și elaboreze propriile strategii, directive, planuri și programe departamentale. Din multitudinea documentelor elaborate de structurile cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale pe noi, parlamentarii, ne interesează în mod deosebit cele prevăzute la art. 13 din Legea nr. 63/2000 unde se specifică: "Programele de constituire, modernizare și pregătire a forțelor ce cuprind măsurile și acțiunile concrete ce se execută pentru constituirea, înzestrarea, încartiruirea unităților militare, asigurarea condițiilor optime de viață pentru personal, pregătirea comandamentelor și unităților, asigurarea sprijinului logistic și a rezervelor pentru o mobilizare de război, crearea și întreținerea infrastructurii pentru acțiuni militare, participarea la acțiuni de cooperare internațională cu statele partenere sau aliate precum și resursele necesare anual pentru desfășurarea acestora. Programele se elaborează pentru o perioadă de 4 ani și cu o perspectivă pe termen lung și se aprobă de Parlament, se completează și se actualizează în raport cu stadiul de execuție".

Adoptarea bugetului pentru 2002 fără a avea la bază programele de constituire, modernizare și pregătire a forțelor pentru instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale au determinate să fie superficial întocmite, în baza unor obiective cu caracter de generalitate, fără concretețea necesară. Fără existența acestor programe nu putem cunoaște sursele de .înzestrare a acestor instituții, mai ales sumele ce pot fi alocte industriei naționale de apărare, care, dacă nu are nici o perspectivă, va sucomba, aspect grav din punct de vedere social, cât și al siguranței naționale.

Actualele bugete ale instituțiilor care intră sub incidența Legii nr. 63/2000 reprezintă un simulacru de documente, care nu respectă un principiu corect de întocmire a bugetului. S-au alocat sumele și apoi se întocmesc programele, adică, se pune căruța înaintea cailor.

Iată, deci, domnilor de la putere, cum dovediți încă o dată că pentru dumneavoastră legea nu este valabilă, faceți ce doriți și când doriți, nu aveți nici un respect față de țară, nici măcar într-un domeniu capital cum este siguranța națională. vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Sali Negiat - referire la situația cimitirelor musulmane din Constanța și București și la mormintele soldaților români în Crimeea;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sali Negiat, se pregătește doamna Mihaela Ionescu.

Stimați colegi,

Constat, în dimineața aceasta, un adevărat record de înscrieri și am rugămintea, la cei care urmează la microfon, să se concentreze puțin, ca să dăm posibilitatea să intervină toți colegii noștri înscriși pe listă. Sunt 16 înscrieri.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Sali Negiat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În intervenția mea de astăzi vreau să mă refer la două probleme, și anume: la necesitatea înființării de noi cimitire musulmane în municipiile Constanța și București și la situația mormintelor soldaților români în Crimeea, Ucraina.

După revoluție, în municipiul București, numărul cetățenilor aparținând cultului musulman aproape s-a înzecit: de la 4-5 mii de musulmani existenți în municipiul București, actualmente, se estimează existența a 40-50 de mii de musulmani.

Cimitirul musulman din București este proprietatea Republicii Turcia și este, în același timp, și cimitir musulman militar, iar în prezent este aproape plin. În ultimii ani, s-a pus problema obținerii unui teren adecvat, pentru a se înființa un nou cimitir musulman, pentru necesitățile actuale ale acestei comunități.

Din mai multe amplasamente, prin repartizarea de către Consiliul general al municipiului București, a fost repartizat un amplasament în zona Prelungirea Ghencea, Artera de centur㠖 zona cimitir musulman, hotărârea consiliului general fiind validată și de către Prefectura municipiului București. Pe baza acestei repartiții, Comunitatea musulman㠖 Parohia musulmană din București a început obținerea de avize, avize care sunt în număr de aproape 20: aviz de mediu, aviz de la gaze, de la curent electric ș.a.m.d., cine cunoaște această problemă, știe cum se obțin. Nu mai vorbesc de cheltuielile aferente pentru proiect și, chiar pot să spun, necesitatea unor "șpăgi" pentru obținerea acestor avize.

După obținerea avizelor, se ajunge la situația că, între timp, Prefectura municipiului București a repartizat acest teren și a împroprietărit niște persoane particulare. Deci, vă dați seama, este o situație de neconceput, când, după ce a fost repartizat acest teren, s-au obținut toate avizele, cheltuindu-se timp și bani, comunitatea musulmană revenind la situația disperată dinainte. Pe baza acestei inițiative a Parohiei musulmane, chiar Cimitirul creștin Ghencea II, care nu avea nici un fel de aviz, cu ajutorul Parohiei musulmane, a obținut avizele necesare pentru acel cimitir deja existent.

În aceste condiții, apelul nostru este ca Prefectura municipiului București să emită de urgență o expropriere sau o anulare a acelor împroprietăriri și ca terenul, care a fost validat chiar de prefectură pentru amplasamentul unui cimitir musulman, să-și reia scopul pentru care a fost propus, iar reîmproprietărirea acelor persoane să se facă în altă parte.

O altă situație, similară, putem spune, se referă la municipiul Constanța. De ani de zile, Consiliul local al municipiului Constanța a repartizat, la fel, un teren de 3-4 ha, lângă un alt cimitir, creștin, la marginea orașului Constanța. Ca, între timp, să ne lovim de toate piedicile, posibile și imposibile, care se pot face ca acest cimitir musulman să nu poată să intre în funcțiune, iar cimitirul creștin repartizat lângă acest teren funcționând deja de câțiva ani.

Facem apel către Prefectura municipiului Constanța și către Consiliul municipal Constanța pentru ca această problemă să fie rezolvată de urgență.

Altfel, în aceste condiții, morții comunității musulmane din București și ai celei din Constanța vor fi, probabil, expuși la loc deschis, în vreo piață publică!

O altă problemă la care vreau să mă refer și pe care am amintit-o este aceea că, la o recentă vizită făcută în Crimeea, în Ucraina, am aflat că într-o localitate numită Silomarina, în raionul Geankioi, se află un cimitir al soldaților căzuți în cel de al doilea război mondial și că în acel cimitir există și 33 de morminte ale soldaților români care au participat la acest război. Un locuitor al acelei localități, care făcea parte și din Asociația cultului eroilor căzuți în timpul celui de al doilea război mondial (care am aflat că este de origine tătară: Murat Eskender), aflând că eu sunt venit din România, a luat legătura cu mine și a propus ca România să ceară acestui comitet ca și soldații români căzuți la datorie în Peninsula Crimeea să fie adunați și concentrați în acel cimitir, care este foarte mare, în jur de 10 ha, așa cum și alte țări fac, își adună rămășițele soldaților morți în cel de al doilea război mondial și le concentrează în cimitire bine stabilite.

Administrația acelui cimitir, din acea localitate, este de acord ca mormintele soldaților români căzuți în cel de al doilea război mondial să-și aibă locul de veci în acel cimitir și, în același timp, comitetul respectiv, de cult al eroilor căzuți în al doilea război mondial, se oferă ca, în mod gratuit (că ei obțin niște fonduri internaționale), să se ocupe ca și soldații români căzuți, aflați pe tot cuprinsul Peninsulei Crimeea, să fie adunați într-un singur cimitir, așa cum fac și alte țări. De exemplu, la ora actuală, Germania își adună soldații căzuți în acel teritoriu și le concetrează mormintele într-un singur cimitir. Anul viitor, am înțeles că va face același lucru în Rusia.

Deci, așteptăm din partea României o cerere în acest sens. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihaela Ionescu - atenționare asupra unui fenomen ce surprinde întotdeauna pe guvernanți: anotimpul iarna;

Revin asupra rugăminții mele, îmi este foarte neplăcut să întrerup pe cineva, dar vreau să înțelegeți că avem un timp limitat pentru aceste declarații politice.

Doamna Ionescu Mihaela, se pregătește domnul Marton Arpad.

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă aduc la cunoștință că, întotdeauna, iarna este ca iarna. În timp ce vara e cald, iarna e frig. Vara e soare, iarna e zăpadă. Aceste truisme elementare, cunoscute încă dinaintea deslușirii paginilor abecedarului, par a fi an de an o noutate cu caracter științific, eveniment cu totul imprevizibil, până în momentul impactului.

Iarna e frig, ninge, e polei, vântul viscolește zăpada, omul are nevoie de căldură în casă, la locul de muncă, în școli, în universități, în spitale și orfelinate, în magazine și în mijloacele de transport urban și interurban. Gripa e inevitabilă, organismul are nevoie de o hrană mai consistentă decât cartofii și varza, de un aport suplimentar de vitamine și grăsimi.

În plus, copiii au nevoie de haine groase, reînnoite în fiecare iarnă, deoarece ei cresc, de încălțăminte de piele, rezistentă la umezeală și frig. Încălțămintea trebuie, și ea, reînnoită anual.

Mijloacele de transport au nevoie de lanțuri, lopeți, antigel, baterii bune și mai ales de combustibil.

Lista e lungă, dar rămâne un adevăr de bun simț doar pentru omul de rând, locuitor obișnuit al orașelor și satelor. Pentru guvernanți, pentru administrație, totul nu este decât ceva atât de nou, atât de neașteptat, încât singura soluție pare a fi apariția pe ecranele televizoarelor, pentru a ne asigura, "urbi et orbi", că totul va fi bine, nu ni se spune când și nu ni se spune unde.

Studenții din Ploiești au aflat demult că a venit frigul, pentru că au făcut grevă din cauza temperaturii din sălile de curs. De asemenea, elevii din multe localități din Moldova au fost trimiși acasă din cauza frigului, pentru a recupera probabil cursurile în timpul vacanței de Crăciun.

Miniștrii, care, în marea lor majoritate, sunt și parlamentari se preocupă de starea vremii numai când pleacă în delegații, pentru a afla, de pe Internet, temperatura aeroportului de destinație.

Primarii din orașe și sate, ca și cei din sectoarele Bucureștiului, au fost în schimburi de experiență la primăriile din marile capitale ale Europei, chiar și în țările nordice, unde iarna e lungă.

Toți cei care sunt obligați să vegheze la buna desfășurare a activităților economico-sociale se miră că iarna e ca iarna, adică ninge, e frig, viscolește, ziua e scurtă și, deci, crește consumul de energie electrică, pavajul îngheață, crapă, carosabilul devine impracticabil. Iarna e ca iarna, dar numai la noi își poate permite o înaltă oficialitate guvernamentală să anunțe la televizor că dezăpezirea va începe după ce se va opri viscolul. Și dacă el ține, precum în țările nordice, până la primăvară?

Degeaba au străbătut lumea în lung și în lat, dacă nu au observat, pe unde au colindat, că utilajele de dezăpezire, din cele mai diverse, pornesc în număr mare pe șosele, de îndată ce începe să cadă primul fulg, pentru a-l culege, pentru a spulbera zăpada, pentru a fluidiza traficul. Drumuri întrerupte, localități izolate, fără curent electric ori legături telefonice, creează o realitate ce ține de romanul apocaliptic.

Ni se spune cu cinism că oamenii sunt de vină, pentru că au pornit la drum, așa, pe ninsoare, ca și cum ei nu s-ar fi dus cu treburi: s-au dus pentru a-și cumpăra alimente, pentru a le transporta, s-au dus spre spitale, spre a-și vizita părinții, la înmormântări, spre a-și rezolva problemele de viață. Au plecat, dar li se spune că ei au plecat așa, pur și simplu, pentru a bloca drumurile, pe care, oricum, nu se înghesuiau utilajele de dezăpezire.

În plus, ni se spune că se vor dezăpezi numai drumurile unde sunt urgențe medicale, ca și cum ar exista localități unde nu pot suverni în orice clipă urgențe.

Iarna e frig și ninge. Iarna e ca iarna, dar guvernanții nu sunt buni gospodari și nici nu utilizează mijloacele moderne de informare. Dacă, totuși, cumva, date referitoare la înrăutățirea vremii le parvin, ei rămân într-o expectativă criminală, deoarece nu știu cum aș putea numi altfel situația autobuzului cu copii care a rămas blocat între nămeți, copiii fiind duși la adăpost abia după o sperietură soră cu martea. Nici situația pacienților în stare critică, ce au pornit cu salvări spre spital și abia, abia au putut să-și continue drumul cu trenul, în care e frig ca afară și care în mod sigur nu-i transportă cu targa până la ușa spitalului.

Toate acestea sunt scene de neconceput într-o țară civilizată, europeană, dar nimeni nu e sancționat, nimeni nu e răspunzător, nimănui nu-i e rușine, nimănui nu-i pasă, nimeni nu demisionează! Pentru că nu a aflat încă faptul că, iarna, întotdeauna, e ca iarna. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Francisc Marton Arpad - comentariu privind unele declarații ce încalcă principiile statului de drept;

Domnul deputat Márton Arpád este invitat, urmează domnul deputat Hașotti Puiu.

   

Domnul Francisc Márton Arpád:

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, câțiva parlamentari au ținut o conferință de presă. Dreptul lor! Numai că unul dintre ei a vorbit în calitatea sa de președinte al Comisiei speciale prin intermediul căreia Parlamentul ar trebui să-și exercite controlul asupra SRI.

Am ascultat șocat toate emisiunile de știri ale posturilor publice și private de televiziune din seara respectivă, care au redat texte lungi din spusele președintelui. Noutatea discursului nu a constat în antimaghiarismul deșănțat, pentru că așa ceva am mai auzit, nici în non-adevărurile bătătoare la ochi, pentru că ele sunt repetate la nesfârșit de către cei care, periodic, vântură ideea pericolului maghiar.

M-a șocat cu totul altceva. Parlamentarul era nemulțumit pentru că se încearcă să se aplice legile țării și în județele Covasna, Harghita și Mureș! Și, nediscriminatoriu, și pentru maghiari!

Astfel, consiliile locale "și-au permis" să se asocieze, pentru a putea realiza împreună anumite obiective, așa cum prevede și a prevăzut-o Legea administrației publice locale. Au înlesnit infuzia de capital străin, au insistat pentru retrocedarea proprietății, așa cum prevăd legile votate chiar de către partidul care l-a adus în Parlament.

Am aflat cu stupoare că, indirect, prin legile pe care le votează, Parlamentul pune în pericol integritatea țării. Să nici nu vorbim de cei care își permit să ia în serios aceste legi și încep să le aplice, în chiar toată țara!

Și asta nu este părerea unui simplu deputat sau senator, ci a președintelui Comisiei de speciale – și spus în numele acestei comisii- prin care Parlamentul ar trebui să controleze activitatea SRI! De parcă această comisie ar avea menirea, însărcinarea primită de la SRI, de a controla activitatea Legislativului și Executivului! Or, aceasta, deja, este o problemă constituțională!

Dincolo de încălcarea prevederilor art. 30 și 31 din legea de bază, de instigare la ură națională, de crearea a unei imagini deformate a țării, ca o zonă de insecuritate majoră, de nesocotirea intereselor de integrare, comparabilă doar cu ultimele intervenții ale lui Corneliu Vadim Tudor, pentru care tocmai acum se discută să i se ridice imunitatea parlamentară, aceste declarații atacă principiile statului de drept. Fapta este deosebit de gravă și dacă trebuie să fie anchetat ceva, aceasta este prestația președintelui și a acelor membri ai comisiei care i-au ținut tovărășie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Hai să-i împușcăm, că v-au contrazis!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Puiu Hașotti - meditație asupra actului guvernării;

Are cuvântul domnul deputat Hașotti Puiu, se pregătește doamna deputat Manolescu Oana.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Timp de un an, am tot încercat să arătăm actualei puteri care este realitatea românească, faptul că lucrurile nu stau așa cum cred sau cum spun dânșii. Toată acțiunea politică și guvernamentală este învăluită într-un nor de propagandă mincinoasă, care, sigur, se va risipi. Dar cu ce costuri pentru țară și cetățeni?

Ajuns la sfârșitul și, poate, la apogeul carierei politice, domnul președinte Ion Iliescu, pe jumătate s-a autoizolat, pe jumătate a fost izolat. Se tot gândește nostalgic la revoluții și false revoluții. S-o facă în continuare, dar i-aș aminti că: "Revoluția este prin natura ei un patricid, prin funcția ei un fratricid și prin urmările sale un infanticid" (Dobrița Ciosici).

Dacă aș crede că guvernanții n-ar ști că vând iluzii, le-aș spune că, "Este mai bine ca întemeiat pe adevăr să-ți învingi iluziile, decât întemeiat pe iluzii să te învingă adevărul" (Epictet).

În fruntea corului celor ce oferă iluzii se află domnul prim-ministru, care nu scapă nici un prilej. I-aș arăta însă că: "Ești dator să spui adevărul, nu să vorbești mult", spunea Democrit, și că: "Bună parte din vorbirea meșteșugită constă în a ști cum să minți", spunea Erasmus. Și pentru că, prea adesea, este iritat i-aș aminti ce spunea Ion Luca Caragiale: "Toți suntem iritabili, expresivi suntem numai unii".

Țara este fericită, avem bugetul înainte de anul nou. Când domnul prim-ministru a prezentat bugetul, am avut pentru o clipă impresia că, din greșeală, prezintă bugetul Statelor Unite, pe care și l-a strecurat într-un buzunar, culmea, gol, la acel moment, când a fost în vizită peste ocean!

Se creează impresia că aveți doar cetitudini și că, pe baza lor, faceți promisiuni. Țineți minte însă că: "Dacă omul va începe cu certitudinile, va sfârși prin a se îndoi; dar dacă se va mulțumi a începe cu îndoielile, va sfârși prin a avea certitudini" (Francis Bacon), și că, "Trebuie să făgăduim după speranțele noastre, dar trebuie să ne ținem făgăduiala după temeri" (La Rochefoucauld). Niciodată nu aveți temeri!

Ați creat un adevărat aparat de represiune politică, de pedeserizare, de șantaj, în fruntea căruia l-ați așezat pe domnul Octav Cozmâncă, care este un fel de "primar general al României". Toți știm vorbele lui Eschil: "Tiranul proaspăt apasă greu", dar acele vremuri ale tiranilor au trecut, domnilor!

Chiar credeți că faceți istorie? În fond, faceți, și Attila a făcut, aveți însă în vedere următoarele: "A face istorie înseamnă a te elibera de trecut", spunea Goethe, și nu toți dintre dumneavoastră ați făcut-o. Și că: "Întreaga istorie este lupta dintre putere și libertate", arăta Schiller.

Scopul prioritar al guvernării este de a vinde speranțe și optimism. Atenție, însă, că: "Speranța este al doilea suflet al nenorociților", arăta Goethe și că: "Spunând că totul este bine, oferiți cetățenilor iluzia care îi înșeală", spunea Voltaire.

Nu mai perseverați în pornirea furioasă de a susține că este bine când totul merge rău, pentru că acest demers este mai mult decât o ipocrizie, iar: "Ipocrizia – spunea La Rochefoucould – este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuții".

În concluzie, actul de guvernare se poate caracteriza și astfel: "De departe, pare ceva; de aproape, nimic!" (La Fontaine).

La vorbele noastre, rămâneți surzi, nu-mi fac iluzii că veți fi altfel la vorbele înțelepților de mai sus. Dar, vorba aceea: "Nu vă gândiți la viitor, va veni destul de curând!" (Einstein).

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Oana Manolescu - marcarea zilei Independenței de stat a Albaniei;

Are cuvântul doamna deputat Manolescu Oana, se pregătește domnul deputat Brudașca Damian.

   

Doamna Oana Manolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Mâine este cea mai importantă sărbătoare a albanezilor din toată lumea și, deci, și a cetățenilor români de etnie albaneză. Dacă există atestare documentară pentru anul 1595, când Mihai Viteazul aducea în Țara Românească 15 mii de albanezi, iar dintre aceste familii va fi recrutat 1.500 de bărbați pentru oastea sa, vreme după vreme, și înainte și după acest an, pământul actualei Românii a primit pe albanezi, care soseau aici singuri sau familii întregi. Așa s-a cristalizat o comunitate puternică albaneză, iar urmașii acestora trăiesc și azi pe pământ românesc, bine integrați în viața socială, economică și culturală a acestei țări, care i-a primit din totdeauna ca pe frați.

Istoricii români sunt în deplin acord când vorbesc despre această rudenie, devenită spirituală, după ce trunchiurile îngemănate ale vechilor traci și vechilor iliri s-au despărțit în ramuri tari și puternice: românii de la nordul și sudul Dunării și albanezii. Însă Albania a devenit stat pe harta lumii abia în anul 1912 și recunoscută în 1913, după lupte care au durat un număr nedefinit, prea mare, de ani.

Poporul ilirilor și, apoi, al albanezilor a trecut prin stăpânirile greacă, romană, bizantină și, cea mai dureroasă, otomană. Răscoalele populației au zguduit pământul Albaniei și pe asupritori, ducând în cele din urmă la câștigarea independenței, la care și-au adus din plin aportul și albanezii din diaspora, în special cei din România.

Pe granița dintre secolele 19 și 20, mari scriitori albanezi, ca: ..., își tipăresc în București cărțile; Congresul pan-albanez are loc tot la București, în 1905; societățile albaneze se reunesc într-una singură; oamenii politici, oamenii de știință, istoricii, scriitorii români susțin mișcarea de eliberare a țării, considerată mereu "sora mai mică a României".

În noiembrie 1912, marele patriot albanez Ismail Kemali sosește în România, iar în București el participă la Adunarea albanezilor, în care s-a dezbătut problema independenței; apoi, pleacă la Viena, pentru a pleda în fața marilor puteri această cauză. Ismail Kemali vine la Valona (astăzi Glora), orașul natal, și proclamă independența de stat a Albaniei, la Adunarea națională a reprezentanților din toată țara, ca și a reprezentanților Coloniei albaneze din România, al cărei ajutor moral și material a fost unul din factorii hotărâtori ai acestui act de însemnătate istorică, la fel de mare ca și unificarea țării, făurită de Gherghi Castrioti Scanderbeu în secolul al XV-lea.

Proclamarea independenței de la Vlora și crearea primului guvern al țării au loc la 28 noiembrie 1912, dar ca stat suveran Albania va fi recunoscută abia la 29 iulie 1913.

În acest an, la 28 noiembrie, aniversăm 89 de ani de la înălțarea steagului independenței la Vlora. 32 de ani și o zi după aceea, la 29 noiembrie, albanezii înfrâng jugul fascist al Italiei și pe cel hitlerist al Germaniei, eliberându-și țara.

Greu încercatului și viteazului nostru popor albanez îi urăm la aniversare să aibă mereu lumina și pacea, dragostea și libertatea, pentru care a luptat mai mult de două mii de ani și a învins prin el însuși! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Damian Brudașca - critică la adresa lipsei unei atitudini ferme din partea autorităților române față de acțiunile ostile, antiromânești, șovine și iredentist revanșarde ale UDMR;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Brudașca Damian, se pregătește domnul deputat Kerekes Karoly.

   

Domnul Damian Brudașca:

Doamnelor și domnilor.

În absența absolut oricărei atitudini ferme, intransigente din partea autorităților române, continuă acțiunile ostile, antiromânești, șovine și iredentist revanșarde ale UDMR. Reprezentanți ai Guvernului, oficiali ai PSD și șefi ai serviciilor secrete române au atras atenția asupra scăpării totale de sub control a zonei Harghita, Covasna și Mureș, ca urmare a acțiunilor autonomist-secesioniste întreprinse la cererea și sub presiunea guvernanților de la Budapesta.

Ce au făcut autoritățile române în fața acestui atentat la adresa integrității noastre național-statale? Banale declarații, fără măsurile urgente și responsabile pe care gravitatea situației le impunea.

După cum se știe, Parlamentul de la Budapesta a adoptat în data de 19 iunie a.c. Legea privind statutul unor etnici maghiari din afara granițelor Ungariei, respectiv pentru cei din România, Slovacia și Iugoslavia, uitându-i, cameleonic, pe ceilalți etnici maghiari, care sunt cetățeni ai Australiei, Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Franței, Olandei, Belgiei, Italiei, Austriei, Rusiei, Ucrainei, Canadei și ai altor state.

În aceeași zi de 19 iunie a.c., primul-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, a declarat la Cluj Napoca, clar și cu fermitate, că legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta nu va fi aplicată pe teritoriul României și, ca urmare, vor fi interzise legitimațiile de ungur.

Mai multe organisme europene s-au pronunțat pentru interzicerea extrateritorialității legii maghiare în cele trei țări vecine Ungariei. Cu toate acestea, conducerea UDMR, sfidând Constituția României, Legea siguranței naționale și ignorând pozițiile exprimate de către șeful Guvernului României și diversele organisme ale Consiliului Europei, se pregătește și acționează pentru introducerea pe teritoriul României, în special pentru românii de etnie maghiară stabiliți în localitățile din Ardeal, așa-zisele legitimații de ungur. În acest scop, a fost constituit la Cluj Napoca, săptămâna trecută, un consiliu de supraveghere a aplicării Legii statutului maghiarilor din țările vecine ale Ungariei. Acest consiliu este format din 28 de persoane, din care: nouă membri din partea societății civile maghiare, nouă din partea bisericilor tradiționale ungurești din Ardeal și nouă din partea unei uniuni culturale. Consiliul este condus de cetățeanul Bela Marko.

Potrivit art.1 din Legea siguranței naționale nr.51/1991, prin siguranța națională a României se înțelege starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român, ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție.

Prin demersurile și acțiunile cetățenilor români, membri ai Consiliului de supraveghere pentru aplicarea Statutului maghiarilor în țările vecine Ungariei, s-a adus și se aduce atingere siguranței naționale a României, încălcându-se, în primul rând, legea fundamentală a țării.

Având în vedere toate acestea și încălcările prevederilor Constituției României și Legii siguranței naționale, solicit procurorului general al României să întreprindă demersurile necesare în vederea identificării persoanelor vinovate și trimiterea lor în judecată, iar primului-ministru să înceteze a mai trata cu ușurință și naivitate acțiunile privind subminarea autorităților statului și atentatul împotriva integrității țării întreprinse de perfidul său aliat.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumesc.

 
  Kerekes Karoly - exprimarea poziției față de declarațiile referitoare la maghiarime ale Președintelui Ion Iliescu;

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly.

Se pregătește domnul Moiș Văsălie.

   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Recenta vizită oficială a președintelui Ion Iliescu în Grecia a marcat un moment important în dezvoltarea relațiilor româno-elene, în obținerea unui sprijin din partea Greciei pentru integrarea României în structurile europene. Cu această ocazie, s-au trecut în revistă și relațiile României cu vecinii săi.

Potrivit relatării cotidianului "Jurnalul Național" apărute în numărul din 23 noiembrie, președintele României a explicat diplomaților eleni că relațiile tensionate din ultimul timp dintre România și Ungaria se datorează: "...mentalității imperialiste de care nu se pot despărți maghiarii."

Președintele României a mai afirmat că: "Ungurii au fost de secole de-a rândul dominanți în Europa prin intermediul Imperiului austro-ungar. Sunt o problemă istorică pentru noi, pentru că reprezintă 7% din populația României. Acum au o reprezentare de 7% în Parlament. Și sunt o minoritate. Este vorba de mentalitatea imperialistă de care nu se pot desprinde atunci când își pierd dominația. Acestea sunt rădăcinile problemelor noastre cu maghiarii și cu statul ungar."

În ciuda acestor probleme, președintele României a precizat că: "Paradoxal, avem o bună relație parlamentară cu UDMR, care sunt cei mai disciplinați parteneri ai actualului Guvern."

Dincolo de modul neobișnuit de a caracteriza un al treilea stat, un alt popor în cadrul unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, președintele României a făcut o serie de afirmații eronate de natură istorică și politică. Astfel, așa-zisa dominație maghiară în Europa de-a rândul secolelor, prin intermediul Imperiului austro-ungar, în aprecierea mea, precum și a manualelor de istorie din România, este de cel mult 51 de ani, începând cu anul 1867 și terminând cu anul 1918. Anterior acestei perioade, în Imperiul austriac, maghiarimea a constituit unul dintre popoarele subjugate care mereu au luptat pentru eliberarea lor națională.

Este greu de explicat o asemenea gafă prezidențială la o întâlnire la nivel înalt.

După 83 de ani de la căderea Imperiului austro-ungar, în Europa de azi, a construirii de noi structuri europene, structuri democratice la care vor să adere toate țările din centrul și estul Europei, a învinui cea de-a patra generație maghiară de după 1918 de o mentalitate imperialistă este o greșeală de nepermis pentru un șef de stat.

A pune semnul de egalitate între mentalitatea imperialistă și sprijinul acordat de statul ungar maghiarilor de peste hotarele Ungariei, respectiv revendicarea prin mijloace politice, parlamentare, a drepturilor minoritare prevăzute în documentele internaționale la care a aderat și România, este o greșeală politică ce nu poate fi trecută cu vederea de către UDMR, dar nici de comunitatea europeană.

Dacă președintele României apreciază că și după aceste afirmații relațiile Uniunii noastre vor fi bune cu domnia sa, îl asigur pe președintele României că optimismul domniei sale este totalmente nefondat. Președintele Ion Iliescu, prin astfel de luări de poziție față de maghiarime, riscă să spulbere dezideratul ca UDMR-ul să rămână cel mai disciplinat partener al Guvernului actual.

Este posibil ca relatarea cotidianului să nu fi fost cea mai exactă, este posibil că președintele, în loc de "mentalitate imperialistă", a vorbit de "mentalitatea imperială" a maghiarimii, dar nici aceasta nu schimbă esența gândurilor exprimate de domnia sa.

În orice caz, Președinția nu a infirmat știrea apărută în presă și răspândită în lume, o știre ce ar putea constitui și obiectul unui conflict diplomatic.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumesc.

 
  Văsălie Moiș - rostirea apelului Grupului parlamentar al PRM la unitate și solidaritate națională în fața pericolelor cu care se confruntă țara și neamul românesc;

Invit pe domnul Văsălie Moiș, și urmează domnul deputat Olteanu Ionel.

   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare constată cu îngrijorare că acțiunile UDMR îndreptate împotriva unității, independenței și suveranității țării nu contenesc, din contră, au crescut în intensitate.

De la înființara sa, Partidul România Mare a monitorizat acțiunile antistatale ale UDMR, ajungând la concluzia că toate acestea fac parte dintr-o strategie diabolică prin care se urmărește ruperea Transilvaniei, autonomizarea ei în prima fază și, în final, alipirea la Ungaria.

În prezent, UDMR este asociat la guvernarea României prin protocolul semnat cu PSD și are reprezentanți atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul administrației publice locale. În baza aceluiași protocol, PSD a promovat proiecte de legi care conțin prevederi contrare intereselor noastre naționale, precum Legea administrației publice locale, care ridică limba maghiară la rang de limbă oficială în administrația publică locală.

Puterea actuală a ajuns, în sfârșit, la concluzia că județele Harghita și Covasna au ieșit de sub jurisdicția statului român, fapt pe care partidul nostru l-a sesizat încă din anul 1991.

În loc să ia măsuri ferme de restabilire a autorității statale asupra celor două județe situate în inima țării, structurile guvernamentale se limitează la lamentări, de parcă ar fi un cor al Casandrelor. În realitate, Guvernul României este paralizat de protocolul încheiat cu UDMR, deoarece nu poate întreprinde nici o acțiune împotriva partenerului de guvernare. "Kutya, kutyat nem harap", spune un proverb maghiar. Pe românește, "Câine pe câine nu mușcă".

Față de cele de mai sus, considerăm că Puterea de la București trebuie să se decidă dacă reprezintă interesele României ori sacrifică atributele fundamentale ale statului pentru a beneficia de sprijinul UDMR la o guvernare antinațională.

Noi apreciem că interesele României nu pot fi scoase la mezat pe o tarabă politică și, de aceea, deocamdată, solicităm președintelui României, primului-ministru și Partidului Social Democrat să denunțe protocolul de guvernare încheiat cu UDMR, să elimine reprezentanții UDMR din toate structurile Guvernului, să suspende din funcție aleșii locali pe listele UDMR care au încălcat Constituția și legile României și să ia măsuri energice de restabilire a autorității statului român în județele Harghita și Covasna.

În preajma Zilei Naționale a României, Partidul România Mare face un apel către toți românii la unitate și solidaritate națională în fața pericolelor cu care se confruntă țara și neamul românesc.

Semnează Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ionel Olteanu - comentariu legat de încurajarea internă și internațională a extinderii europene incluzând și România;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Olteanu Ionel.

Se pregătește domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiativa ministrului de externe francez, domnul Hubert Vedrine, privind perspectiva admiterii simultane în 2004 a tuturor țărilor candidate la Uniunea Europeană, sprijinită de Belgia, Italia și Grecia, a fost urmată de reacțiile sceptice ale unor oficiali europeni și de preocuparea unor state candidate că, într-o asemenea situație, integrarea lor ar putea fi întârziată.

Dincolo de generozitatea cu care încurajează procesele de integrare europeană ale României și Bulgariei, inițiativa reprezintă totuși o recunoaștere a ritmului accelerat înregistrat în acest an de cele două țări în adoptarea aquis-ului comunitar și, prin urmare, are, fără îndoială, o bază realistă. Ea se înscrie în contextul conturat de Consiliul European de la Götteborg din iunie 2001 de accelerare a negocierilor cu toate țările candidate și de angajamentul privind suplimentarea eforturilor Uniunii Europene pentru sprijinirea corespunzătoare a României și Bulgariei. De aceea, credem că respingerea de plano a ideii unei extinderi în 12, fără a fi urmată de o dezbatere profundă și responsabilă la Consiliul European din decembrie de la Laccken, nu ar însemna doar lipsirea României de un orizont cert de aderare, ci și abandonarea propriilor eforturi ale Uniunii privind o extindere necesară, tocmai pentru că tinde să devină completă.

În absența unui calendar de aderare cuprinzând etapele precis determinate, pe baza unor criterii obiective și riguros aplicabile tuturor, frustrarea românilor va fi legitimată într-un context crucial al construcției europene determinat de punerea în circulație a monedei unice EURO. Dezamăgiți, ei își vor aminti, de exemplu, că, pentru a fi admisă în Consiliul Europei în 1993, României i-au fost necesari trei ani, în timp ce Sloveniei i-au fost suficiente trei luni, sau poate vor rememora faptul că în 1945 au fost uitați în brațele sovieticilor chiar când se puneau primele temelii ale arhitecturii europene.

Retrospectiva extinderilor succesive de la cei 6 la cei 15 parcurse de comunitățile europene către ceea este Uniunea Europeană de astăzi reflectă diversitatea rațiunilor care au motivat adeziunile respective de la considerentele de natură economică la cele privind consolidarea democrației interne și stabilitatea internațională care, potrivit lui Michel Rocard, par să fie argumentul esențial al candidaturilor celor 12. Or, având în vedere că România, ca de altfel și celelalte state membre sau candidate ale Uniunii Europene, trebuie să-și pună în aplicare reformele în funcție de structurile normative și funcționale ale Europei actuale, dar și ale Europei de mâine, evoluția sa este inextricabil legată de o integrare europeană cât mai apropiată și cât mai efectivă.

Din această perspectivă, desigur că angajamentul nostru reformator trebuie susținut într-un ritm accelerat, lucru care nu este doar posibil, ci și realizabil, pentru a nu lipsi de la întâlnirea istorică a țărilor candidate din 2004.

Cu convingerea că România are nevoie de Europa, dar și Europa are nevoie de România, în contextul unei ecuații, nu doar economică, ci și politică și culturală, efortul european va fi, desigur, dublat în mod necesar de cel național, pe baza unei voințe politice și a unei capacități administrative incontestabile ale Guvernului actual.

Chiar dacă aderarea la Uniunea Europeană este percepută la noi mai mult ca o problemă de suflet și mai puțin ca una de rațiune, percepția de integrare europeană va trebuie depolitizată, pentru că, prin prisma caracterului său de obiectiv național al unui asemenea proces, noi toți avem nevoie de mai multă Europă în administrație, în justiție, în economie, în viața de toate zilele.

În fond, deși clasa politică are o datorie esențială în accelerarea și finalitatea acestui proces, integrarea privește România profundă, România reală, presupunând reforma statului și a autorităților sale care, trecând printr-o necesară revizuire a Constituției, trebuie să vizeze inclusiv schimbarea mentalităților și a practicii sociale. De aceea, credem că România poate traversa etapele către o admitere în Uniunea Europeană în 2004 printr-un efort solidar și responsabil al tuturor puterilor publice, începând cu Parlamentul, care trebuie să se doteze cu structuri de lucru adaptate acestui obiectiv și menite să accelereze adoptarea aquis-ului comunitar.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezentarea unor argumente la dezinformările legate de județele Harghita și Covasna;

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu, și urmează domnul Vekov Károly János.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul ministru Ioan Rus, în manifestul său ardelenesc, afirma că s-a pierdut autoritatea statului în județele Harghita și Covasna.

Directorul SRI-ului, domnul Radu Timofte, vorbea tot de disoluția autorității statului în cele două județe din centrul țării.

Se afirmă acest lucru acolo unde populația maghiară este majoritară, dar a cărei reprezentare în instituțiile statului nu este mai mare de 25%, iar în structurile Ministerului de Interne, la nivel de subofițeri și ofițeri, este sub 5%.

Care sunt sursele acestor dezinformări? Cine are interesul să dezbine populația din cele două județe pe plan etnic?

Unul dintre principalii furnizori de știri ai acestor informații tendențioase este colonelul Dobrescu, șeful Serviciului de contrainformații din județul Harghita.

Domnul colonel, fiind implicat în afaceri necurate în domeniul forestier, în vara anului 2001, cu concursul comandantului de poliție al orașului Gheorghieni și al unor ofițeri de la Inspectoratul județean al poliției din județul Harghita, a reușit să blocheze ancheta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și petiții din Camera Deputaților, pentru a-i proteja pe domnul Melles Elöd și alți lucrători ai Ocolului silvic Gheorghieni, care au prejudiciat interesele statului român prin protejarea hoției din pădurile zonei.

O altă situație asemănătoare este cazul de la Borsec, unde directorul Barbu, prieten de afaceri cu domnul Dobrescu, a inițiat o farsă cu biletele de tratament subvenționate de stat pentru anumite categorii de persoane care nici nu au văzut stațiunea balneară din nordul județul Harghita. Domnul Barbu, pentru a scăpa de cercetarea penală, cu ajutorul domnului Dobrescu, este ținut la Spitalul de psihiatrie de la Tulgheș.

Văzând că este anchetat de către structurile superioare ale Ministerului de Interne, domnia sa, pentru a-și ridica importanța funcției pe care o are, pentru a sustrage atenția despre ilegalitățile și afacerile necurate în care este implicat, a furnizat date false privind autoritatea statului în județul Harghita.

Programul social-democrat pentru Transilvania ar trebui să promoveze o luptă reală împotriva corupției la nivel național, și nu împotriva minorității maghiare din cele două județe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Vekov Karoly Janos - formularea unui set de întrebări legate de presupusa disoluție a puterii din raportul SRI;

Are cuvântul domnul Vekov Karoly Janos, și se pregătește ultimul vorbitor, domnul deputat Raduly.

   

Domnul Vekov Károly János:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimii ani asistăm la un fenomen pozitiv în România: pe măsură ce, prin organizația lor de reprezentare, maghiarii au luat parte într-un fel sau altul la putere, în cadrul unei coaliții guvernamentale sau, ca acum, în afara Guvernului, a avut loc o schimbare sensibilă a atitudinii opiniei publice românești față de maghiari. Acest fenomen se datorește acelor politicieni români și maghiari care au avut înțelepciunea de a renunța la atitudinea rigidă față de celălalt, transformând-o într-una de colaborare.

Angajarea și cooptarea maghiarilor în rezolvarea problemelor țării a oferit fericita surpriză recunoscută nu de puțini dintre colegii lor români că ei își pot aduce contribuția la schimbarea în bine a stărilor de fapt din țară.

Politicienii maghiari nu s-au sinchisit să-și aducă aportul, deși, dată fiind ponderea lor numerică, nu de ei a depins în primul rând calea urmată, după cum nici rezultatele obținute.

Partidul care conduce astăzi țara cunoaște adevărul expus mai sus. De aceea a decis să colaboreze sub anumite condiții cu UDMR. Fără doar și poate că Uniunea Maghiarilor din România a considerat și ea că o colaborare mai strânsă poate fi utilă ambelor părți.

Schimbarea a survenit cu săptămâni în urmă, când unele atacuri sau manifestări sporadice antimaghiare, mai cu seamă din partea anumitor forțe politice, au crescut atât ca număr, dar s-au amplificat și printr-o participare guvernamentală la prima vedere întâmplătoare, în ultimele săptămâni însă deja de proporții îngrijorătoare, întrucât aceste atacuri vin din partea reprezentanților anumitor segmente sau instituții ale Puterii, președintele Organizației județene Cluj care este și ministrul de Interne, directorul SRI, președintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI și, într-un fel, chiar ministrul Administrației Publice, controlate toate judicios de PSD, toți fiind membri ai PSD, aleși, numiți de acesta, după cum lor li s-a alăturat chiar președintele țării.

Manifestările respective nu pot fi considerate întâmplătoare și, prin urmare, ele cer imperios tragerea unui semnal de alarmă.

Luările de poziție în cauză nu numai că nu sunt întâmplătoare. Ele periclitează nu doar anumite interese proprii comunității maghiare din România, dar, totodată, interesele chiar ale întregii țări.

Orice schimbare pozitivă în situația maghiarilor a fost recepționată nu numai de maghiari, dar și de străini, ca un act politic pozitiv realizat de și în România. Persistă totuși un șir de întrebări care își așteaptă răspunsul.

Cum crede partidul de guvernământ că va avea sprijinul politic al UDMR, când o atacă precum s-a văzut și fără să clipească?

De ce crede partidul de guvernământ că în momentul de față problema cheie a României este acea disoluție a puterii din cele două sau trei județe ale țării?

De ce se fac afirmații atât de alarmiste, totodată fără dovezi concludente?

De ce se crede că acuze hilare emanate de minți educate înainte de 1989 vor aduce stabilitatea politică sau poate chiar fericirea țării?

De ce se crede că adăstarea în zona unei viziuni și argumentări de proastă sorginte mai are șanse în 2001 și mai încolo, mai cu seamă în ochii Uniunii Europene?

De ce se crede că negarea descentralizării, negarea subsidiarității, a proprietății private sau acuzarea pătrunderii capitalului străin, constituirea unor organizații proprii ale populației din secuime, păstrarea identității acestei populații, realizarea unui sistem propriu de învățământ, inclusiv realizarea unei sponsorizări, păstrarea identității naționale prin atașamentul și solidaritatea față de conaționalii din România, dar și din afara ei, inclusiv din Ungaria, repet, de ce se crede că în posesia unei astfel de mentalități bolnave se poate penetra în Europa?

Cum pot instituții și persoane cu funcții responsabile să formuleze inepții ce depășesc nivelul epocii proletcultismului de cea mai deplorabilă speță?

Încotro vor să îndrepte România cei cu astfel de idei?

Ce soartă doresc să asigure minorităților sau poate doar celei maghiare, pentru că alte două au cam plecat, și oare de ce?, atunci când cred că cele de mai sus sunt dăunătoare pentru caracterul unitar și indivizibil al României?

Poate singur doar omul de tip nou al lui Ceaușescu are dreptul să respire pe aceste meleaguri?

Fără dovezi temeinice și date concrete, doar cu epitete și etichetări nefondate, în alte părți ale continentului, de exemplu al nostru, nu s-ar da bani, poate nici măcar doi bani pe asemenea texte, necum posturi.

În plus, ceea ce mă descumpănește este că aceste idei nu le-am citit în programul de guvernare și nu figurează nici în protocolul semnat cu UDMR. Oare s-a schimbat Guvernul și noi n-am fi observat?!

Dar că ceva totuși este adevărat din raport rezultă din recenta declarație a primarului Clujului care declară franc și fără să se sinchisească că la Cluj nu se va aplica Legea administrației publice nici după apariția instrucțiunilor. Acest fapt adeverește într-adevăr fenomenul disoluției puterii statului. Totodată, dovedește că este întemeiată și o altă afirmație din celebrul raport, anume că unele dintre acțiunile de această natură și-au găsit aderenți și printre unii români din Transilvania.

Oare unde are loc disoluția puterii? Cine se comportă ca stat în stat și cine compromite, la ora actuală, imaginea României? Locuitorii din județele Harghita și Covasna, eventual și Mureș, ori celebrul primar al Clujului?!

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Raduly Robert Kalman - comentariu legat de recentul Raport SRI și pericolul pe care îl reprezintă;

Îl invit pe domnul deputat Raduly Robert, și, cu scuzele de rigoare, ultimul vorbitor care va încheia această primă parte a ședinței de astăzi va fi domnul Ana Gheorghe, PSD.

   

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule vicepreședinte Ciontu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Joi, vineri, sâmbătă și duminică am fost la Miercurea Ciuc, ca de obicei.

Circulând în orașul meu natal, în regiunea mea natală, m-au oprit pe stradă mulți concetățeni, ca de obicei.

După ce ne spuneam, în funcție de moment, "Jo reggelt kivanok", "Jo napot kivanok" sau "Jo estet kivanok", m-au întrebat, invariabil, același lucru: "Ce se urmărește cu această nouă provocare?" Eu le-am răspuns scurt: "Ce să se urmărească?! Ca de obicei."

Permiteți-mi să vă pun, să îmi pun, să ne punem două întrebări. Dacă ne-a luat prin surprindere raportul SRI, care a fost făcut public acum câteva zile. Pe mine personal, pe noi, cred că nu. Nicidecum.

1990 nu este departe, și ne aducem aminte de travestirea peste noapte a Securității. În plus, cunoaștem și zicala potrivit căreia acolo, cel puțin, afară este vopsit gardul, înăuntru este leopardul. Același leopard înainte de ’89.

A doua întrebare pe care mi-o pun și care este bine să ne-o punem este: oare ce cuvânt caracterizează cel mai bine raportul SRI dat publicității cu câteva zile în urmă? Cred că cel mai potrivit cuvânt este inconștiența.

Autorii și susținătorii ideilor prezentate nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că aceste acuzații nefondate nu se îndreaptă doar împotriva comunității maghiare din secuime sau împotriva comunității naționale maghiare din România, ci dăunează imaginii României în lume și reduc considerabil șansele de integrare euroatlantică a țării.

Sau răspunsul poate ar fi, dimpotrivă, conștiența. Se urmărește poate îndepărtarea României de Europa tradițională prin criticarea și chiar negarea valorilor europene și apropierea țării noastre de alte zone de influență. Poate. Decideți dumneavoastră și alegeți răspunsul corect: dacă este vorba de inconștiență sau de conștiență.

La nici două zile de la prezentarea raportului SRI în discuție, raport în care se prezintă ca principal risc, respectiv amenințare, citez, "...pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul național...", o ninsoare neașteptată, ce-i drept, la sfârșitul lunii noiembrie, a luat cu asalt, prin surprindere, teritoriul național al României, atac ce a dus în mod cu totul neașteptat la pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul național.

Dumnezeu a trimis un semnal, ca de obicei, semnal din care sper că, măcar de data aceasta, cei care gândesc responsabil, cei mulți care încă au capul pe umeri să tragă concluziile ce se cuvin.

Vă țin pumnii, stimați colegi, ca de obicei!

Vă mulțumesc.

Din Grupul PSD:

Drum bun!

Voci din Grupul PRM:

Călătorie sprâncenată!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Ana - pledoarie pentru o opoziție constructivă.

Îl invit pe domnul deputat Ana Gheorghe.

   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a împlinit un an de la alegerile generale, alegeri care au constituit, prin rezultate, modul în care a fost administrată țara în perioada 1996 – 2000.

Alegătorii au găsit de cuviință să sancționeze prestația partidelor ce au guvernat ineficient, incoerent, neprofesional și nu întâmplător în spirit de clan, cu consecințe foarte grave pentru țară în perioada următoare. Sărăcia a atins cote alarmante, iar corupția a pătruns în sferele cele mai înalte ale puterii.

Se împlinește un an de când Guvernul Adrian Năstase și-a preluat mandatul, cu o misiune extrem de dificilă, atât în plan intern cât și în plan internațional. În plan intern pentru eradicarea sărăciei, crearea de locuri de muncă, scăderea inflației etc., în plan extern pentru transformarea imaginii de cea mai săracă țară a Europei într-o imagine de țară potentă, candidată la integrarea în Uniunea Europeană.

În acest an, progresele realizate de Guvernul Năstase sunt evidente, dar nu suficiente. Cred că cel mai mare progres realizat este acela că României i-au fost recunoscute progresele realizate într-o perioadă așa de scurtă, atât în domeniul economic, dar și social. Mai mult ca sigur, astăzi, cei care nu au crezut și care nu cred în programul de guvernare al Partidului Social Democrat se leagă de promisiunile electorale încă neîndeplinite, uitând de perioada scurtă care s-a scurs de la alegeri, dar mai ales de dezastrul economic și social lăsat în noiembrie 2000.

Nu mi-am propus să fac o trecere în revistă a rezultatelor obținute de Guvernul condus de Adrian Năstase. Acest lucru este prezentat foarte clar în raportul de țară al experților Uniunii Europene pentru România. Dar doresc să atrag atenția celor care, tot timpul, critică Guvernul Năstase, prin discursuri fără conținut, că în România nu se pot realiza progrese atâta timp cât cei ce au guvernat, în perioada anterioară, nu au lăsat un climat de progres, de dezvoltare a vieții sociale și economice.

Din păcate, fosta guvernare care, astăzi, este foarte vehementă, prin discursuri populiste, ne-a lăsat sărăcie, corupție, șomaj și imaginea, în exterior, a unei țări incapabile să se alăture țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană.

Reprezentanții opoziției de astăzi, ai puterii de ieri dau dovadă de amnezie, când sunt întrebați de criza gravă în care au lăsat țara. S-au perindat, pe la tribuna Parlamentului, la Moțiunea "Tezaurul", la Moțiunea "Sănătatea", de asemenea în Senat, la Moțiunea "Învățământul" și ori de câte ori li se ivește ocazia, pentru a susține, cu impertinență, cât de competenți au fost ei și cât de incompetent în ale guvernării este Guvernul Adrian Năstase.

Sigur, nu pot afirma că tot ce și-a propus Guvernul Adrian Năstase s-a și realizat sau că, în acest an care a trecut, a început să curgă lapte și miere. Există multe, încă foarte multe neîmpliniri care nu pot fi ocolite. Cetățenii nu se mai pot hrăni cu iluzii. Au trecut 12 ani de la Revoluție și ei așteaptă încă rezultate concrete: îmbunătățirea nivelului de trai, locuri de muncă, câștiguri salariale mai substanțiale, pensii pe măsura muncii depuse etc., de la cei care guvernează țara. Mai important este că, în acest an, s-au creat bazele unei dezvoltări durabile, cu consecințe benefice în nivelul de trai pentru viitorii ani.

Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună cei care au condus țara până mai ieri este dacă au făcut ceva pentru a elimina neajunsurile și necazurile celor pe care, astăzi, încearcă să-i reprezinte. Răspunsul este, evident, nu. Nu au făcut nimic și, de aceea, realizările unui an de guvernare nu sunt pe măsura așteptărilor celor mulți.

Sigur că se putea realiza mai mult dacă programele de guvernare în perioada 1996 – 2000 ar fi fost coerente. Ele ar fi avut o continuitate, așa cum se întâmplă în țările civilizate. La noi, aproape totul trebuie luat de la capăt, lăsând impresia cetățeanului simplu că niciodată nu se vor finaliza progresele sau să fie recunoscute de către cei lângă care sperăm să ne integrăm.

Am senzația că, și dacă în anul care s-a scurs de la preluarea puterii Guvernul Adrian Năstase și-ar fi onorat toate promisiunile electorale, tot ar fi apărut oportuniști, cârcotași și demagogi politici care ar fi invocat, de la această tribună, dezastrul în care a ajuns țara sub guvernarea PSD-istă.

Atunci când, ca reprezentant al opoziției, vorbești că economia României nu a realizat progrese semnificative, obligatoriu, dacă te respecți, trebuie să te referi la progresele pe care le-ai realizat atunci când ai guvernat sau, dacă critici lipsa măsurilor de restructurare a industriei sau sectorului energetic, să amintești că tu nu ai fost în stare să o realizezi în 4 ani, dar obligi pe cei care sunt astăzi la guvernare s-o facă imediat.

Doamnelor și domnilor,

Un lucru este cert pentru mine: astăzi trăim mai bine decât ieri, mâine vom trăi mai bine decât astăzi, cu sau fără sprijinul celor care hulesc Guvernul Năstase.

Domnilor din opoziție,

Dacă nu sunteți în stare să faceți opoziție constructivă, lăsați Guvernul Adrian Năstase să lucreze și analizați-l, în scop electoral, la încheierea mandatului. Ați început prea devreme campania electorală. Dozați-vă efortul!

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
   

Mulțumesc și tuturor colegilor și vă urez o zi bună, în continuare.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Pauză

În continuare, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă așezați, pentru a deschide ședința.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul de 345 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 286, sunt absenți 56, din care 26 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
   

Aș dori ca, înainte de a intra în ordinea de zi, care va începe cu vot final, să-mi permiteți să vă prezint o Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de Comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional și a Memorandumului cu privire la politicile economice și financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între București și Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanțelor Publice și Băncii Naționale a României și răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internațional, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2001 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor importuri de bunuri și a unor servicii contractate în anul 1999, destinate înzestrării Ministerului de Interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Comunitatea Europeană instituind anumite condiții pentru transportul rutier de mărfuri și promovarea transportului combinat, semnat la Luxemburg, la 28 iunie 2001, primit de la Președinție.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2001 pentru aprobarea Amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la 10 august 2001 la Luxemburg și la 10 septembrie 2001 la București și modificarea Ordonanței Guvernului nr.97/2000 pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții în vederea finanțării Proiectului de reconstrucție pentru eliminarea efectelor inundațiilor, semnat la Luxemburg la 4 august 2000 și la București la 9 august 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2000 privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum și a produselor rezultate din acestea, primit de la Președinție.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, următoarea comisie: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 26 decembrie 2001.

Procedură obișnuită.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor și drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniul audio și video, precum și a programelor pentru calculator, primit de la Președinție.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, următoarea comisie: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Termenul de depunere a raportului: 26 decembrie 2001.

8. Propunerea legislativă privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, inițiată de 7 deputați PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 25 ianuarie 2002.

9. Propunerea legislativă privind controlul bolilor cu transmitere sexuală (BTS) și SIDA, inițiată de doamna deputat Constanța Popa.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 ianuarie 2002.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 38(1), pct. b) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inițiată de domnii deputați Adrian Moisoiu și Ion Mînzînă.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 26 decembrie 2001.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În continuare, Nota cu privire la legile depuse la Secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art.17, alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2001 privind aprobarea și implementarea programului special de dezvoltare turistică a zonei Sighișoara.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2001 privind organizarea celei de-a XI-a ediții a cursurilor de vară destinate tinerilor diplomați români și străini, sub egida Fundației Europene Titulescu.

- Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaționale și științifice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la București, la 26 octombrie 2000.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2001 privind acceptarea Anexei III, amendată, și a unor amendamente la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78).

- Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind crearea unei linii directe de ferry-boat între Samsun și Constanța, semnat la Ankara la 15 iulie 1996.

- Legea pentru ratificarea Acordului privind serviciile aeriene între Guvernul României și Guvernul Republicii Namibia, semnat la București la 3 iulie 1996.

- Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc privind transporturile rutiere internaționale și a Protocolului la acesta, semnate la București la 25 aprilie 1996.

- Legea pentru ratificarea Acordului privind privilegiile și imunitățile acordate Comisiei pentru protecția mediului marin al Mării Negre, semnat la Istanbul la 28 aprilie 2000.

Aprobarea unei modificări în componența nominală a unei comisii permanente a Camerei Deputaților.  

Grupul parlamentar al minorităților naționale, având acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare, propune trecerea domnului deputat Metin Cerchez de la Comisia pentru industrii și servicii la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aprobarea unei modificări în componența nominală a unei comisii de mediere.  

Grupul parlamentar UDMR solicită înlocuirea domnului deputat Kelemen Atilla Béla Ladislau, numit în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor la Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.226/2000 cu domnul Tamas Sandor.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ar trebui, în continuare, să trecem la votarea legilor înscrise pe lista de vot final.

Pentru că sunt și legi cu caracter organic, rog pe cei doi secretari să numere prezența în sală.

Din păcate, în sală sunt prezenți doar 123, condiție în care nu putem parcurge această listă.

   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Apel!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă propun să trecem, în continuare, la celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi și dacă, în final, se va îmbunătăți prezența, vom proceda la vot.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Apel! (Rumoare în sală)

În continuare, domnul vicepreședinte Ovidiu Cameliu Petrescu preia conducerea ședinței.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți. Dacă e de procedură...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, poate ne puteți oferi informații asupra programului Camerei Deputaților, pe următoarele zile, și, în al doilea rând, dat fiind că noi am votat un program pentru astăzi, cu ședință de vot final la ora 9,30 și înțeleg că este depășită această oră, vă rog să spuneți, acum, care este ora de astăzi la care se fac voturile finale, pentru că văd că se tot schimbă programele acestea și nu mai înțelegem nimic.

Deci, domnule președinte, votăm acum, cu verificarea cvorumului, în mod regulamentar, ori fixăm o oră de vot, până în cursul zilei de astăzi, care să fie anunțată, prin grupuri, la toată lumea. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat,

Eu nu știu ce trebuie să mai anunțăm și nici nu știu cum trebuie să mai facem cu prezența deputaților. Dacă deputații nu vin ca să voteze, noi ce să le facem?! (Vociferări în partea dreaptă a sălii) Asta este situația! Deci nu știm exact ce să mai propunem. Pur și simplu, nu știm ce să mai propunem.

Dacă parlamentarii nu doresc să-și onoreze mandatul și să vină la ședințele de vot planificate, eu nu mai planific ședințele de vot acum. Ședința de vot a fost la 9,30, nu s-au prezentat, nu am avut cvorumul, deci gata!

Vom vorbi, în Comitetul ordinii de zi, pentru planificarea unei alte ședințe de vot. Deci nu am speranțe că, pe ziua de astăzi, mai avem un cvorum. Aceasta este o problemă.

A doua problemă. Cele două Birouri s-au întrunit, astăzi, în ședință, la Senat, și au decis ca să facem ședința festivă mâine, la ora 15. În felul acesta, cred că vom avea o prezență mai bună. Deci luați notă de această problemă, vom discuta și în Comitetul ordinii de zi și nu cred că va fi vreo problemă, mai ales că, din partea liderilor de grup, a venit această propunere.

Vă mulțumesc.

Da, domnul Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, dumneavoastră aveți competența și posibilitatea de a anunța Camerei data și ora votului final în ziua în care ați constatat că, în sală, nu e întrunit cvorumul pentru votul final. Regulamentul spune, în mod cert: "Președintele stabilește data și ora, atunci când se constată că în sală nu este întrunit cvorumul".

Dumneavoastră, potrivit precedentelor noastre, puteți să stabiliți marțea viitoare, la aceeași oră, vot final pe proiectele care, astăzi, nu au întrunit cvorumul pentru votul final. Este obligația președintelui de a face, potrivit Regulamentului nostru, anunțul în plenul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, marțea viitoare, la ora 10.

 

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice  

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000, publicată în "Monitorul Oficial al României" partea I, nr.553 din 8 noiembrie 2000.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Smaranda Dobrescu.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

În urma examinării propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000, publicată în "Monitorul Oficial", în ședința din 30 octombrie 2001, Comisia pentru muncă și protecție socială propune ca această propunere legislativă să fie supusă spre dezbatere și adoptare cu amendamentele făcute în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Avem și inițiator.

Poftiți, dacă doriți.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți ca, în calitate de inițiator al acestei inițiative legislative, să vă prezint pe scurt expunerea de motive.

În aplicarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000, organele abilitate, precum și instanțele judecătorești se confruntă cu greutăți din cauza lipsei normelor metodologice de aplicare a legii.

Prin ordonanță, nu se puteau preciza locurile de detenție, lagărele de concentrare, detașamentele de muncă. Aceasta urma să se facă prin normele metodologice. De asemenea, este necesar a stabili modalitatea de probațiune, organele care eliberează dovezile.

Vă informez că sute de cauze având ca obiect cererile pentru acordarea drepturilor sunt suspendate la instanțele judecătorești până la apariția normelor metodologice.

Pentru eliminarea acestor greutăți în aplicarea legii, se propune, prin această inițiativă legislativă, obligarea Guvernului la emiterea normelor de aplicare a legii.

Vă rog să fiți de acord cu această propunere legislativă, împreună cu amendamentele făcute chiar de Guvern.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, dacă dorește, în cadrul dezbaterilor generale, cineva să ia cuvântul. Văd că nu se dorește.

Dacă nu se dorește, atunci, să intrăm în dezbaterea proiectului.

Titlul legii. Vă rog să priviți în raport, la pag.1, punctul 1.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviți la punctul 2 din raport: sunt propuse niște modificări.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Vedeți, pentru art.12, sunt niște modificări, și la punctul 3 al raportului, și la punctul 5.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Există vreo obiecție, în general, la aceste puncte, așa cum au fost modificate de comisie? Nu sunt.

Mulțumesc.

Am adoptat propunerea legislativă.

Urmează ca, la vot final, să fie supusă într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/1998 pentru modificarea art. 1 alin. 1 al Legii nr.51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945 - 1952 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/1998 pentru modificarea art.1, alin.1 al Legii nr.51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice, în perioada anilor 1945 – 1952.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/1998 pentru modificarea art.1, alin.1 din Legea nr.51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945 – 1952, în ședința din 7 noiembrie a acestui an, Comisia pentru muncă și protecție socială propune ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului, cu următoarele amendamente pe care le-a făcut comisia noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic al ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic, vă rog să observați, avem, în raportul comisiei, trei propuneri de modificare.

Sunt obiecții la vreuna dintre ele? Nu sunt.

Adoptat.

Deci am parcurs întregul act normativ.

Urmează ca să fie supus votului într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1999 privind schimbul terenului în suprafață de 5000 mp, situat în Șoseaua Kiseleff, zona Piața Presei Libere, sector 1, București - România, cu construcția și terenul aferent, situate în Dorotheenstrasse 62-66, Berlin - Republica Federală Germania (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind schimbul terenului, în suprafață de 5.000 m.p., situat în Șoseaua Kiseleff, zona Piața Presei Libere, sectorul 1, București, România, cu construcția și terenul aferent situate în Dorotheenstrasse 62 – 66, Berlin, Republica Federală Germania. Este o procedură de urgență.

Din partea comisiei, Comisia de politică externă, vă rog să ne propuneți niște timpi de dezbatere și să ne explicați de ce ați propus respingerea.

   

Domnul Vasile Suciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu adresa nr.572/15 octombrie 2001, în conformitate cu prevederile art.89 și 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, în fond și în procedură de urgență, cu dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1999 privind schimbul de terenuri, în suprafață de 5.000 m.p., situat în Șoseaua Kiseleff, zona Piața Presei Libere, sectorul 1, București, România, cu construcția și terenul aferent situate în Dorotheenstrasse 62 – 66, Berlin, Republica Federală Germania.

În ședința din 17 octombrie 2001, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie avizat favorabil, în forma adoptată de Senat la 4 octombrie 2001.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mai e nevoie de ceva?

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu mai e.

Timpi de dezbatere…

 
   

Domnul Vasile Suciu:

Propunem 5 minute timp de dezbatere și 1 minut pe fiecare intervenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu acești timpi?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic. Observații? Nu sunt.

Adoptat.

Se va supune votului într-o ședință specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja și presta servicii.

Dacă, din partea inițiatorului, este cineva? Nu este.

Comisia de apărare, dacă este? Nu este.

Se amână.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2001 privind serviciile de transport public local de călători (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2001 privind serviciile de transport public local de călători.

Înțeleg că aici s-a parcurs o parte din lege. Poftiți, spuneți-ne. Deci am rămas la poziția 49 din raport, titlu secțiune.

Dacă, la titlu secțiune, sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat, așa cum a fost modificat de comisie.

Poziția 50 din raport. Dacă sunt obiecții? Vă rog să observați, la poziția 50, 51, 52 și 53, comisia a făcut propuneri de modificare.

Sunt obiecții? Se referă la art.18 din această lege. Nu sunt obiecții. Adoptat art.18 cu modificările propuse de comisie.

La art.19, vă rog să observați că există o modificare la alin.1 și alin 2; sunt și mai multe litere la alin.2, sunt 3 litere. Dacă la acest articol 19, așa cum a fost modifcat prin raportul comisiei sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat art.19 în forma modificată de comisie.

La art.20 sunt, de asemenea, modificări la alin.1 și la literele componente alineatului 1 și, de asemenea, la alin.2; este vorba de poz.56 și 57 din raportul comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Art.20 adoptat.

Titlul secțiunii a II-a. Și aici este o modificare făcută de comisie. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.21. Vă rog să observați poz.59 până la 64 din raport. Sunt propuse diferite modificări printre care eliminarea alin.2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Art.21 a fost adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Pentru art.22 la poz.65 a raportului găsiți o reformulare la alin.1 și, de asemenea, modificări la alin.2; se introduce prin poz.67 a raportului un nou alin.3. Dacă asupra acestor modificări doriți să vă pronunțați? Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Art.22 adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Titlul secțiunii a III-a. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

La art.23 vă rog să observați, sunt propuse modificări atât la alin.1 cât și alin.2, fiecare literă a alin.2 a suferit modificări numeroase. Dacă pentru acest art.23 sunt observații de făcut la modificările făcute de comisie la textul inițial? Nu sunt. Deci, nu sunt obiecții. Nefiind obiecții, am adoptat art.23 în forma propusă de către comisie.

Art.24. Vă rog să priviți referitor la art.24, pct.71, 72, 73 și 74 din raport, sunt făcute modificări atât la alin.1 și toate alineatele, sunt introduse texte noi, o lit.k), de asemenea, se modifică alin.2. Despre aceasta vorbesc, despre poz.71, 72, 73 și 74 din raport. Dacă aveți comentarii de făcut? La 72 lit.a) are domnul secretar Leonăchescu o problemă. Vă rog să priviți în raport, deci, poz.72, lit.a).

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La poziția nr.72 din raport, alin.2, subpunctul a) scrie așa: "pentru transportul cu autobuze, minibuze și microbuze". Eu cred că, a pune simultan minibuze și microbuze, este impropriu. Poate că este vorba de midibuze sau altă denumire, diferită de microbuze, pentru că între "mini" și "micro" ar trebui să constatăm că sunt suprapuneri de semantică, de sens. Mersi.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Comisia să ne dea o explicație dacă este o diferență între minibuz, microbuz.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da, este diferență între minibuze și microbuze la numărul de locuri. Deci, la minibuze sunt maximum 6-7, la microbuze până la 12, deci sunt două mijloace de transport diferite și de aceea le-am și comasat a) cu b); până la 8 și peste 8, da.

Deci, propunem să rămână articolul așa cum l-a votat comisia.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Tehnicienii ne dau o diferență în ceea ce privește numărul de locuri, deși, la prima vedere, în limbajul comun nu sunt niște diferențe. Da, poftim domnule Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, într-un fel, observația domnului Leonăchescu are un sâmbure de adevăr, dar este și o concesie care am făcut-o vizavi de situația reală din piață, din piața transporturilor. Deocamdată, în toate legile pe care noi le-am adoptat până acuma prin Parlament, au fost definite cu claritate autobuzul și microbuzul, care microbuz este un mijloc de transport care are până la 17 locuri, inclusiv șoferul. Sub această capacitate, noi am acceptat de principiu noțiunea de minibuz, pentru că se folosește acest termen în literatura de specialitate, nu este definit nicăieri, dar este sub 17 locuri. Trebuie să o acceptăm așa, pentru că este folosit și în norme.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu nu sunt specialist în numărul de locuri în minibuze sau microbuze, însă dați-mi voie să vă atrag atenția că este de fapt o traducere din limba engleză și în limba engleză există o singură formulă, indiferent de numărul de locuri, este "minibus". Dacă acceptăm această origine a cuvântului, atunci trebuie să acceptăm faptul că menținerea în această formulare la pct.a) a minibuzului și a microbuzului este o inexactitate lingvistică, pentru că nu se precizează nicăieri că un minibuz nu poate avea decât până la 6 locuri sau până la 7 locuri și un microbuz maximum 17 locuri.

Deci, punând aici acest detaliu, este absolut inutil și redundant; noi avem de-a face cu două categorii mari de mijloace de transport în cazul de față; între autobuz la care și el, autobuzul știu că are de la 34 de locuri până la 60 de locuri. De ce nu spunem autobuze mici și autobuze mari? sau eu mai știu ce alte minune! Eu sunt pentru formula, pentru ca să ne respectăm, în primul rând, noi pe noi și limba română, să vorbim despre autobuze și microbuze, pentru că altfel încercăm să inventăm lucruri care nu există. Minibuze - în limba engleză nu există "microbuz", există numai "minibus". Asta este. Este adevărat că suntem în limba română, dar această precizare de detaliu, câte locuri, câte pe stânga, câte pe dreapta, cum să fie al șoferului, este absolut o inutilitate din punct de vedere legislativ.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, nici eu nu sunt specialist, dar am certitudinea că, deși în conținutul acestei legi nu este menționat, probabil există niște norme tehnice în care sunt date asemenea detalii. Poftiți!

 
   

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este în legea noastră. În Decretul 328, sigur este foarte vechi, asupra circulației rutiere, sunt categoriile de conducere. Nu trebuie să facem abstracție de această lege care există în România. Până la 8 locuri sunt autovehicule, că, până la urmă, toate sunt autovehicule care pot fi conduse cu categoria B. Peste 8 locuri sunt autovehicule care pot fi conduse numai cu categoria D, dacă este transport de persoane, or, autoturismul, nicăieri în lume, nu a avut mai mult de 4-5 locuri, iar microbuzul este, sigur, cel care depășește 8 locuri, pentru că între 5 și 8 scrie pe carnetul fiecăruia. Cred că majoritatea parlamentarilor au permise de conducere în buzunar. Uitați-vă la categoria B, uitați-vă la categoria D și este o împărțire foarte clară după normele acestea, iar dacă nu există în legislația engleză cuvântul, există în legislația franceză, pentru că s-a inventat "minivonul" și aceasta este tot din engleză, într-o engleză-franceză.

Până la urmă, trebuie să le împărțim după cum este prevăzută în legea românească. În legea românească avem voie să conducem cu categoria B până la 8 locuri și acestea nu sunt autoturisme; autoturisme cu 8 locuri nu există, nu s-au fabricat încă; s-au fabricat autoturisme cu maximum 5-6 locuri. Între 6 și 8, acesta se numește "minivonul", care vrem noi acum, minibuz, iar peste 8 locuri se conduce cu categoria D, care intră microbuzele și autobuzele, funcție de numărul de locuri, dar nu este o inadvertență după legea românească. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Stimați colegi, să considerăm că dacă la alin.1 nu a fost absolut nici o obiecție, el este adoptat, deci alin.1 al art.24, așa cum a fost modificat de comisie.

La alin.2 avem aici prima frază a alin.2 la care, de asemenea, nu a fost nici o obiecție, ea este adoptată.

Lit.a) a fost o obiecție, deci, supun la vot varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 9 voturi contra.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat varianta comisiei.

Dacă la celelalte puncte ale acestui articol mai sunt obiecții? Nu sunt. Le considerăm adoptate și o dată cu aceasta adoptat art.24.

Art.25. La art.25, vă rugăm să priviți în raport, avem numeroase modificări la poz.75 și 76 din raportul comisiei. Dacă sunt obiecții? Dacă nu sunt obiecții, adoptat art.25, așa cum a fost modificat de comisie.

Art.26, la poz.77 din raport vă rog să observați modificările propuse de comisie, inclusiv eliminarea lit.e). Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Art.26 adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.27. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.28. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Titlul cap.IV. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. La art.30 vă rog să vă uitați la poz.82 din raport, sunt propuse o serie de modificări. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Titlul cap.V. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Observați în raport, la poz.84, 85, 86, 87 sunt modificări propuse de către comisie. Dacă sunt obiecții la acest art.31, așa cum se propune modificarea lui de către comisie. Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.32. Sunt niște modificări, inclusiv este vorba de eliminarea unui alineat, alin.2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.33. Sunt observații? Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.35. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Vă rog să observați la poz.93 din raport se propune introducerea unor articole noi, deci, la poz.93 un articol, la poz.94 alt articol. Deci, este vorba de art.351. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Acum trecem la textul legii. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să priviți în raport la poz.94, se introduce un art.II. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Deci, am parcurs întreaga lege. Votul final va avea loc într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice.  

Pentru că tot suntem la probleme legate de transporturi, luăm în dezbatere Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/98 pentru modificarea și completarea Legii 118/96 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice. Vă rog să priviți raportul la articolul unic, deci, poz.1 este textul Camerei, adoptat.

poz. 2 – textul Camerei, adoptat,

poz.3 – textul Camerei, adoptat,

poz.4 – textul Camerei, adoptat,

poz.5 – textul Camerei, adoptat,

poz.6 – textul Camerei, adoptat,

poz.7 – textul Camerei, adoptat

poz.8 – textul Camerei, adoptat,

poz.9 – textul Camerei, adoptat,

poz.10 – textul Camerei, adoptat,

poz.11 – textul Camerei, adoptat.

Deci s-au adoptat toate propunerile Camerei Deputaților.

Cine este pentru raport în integralitate? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Este o lege ordinară, a fost adoptată în unanimitate.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2001 privind accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a societăților comerciale din turism (amânarea votului final).  

În continuare, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 52/2001 privind accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a societăților comerciale din turism.

Poz.1 este textul Camerei, adoptat.

Poz.2 este textul Camerei, adoptat.

La art.2 alin 2, comisia propune un text comun.

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Contra?

Votat în unanimitate.

Poz.3, de asemenea, textul Camerei, adoptat.

Este o lege organică și va fi supusă votului într-o viitoare ședință de vot final.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 94/1992. Aici avem, la poz.1 textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra. Vă rog să vă hotărâți. Deci, câte? Ridicați încă o dată mâna cei care sunt contra. 7 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri. Adoptată varianta Senatului.

Poz.2 – textul Senatului. Cine este pentru textul Senatului? Mulțumesc.

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptată și această poziție.

Poz.3. De asemenea, este textul Senatului.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 7 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.Adoptat.

Poz.4 a raportului – textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 7 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poz.5, Comisia de mediere nu a putut lua o decizie, va fi supus votului în ședința Camerelor comune. Rămâne la divergență.

Poz.6 – textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.7 – textul Senatului. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.8, este de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.9, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 7 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.10, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.11, tot textul Senatului.

Cine este pentru?

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.12, textul Senatului.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abțineri? 7 abțineri.

Adoptat.

Poz.13 este textul Senatului propus de comisie în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 4 voturi contra.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptat.

Poz.14, de asemenea textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 14 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptat.

Poz.15, de asemenea, textul Senatului, în unanimitate.

Voturi pentru? Mulțumesc

Voturi contra? 14 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptat.

Poz.16 este textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 15 voturi contra.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Raportul integral va fi supus votului într-o ședință specială de vot.

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind Legea grădinilor zoologice și acvariilor publice.  

Propunerea legislativă privind Legea grădinilor zoologice și acvariilor publice. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește. Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiți!

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu inițiativa legislativă privind Legea grădinilor zoologice și acvariilor publice. În ședința din 25 octombrie 2001, comisia a hotărât ca propunerea legislativă mai sus menționată să fie supusă spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată în raportul respectiv. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă la dezbateri generale dorește cineva să se înscrie? Nu dorește nimeni.

Să intrăm atunci în dezbaterea propunerii legislative.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Vedeți că este o modificare în raport. Nu sunt obiecții. Adoptat.

Poz.2 din raport. Vă rog să mergem pe raport.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Deci, adoptat.

Aveți, aici, în raport niște formulări care sunt puțin mai ciudate, nu știu exact.

Deci să considerăm că art.1 a fost adoptat.

Art.2, așa cum este modificat de comisie, la poz.3 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art.3, prin raport se propune eliminarea.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

S-a eliminat.

De asemenea, pentru art.4, vă rog să observați că prin raport se propune, de asemenea, eliminarea.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptată această variantă.

La art.5, vă rog să observați că se reformulează și se modifică și poziția lui.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată varianta comisiei de la pct.6 al raportului.

Art.6. Se propune eliminarea de către comisie a acestui articol.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Art.7. Se propune eliminarea.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată varianta comisiei.

La art.8, poz.9 din raport.

Veți observa că se propune de asemenea eliminarea acestui art.8.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată varianta comisiei.

La poz.10 din raport, vă rog să observați că se introduce un articol care, după eliminările acestuia, devine art.4.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată varianta comisiei.

Referitor la art.9 din lege, poz.11 din raport.

Se propune eliminarea.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată această variantă.

Actualul art.10 din lege, din propunerea legislativă.

Prin poz.12 a raportului se propune de asemenea eliminarea.

Sunt obiecții? Nu sunt.

La poz.12 se introduce o denumire de capitol, se creează un Capit.II.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată această variantă.

Conținutul actual al art.11 din propunerea legislativă.

Vă rog să observați că în raport, la poz.14 ni se propune eliminarea lui.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Deci, s-a eliminat; s-a adoptat varianta comisiei.

De asemenea, art.12 și art.13.

Se propune eliminarea lor.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

S-a adoptat această propunere a comisiei, de eliminare.

La poz.17 din raport, vă rog să observați că se introduce un art.5, cu un anumit conținut, care preia idei din art.11, 12 și 13 din propunere care să fie eliminate.

Dacă sunt obiecții referitor la acest punct? Nu sunt.

S-a adoptat.

Se introduce un articol nou, art.6, vedeți la poz.11 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

Un articol nou, art.7.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

S-a introdus acest art.7.

Se introduce art.8, la poz.20 din raport vă rog să priviți.

Sunt obiecții? Nu sunt.

S-a adoptat.

Se introduce un art.9, observați poz.21 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Deci, s-a adoptat.

Se introduce un capitol nou, Capitolul III "Obligații și răspunderi privind conservarea vieții sălbatice".

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art.14 din propunerea legislativă. I se modifică conținutul și devine și art.10, conform renumerotării.

Vă rog să observați la poz.23 a raportului comisiei de mediere.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Se introduce un art.11.

Observați formulările din poz.24 a raportului.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Actualul art.15 din propunerea legislativă devine art.12 și suferă și o anumită modificare. Observați această modificare la poz.25 din raportul comisiei.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată varianta comisiei.

Actualul art.16 din propunerea legislativă devine art.13 și primește o nouă formulare. Observați la poz.26 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Actualul punct.17, art.17 din lege, din propunerea legislativă, devine art.14 și i se modifică conținutul. Observați la poz.27 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Titlul capitolului se modifică și va avea denumirea Capit.IV – Dispoziții finale.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Se introduce, prin poz.29 a raportului, un art.15, observați conținutul de la poz.29 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Art.18 din propunerea legislativă se elimină.

Sunt obiecții asupra acestei eliminări? Nu sunt.

S-a adoptat.

Se introduce un nou articol, art.16. Observați conținutul acestui articol la poz.31 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Pct.19 din propunerea legislativă devine art.17 și va avea alt conținut, pe care vă rog să-l observați la poz.32 din raport.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Îl considerăm adoptat.

Pct.20 din propunerea legislativă devine art.18 și are un alt cuprins, pe care vă rog să-l observați în raportul comisiei la poz.33.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată această variantă a comisiei.

Iar pct.21 din lege se propune a fi eliminat.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Vă mulțumesc.

Am parcurs întreaga propunere legislativă.

Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Sunt 4 abțineri.

S-a adoptat această lege ordinară.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2001 pentru modificarea art. 4 alin (6) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit și a art.15 și 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/2001 pentru modificarea art.4, alin.6 lit.d) din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit și a art.15 și 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva?

Poftiți. Doamna secretar de stat.

   

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța Guvernului nr. 53/2001 prevede stabilirea nivelului deductibilității la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu diurna la maximum 2,5 ori aplicat la nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice. De asemenea, având în vedere situațiile concrete apărute în cazul retururilor de presă scrisă și pentru simplificarea determinării de către contribuabili a taxei pe valoarea adăugată, a fost necesară completarea prevederilor actuale în sensul reducerii bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată în cuantum de maximum 15%.

În contextul acestei situații, s-a introdus și posibilitatea reducerii bazei de impozitare prin facturarea în roșu de către furnizorul de presă scrisă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/2001 a fost aprobat de Senat în ședința din 20 septembrie 2001, motiv pentru care propunem adoptarea și de către Camera Deputaților în varianta respectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/2001 pentru modificarea art.4 alin.6 lit.d) din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit și a art.15 și 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat.

Fac mențiunea că suntem în prezența unei legi ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Titlul ordonanței.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Art.I. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.IV. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2000 privind completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2000 privind completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Dacă din partea inițiatorului se dorește?

Poftiți.

   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc.

Modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2000 a avut în vedere următoarele: pe de o parte, reglementarea situației bunurilor mobile și imobile care provin din succesiuni fără moștenitori, fie legali sau testamentari, precum și a bunurilor mobile fără stăpân și a celor părăsite, iar, pe de altă parte, extinderea categoriilor de beneficiari în ce privește atribuirea cu titlu gratuit sau cu plată a bunurilor respective.

A avut în vedere și alte reglementări privind mijloacele de plată în valută neconvertibilă, precum și recuperarea din veniturile încasate din valorificare a cheltuielilor efectuate cu valorificarea bunurilor respective.

Menționăm, totodată, că prevederile Ordonanței Guvernului nr. 113/2000 sunt propuse ca amendamente la raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2000 privind completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998, astfel că această Ordonanță a Guvernului, nr.113, care este înscrisă pe ordinea de zi la punctul următor este prevăzută a fi respinsă.

Suntem de acord cu amendamentele propuse și supunem adoptării Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2000 în varianta menționată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2000 privind compleltarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului și a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus dezbaterii și adoptării plenului cu amendamentele din raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Titlul ordonanței.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Vă rog să observați prima poziție, că este o modificare propusă prin raportul comisiei.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La pct.1 al art.I.

Vă rog să observați la pct.2 al raportul comisiei că este propusă o modificare.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 al art.I.

Vă rog să observați că sunt două propuneri de modificare, alin.1 și alin.2.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Alin.3. De asemenea, nu sunt propuse modificări.

Dacă dumneavoastră aveți obiecții? Nu aveți. Adoptat.

Pct.4. Dacă sunt obiecții din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Vă rog să observați că se introduce un alineat nou la pct.4.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4, în integralitate.

Obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.5. Vă rog să observați la pct.5 al raportului se introduce un alineat nou.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Deci, adoptat pct.5 în forma modificată de comisie.

La pct.6, se introduce, de asemenea, un alineat nou de către comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat pct.6, în forma modificată de comisie.

La pct.7 sunt propuse niște modificări.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat pct.7 al art.I în varianta propusă de comisie.

Pct.8. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.II. Se propune o modificare.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.III. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Am parcurs ordonanța.

La articolul unic, vă rog să observați că se propune o modificare.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

La titlul legii, sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Am parcurs și ordonanța și proiectul de lege.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.113/2000 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului (adoptată propunerea de respingere).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului.

Se propune respingerea acestui proiect.

Dacă din partea inițiatorului? Nu. A fost de acord.

Comisia?

De asemenea, propune respingerea.

Motivați, vă rog, totuși, această respingere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune respingerea Ordonanței Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998, întrucât tocmai a fost preluat integral textul acestei ordonanțe, în ordonanța pe care am discutat-o anterior, respectiv Ordonanța nr. 37.

Ca atare, nemaiavând obiect de reglementare, propunem respingerea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să comenteze această propunere de respingere?

Nu doresc.

Legea are un caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea proiectului de lege?

Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi acest proiect de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.

Dacă din partea inițiatorului se dorește? Poftiți.

   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc.

Prin reglementările Ordonanței nr. 119/1999 s-a întărit responsabilitatea Guvernului, a Ministerului Finanțelor Publice pentru elaborarea și implementarea politicii în domeniul bunei gestiuni financiare și instituirea unor standarde moderne în exercitarea controlului financiar preventiv și efectuarea auditului intern.

Ordonanța a urmărit crearea unor mecanisme de control intern compatibile cu cerințele pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană, în sensul accesului României la instrumentele financiare instituite de către aceasta.

Ordonanța asigură preluarea de către Ministerul Finanțelor a funcției de control financiar preventiv exercitată până la apariția acesteia de Curtea de Conturi, definește obiectivele și cerințele instituirii la nivelul tuturor instituțiilor publice a unor sisteme de exercitare a controlului intern, ca atribut al conducerii, în concordanță cu standardele internaționale și stabilește totodată obligația de ținere a evidenței angjamentelor instituțiilor publice și de raportare, prin care se întărește monitorizarea execuției bugetare, astfel încât să se ajungă la o perfecționare a procesului bugetar.

Față de cele de mai sus și urmare a raportului de adoptare al Camerei Deputaților, în care s-a preluat ca amendamente prevederile Ordonanței Guvernului nr. 85/2000, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2000 și ale Ordonanței Guvernului nr. 72/2001, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/1999.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999, privind auditul intern și controlul financiar preventiv, Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare cu amendamentele din raport.

Fac mențiunea, domnule președinte, că vom lucra pe raportul înlocuitor și pe textul de bază al ordonanței.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Nu doresc.

Atunci, să intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Să începem cu ordonanța.

Titlul ordonanței.

Vă rog să priviți în raport la pag.3, pct.2, se propune o reformulare.

Sunt obiecții? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

De asemenea, vă rog să observați pct.3 al raportului. Comisia propune ca pe tot cuprinsul ordonanței să se modifice niște termeni: de exemplu, Ministerul Finanțelor se va înlocui cu denumirea "Ministerul Finanțelor Publice"; sintagma "ministru al finanțelor" cu "ministrul finanțelor publice", iar expresia de "audit intern" cu expresia de "audit public intern".

Sunt obiecții? Nu sunt.

S-a adoptat această poziție a comisiei.

La titlul Capit.I, sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1 al ordonanței.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art.2, vă rog să observați că se propune la lit.o) o reformulare.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Dacă sunt obiecții la alte poziții ale art.2? Nu sunt obiecții.

Deci, art.2 a fost adoptat în forma modificată de comisie.

La art.3, sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capit.II.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art.7, vă rog să priviți în raportul comisiei, la alin.3, se propun o serie de modificări la literele acestui alineat.

Dacă sunt obiecții?

Dacă la alte poziții ale art.7 sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Se introduc și niște articole noi pe raport.

Dacă aveți vreo obiecție? Nu aveți nici o obiecție.

Deci, adoptat art.7, cu toate modificările propuse de comisie în raport.

La art.8, care tratează desfășurarea auditului intern.

Vă rog să priviți în raport, la pct.7, se introduce un alineat nou, 61.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Dacă la alte poziții ale acestui articol sunt obiecții? Nu sunt.

Deci, adoptat art.8, cu modificarea propusă de comisie.

Art.9. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Titlul Capit.III.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Titlul Secțiunii I.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Titlul Secțiunii a II-a.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art.13, vedeți că la pct.8, prin raportul comisiei se propune o anumită modificare la alin.1.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

La pct.9 din raport se mai introduce un alineat nou – alin.7.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată forma aceasta.

Deci, art.13 a fost adoptat în varianta modificată de comisie.

Dacă la art.14, sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Secțiunea a III-a.

Titlul secțiunii.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. La alin.3 se propune o modificare de către comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Alte obiecții la art.17?

Nu sunt. S-a adoptat.

Art.18. Vă rog să priviți pct.11 din raport, este la pag.8 a raportului.

Se propune o modificare la alin.3.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Dacă sunt obiecții la alte puncte?

Art.18 – adoptat în forma modificată de comisie.

Secțiunea IV.

Titlul secțiunii.

Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.20. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Se propun niște modificări de către comisie, la pag.9, pct.12, și la pct.13 al raportului se propune o modificare.

Sunt obiecții?

Dacă la alte puncte sunt obiecții?

Nu a fost nici o obiecție.

Art.21 - adoptat.

Art.22 la pct.14 al raportului se propune introducerea unui nou alineat. Sunt obiecții? Nu sunt. Art.22 a fost adoptat.

Art.23. Observați pct.15 și 16 din raport și, de asemenea, pct.17. Se propun niște modificări. Sunt obiecții? Nu sunt. Dacă sunt obiecții la alte puncte? Nu sunt obiecții. Art.23 adoptat în forma modificată de comisie.

Titlul Secțiunii V. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecții? Adoptat.

Art.25, se propun niște modificări la pct.18, 19, 20 și 21 din raport. Sunt obiecții? Nu sunt. Dacă la alte puncte sunt obiecții? Nu sunt. N-au fost obiecții la nici un punct al art.25. Este adoptat.

Titlul Capitolului IV. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Vă rog să observați că sunt niște modificări propuse la pct.22 din raport, pct.23, pct.24 și pct.25 se mai introduce un alineat. Deci la pct.22 sunteți de acord, nu e nici o obiecție. La formularea propusă la pct.23 al raportului este pct.7.

Există obiecții? Poftiți.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este o observație de fond, este o observație de redactare. La poz.23 art.26 alin.7 propus avem 3 termeni – un singur termen la diverse redactări: "proces-verbal" cu cratimă, corect, însă urmează "procesului-verbal" cu cratim㠖 incorect și, în final, "procesul-verbal" cu cratimă, incorect. Propunerea mea este de îmbunătățire a redactării, eliminarea cratimei la ultimele două variante: "procesului verbal" și "procesul verbal".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia acceptă această propunere, da? Bun. Deci să acceptăm varianta comisiei cu modificarea propusă de domnul deputat Leonăchescu.

Dacă mai sunt alte probleme la acest articol. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat articolul, așa cum a fost modificat de comisie și de domnul Leonăchescu.

Art.27. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Vă rog să observați că se propun modificări la pct.26 al raportului. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Sunt alte obiecții? Nu sunt. Atunci, art.28 este adoptat în integralitate.

Art.29. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului V. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.32, vă rog să observați că se propun niște modificări la pct.27 al raportului. Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

La alte puncte, dacă sunt observații? Nu sunt. Art.32 este adoptat în forma modificată de comisie.

Art.33. Vă rog să observați la pct.28 al raportului unde se propun niște modificări. Sunt obiecții? Nu sunt. Art.33 a fost adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.34. Se propun modificări la pct.29, 30, 31 ale raportului. La pct.30, vă rog să acceptați aceeași obiecție ridicată de domnul Leonăchescu să eliminăm acea cratimă. Da? Alte obiecții? Nu sunt. Art.34 a fost adoptat.

Titlul Capitolului VI. Sunt obiecții? Adoptat.

Art.35. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.36. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Vă rog să observați că la pct.32 al raportului se propun niște modificări. Sunt obiecții? Nu sunt. Art.37 a fost adoptat.

Art.38. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.40. Se propune o modificare la pct.33 din raport. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul text al ordonanței.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art.unic, vă rog să observați la pag.2 a raportului pct.1 se reformulează acest articol și vă rog să vedeți forma propusă de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs și întreaga lege, deci are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.85/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv (adoptată propunerea de respingere).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv, se propune respingerea.

Domnule Grigoraș, spuneți-ne.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv a fost preluat în integralitate în proiectul de lege pe care tocmai l-am discutat și l-am adoptat. Ca atare, acest proiect de lege nu mai are obiect de reglementare și propunem respingerea sa. în aceeași situație se află și proiectele de legi de la pct.22 și 23 de pe ordinea de zi, cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2000 și Ordonanța Guvernului nr. 72/2001 care, de asemenea, au fost preluate în proiectul de lege pe care l-am dezbătut și l-am adoptat și aceste proiecte de lege sunt propuse pentru respingere, pentru a nu mai reveni la microfon, susținem respingerea tuturor celor 3 proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles. Dacă grupurile parlamentare vor să-și exprime opiniile cu privire la acest fapt? Nu.

Atunci, cine este de acord cu această respingere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins proiectul de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2000 pentru modificarea literei a) din alineatul (3) al articolului 7 din Ordonanța Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar-preventiv (adoptată propunerea de respingere).  

Proiectul următor este un proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2000 pentru modificarea lit.a) din alin.3 al art.7 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999. Ni s-a spus de ce comisia propune respingerea. Dacă grupurile parlamentare au altă opinie? Nu.

Atunci supun votului propunerea de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a respins proiectul de lege.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv (adoptată propunerea de respingere).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.

Este o situație similiară, domnul Grigoraș ne-a explicat de ce comisia propune respingerea, dacă grupurile parlamentare au avut opinie? Nu.

Atunci, supun votului această propunere de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a decis respingerea proiectului de lege.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior - Bancorex S.A.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/1999 privind unele măsuri pentru restructurarea financiară a Băncii Române de Comerț Exterior BANCOREX SA. Este menționată aici o procedură de urgență. Vă rog să ne faceți propunerile de timpi de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/1999 timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă nu sunt alte probleme să trecem la dezbatere.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 al ordonanței, vă rog să priviți la pct.1 al raportului, se propune o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt.

La lit.b) la pct.2 al raportului se propune o altă modificare. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. E vreo altă obiecție la art.1? Nu. Deci art.1 a fost adoptat în forma modificată de comisie.

Art.2. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior - Bancorex S.A.  

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior – BANCOREX-SA. Este aceeași situație de a propune niște timpi de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Și în acest caz, Comisia pentru buget-finanțe, bănci a reținut două amendamente. Suntem în prezența unei legi ordinare, vă propunem 10 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Trecem acum la dezbateri.

Titlul ordonanței. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1, vă rog să priviți în raportul comisiei la pct.1 dacă la modificările în comisie sunt obiecții? Nu sunt. Alte probleme la art.1? Nu sunt. Adoptat art.1.

Art.2 sunt obiectii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5.Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Adoptat.

Art.9. Obiecții? Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreaga lege. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior BANCOREX - S.A.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior BANCOREX SA. De asemenea, procedură de urgență. Propuneți niște timpi de dezbateri?

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior – BANCOREX SA, Comisia pentru buget-finanțe, bănci propune timp total 6 minute, un minut pentru fiecare intervenție. Suntem în prezența unei legi ordinare.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Să intrăm în dezbaterea legii și mergem întâi la ordonanță.

Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art.1 vă rog să observați că la pct.1 al raportului se propune o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt. Considerăm art.1 adoptat.

Art.2. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/1999 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.67/1998, a Ordonanței de urgență nr.89/1999 și a Ordonanței de urgență nr.115/1999.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/1999 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/1998, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/1999 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/1999. Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Poftiți, doamnă secretar de stat.

   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/1999 s-au adus modificări și completări ale reglementărilor de natură legislativă care să favorizeze procesul de restructurare a Băncii Române de Comerț Exterior declanșat la acea dată. Astfel, s-a avut în vedere: modificarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 67 și nr.115/1999 în sensul diminuării termenului de scadență de la 10 ani la 2 ani a titlurilor de stat cu rambursarea în 4 rate anuale egale începând cu 1 februarie 2000, lansarea de titluri de stat negociabile, modificarea ratei dobânzii în sensul utilizării ratei medii lunare a dobânzii active practicate de bănci, în relațiile cu clienții nebancari. În ceea ce privește modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/1999 s-a modificat termenul scadent al obligațiunilor de stat în valută emise în contrapartidă depozitelor în valută ale Societății Naționale de Telecomunicații Romtelecom de la 15 iunie 2000 la 31.12.1999 conform înțelegerii de la acea dată cu FMI.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaților a analizat pe fond Ordonanța de urgență a Guvernului nr.38/1999 și a întocmit un raport suplimentar de adoptare în care și-a menținut punctul de vedere prezentat și în raportul inițial întocmit în noiembrie 1999. Mnisterul Finanțelor propune și susține adoptarea proiectului de Lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/1999 cu amendamentul prevăzut în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget-finanțe, bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/1999, a întocmit raport favorabil și propune dezbaterea și adoptarea cu amendamentul din raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Deci, să trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă nu sunt intervenții? Văd că nu sunt.

Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Vă rog să observați că prin raportul comisiei se propun modificări la pct.1 al raportului. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat pct.1 așa cum a fost modificat de comisie.

Pct. 2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.III, în integralitate. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege. Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2001 pentru modificarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2000 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activității economice.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2001 pentru modificarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activității economice. Suntem în procedură de urgență, vă rog să ne propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Propunem pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2001, 6 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Titlul ordonanței. Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Art.unic al ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.66/1999 privind autorizarea Fondului Proprietății de Stat de a acorda un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 50 miliarde lei Societății Comerciale COMTIM S.A. Timișoara.  

Proiectul de Lege pentru aprobartea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/1999 privind autorizarea Fondului Proprietății de Stat de a acorda un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 50 miliarde de lei Societății Comerciale Comtim SA Timișoara. Suntem în procedură de urgență, vă rog să propuneți timpii.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Propunem timp total 6 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Să trecem la dezbaterea proiectului de lege și să începem cu ordonanța. Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/1999 privind acordarea de facilități fiscale agenților economici.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/1999 privind acordarea de facilități fiscale agenților economici. Procedură de urgență.

Vă rog să precizați timpii de dezbateri.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia propune adoptarea în forma prezentată de Senat. Suntem în prezența unei legi ordinare. Vă propunem 6 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Să intrăm în dezbaterea proiectului de lege și să începem cu ordonanța.

Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I al ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecții? Nu sunt. Cele două articole au fost adoptate.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. A fost adoptată această lege ordinară.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2001 privind reglementarea situației creanțelor Băncii Naționale a României și Casei de Economii și Consemnațiuni față de Banca Dacia Felix - SA.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2001 privind reglementarea situației creanțelor Băncii Naționale a României și CEC –ului față de Banca Dacia Felix SA. Procedură de urgență.

Vă rog să propuneți timpii de dezbateri.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget-finanțe, bănci propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat. Suntem, de asemenea, în prezența unei legi ordinare. Propunem timp total 10 minute – 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intrăm în dezbaterea legii și începem această dezbatere cu titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Vă mulțumesc. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții?Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.91/1996 cu privire la asigurarea facultativă a autovehiculelor deținute de Președinția României, Camera Deputaților, Senat, Guvern, ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protecție și Pază, Curtea Supremă de Justiție și celelalte instanțe judecătorești, parchetele de pe lângă aceste instanțe, precum și de alte unități din sistemul justiției.  

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.91/1999 cu privire la asigurarea facultativă a autovehiculelor deținute de președinția României, Camera Deputaților, Senat, Guvern, ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protecție și Pază, Curtea Supremă de Justiție și celelalte instanțe judecătorești, parchetele pe lîngă aceste instanțe, precum și alte unități din sistemul justiției.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei, vă rog.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget-finanțe, bănci propune dezbaterea și adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.91/1999 în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă doriți să vă înscrieți la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare? Nu dorește nimeni.Atunci începem cu titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Pct.1 al art.unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic, în integralitate. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară. Cine este pentru adoptarea proiectului de lege? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat precum și la regiile autonome.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Da. Poftiți, vă rog!

   

Doamna Maria Manolescu:

Prin Ordonanța Guvernului nr.64/2001, s-a reglementat în mod unitar repartizarea profitului la societățile și companiile naționale, societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și la regiile autonome, punându-se astfel de acord și prevederile referitoare la repartizarea profitului din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, republicată, cu numeroase modificări și completări ulterioare.

Senatul a aprobat Ordonanța Guvernului nr.64/2001 în 4 octombrie anul curent, iar Comisia de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a întocmit raport de adoptare.

În consecință, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea Legii de aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2001.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc. Comisia.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2001 și propune dezbaterea și adoptarea sa în forma prezentată de Senat. Fac mențiunea că suntem în prezența unei legi ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc. Atunci, să trecem la proiectul de lege. Începem cu ordonanța.

Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/1997 privind regimul investițiilor străine în România, realizate prin cumpărarea de titluri de stat.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/1997 privind regimul investițiilor străine în România realizate prin cumpărarea de titluri de stat.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți, vă rog!

   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc.

Prin Ordonanța Guvernului nr.66/1997 s-a definit investiția de portofoliu și a investitorului străin care cumpără titluri de stat emise de către Ministerul Finanțelor Publice și s-au prevăzut și alte reglementări privind modul de achiziție a titlurilor de stat de pe piața primară și piața secundară, limitarea capacității investitorilor străini de a cumpăra titluri de stat, probleme care vizează posibilitatea ca Ministerul Finanțelor Publice să restricționeze capacitatea unui investitor străin de a vinde o anumită parte a uneia sau a tuturor emisiunilor de titluri de stat.

De asemenea, s-a prevăzut neimpozitarea în România a câștigului de capital, a dobânzii sau a discauntului rezultat din investiția străină cu titluri de stat.

Ținând cont că Senatul a adoptat această ordonanță de Guvern în 15 octombrie 2001, iar comisia de specialitate a Camerei Deputaților a întocmit, de asemenea, raport de adoptare, Ministerul Finanțelor propune și susține adoptarea Legii de aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/1997.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/1997 privind regimul investițiilor străine în România realizate prin cumpărarea de titluri de stat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei, în forma prezentată de Senat. Suntem în prezența unei legi ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc.

Trecem la dezbaterea proiectului. Începem cu ordonanța.

Titlul ordonanței. Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Aveți obiecții? Nu. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Art.10. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Art.11. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs ordonanța. Trecem la lege. Titlul legii. Obecții? Nu sunt. Adoptat.

La art.I avem mai multe puncte. Pct.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I în integralitate. Sunt obiecții? Nu sunt. adoptat.

Art.II. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.IV. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.V. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.131/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.66/1997 privind regimul investițiilor străine în România, realizate prin cumpărarea de titluri de stat.  

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.131/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.66/1997 privind regimul investițiilor străine în România realizate prin cumpărarea de titluri de stat.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Nu dorește.

Din partea comisiei, vă rog.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Cu privire la Ordonanța Guvernului nr.131/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.66/1997 privind regimul investițiilor străine în România, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și-a însușit punctul de vedere al Senatului, respectiv de respingere, și propunem plenului Camerei respingerea acestei ordonanțe întrucât textul a fost preluat integral în ordonanța pe care tocmai am discutat-o, respectiv ordonanța de bază, Ordonanța 66/1997.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Supun proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/1998 privind regimul de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru vehicule rutiere.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/1998 privind regimul de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru vehiculele rutiere.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul. Poftiți!

   

Doamna Maria Manolescu:

Adoptarea acestui act normativ în materie este de natură să asigure cadrul legal necesar și unitar al reglementării regimului de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru vehiculele rutiere în cadrul sistemului național informatic de evidența populației în strânsă conexiune cu reglementările care prevăd înmatricularea și autorizarea circulației vehiculelor rutiere de către formațiunile subordonate Direcției generale de evidență informatizată a persoanei.

Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2001.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesmc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării proiectului de lege, Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei, în forma adoptată de Senat.

Ne aflăm în prezența unui proiect de lege cu caracter de lege ordinară. Propun pentru dezbatere trei minute total, cu un minut de intervenție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege ordinar. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Este Comisia economică sesizată. E cineva din Comisia economică? Nu este nimeni. Se amână.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2000 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.117/1999 privind adoptarea termenilor și condițiilor de participare a României la programele Comunității Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și demonstrațiilor și la programele de cercetare și activitățile de instruire.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2000 pentru completarea Ordonanței Guvernului 117/1999 privind adoptarea termenelor și condițiilor de participare a României la programele Comunității europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și demonstrațiilor și la programele de cercetare și activitatea de instruire.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond, Comisia de învățământ. Domnule profesor Stanciu, dacă doriți să ne spuneți ceva despre această ordonanță privind participarea României la programele Comunității Europene în domeniul cercetării.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Este clar că s-a semnat aquisul corespunzător cercetării științifice și, în baza acestuia, România trebuie să se integreze la nivel comunitar privind programul de cercetare.

Noi spunem că trebuie susținut deoarece în lipsa fondurilor aferente cercetării pe plan intern, există posibilitatea ca, prin programe adecvate și competențe interne, să putem atrage surse de finanțare externă pentru cercetarea științifică.

Comisia a dat aviz pozitiv cu rugămintea adresată dumneavoastră să-l susțineți.

Vă mulțumim pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc.

Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.I. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Implicit și decizia la care se referă este adoptată.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/2001 privind acordarea de rechizite școlare în anul școlar 2001 - 2001.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/2001 privind acordarea de rechizite școlare în anul 2001-2002.

Din partea comisiei, domnul profesor Stanciu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Guvernul României a avut o inițiativă, la începutul anului școlar, prin care a venit în sprijinul copiilor ce nu aveau o susținere financiară din partea familiilor spre a-și cumpăra rechizitele școlare necesare începerii anului școlar.

În consecință, a emis Ordonanța nr.33/2001 privind acordarea de rechizite școlare pentru anul școlar 2001-2002. Dacă veți urmări textul ordonanței care a ieșit de la Comisia de învățământ, veți observa o modificare esențială. Această ordonanță care a fost punctuală în sensul că ea se adresa anului școlar 2001-2002 a fost transformată într-o lege cu caracter permanent, în sensul că, și în anul viitor și în celălalt an și așa mai departe, se vor acorda aceste ajutoare copiilor care provin din familii ce au un anumit plafon de venituri. Este o modificare esențială care a antrenat, evident, practic modificarea tuturor articolelor ordonanței.

În acest sens s-a și acceptat în proiectul de buget pe 2002, respectiv bugetul aprobat pentru 2002, prin votul Parlamentului, sumele aferente acestei acțiuni.

De aceea, v-am ruga să suțineți modificările introduse de comisie, de comun acord cu Ministerul Educației și Cercetării, spre a face dintr-o acțiune punctuală pentru un singur an școlar, o acțiune permanentă spre a susține pe tinerii care, evident, au nevoie de șanse egale. Or, fără rechizite, este clar că nu mai putem vorbi de aceste șanse egale.

Am primit în acest sens aviz și de la Comisia pentru muncă și protecție socială, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Evident, toate aceste avize susțin decizia comisiei noastre și sperăm că și dumneavoastră, prin votul pe care-l veți acorda, veți contribui cu puțin, e drept, la șansele egale acordate copiilor noștri.

Vă mulțumim pentru susținere.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule profesor.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul ordonanței. Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Vă rog să observați în raportul comisiei la poziția 3 se face această modificare despre care domnul profesor Stanciu v-a și vorbit.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții. Adoptat art.1 așa cum a fost modificat de comisie.

Art.2. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții? Adoptat.

Art.3. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.4. La alin.1 sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Alin.2. Obiecții? Nu sunt. Vă rog să observați la pct.6 al raportului comisiei, se introduce un text nou.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat acest text nou.

Art.4, în integralitate. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. A fost modificat la ambele alineate de către comisie. Vă rog să priviți la pct.7 din raport. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat art.5, așa cum a fost modificat de comisie.

Art.6 este modificat de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.7 a fost modificat de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Așa cum a fost modificat de comisie? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.9. La poziția 11 vedeți că este o modificare făcută de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Art.9 a fost aprobat așa cum a fost modificat de comisie.

La art.10 există o modificare făcută de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.11. Obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.12. Este o modificare făcută de comisie la ultimul punct al raportului. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Trecem la textul legii. Titlul legii. Vedeți că la titlul legii s-a făcut o modificare.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. A fost adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.unic. La pct.1 al raportului a fost propusă o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Am parcurs întreaga lege. Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc. A fost adoptată în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.49 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (amânarea votului final).  

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea alin.2 al art.49 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva? Nu dorește nimeni.

Din partea comisiei, domnul președinte al comisiei, domnul Anghel Stanciu. Poftiți!

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există acest proiect de lege care vine să reglementeze o situație și nu a fost în profunzime gândită atunci când statutul personalului didactic a fost elaborat și aprobat. Evident că atunci când o lege este pusă în practică este posibil să apară în evidență și puncte ce nu au fost suficient de bine fundmentate. Noi am gândit atunci, la vremea respectivă, la alin.2 al art.49, într-un anumit mod de a atrage și fixa personalul didactic în mediul rural. Și, în consecință, s-a prevăzut atunci un anumit spor într-un procent între de 5 și 80%, aprobat, evident, în legislatura trecută.

S-a constatat însă că în acea hartă a sporurilor elaborată de către Guvern, și prin condiția restrictivă introdusă de statut, mai binele e dușmanul binelui pe care noi l-am gândit în sensul că profesori din zone limitrofe școlilor în care ei își desfășoară activitatea numai pentru a se deplasa acolo și a-și desfășura activitatea și a reveni acasă, își cheltuie o mare parte din salariu, care și așa e la cifre incredibil de mici față de care îmi este și jenă să le anunțăm aici.

Ca atare, cele două comisii, de la Senat și Camera Deputaților, au dat aviz favorabil acestui proiect de lege împreună cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, inclusiv avizul Consiliului Legislativ, astfel încât personalul didactic calificat care desfășoară activitate didactică în mediul rural sau în localități izolate să primească o indemnizație între 5 și 80% din salariul de bază al funcției didactice îndeplinite în raport cu zona geografică respectivă.

Diferențierea pe zone și localități se aprobă prin Hotărârea Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării. Menționăm că s-a făcut o analiză de către Ministerul Educației și Cercetării, astfel încât să se vadă dacă este vorba de o anumită împovărare peste ceea ce există în bugetul pe 2002.

S-a constatat că se înscrie în bugetul MEC pe anul viitor și, deci, vă propunem să susțineți acest lucru, spre a nu ajunge în situația în care în mediul rural să funcționeze numai personal necalificat. Și așa cifrele se îndreaptă amenințător spre 50%. Poate, cu această modificare, se va reuși să atragem mai mulți profesori spre mediul rural, spre a se bucura și copiii de acolo de un cadru didactic cu pregătire corespunzătoare și nu numai de absolvenți de liceu din comune.

Sperăm să susțineți acest proiect de lege avizat de comisiile pe care le-am menționat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da este o prezentare foarte elegantă a proiectului. S-au întâmplat și alte lucruri, mai puțin frumoase pe care, totuși, n-aș vrea să le comentez. Oricum, legea este foarte necesară.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter organic. Va fi supusă votului într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.197/2000 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului (adoptată propunerea de respingere).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.197/2000 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Este un proiect de lege în procedură de urgență. Vă rog să ne propuneți timpii de dezbatere și motivele respingerii.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă vă propune cinci minute dezbateri, pe total.

Acest proiect de lege a fost trimis spre reexaminare comisiei noastre întrucât Senatul a avut o altă soluție, și anume respingerea. Comisia pentru muncă și protecție socială își menține soluția din raportul din 30 mai 2001, de respingere a Ordonanței de urgență 197/2000 pentru modificarea Legii 142/1999 întrucât dispozițiile sale au fost preluate ca amendamente în raportul de înlocuire cu nr.338 din 30 mai 2001, iar ședința de mediere care a avut loc ulterior depunerii acestui raport de reexaminare a mers pe varianta noastră, a Camerei.

Ca atare, noi ne menținem punctul de vedere și formal și legislativ este totul corect.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului, totuși. Poftiți!

 
   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem de acord cu respingerea Ordonanței de urgență 197/2000 întrucât, într-adevăr, prevederile ei au fost preluate sub formă de amendamente de Ordonanța de urgență nr.66/2000 pentru modificarea Legii 142. Era vorba despre modificarea unei anexe, nr.1, la Legea 142 privind înscrierea distinct, într-o rubrică nouă, după patriarh a funcției de mitropolit, și modificarea valorii de referință sectorială, de la 900.000, pentru personalul clerical, la 1.141.000 de lei la nivelul lunii noiembrie 2000.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Și comisia și inițiatorul sunt de acord cu această respingee.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc. Considerăm dezbaterile încheiate.

Supun la vot respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2001 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru finanțarea activităților ocazionate de sărbătorirea, în România, a Zilei Internaționale a Vârstnicilor în anul 2001.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2001 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru înființarea activităților ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei internaționale a vârstnicilor în anul 2001.

Suntem în procedură de urgență. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă propunem, domnule președinte, stimați colegi, un minut de intervenție, dar nu mai mult de cinci minute pe ansamblu.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Să trecem la dezbateri. Să începem cu ordonanța.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt.

Art.2. Obiecții? Nu sunt.

Art.3. Obiecții? Nu sunt.

Art.4. Obiecții? Nu sunt.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt.

Este un proiect de lege ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind declararea zonei de amplasare a mănăstirilor din Nordul Moldovei ca obiectiv de interes național.  

Propunerea legislativă pentru declararea zonei de amplasare a mânăstirilor din nordul Moldovei ca obiectiv de interes național.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Poftiți.

   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac numai două precizări, și anume: inițiativa legislativă este din legislatura trecută, a avut un raport de adoptare care din motive independente de voința membrilor Camerei Deputaților nu a putut fi discutat atunci.

După cum se obișnuiește, inițiativele legislative trecute dintr-o legislatură în cealaltă se rediscută la comisie și în urma rediscutării acestei inițiative, la propunerea membrilor Comisiei de cultură eu am acceptat lărgirea sferei de aplicare a acestei inițiative, considerând, de comun acord cu membrii acestei comisii, că este mai bine să ne referim nu numai lă mânăstirile din nordul Moldovei, ci dacă se poate la monumentele istorice amplasate în nordul Moldovei.

De aceea, cea de-a doua precizare pe care vreau să o fac, este că în timpul discuțiilor în Comisia de cultură s-a omis modificarea titlului. Deci, ea a fost modificată pe articole și a rămas titlul ca amplasare a mânăstirilor din nordul Moldovei.

Și v-aș ruga să supuneți discuției modificarea și a titlului acestei inițiative.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Precizez că am fost de acord cu toate modificările propuse și adoptate în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei? Domnul Márton Arpád.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Când s-a votat prima lege de această natură, în această Cameră, cea referitoare la declararea importanței din punct de vedere al monumentelor istorice a celor aflate pe teritoriul județului, în apropierea localității Sibiu s-a pus această întrebare. Vor mai fi și alte legi? Ce se întâmplă cu nordul Moldovei? etc.

Și am spus că da, vor mai veni alte legi pentru că una din bogățiile mari ale acestei țări sunt tocmai aceste monumente care, însă, pentru a putea crea o bază pentru un turism cultural trebuie să fie puse în valoare. Pentru aceasta, anumite zone trebuie să aibă, să fie pus în vizor, să primească o mai mare subvenționare, dacă vreți, a infrastructurii, chiar și a turismului.

Iată, a venit această lege, inițiativa într-adevăr a vorbit prima dată de zona de amplasare a mânăstirilor din nordul Moldovei și, vă spun sincer, nu sunt sigur dacă trebuie să modificăm titlul legii, pentru că titlul legii nu vorbește despre mânăstirile din nordul Moldovei, ci zona care este cunoscută datorită acestor mânăstiri, însă tocmai anumite monumente sunt strict legate de aceeași perioadă și de același stil specific acelei zone, care zicem noi că cel puțin actualmente este cunoscută în Europa și lumea întreagă ca acea zonă unde se găsesc aceste mânăstiri.

Dar am putea fi de acord cu o modificare, în sensul "declararea zonei în care se află monumente istorice din nordul Moldovei".

Vă propun ca cei care doriți să ajutați într-adevăr dezvoltarea acestei zone și vă preocupă, să votați această lege, fiindcă, credeți-mă, este o bogăție însemnată a zonei și a țării și o posibilitate reală de dezvoltare. Chiar și în acest sens am primit semnale de la Ministerul Turismului că și acest minister susține și deja are proiecte pentru a se putea axa pe această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Atunci, să trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlu. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

La art. 1. Vă rog să priviți în raportul comisiei, la art. 1 se propune o modificare.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 2. La alin. 1 se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat alin. 1 al art. 2.

La alin. 2 al art. 2 se propune o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Alineatul 3 al art. 2. Se propune o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul 2 în totalitate. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat art. 2 cu modificările propuse de comisie.

Articolul 3. Vă rog să priviți la pct. 6 al raportului. Sunt propuse niște modificări.

Obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat art. 3 în forma modificată de către comisie.

Articolul 4. Sunt niște modificări la pct. 7 propuse de către comisie.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 5. Se propun niște modificări.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat art. 5.

Articolul 6.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Anexa 1.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptată.

Anexa 2.

Obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptată.

Mai sunt niște anexe, până la nr. 8.

Dacă la una din anexe este vreo obiecție? Nu este nici o obiecție la nici una dintre anexe. Adoptate.

Am parcurs legea și anexele. Legea are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

S-a adoptat în unanimitate această propunere legislativă.

Propunerea legislativă privind protecția împotriva efectelor fumatului.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea Comisiei pentru sănătate dacă dorește cineva? Nu este nimeni, din partea Comisiei de sănătate? Nimeni, nimeni? Păi, dacă nu este nimeni, nici inițiator, nici comisie, se amână.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2000 pentru modificarea și completarea Legii sanitare veterinare nr.60/1974.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2000 pentru modificarea și completarea Legii sanitar-veterinare, nr.60/1974.

De la Comisia de agricultură este cineva? Da, poftiți. Vă rog să faceți propuneri pentur timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În urma reexaminării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea și completarea Legii sanitar veterinare nr. 60 din 1974, în ședința din 30.10.2001, cu privire la punctele puse în discuție la cererea de reexaminare transmisă de președintele României, comisia propune plenului Camerei Deputaților discutarea și adoptarea proiectului respectiv, cu o serie de amendamente. Supunem atenției dumneavoastră și propunem 10 minute pe ansamblu, 1 minut pe articol.

Menționăm că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe cumva la dezbateri?

 
   

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Vă propunem să votați Ordonanța de urgență nr. 90 pentru modificarea și completarea Legii sanitar veterinare nr. 60/1974.

Vă informăm că în comisie au fost reactualizate toate anexele și a fost anulat unul din articole care nu mai corespundea realității. De fapt, o să și fie prezentat.

Vă mulțumesc și vă propun să o adoptăm.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Titlul ordonanței.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul I are mai multe puncte.

Punctul 1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

La pct. 6. La pct. 1 al raportului vă rog să observați că s-a propus o modificare.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Punctul 7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul I în integralitate. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul II. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul III. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul IV. Vă rog să observați, la pct. 2 al raportului se propun modificări. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul V. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Ni s-a spus deja că anexele au fost modificate prin proiectul de lege.

Deci, dacă la anexa 1 sunt obiecții? Poftiți.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am în față o anexă cu "tarife pentru eliberarea autorizației sanitar-veterinare de funcționare" etc. Aceste tarife au un capăt de tabel cu unitate de măsură și la unități de măsură este trecută o unitate pe care n-am întâlnit-o în nici un sistem de unități de măsură național, particular sau internațional, și anume "obiectiv".

O asemenea menționarea nu are caracter științific. Deci ar trebui să eliminăm această coloană în care apare "obiectiv" drept unitate de măsură, această unitate neatestată în nici un tip de sistem de unități de măsură.

Cred că ar trebui să menținem numai coloana cu "lei/unitate" sau găsită o altă variantă. Propunerea mea este ca această unitate de măsură, "obiectiv", să fie eliminată din tabelele acestei legi.

Pentru comparație, dacă doriți, urmăriți în continuare celelalte unități de măsură. Este trecută aici tona, kg, dar mai sunt și alte unități ca "mijloc de transport", "cat", "lot", "bucată". Alt exemplu: "Trofeu". Unitate de măsură "trofeu"?!

Acestea nu sunt efectiv unități de măsură, sau schimbăm capătul de tabel. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Din partea comisiei?

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Discutăm de "stație de incubație", care este un "obiectiv". Și am considerat, inclusiv la mijloacele de transport, că este o unitate de măsură, "obiectiv", mijloc de transport, pentru că, într-adevăr, ar trebui să punem "număr de pui", spre exemplu, la incubație, care este foarte greu. Dar, așa, obiectivul respectiv l-am considerat unitate de măsură. Comisia menține punctul de vedere pe care l-ați stabilit, în unanimitate, în cadrul comisiei.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Atunci supun votului această propunere a comisiei, de menținere a acestui cuvânt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc.

În ceea ce privește ordonanța, ați observat prin raport și poziția de la pct. 2, în sensul că art. 5 se abrogă și introducerea care s-a făcut, a unui nou articol.

În ceea ce privește anexele. Anexa 1 așa cum a fost modificată de comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt. Aprobată.

Anexa 2. Obiecții? Nu sunt. Aprobată.

Anexa 3. Obiecții? Nu sunt. Aprobată.

Anexa 4. Obiecții? Nu sunt. Aprobată.

Anexa 5. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 6. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul I al legii.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs și ordonanța, și anexele, și legea și am adoptat toate pozițiile, așa cum au fost modificate de către comisie.

Este un proiect de lege ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

S-a adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind protecția împotriva efectelor fumatului.  

Revenim la propunerea legislativă privind protecția împotriva fumatului. avem un reprezentant din partea comisiei.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu se dorește.

Din partea comisiei. Poftiți.

   

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege care rezolvă o problemă de actualitate, mă refer la consumul, la abuzul de substanțe toxice, la abuzul de substanțe nocive, în speță fumatul. Este un proiect de lege care practic ne aliniază la o practică europeană care este discriminatorie în privința acestui obicei și clarifică locurile unde fumatul este absolut interzis, adică instituțiile publice, și legiferează permisivitatea fumatului în alte locuri, de genul restaurante, baruri, discoteci, dar în condiții speciale, tocmai pentru a asigura protecția sănătății populației și mai ales a tinerei generații împotriva unui obicei realmente nociv pentru sănătate.

În concluzie, susținem proiectul de lege în forma în care a fost el amendat de către Comisia de sănătate.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți.

 
   

Domnul Sali Negiat:

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o lege care este necesară pentru țara noastră, pentru România. avizul Comisiei de sănătate a fost benefic și salutar și îi mulțumim, ca inițiator, pentru acest lucru Comisiei de sănătate și facem apel către domnii parlamentari, doamnele și domnii deputați, colegii noștri, să susținem ca acest proiect să ajungă lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Partidului Democrat, domnul Boc, poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Partidul Democrat susține această propunere legislativă privind protecția împotriva efectelor fumatului, apreciind faptul că prin această propunere legislativă reușim să ne adaptăm la legislația internațională din țările civilizate care vizează protecția împotriva efectelor fumatului și așa cum americanii, de ani buni de zile, nu mai permit fumatul în instituțiile guvernamentale, în instituțiile publice, în aeroporturi, pe aeronave, cred că este cazul ca și în România o asemenea propunere legislativă să fie promovată, pentru a proteja sănătatea cetățenilor în ansamblu, dar mai ales sub aspectul prevenției față de tineri, având în vedere faptul că există o vârstă destul de mică la care se îndeletnicesc tinerii cu aceste vicii, să le spunem, într-un limbaj direct.

Prin urmare, vom susține acest proiect de lege și sperăm ca până la sfârșitul acestei sesiuni legislative, sesiuni parlamentare, să treacă și prin cealaltă Cameră și, în aceste condiții, începând cu 1 ianuarie să avem și în România o legislație pe măsura celei existente în Uniunea Europeană și în America cu privire la fumat.

Repet, acest proiect de lege nu reprezintă o ofensă la adresa fumătorilor, ci este vorba de un respect față de un drept și de o libertate consacrată în Constituție, un drept la un mediu sănătos, precum și dreptul la sănătate.

Proiectul de lege, repet, nu este o ofensă împotriva fumătorilor, există cadre legale prevăzute în lege în care aceștia pot să-și exercite acest viciu, dar, repet, nu în detrimentul sănătății generale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Alte grupuri dacă doresc să participe la dezbateri generale? Nu mai doresc.

Intrăm în dezbaterea propunerii legislative.

Titlul. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Vă mulțumesc. Adoptat.

Articolul 1.

Vă rog să observați, în raportul comisiei este propusă o reformulare.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Mulțumesc. Adoptat.

Articolul 2. Se propune o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptată forma modificată de comisie, o introducere, de fapt, a unui nou text.

La pct. 3 al raportului, vă rog să observați, se face o propunere ca art. 2 să devină art. 3 și îl reformulează.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat în forma propusă de comisie.

La poziția 4 a raportului, art. 3 să devină art. 4 se spune: "și să aibă o altă formulare". Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

La poziția 5 a raportului se propune ca art. 4 să devină 5 și este reformulat.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat în formularea propusă de comisie.

Articolul 5. Se propune să devină art. 6 și este reformulat la toate cele trei alineate.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate așa cum a propus comisia.

Articolul 6 din propunerea legislativă se propune a fi eliminat. Aceasta este propunerea comisiei.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat propunerea aceasta a comisiei.

Se propune să se introducă un text nou, ca art. 7, cu un conținut pe care-l găsiți la pct. 8 al raportului. Este un text de 4 alineate.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. S-a adoptat în această formă.

Articolul 7 din propunere. Comisia propune să se elimine.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptată varianta comisiei.

Se propune, de asemenea, eliminarea art. 8 din propunerea legislativă.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. S-a eliminat.

Articolul 9, de asemenea.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. S-a eliminat și art. 9 din propunere.

Articolul 10, se propune, de asemenea, să fie eliminat.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

La pct. 13 al raportului se propune să se introducă un nou text, ca art. 8 și veți vedea la această poziție care este formularea.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Vă mulțumesc.

Am parcurs toată propunerea legislativă. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Toți colegii au votat în unanimitate acest proiect de lege, inclusiv fumătorii.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.13/1998 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă (adoptată propunerea de respingere).  

Trecem la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă. Se propune de către comisie respingerea. Să ne explice un reprezentant al comisiei, domnul Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a examinat acest proiect de lege și, în condițiile în care proiectul de lege supus dezbaterii a rămas fără obiect, vă propunem respingerea acestui proiect de lege.

De ce a rămas fără obiect? Întrucât ordonanța Guvernului care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii a fost abrogată expres prin Ordonanța de urgență nr. 290/2000, și în aceste condiții, având în vedere că proiectul a fost abrogat expres printr-o altă ordonanță, nu ne rămâne altceva decât să vă propunem dumneavoastră respingerea de drept a acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă reprezentantul inițiatorului este pentru respingere?

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Da.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este de acord. Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri, să-și expună un punct de vedere cu privire la propunerea de respingere? Nu doresc.

Atunci, supun la vot respingerea acestei ordonanțe.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat această propunere făcută de comisie și acceptată de inițiator.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2000 pentru unele măsuri privind soluționarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale (adoptată propunerea de respingere).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2000 privind unele măsuri privind soluționarea cererilor referitoare la acordarea despăgubirilor pentru daune morale.

Se propune, de asemenea, respingerea de către comisie. Vă rog să ne explicați această problemă.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Și în cazul acestui proiect de lege ne aflăm în exact aceeași situație, precum în cea menționată anterior, și, în consecință, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2000 care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii dumneavoastră, această ordonanță fiind abrogată expres prin Ordonanța Guvernului nr. 34/2001.

În condițiile în care Ordonanța Guvernului nr. 53 rămâne fără obiect, vă propunem, și de această dată, să respingem de drept, de data aceasta, proiectul de lege care vizează aprobarea Ordonanței de urgență nr. 53/2000, fiind lipsită, repet, de obiect în acest moment.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă inițiatorul are alt punct de vedere? Nu. Este de acord cu respingerea.

Grupurile parlamentare contestă această problemă? Nu.

Supunem la vot propunerea comisiei, de respingere a acesstui proiect de lege.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate respingerea.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 26 din Legea nr.112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 26 din Legea nr. 112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuință, trecute în proprietatea statului.

Se propune, de asemenea, de către comisie, respingerea. Vă rog să ne dați o motivare a acestei respingeri.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Atunci când la Comisia juridică s-a luat în dezbatere această propunere legislativă a avut în vedere avizul negativ dat de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, avizul negativ dat de către Comisia de administrație publică, precum și punctul de vedere negativ al Guvernului României.

Pe fond, noi am propus respingerea acestei inițiative legislative, pentru prea simplul motiv că obiectul propunerii legislative constituie, de fapt, obiectul unei alte legi. Altfel spus, ceea ce se propune prin această inițiativă legislativă se regăsește în Legea nr. 112/1995 precum și în Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor.

În condițiile în care propunerea legislativă nu aduce nimic nou, nu modifică substanțial nici un articol dintr-o lege existentă, iar obiectul inițiativei fiind acoperit de o altă lege în vigoare – repet, Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, pornind și de la premisa că avem nevoie de o stabilitate juridică a circuitului civil, în privința dreptului de proprietate asupra terenurilor, comisia a hotărât să vă propună dumneavoastră respingerea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Și inițiatorul, Guvernul, este de acord cu acest lucru.

Dacă grupurile parlamentare au comentarii de făcut? Nu.

Considerăm dezbaterile generale încheiate, în ceea ce privește respingerea, totată lumea este de acord. Inițiativa legislativă va fi supusă votului final într-o ședință specială, având un caracter organic. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice.  

Să continuăm cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitatea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei. Poftiți.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a apărut legea privind reabilitarea din punct de vedere seismic, și această Ordonanță de urgență nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice este o ordonanță de importanță foarte mare, în primul rând, având în vedere că, odată cu executarea lucrărilor de consolidare, din punct de vedere al rezistenței, este bine ca și aceste lucrări să se execute.

Ținând cont de avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și de avizul Consiliului Legislativ, precum și de poziția Guvernului din februarie 2001, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune Camerei dezbaterea acestei ordonanțe a Guvernului, iar legea de aprobare face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește, e de acord cu viziunea comisiei.

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri? Nu doresc să participe.

Intrăm în dezbateri.

Titlul ordonanței.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art. 1. Vă rog să observați, în raportul comisiei, la pct. 2, se propune o anumită modificare.

Dacă sunt obiecții? Poftiți, domnule profesor Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă spun că am lucrat mult la acest proiect de lege și ne-a făcut plăcere să construim o variantă, zic eu, foarte bună, pe care v-o supunem spre aprobare.

Aș vrea să observați, la amendamente respinse, că există, la poz. 12, o propunere, menționată ca atare, formulată de domnul deputat Dinu Gheorghe, să se folosească sintagma "apă caldă menajeră, conform literaturii de specialitate." Acest termen a fost acceptat la poz. 2 din raport, deci este inutil menționat ca amendament respins, pentru că a fost acceptat. Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Comisia este de acord cu acest lucru? Da.

Cu forma aceasta propusă de domnul Leonăchescu, acceptată de comisie, dacă mai sunt alte obiecții? Nu sunt.

Art. 1 adoptat.

Art. 2. Poftiți, domnule profesor. Sunt obiecții?

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc.

În același sens, al construcției unei variante foarte bune, noi am propus, la art. 2, să eliminăm din final 5 cuvinte: "cu principiile de bază privind". Pentru că ele nu sunt enunțate, nu au sens într-o enumerare de date concrete: "Protecția mediului, dezvoltarea durabilă". Și atunci, varianta pe care noi o propunem este menționată la poz. 13, la amendamente respinse și sună în felul următor: "Reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor și instalațiilor aferente – și fără virgul㠖 este parte integrantă a politicii energetice a statului și se realizează prin programe naționale armonizate cu prevederile tratatelor internaționale referitoare la eficiența energetică și la protecția mediului și dezvoltarea durabilă ."

Deci, propunem eliminarea acestei suite de cuvinte: "cu principiile de bază privind", care sunt menționate în propunerea de proiect. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia este de acord, înțeleg? Da.

Inițiatorul? E de acord.

Cu această eliminare, propusă de domnul Leonăchescu, vă propun să adoptăm articolul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? nu sunt.

Adoptat art. 2. Vă mulțumesc.

Art. 3. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art. 4. Vă rog să observați că la pag. 2 a raportului, la pct. 3, se propune o modificare.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Art. 4, adoptat.

Art. 5. Există o obiecție. Poftiți, domnule profesor.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Tot la capitolul amendamente respinse, poz. 14, noi propunem să se elimine sintagma "surselor de energie regenerabilă". Energia nu este regenerabilă, dar sursele pot fi. Deci, noi propunem: "surselor regenerabile de energie". Pentru că energia este constantă, se transformă și se conservă, n-ai cum să o regenerezi, decât dacă definești termenul de "regenerare". Dar sursele pot fi regenerabile.

Susținem acest amendament, chiar dacă el a fost trecut aici, la capitolul respinse, dar eu, neparticipând atunci la lucrările comisiei, din motive obiective, am rugat pe colegul meu să-mi susțină punctul de vedere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, ce opinie are? E de acord.

Inițiatorul? E de acord.

Alte observații mai sunt? Nu mai sunt.

Art. 5, adoptat în forma propusă de domnul Leonăchescu.

Titlul Cap. II.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art. 6. Vă rog să observați, la pct. 4, sunt propuse niște modificări. Și, de asemenea, există o obiecție a domnului profesor Leonăchescu. Poftiți, domnule profesor.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă rog să mă iertați, domnule președinte, la titlul Cap. II, noi propuneam simplu: "Programele de reabilitare și modernizare termică". Proiectul prevede "realizarea programelor"; este mult prea detaliat "realizarea" și nu reflectă conținutul, ci un program mare, la nivelul legii.

Ca să onorăm titlul, "realizarea", trebuie să dăm foarte multe detalii. Or, în cuprinsul legii nu se poate face acest lucru. Noi propunem: "Programele de reabilitare etc. etc."

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteți de acord, cei de la comisie? Da.

Inițiatorul? Este de acord, de asemenea.

Alte observații la art. 6 nu mai sunt, deci, l-am adoptat cu modificările comisiei și cele propuse de domnul profesor Leonăchescu.

La art. 7, dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat în forma propusă de către comisie, cu modificările pe care le vedeți în raport.

La art. 8, dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat în forma modificată de către comisie.

Art. 9. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat în forma propusă de comisie.

La art. 10 este o obiecție, vă rog să vă uitați și în raportul comisiei la pct. 8.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Noi am formulat o propunere, un amendament pentru art. 10, respins și menționat la poz. 17, ca atare, pag. 11 din raport. Există în proiect o formulare care nu are cum să fie cuantificată, controlată și, în consecință, legiferată, pentru că e mai degrabă o opțiune.

Ia uitați cum sună proiectul: "Administrația publică locală etc. etc., pentru susținerea acțiunilor coordonate de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului – sigur, aici trebuie modificat titlul, pentru că s-a schimbat nomenclatorul, în "și Locuinței" – referitoare la formarea unui curent de opinie favorabil".

Noi propunem eliminarea acestor 6 cuvinte: "formarea unui curent de opinie favorabil" și redactarea ar suna în felul următor: "referitoare la economisirea energiei utilizate pentru încălzirea clădirilor și alimentarea cu apă caldă menajeră", în final. Pentru că am înlocuit "de consum" cu "menajeră".

Argumentație. Noi nu avem cum controla "formarea unui curent de opinie favorabil" prin această lege, aceasta este o chestiune care ține de mentalități, intră la opțiune, nu la o legiferare controlabilă, cuantificabilă. De altfel, tot cuprinsul legii vizează și o asemenea idee, formarea unui curent de opinie favorabil, în general, a unei mentalități, pe tema economisirii energiei.

Aici, nu este însă locul să o menționăm ca atare, ea fiind pentru toate structurile, inclusiv pentru învățământ, pentru societatea civilă un obiectiv permanent. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles.

Opinia comisiei? Comisia e de acord.

Inițiatorul? Și inițiatorul e de acord.

Dacă mai sunt alte obiecții la art. 10? Dacă nu mai sunt, înseamnă că a fost adoptat cu propunerea făcută de domnul profesor Leonăchescu și cu propunerea făcută de comisie.

Titlul Cap. III.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art. 11. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art. 12. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Titlul Cap. IV. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art. 13. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 15. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Este propusă o modificare, de către comisiei.

Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. V. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 17. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs textul ordonanței și l-am adoptat așa cum a fost modificat de comisie și cu propunerile domnului profesor Leonăchescu.

Titlul legii.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să observați, este introdusă o modificare, de către comisie.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.75/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.  

Aveam o restanță, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 75/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Din partea Comisiei economice? Vă rog, poftiți.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate în fond spre dezbatere în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. În urma examinării proiectului mai sus menționat, comisiile sesizate propun ca acesta să fie supus plenului spre dezbatere și adoptare în forma prezentată.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Procedura de urgență, în câte minute să o facem?

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

În maxim 5 minute și 1 minut de intervenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul ordonanței.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. I. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. II. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. III. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreaga lege, ea are un caracter ordinar.

Cine este pentru această lege? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii publice (adoptată propunerea de respingere).  

Mi se spune că la pct. 65 al ordinii de zi este o lege care privește tot organizarea statisticii și având în vedere acest lucru cred că trebuie să o luăm, să o dezbatem acum, împreună cu aceasta. Este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.

Este o lege cu carcacter ordinar și se propune respingerea de către comisie. Poftiți.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cele două comisii întrunite în ședință comună, respectiv, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare împreună cu Comisia juridică, de disciplină și imunități, au luat în în dezbaterea Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice și au hotărât să propună plenului respingerea Ordonanței Guvernului nr. 83/1999 care face obiectul proiectului de lege.

S-a propus această respingere întrucât prevederile acestei ordonanțe au fost incluse și se regăsesc în cuprinsul Ordonanței nr. 111/2000 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2001, cea pe care am votat-o puțin mai îaninte. În aceste condiții, ea nu mai avea obiect, era cuprinsă în alte două acte normative și de aceea am propus respingerea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să comenteze, sunt împotriva acestei propuneri de respingere? Nu sunt.

Atunci, vă propun respingerea acestui proiect de lege, fiind o lege ordinară.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc, a fost respinsă.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poștale nr.83/1996 (amânarea dezbaterilor).
 

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poștale nr. 83/1996.

Se propune respingerea. Din partea Comisiei pentru industrie și servicii este cineva care să ne facă o asemenea propunere, să o susțină? Nu. O amânăm.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Răducăneni, județul Iași (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Răducăneni județul Iași.

Se propune respingerea de către comisie. Poftiți.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am să vă rog să-mi dați voie să spun câteva cuvinte înainte, pentru ca și colegii care mai vin cu astfel de propunere să înțeleagă că, de fapt, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic nu le respinge din cauza unor motive subiective, ci, efectiv, a unor motive obiective.

Organizarea ca localitate urbană presupune îndeplinirea unor criterii și cerințe minimale de dotare și echipare tehnico-edilitare, dar și existența și dotarea sediului administrației publice locale, asigurarea sediilor pentru instituțiile publice ca: judecătorie, parchet, ordine publică, poliție; sucursale sau filiale ale unităților financiar-bancare; dotări pentru sănătate și asistență socială, spital general, stație de salvare, dispensare; muzee sau case de cultură. Or, în documentația care însoțește propunerea legislativă nu sunt prezentate decât puține elemente de susținere a promovării acesteia.

Guvernul urmează ca, potrivit Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, să organizeze ca oraș un număr important de comune, care prin dotările existente îndeplinesc condițiile legale și se apropie de statutul de localitate urbană.

Neîndeplinind aceste condiții, și celelalte două propuneri care sunt, de transformare a comunelor în oraș, au fost respinse de către comisie și eu n-am să mai intervin la celelalte documente. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă inițiatorii propunerii au un comentariu de făcut? Nu au.

Dacă grupurile parlamentare au? Nu.

Atunci, considerăm dezbaterile ca fiind încheiate, urmează să fie supusă la vot această propunere de respingere într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Șoncuta Mare județul Maramureș (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Șoncuța Mare județul Maramureș.

Domnul vicepreședinte al comisiei și-a spus cuvântul. Dacă inițiatorii doresc să susțină proiectul? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Deci, să înțeleg că propunerea aceasta va fi respinsă într-o ședință specială de vot.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea comunei Filipeștii de Pădure, județul Prahova, ca oraș (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru declararea comunei Filipeștii de Pădure județul Prahova ca oraș.

Comisia își menține punctul de vedere, cu propunerea de respingere. Dacă inițiatorii doresc să facă comentarii? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate, va fi supusă votului într-o ședință specială de vot.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea comunei Roșcani, județul Hunedoara (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea comunei Roșcani județul Hunedoara.

Se propune, de asemenea, respingere, este același argument.

Dacă inițiatorii propunerii legislative doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate, se va supune votului într-o ședință specială de vot.

Dezbaterea Propunerii legislative privind reînființarea comunei Sânicolau Român, județul Bihor (amânarea votului final).  

Aceeași situație, o Propunere legislativă pentru înființarea comunei Sânnicolaul Român județul Bihor.

Comisia își menține punctul de vedere, cu propunerea de respingere. Dacă inițiatorii doresc să o susțină? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să o susțină? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate, va fi supusă votului într-o ședință specială de vot.

Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea comunei Criscior, județul Hunedoara, oraș (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru declararea comunei Criscior județul Hunedoara oraș.

Comisia își susține propunerea de respingere. Dacă inițiatorii doresc să susțină această propunere legislativă? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate, propunerea de respingere va fi supusă votului într-o ședință specială de vot.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996 (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Cine dorește să ia cuvântul? Inițiatorii? Nu doresc.

Domnul Bara, din partea comisiei. Poftiți.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu foarte scurt, absolut toate propunerile făcute prin inițiativa legislativă au fost cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 85/2001, care cuprinde soluționarea tuturor acestor probleme de la inițiativa legislativă prezentată, așa încât aceasta rămâne fără obiect. Din acest motiv, comisia a propus respingerea acestei inițiative.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere, să-și expună un punct de vedere? Nu doresc.

Înseamnă că am încheiat dezbaterile. Este o propunere legislativă cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea, cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind Legea conservării zonelor carstice (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă privind conservarea zonelor carstice.

Ni se propune, de asemenea, respingerea. Vă rog să motivați această propunere.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 42/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, în Cap. IV – Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural, cuprinde absolut toate prevederile care fac obiectul propunerii legislative privind zonele carstice. Așa încât, și în acest caz, Legea conservării zonelor carstice nu mai are obiect. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă inițiatorii doresc să–și susțină puncte de vedere? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Legea are un caracter ordinar. Supun votului dumneavoastră respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.217/1999 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă pentru modificarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 217/1999 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Dacă ințiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog?

   

Domnul Nicolae Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propunem respingerea, întrucât la pct. 17 din ordinea de zi am adoptat Ordonanța nr. 53/2001 care reglementează situația privind impozitul pe profit.

De asemenea, vă propunem respingerea, pentru aceleași motive, și a proiectelor legislative de la pct. 60 și 61. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate. Este o lege ordinară.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au subscris unități de fond la Fondul Național de Investiții (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă pentru despăgubirea persoanelor fizice care au subscris unități de fond la Fondul Național de Investiții.

Este o propunere legislativă care are aviz de respingere din partea comisiei. Ni s-a spus că membrii comisiei își mențin punctul de vedere.

Dacă inițiatorii au ceva de spus? Nu au.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Dezbaterea Propunerii legislative privind susținerea proprietarilor de terenuri de pășunat și crescători de animale (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă pentru susținerea proprietarilor de terenuri de pășunat și crescători de animale.

Se propune, de asemenea, respingerea, din partea comisiei.

Dacă ințiatorii doresc să susțină proiectul? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbere? Nu doresc să participe la dezbatere.

Considerăm dezbaterile încheiate. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare și plăți compensatorii de care beneficiază, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere (adoptată propunerea de respingere).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare și plăți compensatorii de care beneficiază potrivit legii cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere.

Comisia pentru muncă și protecție socială are reprezentanți? Poftiți. Suntem în procedură de urgență, vă rog să ne propuneți timpii și să motivați propunerea de respingere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, ambele sesizate în fond, au respins această Ordonanță de urgență nr.137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare și plăți compensatorii de care beneficiază cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere, întrucât avea o prevedere prin care aceste plăți compensatorii se făceau în două rate.

Prin Ordonanța de urgență, îmi cer scuze că îmi scapă în momentul de față numărul, din 2001 a actualului Guvern, s-a dat posibilitatea ca, în spiritul reformei care are loc în momentul de față în armată, această sumă să poată fi plătită odată. Ca atare, s-a respins vechea ordonanță care nu mai are obiect, și comisiile reunite au propus respingerea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să comenteze această respingere. Nu doresc.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea proiectului? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Acest proiect de lege s-a respins cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Se propune respingerea.

Comisia de apărare. Poftiți.

   

Domnul Ion Oltei:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să propună Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să spuneți o motivare.

 
   

Domnul Ion Oltei:

Întrucât se regăsesc în alte acte normative, și acest document nu a întrunit majoritatea membrilor comisiei.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles.

Dacă se dorește participare la dezbateri. Dacă dorește cineva să facă comentarii. Nu dorește. Considerăm dezbaterile încheiate, și votul urmează să fie supus într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin. 2 art. 35 din Legea nr.56/1992 privind frontiera de stat a României (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.35 din Legea nr.56/1992 privind frontiera de stat a României.

Tot Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este sesizată în fond, care a propus respingerea.

Dacă își menține această propunere de respingere. Vă mențineți propunerea de respingere.

Dacă inițiatorii au ceva de spus în problema aceasta. Nu.

Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Urmează ca propunerea să fie supusă votului dumneavoastră pentru respingere într-o ședință specială de vot.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea medaliei comemorative „400 ANI DE LA UNIREA ȚĂRILOR ROMÂNE SUB SCEPTRUL LUI MIHAI VITEAZUL (adoptată propunerea de respingere).  

Proiectul de Lege privind instituirea medaliei comemorative "400 de ani de la Unirea Țărilor Române sub sceptrul lui Mihai Viteazul".

De asemenea, Comisia specială pentru decorații este sesizată în fond. Se propune respingerea.

Poftiți, motivați respingerea.

   

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Conform expunerii de motive, comisia a menținut prima propunere: respingerea inițiativei. Inițial, inițiativa a fost salutară, dar ea se adresa perioadei mai 2000, când această decorație ar fi trebuit efectiv să beneficieze de uzufructul legii respective.

Practic, inițiativa este caducă. Au trecut doi ani de la această inițiativă, deci nu își mai are suportul, și comisia respinge propunerea respectivă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Inițiatorii. Poftiți.

Din partea Grupului PRM, domnul Leonăchescu dorește să spună ceva.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nouă ne pare foarte rău că acest proiect de lege se discută abia acum și, așa cum inițiatorul a recunoscut, avea un sâmbure, vorba aceea, de adevăr, avea o valoare afectivă.

La 400 de ani, nu am putut onora marea idee a lui Mihai Viteazul, chiar dacă, într-o primă fază, Senatul a adoptat acest proiect de lege. Iată că, la noi, lucrurile au trenat, și nouă ne pare foarte rău.

Poate că la 500 de ani vom elabora o asemenea medalie comemorativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă altcineva dorește să participe la dezbateri. Nu mai doresc să participe la dezbateri.

Este o lege ordinară. Propun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 6 voturi.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 6 voturi contra, a fost respinsă această propunere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind completarea articolului 3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.84/1992 a audiovizualului.

Se propune respingerea.

Comisia pentru sănătate și familie.

Poftiți.

   

Domnul Gheorghe Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma reexaminării Proiectului de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului în ședința din 9 și 10 octombrie, comisia a hotărât că nu poate fi acceptat, și propune plenului Camerei Deputaților respingerea, întrucât prevederile prezentului proiect de lege au fost preluate în Legea privind publicitatea nr.148 din 2000, art.10, 13, partea I.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înțeles.

Dacă inițiatorul este de acord. Este de acord.

Grupurile parlamentare? Nu participă nimeni.

Este o lege cu caracter organic. Vom supune la vot această propunere de respingere într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 3 din Legea 61/1993 privind alocația de stat pentru copii (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Se propune respingerea.

Vă rog să motivați.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă și protecție socială a hotărât respingerea acestei propuneri legislative. În primul rând, nu s-au indicat sursele, influențele bugetare și de unde se iau banii. În al doilea rând, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are în vedere și a inclus în Proiectul de buget pe anul 2002 majorarea cuantumului alocației de stat până la 180 de mii în două tranșe și, până în 2004, cuantumul va urca până în a reprezenta 10% din salariul mediu pe economie, iar, în al treilea rând, Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Finanțelor Publice, au elaborat Proiectul de lege privind acordarea de rechizite școlare în 2001-2002, proiect care, prin voința Camerei Deputaților, chiar astăzi ne-am exprimat-o, s-a generalizat și pentru alte perioade de timp.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Poftiți, domnule profesor Brudașca, din partea PRM.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Referitor la această ordonanță privind acordarea de rechizite școlare pentru copiii proveniți din familii cu venituri mici și cu posibilități materiale reduse, dați-mi voie să o apreciez în mod cu totul și cu totul deosebit, dar aș atrage atenția asupra unui fapt foarte curios, ca să nu folosesc alte adjective în definirea lui: mi s-au semnalat, în momentul punerii în aplicare a prevederilor acestei ordonanțe, o serie de disfuncționalități, respectiv faptul că nu se respectă valoarea stabilită pentru aceste colete, respectiv că aceste colete sunt cu mult subdimensionate. Faptul respectiv l-am adus la cunoștința ministrului de resort care, într-o adresă din 12 octombrie a.c., îmi spune că din lipsă de hârtie nu au fost capabili să dea toate rechizitele și, prin urmare, le vor da în tranșe. Atenționez însă că aici este vorba de diferențe foarte mari: între 70 și 170 de mii de lei, valoarea coletelor.

Doamna ministru și cei care au întocmit documentele respective au uitat să menționeze în câte tranșe se vor distribui aceste rechizite. Au uitat să menționeze și care este valoarea fiecărei tranșe, care este organul care verifică modul de îndeplinire a prevederilor ordonanței respective și, ceea ce este și mai important, au uitat să precizeze cum a fost stabilită instituția sau furnizorul acestor rechizite. Cu alte cuvinte, deși sunt în favoarea unui asemenea act normativ foarte util, dincolo de aspectele de publicitate personală ale primului-ministru, însă atrag atenția că, pe acest fond de generozitate din partea guvernanților, este posibil să asistăm și la fraude deosebit de grave. De aceea, semnalez sau trag încă o dată acest semnal de alarmă, întrucât nu putem admite ca, cu votul nostru, să încurajăm aceste fraude de sute de miliarde de lei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulțumesc.

Aceasta este o situație de fapt, o situație care, dacă este reală, este gravă, dar nu are legătură cu legea în sine. Bineînțeles că trebuie studiată problema.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Considerăm dezbaterile încheiate.

Având în vedere că este o lege cu caracter organic, va fi supusă votului într-o ședință specială de vot.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind acordarea de locuințe de serviciu tinerilor instituționalizați care au implinit vârsta de 18 ani și sunt proveniți din orfelinate și case de copii, precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.35/1997, privind măsurile de stimulare a persoanelor fizice și juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ.  

Propunerea legislativă privind acordarea de locuințe de serviciu tinerilor instituționalizați care au împlinit vârsta de 18 ani și sunt proveniți din orfelinate și case de copii, precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/1997 privind măsurile de stimulare a persoanelor fizice și juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ.

S-a propus respingerea.

Vă rog să motivați această respingere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Cu această propunere legislativă comisia s-a confruntat cu câteva luni în urmă. Noi am lăsat-o mai mult timp, ca să vedem dacă nu cumva poate să fie luată în considerare cu prilejul discutării altei legi, ceea ce s-a și întâmplat, și s-a întâmplat cu ocazia discutării Legii marginalizării sociale, moment în care foarte multe din prevederile acestei propuneri legislative s-au putut regăsi în textul Legii marginalizării sociale. Câteva nu au putut fi prinse, întrucât veșnica problemă a propunerilor legislative, fondurile, nu erau clare.

Comisia propune respingerea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulțumesc.

Inițiatorul.

 
   

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, cunoscând situația grea a tinerilor care provin din orfelinate, chiar la începutul anului, împreună cu unsprezece colegi, am înaintat această inițiativă legislativă privind acordarea de locuințe tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani și provin din orfelinate și case de copii, precum și stimularea persoanelor fizice de a le acorda loc de muncă.

Deci este vorba de acordarea unui sprijin necostisitor pentru acești tineri nefericiți. Sprijinul, conform acestei inițiative, se referă la acordarea de locuințe, și am făcut corectura, amendarea, nu numai eu, ci și cei de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, fiind vorba de acordarea de locuințe sociale sau a unor spații vechi abandonate – cămine, internate sau cazărmi – de care dispun primăriile, consiliile locale, care oricum se află într-o stare de degradare avansată.

Aceste spații, printr-o autogospodărire, igienizare și îngrijire, pot oferi un adăpost, un spațiu de locuit oricum mai bun decât în scările de bloc, canale sau boscheți, unde staționează, unde locuiesc acești tineri la ieșirea din orfelinat.

Referitor la raportul întocmit de Comisia pentru muncă și protecție socială din care fac parte și care s-a distribuit la casete, subliniez următorul lucru: inițiativa nr.145 a venit pe listă a fi discutată la comisie în luna mai. Eu am cerut retragerea și, de atunci, ea nu a mai fost discutată niciodată în cadrul comisiei. Deci, practic, ea nu a fost discutată. Ca urmare, consider că raportul distribuit nu este real. Deci nu este cazul ca această inițiativă legislativă să fie discutată în plenul Camerei Deputaților.

Referitor la ceea ce a afirmat doamna președinte a comisiei, doamna Smaranda Dobrescu, privitor la proiectul de lege inițiat de Guvern nr.409 din 2001 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cum că ar conține reglementări precise asupra problemelor conținute în inițiativa noastră, consider că nu este chiar întru totul exact, și anume: inițiativa Guvernului nr.409 se referă la garantarea accesului efectiv al tinerilor la un loc de muncă, la locuință, la educație, asistență socială și așa mai departe. Am citat din lege.

Potrivit acestei legi, obținerea unui spațiu de locuit de către tinerii de până la 35 de ani, beneficiarii acestei legi, se face prin acordarea de către stat a unei sume de bani utilizată ca avans pentru construirea unei locuințe, avans care totuși trebuie rambursat statului într-o oarecare perioadă de timp.

Cred că este o oarecare neînțelegere, în sensul că această Lege nr.409 se referă la acei tineri care au un loc de muncă și nu sunt chiar foarte săraci încât să nu poată într-un timp de să-și achite un avans și respectiv să-și plătească în 20 de ani locuința, pe când inițiativa noastră se referă la acel segment de tineri aflați în situația cea mai defavorabilă, la acei tineri foarte-foarte săraci care nu au nimic, care nu au nici familie și care nici nu pot să viseze să-și poată construi o locuință.

Noi ne referim la acordarea unor spații de locuit aflate în regim de chirie, spații foarte modeste, și nu pentru cumpărarea lor, spații care să-i apere de ploi și de frig.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles că dumneavoastră ați solicitat retragerea propunerii.

 
   

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Da, am retras-o. Am dat-o cu amendamentul prin care am înlocuit de fapt noțiunea de "locuințe de serviciu", cum a fost inițial în titlul legii, cu "locuințe sociale". Aceasta a fost, într-adevăr, marea greșeală.

Aceeași înlocuire a propus-o și Comisia juridică, de disciplină și imunități, de la care s-a obținut aviz favorabil.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles, dar comisia a făcut acest raport de respingere.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe.

Domnul Brudașca. Dar suntem în depășirea timpului.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Atunci, închideți ședința.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este ora 14,05. Nu am ce face, mă scuzați.

Continuăm dezbaterile generale într-o altă ședință, joi. După-amiază vom avea ședință de comisii.

Mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 14,05.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 12:45
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro