Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 27, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 27-11-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 27, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,37.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, Corneliu Ciontu și Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Întrucât văd că sunt foarte mulți deputați înscriși pentru intervenții în această dimineață, vă propun să începem.

 
Codrin Ștefănescu - ecouri în urma scandalului declanșat de acțiunea civilă intentată de domnul Valeriu Stoica directorului Agenției de presă Unitatea din Alba Iulia;

Vom începe în ordinea listei de aici. Domnul Ștefănescu Codrin, se pregătește domnul Moisoiu Adrian.

 

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Scandalul declanșat de acțiunea civilă intentată de domnul Valeriu Stoica împotriva directorului Agenției de presă "Unitatea" din Alba Iulia a provocat reacții evidente, de natură să penalizeze drastic conduita acestui om politic.

A da în judecată un om de presă, lider al Revoluției din decembrie 1989 din Alba Iulia, un personaj mai mult decât agreat de către locuitorii județului, care prin el însuși exprimă libertatea cuvântului, independența presei și dreptul la opinie este un act pe care îl consider intolerabil și de neiertat.

Atitudinea domnului Stoica a făcut astfel obiectul a zeci de articole de presă, care în mod vădit au incriminat acțiunile acestui lider de partid.

Și, totuși, trecând peste propriile sentimente vizavi de acest curios personaj politic, enunțate de altfel prin diferitele luări de cuvânt, predominantă și cea mai importantă rămâne opinia publicului, obiectivă și sensibilă la toate acțiunile întreprinse de cei care se află în punctele cheie ale structurilor politice. Și cum ar putea publicul să rămână în stare de pasivitate în momentul în care un lider politic, în disperarea de a obține cât mai multe avantaje financiare, ca și cum cei patru ani de guvernare nu ar fi fost suficienți pentru dânsul, solicită despăgubiri în valoare de 100.000.000 lei, reprezentând daune morale!?

Este, desigur, o întrebare retorică, cu atât mai mult cu cât reacțiile negative provocate de conduita cel puțin bizară în ceea ce privește expunerea punctelor sale de vedere, a manierei de lucru, ba chiar a sensului acțiunilor sale politice, se manifestă printre propriii membri de partid.

Într-un moment în care încă se desfășoară anchete în legătură cu sume importante retrase de la FNI și există material informativ, documentații și rapoarte în studiu la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, atât la Camera Deputaților cât și la Senat, acțiunea în judecată este pur și simplu o gafă politică.

Prin această declarație nu intenționez să protejez neapărat imaginea domnului Mihai Babischi, ci ceea ce ar trebui să reprezinte caracteristicile oricărui stat democrat și civilizat: independența presei și libertatea cuvântului, dreptul la opinie în general.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu - o analiză a teribilei crize în care se zbate fotbalul românesc și, în general, sportul românesc;

Are cuvântul domnul Moisoiu Adrian, se pregătește domnul Birtalan Ákos.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trăim într-o Țară, încă bogată, sărăcită în permanență atât de mafia internă, cât și de cea internațională, târâtă într-o mizerie din ce în ce mai cruntă.

În prag de iarnă, frigul care a pătruns în casele noastre a început deja să facă victime. În urmă cu câteva zile, presa a prezentat cazul unei femei care a murit din cauza lui, iar acest frig este și mai devastator atunci când el pătrunde în sufletele noastre, ca urmare a tot mai multor neîmpliniri.

Tot cu câteva zile în urmă, plângeam marea înfrângere a fotbalului românesc, care nu va participa la masa zeilor, la marea sărbătoare a fotbalului mondial, la Campionatul Mondial din anul 2002, care va avea loc în Japonia și în Coreea de Sud.

De aseară, 26 noiembrie, avem o perspectivă și mai sumbră. Marele și adulatul Gică Hagi, tânărul antrenor al naționalei de fotbal, cel care "n-a dansat decât o toamnă", s-a declarat "prea mic pentru un război atât de mare" și și-a dat demisia din funcția pe care o ocupa.

Dacă la aceasta vom mai adăuga cele 2 milioane de dolari pe care le-am pierdut ca urmare a necalificării, criza arbitrajului românesc, marcată cu părăsirea terenului de joc de către echipa Rapid, a meciurilor "aranjate", așa-zisele "blaturi", a vinderii, mai mult sau mai puțin frauduloase, a unor jucători în străinătate, eliminarea prematură a echipelor românești din toate competițiile europene, avem o imagine clară a teribilei crize în care se zbate fotbalul românesc.

Blat pe față, urmat de apărarea "blatului" pe canalele mass-media, iată ce ne-a adus pe sticla ecranelor de televizor, dezbaterile televizate ale etapei de ieri, 25 noiembrie, ale Sportului, despre care se știe că rulează sute de milioane de dolari numai în România.

Și dacă ar fi numai atât!

În urmă cu câteva zile am trăit poate cea mai rușinoasă înfrângere pe care a cunoscut-o sportul românesc. Echipa națională de rugby a României a fost învinsă de cea a Angliei cu inimaginabilul scor de 134 – 0. Știind că un meci de rugby durează 80 de minute, înseamnă că balonul oval a intrat între buturile noastre aproape de 1,7 ori pe minut!

La Federația Română de Box, scandalurile se țin lanț, alegerile fiind fraudate în prezența domnului ministru al tineretului și sportului, care nu cunoaște nici măcar regulamentul de desfășurare al acestora.

La gimnastică, ramura sportivă care ne-a adus cele mai mari satisfacții, antrenorii echipei naționale, Octavian Belu și Mariana Bitang, vor să se retragă ca urmare a modului în care meritele lor nu sunt apreciate și nu se creează acele condiții pe care școala românească de gimnastică le merită.

La Federația Română de Șah, sport care în urmă cu câțiva ani aducea medalii de argint și de bronz, la Campionatele mondiale și europene pe echipe feminine, întreaga echipă de conducere a fost "exclusă din viața sportivă" și se bate pasul pe loc.

Domnule ministru,

Nu știu și nu mă interesează și de fapt nici nu are importanță ce sport ați practicat înainte de a fi ceea ce sunteți (după alură și după unele zvonuri, se spune că ați fi fost luptător), dar vă întreb ce experiență de management aveți, fiindcă există o răspundere ministerială, chiar și dacă sunteți ministru al tineretului și sportului.

Domnule ministru, cred că ar fi cazul să dați dovadă de fair-play și împreună cu cei care au rămas "corigenți" la îndeplinirea obiectivelor, prezentați-vă demisia, lăsând astfel pe alții, mai competenți, mai inspirați și poate, de ce nu, mai norocoși, să conducă destinele sportului românesc, să aducă în casele românilor o minimă bucurie, măcar la care aceștia să aibă dreptul!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Birtalan Akos - apel la rațiune și înțelegere în tratarea problemelor comunității maghiare din România; Îl invit la microfon pe domnul deputat Birtalan Ákos. Se pregătește domnul Cherescu Pavel.
 

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Apele tulburi ale vieții politice din România, în ultimele săptămâni, respectiv zile, s-au agitat și mai mult prin repetate declarații iresponsabile ale unor persoane cu responsabilități majore din Guvern, din SRI, din Comisia parlamentară de supraveghere a serviciilor secrete și, în mod surprinzător, sau deloc, prin susținerea acestora de către Președintele țării.

Stimați domni,

Vă adresez dumneavoastră și resping cu fermitate atacul dur, afirmațiile grave despre așa-zise fenomene pe care le menționați că se întâmplă în județele Covasna, Harghita și Mureș, cu alte cuvinte în secuime.

Chiar după un deceniu de tranziție, inventarul invențiilor prezentate ca fapte, a minciunilor prezentate ca adevăruri, a jumătăților de adevăruri prezentate ca evenimente certe ne amintesc de un regim trist din România, de mijloacele și metodele folosite de securitatea comunistă care vedea în membrii și comunitatea maghiară din România inamicul public nr. 1 și, vezi Doamne, nu este nimic nou sub cerul Tău, istoria comunistă este prezentă, iar securitatea cu față umană ne spune, ne avertizează că maghiarii din secuime, prin tot ce întreprind, doresc un singur lucru, și anume destrămarea statului român.

Domnilor îngrijorați,

Vă deranjează faptul că mai existăm, că nu am dispărut în valurile istoriei? Am rezistat, v-am și ne-am apărat de tătari și turci, am apărat pământul nostru natal, inclusiv pământul secuiesc. V-a surprins că ne-am ridicat și după 1848 – 1849, când am luptat pentru libertate împotriva a două imperii, că nici după două războaie mondiale nu ne-am anihiliat și nu ne-au anihiliat, numai granițele s-au deplasat deasupra plaiurilor locuite de bunicii și tații noștri, fără voia și vina lor.

Suntem și vrem să fim, chiar dacă ne loviți și ne-ați lovit din nou, din toate părțile, contestând dreptul nostru la administrație proprie, la școli și universități proprii, la asociații și fundații proprii, la proprietăți individuale, bisericești și comunitare, la bază materială proprie și altele, toate ce ni le-ați promis solemn la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia le-ați uitat?

Poate vreți să mai existăm, dar să nu avem nimic! Nu se poate așa! Nu se poate să duceți la nesfârșit și neobservat politica duplicitară practicată de 8 decenii, jucând o carte cvasidemocratică spre exterior și alta către și cu cetățenii României. Pe noi nu ne păcăliți sau sper că nu ne mai păcăliți cu lozinci democratice și cu fapte antimaghiare. Nu se poate!

Sau vă întreb: cum puteți conviețui cu niște dezintegratori despre care la porțile vestului democratic afirmați că nu aveți nimic de împărțit, că modelul românesc a rezolvat problemele minorităților? Nu suntem minoritari, suntem mai puțini din punct de vedere numeric, dar vrem să avem șanse egale cu dumneavoastră, cu românii din România.

Resping în mod categoric afirmațiile din care rezultă că dacă diferite fenomene, procese sau fapte care se întâmplă în anumite zone ale țării, în cazul de față în secuime, cu toate că se bazează și sunt conforme legilor României, acest fapt pentru dumneavoastră nu contează, le catalogați pur și simplu periculoase și cu risc ridicat, iar pentru contracararea pretinselor fenomene propuneți o reacție adecvată. Ce? Legi, instituții, măsuri economice, sociale, culturale și cine știe ce? Vreți măsuri administrative ferme? Cu alte cuvinte ne amenințați? Vreți să ne testați răbdarea sau vreți să ne speriați? Dar mai mult ne ambiționați să vă propunem, și mai convingător, în loc de asimilare, o cale democratică, atât pentru realizarea scopului dumneavoastră, privind integritatea țării, cât și a noastră, privind menținerea și dezvoltarea identității noastre maghiare.

Vă rog să citiți programul UDMR-ului. Este public și tradus în limba română, prin care în mod deschis cerem descentralizarea administrației publice de stat către autoritățile administrației publice locale alese, către comunitățile locale. Cerem retrocedarea bunurilor bisericești și a celor comunitare. Cerem învățământ de toate gradele în limba maternă, viață economică, socială și culturală proprie.

Fiți buni și înțelegători, așa cum vreți să fim și noi!

Lăsați-ne să trăim liberi și să ne simțim bine în România!

Astfel, câștigul poate fi unul comun și stabil, un parteneriat pentru o României democratică! Lăsați-ne să sperăm că pământul secuiesc va aparține unei astfel de Românii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Pavel Cherescu - referire la câteva aspecte ce denotă intoleranță religioasă a etnicilor maghiari față de românii ortodocși transilvăneni;

Invit la microfon pe domnul Cherescu Pavel, se pregătește domnul Antal Istvan.

 

Domnul Pavel Cherescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Biserica Ortodoxă Română a fost, de curând, ținta unui atac pus la cale de postul maghiar de televiziune Duna TV. Mijloacele mass-media au informat cetățenii României că reporterii Csaky Zoltan și Marássy Geza au realizat filmul documentar, intitulat, în traducere liberă, "Ocuparea de patrie prin intermediul religiei". În film, numeroase personalități politice de etnie maghiară, între care episcopul Laszlo Tokes, Kolomban Gabor, Popp Elod, au afirmat că "ungurii din Transilvania se simt opresați de expansiunea Bisericii Ortodoxe pe Pământul Secuiesc".

Filmul a fost prezentat la Universitatea maghiară "Sapienția" din Miercurea Ciuc. Cu acest prilej, decanul universității, Lanyi Szabolcs a ajuns să sublineze că "educând atâția tineri maghiari, viitorul va fi al nostru".

Cei prezenți au propus ca preoții reformați maghiari să organizeze ample mișcări de protest împotriva "procesului de românizare a Ardealului, prin intermediul Bisericii Ortodoxe". Acest nou atac este expresia fățișă de intoleranță religioasă pe care au adoptat-o din nou după 1990 etnicii maghiari, față de românii ortodocși transilvăneni.

Nu vreau să acuz și nici să scuz pe cineva pentru tot ceea ce se petrece astăzi în județele ce fac parte din ținutul secuiesc, dar, cu fața spre viitor, vreau să vă reamintesc învățămintele extrase dintr-un trecut nu prea îndepărtat. Vreau doar să readuc în memoria contemporanilor efectele pustiitoare generate de intoleranța religioasă manifestată față de clerul și credincioșii români din secuime, în timpul ocupației horthyse, între anii 1940 – 1945.

Dintr-un raport întocmit de mitropolitul Nicolae Bălan în 1946 aflăm că… "după cedarea Ardealului de Nord, nici un singur preot ortodox român nu a fost tolerat în parohiile aparținătoare Arhiepiscopiei Sibiului din regiunea secuiască". Tot el completează acest sumbru tablou, scriind: "Nici un singur preot ortodox nu a putut rămâne la post, sub ocupația maghiară, în cele 55 de parohii și 210 filiale aparținătoare Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia și Sibiu".

Într-adevăr, între 1 septembrie și 1 decembrie 1940 au fost izgoniți peste granița impusă în urma Dictatului de la Viena preoții ortodocși din parohiile Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Racoșu de Sus, Zagon Micfalău, Cernatu de Jos, Ozun, Bățanii Mari, Brețcu, Lisnău, Comolău, Ojdula, Vârghiș, Aita Mare, Belin, Tușnad Băi, Zăbala, Baraolt, Bicsad, Biborțeni, Odorhei, Ditrău, Vidacut, Boroșneu Mare și Porumbenii Mari.

Au fost distruse până la temelii bisercile ortodoxe din Biborțeni, Herculian, Doboșeni, Vârghiș, Racoșu de Sus, Căpeni și Comolău. Au fost profanate și jefuite bisericile din Odorhei și Miercurea Ciuc. Au fost avariate și jefuite bisericile din Bicsad, Brețcu, Chichiș, Ozun, Zăbala, Pava, Mărștineni, Zagon, Popăuți, Boroșneu Mare, Bicfalău, Târgu Secuiesc, Poiana Sărată, Cernatu de Jos, Gheorghieni, Valea Mare, Sita Buzăului, Odorhei, Cristur și Miercurea Ciuc.

Sediile parohiale, bisericești și cantorale, atribuite în urma reformei agrare înfăptuite după unirea Transilvaniei cu patria mamă au fost confiscate sau arendate în beneficiul cultelor maghiare și ale instituțiilor lor.

După alungarea preoților, dărâmarea și devastarea bisericilor, deposedarea parohiilor de case și alte bunuri materiale, autoritățile horthyste au luat măsuri pentru deznaționalizarea și maghiarizarea forțată a credincioșilor ortodocși români, obligându-i să treacă la confesiunile romano-catolică, reformată și unitariană.

Tot din raportul amintit aflăm că au fost obligați să treacă la alte confesiuni câteva mii de credincioși ortodocși din parohiile Aita Medie, Baraolt, Bățanii Mari, Bodoș, Bicfalău, Bicsad, Căpeni, Chichiș, Comolău, Lisnău, Micfalău, Ozun, Brețcu, Cernatu de Jos, Mărtăniș, Ojdula, Târgu Secuiesc, Vârghiș, Porumbenii Mari, Vlahița, Racoșu de Sus, Ghimeș-Făget, Tușnad Băi, Biborțeni, Herculian și Ditrău.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reamintindu-vă aceste momente dramatice din trecutul bisericii strămoșești și a neamului românesc, îmi pun, și vă adresez și dumneavoastră, cu profundă îngrijorare, întrebarea: Ce viitor ne pregătesc cei care-i educă pe tinerii maghiari, instigându-i la ură și intoleranță religioasă?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Antal István - prezentarea unui punct de vedere personal vizavi de pericolul maghiar incriminat în raportul SRI dezbătut în mass-media;

Are cuvântul domnul deputat Antal István; se pregătește domnul Simedru Dan Coriolan.

 

Domnul Antal István:

Doamnelor și domnilor colegi,

Onorat auditoriu,

Am venit la tribuna Parlamentului la fel ca și colegii mei, reprezentanți ai județelor incriminate în raportul SRI, dezbătut în ultimele zile în mass-media scrisă și electronică cu mult aplomb, să vă prezint un punct de vedere personal vizavi de pericolul maghiar stipulat în raport.

Și mă întreb ce au dorit, de fapt, cei care au întocmit raportul?

Au dorit să demonstreze, oare, că nu cunosc programul uniunii noastre sau că nu recunosc ideile stipulate în programul nostru? Pentru că aceste idei prezentate drept periculoase pentru societatea românească se regăsesc în programul nostru coerent, de peste 10 ani de existență a UDMR, și țin în mână acest document care se pare că nu este cunoscut de raportorii SRI-ului și este redactat în limba română și îmi permit să vă citesc un pasaj: "La începutul noului mileniu trebuie să facem totul pentru a accelera procesul de integrare europeană a României.

Trebuie să ajungem în Europa unită, unde nu există discriminări între majoritate și minoritate, unde nu există o națiune dominantă, ci doar popoare reciproc răspunzătoare unele de celelalte, unde existența minoritară nu este o problemă, ci o șansă, unde egalitatea de șansă este reală, unde asigurarea și dezvoltarea autoidentității naționale este datoria fiecărei națiuni, unde subsidiaritatea, diferitele forme de autonomie își găsesc locul natural și întăresc democrația".

Noi am spus un "nu" hotărât trecutului și dorim un dialog sincer și creativ cu populația majoritară. Nu acceptăm poziția de asuprit și nici degradarea unei comunități de sute de mii de oameni într-un grup de cetățeni de rangul doi.

Ne surprinde limbajul utilizat de autorii raportului, pentru că am crezut că din structurile SRI au dispărut deja informatorii școliți de ideologia ceușisto-comunistă.

Confundarea separării puterilor în stat cu separatismul pe anumite criterii sau contestarea dreptului la autonomia locală, prevăzute în legile adoptate de Parlamentul României, sunt teze foarte periculoase care, cu puțină rea-voință, pot fi considerate drept un atentat la instituțiile statului de drept, iar contestarea dreptului la asociere a proprietarilor de terenuri agricole și forestiere constituie o jignire la adresa celor stipulate în Constituția țării.

Suntem plătitori de impozite, contribuabili la susținerea instituțiilor democratice și dorim ca toți funcționarii, indiferent din ce fel de structuri fac parte, să fie corecți și responsabili când informează opinia publică.

Dacă istoria a decis să trăim într-o patrie comună și dorim ca avuțiile strămoșilor noștri să fie retrocedate și valorificate de fiecare cetățean și comunitate locală, cum crede că este mai bine pentru a realiza bunăstarea atât de mult dorită de toți, atunci să nu încerce nimeni să folosească instituțiile create în cei 10 ani de democrație, pentru reprimarea libertății de acțiune a unei comunități.

Și-mi permit din nou să citesc din Programul UDMR pentru edificarea celor care în raportul amintit doresc să deformeze realitatea: "Trebuie să punem capăt situația dezavantajoase în care se află de mai multe decenii regiunile locuite și de maghiari, trebuie să creăm egalitatea de șansă și în domeniul economic, trebuie să ajungem la o situație în care banii noștri, nu la îmbogățirea altora să contribuie, ci la bunăstarea propriei comunități".

Realitatea există, domnilor și doamnelor, și fără voința unora care vor să o denatureze.

Pentru noi, programele de aderare la structurile Uniunii Europene nu reprezintă slogane demagogice, ci vrem, în mod sincer, să le transpunem în realitate și depunem eforturi susținute, cu toți factorii responsabili în județele unde reprezentăm majoritatea, ca să fie cât mai repede îndeplinite.

Programul nostru, cât și eforturile comunității noastre, autoritățile locale, asociațiile profesionale și ale societății civile din secuime sunt apreciate de toți cetățenii României cu care avem contacte în viața de zi cu zi și este cunoscută și consecvența cu care ne susținem punctul nostru de vedere, atât în viața publică, cât și în Parlament.

Acum un an am consimțit, după dezbateri îndelungate și uneori controversate în cadrul uniunii, să acordăm sprijin parlamentar puterii actuale, pentru definitivarea legislației necesare finalizării reformelor începute acum 10 ani și ne-am ținut de cuvânt.

Din păcate, acest semnal negativ din raport, ca un atac la drepturile noastre legitime, lansat prima dată la Cluj de actualul ministru de interne, susținut apoi și de mai marele SRI-ului, ne-a convins că există grupuri puternice în sânul partidului de guvernământ care nu se pot debarasa de mentalitatea îndoctrinată de regimul dictatorial.

În ținuturile noastre circulă o zicală care spune: "Promisiunea este un cuvânt frumos și este bine dacă se respectă". Noi cunoaștem și reversul acestei zicale care ține de mentalitatea celor care tolerează întoxicarea opinie publice cu raporturi false și care spune: "E deștept cine promite, e prost cine se ține de promisiune!"

Așteptăm un răspuns, doamnelor și domnilor colegi, politicieni ai partidului de guvernare, un răspuns corect, răspicat, care să enunțe clar: "Dorim să facem pasul hotărât spre Europa și respingem această diversiune periculoasă."

Dacă acest răspuns va întârzia prea mult și nu va fi pe măsură să ne convingă de utilitatea relansării sprijinului nostru parlamentar, atunci rămânem cu convingerea că întocmitorii raportului SRI, cât și acei politicieni care s-au grăbit să-i elogieze, au demonstrat din plin că inteligența umană, din păcate, este limitată, dar prostia, rea voința și incoerența umană nu au limite.

În încheierea discursului meu nu-mi rămâne decât să întreb retoric: cui prodest, cui priește? Cu siguranță, nici țării, nici neamului românesc.

Ca atare, sunt de acord cu concluzia unui distins ziarist, publicat într-un cotidian de mare tiraj, din care citez: "Scandalul a fost declanșat din prostie politică sau din ticăloșie electorală?".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Dan Coriolan Simedru - comentariu pe marginea prezentării documentului politic privind strategia de securitate națională;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Simedru Dan Coriolan; se pregătește domnul Sali Negiat.

 

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Zilele trecute, Președinția României anunța cu satisfacție că în sfârșit s-a hotărât să prezinte strategia de securitate națională a României, document politic fundamental care declanșează un întreg șir de acte normative în domeniul apărării și siguranței naționale.

Nu am înțeles de ce atâta satisfacție, pentru că, acest document era așteptat în Parlament încă din luna martie, când în conformitate cu Legea nr. 63 din 2000, respectiv Ordonanța nr. 52/1998 ar fi trebuit prezentat Camerelor reunite pentru adoptare.

În acest sens, art. 4 din lege stabilește explicit "strategia de securitate națională a României este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național.

Președintele României, în termen de cel mult trei luni de la învestitură, prezintă Parlamentului strategia de securitate națională a României".

Iată că, ignorând prevederile legale, cu aroganță și dispreț în ton cu politica mediatică adoptată de primul-ministru, președintele Iliescu anunță cu surle și trâmbițe finalizarea și trimiterea spre Parlament a importantului document, în loc să adopte o atitudine rezervată, discretă și să găsească o scuză cât de cât plauzibilă față de întârzierea nepermisă, măcar pentru a salva aparențele de bun comportament și competență în unul din cele mai importante domenii ale atribuțiilor prezidențiale.

Bine că înțelepciunea populară găsește compensări pentru astfel de situații și acceptând zicala "Mai bine mai târziu decât niciodată", trecem mai departe, nu fără a preciza că, totuși, într-o țară cu democrație consolidată, această ignoranță ar fi fost un motiv de demisie sau, în cel mai modest caz, un scandal politic.

În aceeași situație de elev prins cu lecțiile nefăcute la o materie de bază se află și Guvernul Năstase, care în conformitate cu prevederile art. 6 din aceeași lege trebuie "ca în vederea realizării prevederilor strategiei de securitate națională a României, Guvernul, pe baza programului de guvernare, elaborează carta albă a securității și apărării naționale care vizează aceeași perioadă de valabilitate ca și strategia de securitate națională a României și se supune spre aprobare Parlamentului, în termen de cel mult trei luni de la acordarea votului de încredere".

Neadoptarea acestor documente a pus în imposibilitate celelalte structuri cu atribuții în acest domeniu să-și elaboreze propriile strategii, directive, planuri și programe departamentale. Din multitudinea documentelor elaborate de structurile cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale pe noi, parlamentarii, ne interesează în mod deosebit cele prevăzute la art. 13 din Legea nr. 63/2000 unde se specifică: "Programele de constituire, modernizare și pregătire a forțelor ce cuprind măsurile și acțiunile concrete ce se execută pentru constituirea, înzestrarea, încartiruirea unităților militare, asigurarea condițiilor optime de viață pentru personal, pregătirea comandamentelor și unităților, asigurarea sprijinului logistic și a rezervelor pentru o mobilizare de război, crearea și întreținerea infrastructurii pentru acțiuni militare, participarea la acțiuni de cooperare internațională cu statele partenere sau aliate precum și resursele necesare anual pentru desfășurarea acestora. Programele se elaborează pentru o perioadă de 4 ani și cu o perspectivă pe termen lung și se aprobă de Parlament, se completează și se actualizează în raport cu stadiul de execuție".

Adoptarea bugetului pentru 2002 fără a avea la bază programele de constituire, modernizare și pregătire a forțelor pentru instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale au determinate să fie superficial întocmite, în baza unor obiective cu caracter de generalitate, fără concretețea necesară. Fără existența acestor programe nu putem cunoaște sursele de .înzestrare a acestor instituții, mai ales sumele ce pot fi alocte industriei naționale de apărare, care, dacă nu are nici o perspectivă, va sucomba, aspect grav din punct de vedere social, cât și al siguranței naționale.

Actualele bugete ale instituțiilor care intră sub incidența Legii nr. 63/2000 reprezintă un simulacru de documente, care nu respectă un principiu corect de întocmire a bugetului. S-au alocat sumele și apoi se întocmesc programele, adică, se pune căruța înaintea cailor.

Iată, deci, domnilor de la putere, cum dovediți încă o dată că pentru dumneavoastră legea nu este valabilă, faceți ce doriți și când doriți, nu aveți nici un respect față de țară, nici măcar într-un domeniu capital cum este siguranța națională. vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Sali Negiat - referire la situația cimitirelor musulmane din Constanța și București și la mormintele soldaților români în Crimeea;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sali Negiat, se pregătește doamna Mihaela Ionescu.

Stimați colegi,

Constat, în dimineața aceasta, un adevărat record de înscrieri și am rugămintea, la cei care urmează la microfon, să se concentreze puțin, ca să dăm posibilitatea să intervină toți colegii noștri înscriși pe listă. Sunt 16 înscrieri.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Sali Negiat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În intervenția mea de astăzi vreau să mă refer la două probleme, și anume: la necesitatea înființării de noi cimitire musulmane în municipiile Constanța și București și la situația mormintelor soldaților români în Crimeea, Ucraina.

După revoluție, în municipiul București, numărul cetățenilor aparținând cultului musulman aproape s-a înzecit: de la 4-5 mii de musulmani existenți în municipiul București, actualmente, se estimează existența a 40-50 de mii de musulmani.

Cimitirul musulman din București este proprietatea Republicii Turcia și este, în același timp, și cimitir musulman militar, iar în prezent este aproape plin. În ultimii ani, s-a pus problema obținerii unui teren adecvat, pentru a se înființa un nou cimitir musulman, pentru necesitățile actuale ale acestei comunități.

Din mai multe amplasamente, prin repartizarea de către Consiliul general al municipiului București, a fost repartizat un amplasament în zona Prelungirea Ghencea, Artera de centur㠖 zona cimitir musulman, hotărârea consiliului general fiind validată și de către Prefectura municipiului București. Pe baza acestei repartiții, Comunitatea musulman㠖 Parohia musulmană din București a început obținerea de avize, avize care sunt în număr de aproape 20: aviz de mediu, aviz de la gaze, de la curent electric ș.a.m.d., cine cunoaște această problemă, știe cum se obțin. Nu mai vorbesc de cheltuielile aferente pentru proiect și, chiar pot să spun, necesitatea unor "șpăgi" pentru obținerea acestor avize.

După obținerea avizelor, se ajunge la situația că, între timp, Prefectura municipiului București a repartizat acest teren și a împroprietărit niște persoane particulare. Deci, vă dați seama, este o situație de neconceput, când, după ce a fost repartizat acest teren, s-au obținut toate avizele, cheltuindu-se timp și bani, comunitatea musulmană revenind la situația disperată dinainte. Pe baza acestei inițiative a Parohiei musulmane, chiar Cimitirul creștin Ghencea II, care nu avea nici un fel de aviz, cu ajutorul Parohiei musulmane, a obținut avizele necesare pentru acel cimitir deja existent.

În aceste condiții, apelul nostru este ca Prefectura municipiului București să emită de urgență o expropriere sau o anulare a acelor împroprietăriri și ca terenul, care a fost validat chiar de prefectură pentru amplasamentul unui cimitir musulman, să-și reia scopul pentru care a fost propus, iar reîmproprietărirea acelor persoane să se facă în altă parte.

O altă situație, similară, putem spune, se referă la municipiul Constanța. De ani de zile, Consiliul local al municipiului Constanța a repartizat, la fel, un teren de 3-4 ha, lângă un alt cimitir, creștin, la marginea orașului Constanța. Ca, între timp, să ne lovim de toate piedicile, posibile și imposibile, care se pot face ca acest cimitir musulman să nu poată să intre în funcțiune, iar cimitirul creștin repartizat lângă acest teren funcționând deja de câțiva ani.

Facem apel către Prefectura municipiului Constanța și către Consiliul municipal Constanța pentru ca această problemă să fie rezolvată de urgență.

Altfel, în aceste condiții, morții comunității musulmane din București și ai celei din Constanța vor fi, probabil, expuși la loc deschis, în vreo piață publică!

O altă problemă la care vreau să mă refer și pe care am amintit-o este aceea că, la o recentă vizită făcută în Crimeea, în Ucraina, am aflat că într-o localitate numită Silomarina, în raionul Geankioi, se află un cimitir al soldaților căzuți în cel de al doilea război mondial și că în acel cimitir există și 33 de morminte ale soldaților români care au participat la acest război. Un locuitor al acelei localități, care făcea parte și din Asociația cultului eroilor căzuți în timpul celui de al doilea război mondial (care am aflat că este de origine tătară: Murat Eskender), aflând că eu sunt venit din România, a luat legătura cu mine și a propus ca România să ceară acestui comitet ca și soldații români căzuți la datorie în Peninsula Crimeea să fie adunați și concentrați în acel cimitir, care este foarte mare, în jur de 10 ha, așa cum și alte țări fac, își adună rămășițele soldaților morți în cel de al doilea război mondial și le concentrează în cimitire bine stabilite.

Administrația acelui cimitir, din acea localitate, este de acord ca mormintele soldaților români căzuți în cel de al doilea război mondial să-și aibă locul de veci în acel cimitir și, în același timp, comitetul respectiv, de cult al eroilor căzuți în al doilea război mondial, se oferă ca, în mod gratuit (că ei obțin niște fonduri internaționale), să se ocupe ca și soldații români căzuți, aflați pe tot cuprinsul Peninsulei Crimeea, să fie adunați într-un singur cimitir, așa cum fac și alte țări. De exemplu, la ora actuală, Germania își adună soldații căzuți în acel teritoriu și le concetrează mormintele într-un singur cimitir. Anul viitor, am înțeles că va face același lucru în Rusia.

Deci, așteptăm din partea României o cerere în acest sens. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Mihaela Ionescu - atenționare asupra unui fenomen ce surprinde întotdeauna pe guvernanți: anotimpul iarna;

Revin asupra rugăminții mele, îmi este foarte neplăcut să întrerup pe cineva, dar vreau să înțelegeți că avem un timp limitat pentru aceste declarații politice.

Doamna Ionescu Mihaela, se pregătește domnul Marton Arpad.

 

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă aduc la cunoștință că, întotdeauna, iarna este ca iarna. În timp ce vara e cald, iarna e frig. Vara e soare, iarna e zăpadă. Aceste truisme elementare, cunoscute încă dinaintea deslușirii paginilor abecedarului, par a fi an de an o noutate cu caracter științific, eveniment cu totul imprevizibil, până în momentul impactului.

Iarna e frig, ninge, e polei, vântul viscolește zăpada, omul are nevoie de căldură în casă, la locul de muncă, în școli, în universități, în spitale și orfelinate, în magazine și în mijloacele de transport urban și interurban. Gripa e inevitabilă, organismul are nevoie de o hrană mai consistentă decât cartofii și varza, de un aport suplimentar de vitamine și grăsimi.

În plus, copiii au nevoie de haine groase, reînnoite în fiecare iarnă, deoarece ei cresc, de încălțăminte de piele, rezistentă la umezeală și frig. Încălțămintea trebuie, și ea, reînnoită anual.

Mijloacele de transport au nevoie de lanțuri, lopeți, antigel, baterii bune și mai ales de combustibil.

Lista e lungă, dar rămâne un adevăr de bun simț doar pentru omul de rând, locuitor obișnuit al orașelor și satelor. Pentru guvernanți, pentru administrație, totul nu este decât ceva atât de nou, atât de neașteptat, încât singura soluție pare a fi apariția pe ecranele televizoarelor, pentru a ne asigura, "urbi et orbi", că totul va fi bine, nu ni se spune când și nu ni se spune unde.

Studenții din Ploiești au aflat demult că a venit frigul, pentru că au făcut grevă din cauza temperaturii din sălile de curs. De asemenea, elevii din multe localități din Moldova au fost trimiși acasă din cauza frigului, pentru a recupera probabil cursurile în timpul vacanței de Crăciun.

Miniștrii, care, în marea lor majoritate, sunt și parlamentari se preocupă de starea vremii numai când pleacă în delegații, pentru a afla, de pe Internet, temperatura aeroportului de destinație.

Primarii din orașe și sate, ca și cei din sectoarele Bucureștiului, au fost în schimburi de experiență la primăriile din marile capitale ale Europei, chiar și în țările nordice, unde iarna e lungă.

Toți cei care sunt obligați să vegheze la buna desfășurare a activităților economico-sociale se miră că iarna e ca iarna, adică ninge, e frig, viscolește, ziua e scurtă și, deci, crește consumul de energie electrică, pavajul îngheață, crapă, carosabilul devine impracticabil. Iarna e ca iarna, dar numai la noi își poate permite o înaltă oficialitate guvernamentală să anunțe la televizor că dezăpezirea va începe după ce se va opri viscolul. Și dacă el ține, precum în țările nordice, până la primăvară?

Degeaba au străbătut lumea în lung și în lat, dacă nu au observat, pe unde au colindat, că utilajele de dezăpezire, din cele mai diverse, pornesc în număr mare pe șosele, de îndată ce începe să cadă primul fulg, pentru a-l culege, pentru a spulbera zăpada, pentru a fluidiza traficul. Drumuri întrerupte, localități izolate, fără curent electric ori legături telefonice, creează o realitate ce ține de romanul apocaliptic.

Ni se spune cu cinism că oamenii sunt de vină, pentru că au pornit la drum, așa, pe ninsoare, ca și cum ei nu s-ar fi dus cu treburi: s-au dus pentru a-și cumpăra alimente, pentru a le transporta, s-au dus spre spitale, spre a-și vizita părinții, la înmormântări, spre a-și rezolva problemele de viață. Au plecat, dar li se spune că ei au plecat așa, pur și simplu, pentru a bloca drumurile, pe care, oricum, nu se înghesuiau utilajele de dezăpezire.

În plus, ni se spune că se vor dezăpezi numai drumurile unde sunt urgențe medicale, ca și cum ar exista localități unde nu pot suverni în orice clipă urgențe.

Iarna e frig și ninge. Iarna e ca iarna, dar guvernanții nu sunt buni gospodari și nici nu utilizează mijloacele moderne de informare. Dacă, totuși, cumva, date referitoare la înrăutățirea vremii le parvin, ei rămân într-o expectativă criminală, deoarece nu știu cum aș putea numi altfel situația autobuzului cu copii care a rămas blocat între nămeți, copiii fiind duși la adăpost abia după o sperietură soră cu martea. Nici situația pacienților în stare critică, ce au pornit cu salvări spre spital și abia, abia au putut să-și continue drumul cu trenul, în care e frig ca afară și care în mod sigur nu-i transportă cu targa până la ușa spitalului.

Toate acestea sunt scene de neconceput într-o țară civilizată, europeană, dar nimeni nu e sancționat, nimeni nu e răspunzător, nimănui nu-i e rușine, nimănui nu-i pasă, nimeni nu demisionează! Pentru că nu a aflat încă faptul că, iarna, întotdeauna, e ca iarna. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Francisc Marton Arpad - comentariu privind unele declarații ce încalcă principiile statului de drept;

Domnul deputat Márton Arpád este invitat, urmează domnul deputat Hașotti Puiu.

 

Domnul Francisc Márton Arpád:

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, câțiva parlamentari au ținut o conferință de presă. Dreptul lor! Numai că unul dintre ei a vorbit în calitatea sa de președinte al Comisiei speciale prin intermediul căreia Parlamentul ar trebui să-și exercite controlul asupra SRI.

Am ascultat șocat toate emisiunile de știri ale posturilor publice și private de televiziune din seara respectivă, care au redat texte lungi din spusele președintelui. Noutatea discursului nu a constat în antimaghiarismul deșănțat, pentru că așa ceva am mai auzit, nici în non-adevărurile bătătoare la ochi, pentru că ele sunt repetate la nesfârșit de către cei care, periodic, vântură ideea pericolului maghiar.

M-a șocat cu totul altceva. Parlamentarul era nemulțumit pentru că se încearcă să se aplice legile țării și în județele Covasna, Harghita și Mureș! Și, nediscriminatoriu, și pentru maghiari!

Astfel, consiliile locale "și-au permis" să se asocieze, pentru a putea realiza împreună anumite obiective, așa cum prevede și a prevăzut-o Legea administrației publice locale. Au înlesnit infuzia de capital străin, au insistat pentru retrocedarea proprietății, așa cum prevăd legile votate chiar de către partidul care l-a adus în Parlament.

Am aflat cu stupoare că, indirect, prin legile pe care le votează, Parlamentul pune în pericol integritatea țării. Să nici nu vorbim de cei care își permit să ia în serios aceste legi și încep să le aplice, în chiar toată țara!

Și asta nu este părerea unui simplu deputat sau senator, ci a președintelui Comisiei de speciale – și spus în numele acestei comisii- prin care Parlamentul ar trebui să controleze activitatea SRI! De parcă această comisie ar avea menirea, însărcinarea primită de la SRI, de a controla activitatea Legislativului și Executivului! Or, aceasta, deja, este o problemă constituțională!

Dincolo de încălcarea prevederilor art. 30 și 31 din legea de bază, de instigare la ură națională, de crearea a unei imagini deformate a țării, ca o zonă de insecuritate majoră, de nesocotirea intereselor de integrare, comparabilă doar cu ultimele intervenții ale lui Corneliu Vadim Tudor, pentru care tocmai acum se discută să i se ridice imunitatea parlamentară, aceste declarații atacă principiile statului de drept. Fapta este deosebit de gravă și dacă trebuie să fie anchetat ceva, aceasta este prestația președintelui și a acelor membri ai comisiei care i-au ținut tovărășie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Hai să-i împușcăm, că v-au contrazis!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Puiu Hașotti - meditație asupra actului guvernării;

Are cuvântul domnul deputat Hașotti Puiu, se pregătește doamna deputat Manolescu Oana.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Timp de un an, am tot încercat să arătăm actualei puteri care este realitatea românească, faptul că lucrurile nu stau așa cum cred sau cum spun dânșii. Toată acțiunea politică și guvernamentală este învăluită într-un nor de propagandă mincinoasă, care, sigur, se va risipi. Dar cu ce costuri pentru țară și cetățeni?

Ajuns la sfârșitul și, poate, la apogeul carierei politice, domnul președinte Ion Iliescu, pe jumătate s-a autoizolat, pe jumătate a fost izolat. Se tot gândește nostalgic la revoluții și false revoluții. S-o facă în continuare, dar i-aș aminti că: "Revoluția este prin natura ei un patricid, prin funcția ei un fratricid și prin urmările sale un infanticid" (Dobrița Ciosici).

Dacă aș crede că guvernanții n-ar ști că vând iluzii, le-aș spune că, "Este mai bine ca întemeiat pe adevăr să-ți învingi iluziile, decât întemeiat pe iluzii să te învingă adevărul" (Epictet).

În fruntea corului celor ce oferă iluzii se află domnul prim-ministru, care nu scapă nici un prilej. I-aș arăta însă că: "Ești dator să spui adevărul, nu să vorbești mult", spunea Democrit, și că: "Bună parte din vorbirea meșteșugită constă în a ști cum să minți", spunea Erasmus. Și pentru că, prea adesea, este iritat i-aș aminti ce spunea Ion Luca Caragiale: "Toți suntem iritabili, expresivi suntem numai unii".

Țara este fericită, avem bugetul înainte de anul nou. Când domnul prim-ministru a prezentat bugetul, am avut pentru o clipă impresia că, din greșeală, prezintă bugetul Statelor Unite, pe care și l-a strecurat într-un buzunar, culmea, gol, la acel moment, când a fost în vizită peste ocean!

Se creează impresia că aveți doar cetitudini și că, pe baza lor, faceți promisiuni. Țineți minte însă că: "Dacă omul va începe cu certitudinile, va sfârși prin a se îndoi; dar dacă se va mulțumi a începe cu îndoielile, va sfârși prin a avea certitudini" (Francis Bacon), și că, "Trebuie să făgăduim după speranțele noastre, dar trebuie să ne ținem făgăduiala după temeri" (La Rochefoucauld). Niciodată nu aveți temeri!

Ați creat un adevărat aparat de represiune politică, de pedeserizare, de șantaj, în fruntea căruia l-ați așezat pe domnul Octav Cozmâncă, care este un fel de "primar general al României". Toți știm vorbele lui Eschil: "Tiranul proaspăt apasă greu", dar acele vremuri ale tiranilor au trecut, domnilor!

Chiar credeți că faceți istorie? În fond, faceți, și Attila a făcut, aveți însă în vedere următoarele: "A face istorie înseamnă a te elibera de trecut", spunea Goethe, și nu toți dintre dumneavoastră ați făcut-o. Și că: "Întreaga istorie este lupta dintre putere și libertate", arăta Schiller.

Scopul prioritar al guvernării este de a vinde speranțe și optimism. Atenție, însă, că: "Speranța este al doilea suflet al nenorociților", arăta Goethe și că: "Spunând că totul este bine, oferiți cetățenilor iluzia care îi înșeală", spunea Voltaire.

Nu mai perseverați în pornirea furioasă de a susține că este bine când totul merge rău, pentru că acest demers este mai mult decât o ipocrizie, iar: "Ipocrizia – spunea La Rochefoucould – este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuții".

În concluzie, actul de guvernare se poate caracteriza și astfel: "De departe, pare ceva; de aproape, nimic!" (La Fontaine).

La vorbele noastre, rămâneți surzi, nu-mi fac iluzii că veți fi altfel la vorbele înțelepților de mai sus. Dar, vorba aceea: "Nu vă gândiți la viitor, va veni destul de curând!" (Einstein).

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Oana Manolescu - marcarea zilei Independenței de stat a Albaniei;

Are cuvântul doamna deputat Manolescu Oana, se pregătește domnul deputat Brudașca Damian.

 

Doamna Oana Manolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Mâine este cea mai importantă sărbătoare a albanezilor din toată lumea și, deci, și a cetățenilor români de etnie albaneză. Dacă există atestare documentară pentru anul 1595, când Mihai Viteazul aducea în Țara Românească 15 mii de albanezi, iar dintre aceste familii va fi recrutat 1.500 de bărbați pentru oastea sa, vreme după vreme, și înainte și după acest an, pământul actualei Românii a primit pe albanezi, care soseau aici singuri sau familii întregi. Așa s-a cristalizat o comunitate puternică albaneză, iar urmașii acestora trăiesc și azi pe pământ românesc, bine integrați în viața socială, economică și culturală a acestei țări, care i-a primit din totdeauna ca pe frați.

Istoricii români sunt în deplin acord când vorbesc despre această rudenie, devenită spirituală, după ce trunchiurile îngemănate ale vechilor traci și vechilor iliri s-au despărțit în ramuri tari și puternice: românii de la nordul și sudul Dunării și albanezii. Însă Albania a devenit stat pe harta lumii abia în anul 1912 și recunoscută în 1913, după lupte care au durat un număr nedefinit, prea mare, de ani.

Poporul ilirilor și, apoi, al albanezilor a trecut prin stăpânirile greacă, romană, bizantină și, cea mai dureroasă, otomană. Răscoalele populației au zguduit pământul Albaniei și pe asupritori, ducând în cele din urmă la câștigarea independenței, la care și-au adus din plin aportul și albanezii din diaspora, în special cei din România.

Pe granița dintre secolele 19 și 20, mari scriitori albanezi, ca: ..., își tipăresc în București cărțile; Congresul pan-albanez are loc tot la București, în 1905; societățile albaneze se reunesc într-una singură; oamenii politici, oamenii de știință, istoricii, scriitorii români susțin mișcarea de eliberare a țării, considerată mereu "sora mai mică a României".

În noiembrie 1912, marele patriot albanez Ismail Kemali sosește în România, iar în București el participă la Adunarea albanezilor, în care s-a dezbătut problema independenței; apoi, pleacă la Viena, pentru a pleda în fața marilor puteri această cauză. Ismail Kemali vine la Valona (astăzi Glora), orașul natal, și proclamă independența de stat a Albaniei, la Adunarea națională a reprezentanților din toată țara, ca și a reprezentanților Coloniei albaneze din România, al cărei ajutor moral și material a fost unul din factorii hotărâtori ai acestui act de însemnătate istorică, la fel de mare ca și unificarea țării, făurită de Gherghi Castrioti Scanderbeu în secolul al XV-lea.

Proclamarea independenței de la Vlora și crearea primului guvern al țării au loc la 28 noiembrie 1912, dar ca stat suveran Albania va fi recunoscută abia la 29 iulie 1913.

În acest an, la 28 noiembrie, aniversăm 89 de ani de la înălțarea steagului independenței la Vlora. 32 de ani și o zi după aceea, la 29 noiembrie, albanezii înfrâng jugul fascist al Italiei și pe cel hitlerist al Germaniei, eliberându-și țara.

Greu încercatului și viteazului nostru popor albanez îi urăm la aniversare să aibă mereu lumina și pacea, dragostea și libertatea, pentru care a luptat mai mult de două mii de ani și a învins prin el însuși! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Damian Brudașca - critică la adresa lipsei unei atitudini ferme din partea autorităților române față de acțiunile ostile, antiromânești, șovine și iredentist revanșarde ale UDMR;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Brudașca Damian, se pregătește domnul deputat Kerekes Karoly.

 

Domnul Damian Brudașca:

Doamnelor și domnilor.

În absența absolut oricărei atitudini ferme, intransigente din partea autorităților române, continuă acțiunile ostile, antiromânești, șovine și iredentist revanșarde ale UDMR. Reprezentanți ai Guvernului, oficiali ai PSD și șefi ai serviciilor secrete române au atras atenția asupra scăpării totale de sub control a zonei Harghita, Covasna și Mureș, ca urmare a acțiunilor autonomist-secesioniste întreprinse la cererea și sub presiunea guvernanților de la Budapesta.

Ce au făcut autoritățile române în fața acestui atentat la adresa integrității noastre național-statale? Banale declarații, fără măsurile urgente și responsabile pe care gravitatea situației le impunea.

După cum se știe, Parlamentul de la Budapesta a adoptat în data de 19 iunie a.c. Legea privind statutul unor etnici maghiari din afara granițelor Ungariei, respectiv pentru cei din România, Slovacia și Iugoslavia, uitându-i, cameleonic, pe ceilalți etnici maghiari, care sunt cetățeni ai Australiei, Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Franței, Olandei, Belgiei, Italiei, Austriei, Rusiei, Ucrainei, Canadei și ai altor state.

În aceeași zi de 19 iunie a.c., primul-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, a declarat la Cluj Napoca, clar și cu fermitate, că legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta nu va fi aplicată pe teritoriul României și, ca urmare, vor fi interzise legitimațiile de ungur.

Mai multe organisme europene s-au pronunțat pentru interzicerea extrateritorialității legii maghiare în cele trei țări vecine Ungariei. Cu toate acestea, conducerea UDMR, sfidând Constituția României, Legea siguranței naționale și ignorând pozițiile exprimate de către șeful Guvernului României și diversele organisme ale Consiliului Europei, se pregătește și acționează pentru introducerea pe teritoriul României, în special pentru românii de etnie maghiară stabiliți în localitățile din Ardeal, așa-zisele legitimații de ungur. În acest scop, a fost constituit la Cluj Napoca, săptămâna trecută, un consiliu de supraveghere a aplicării Legii statutului maghiarilor din țările vecine ale Ungariei. Acest consiliu este format din 28 de persoane, din care: nouă membri din partea societății civile maghiare, nouă din partea bisericilor tradiționale ungurești din Ardeal și nouă din partea unei uniuni culturale. Consiliul este condus de cetățeanul Bela Marko.

Potrivit art.1 din Legea siguranței naționale nr.51/1991, prin siguranța națională a României se înțelege starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român, ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție.

Prin demersurile și acțiunile cetățenilor români, membri ai Consiliului de supraveghere pentru aplicarea Statutului maghiarilor în țările vecine Ungariei, s-a adus și se aduce atingere siguranței naționale a României, încălcându-se, în primul rând, legea fundamentală a țării.

Având în vedere toate acestea și încălcările prevederilor Constituției României și Legii siguranței naționale, solicit procurorului general al României să întreprindă demersurile necesare în vederea identificării persoanelor vinovate și trimiterea lor în judecată, iar primului-ministru să înceteze a mai trata cu ușurință și naivitate acțiunile privind subminarea autorităților statului și atentatul împotriva integrității țării întreprinse de perfidul său aliat.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumesc.

 
Kerekes Karoly - exprimarea poziției față de declarațiile referitoare la maghiarime ale Președintelui Ion Iliescu;

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly.

Se pregătește domnul Moiș Văsălie.

 

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Recenta vizită oficială a președintelui Ion Iliescu în Grecia a marcat un moment important în dezvoltarea relațiilor româno-elene, în obținerea unui sprijin din partea Greciei pentru integrarea României în structurile europene. Cu această ocazie, s-au trecut în revistă și relațiile României cu vecinii săi.

Potrivit relatării cotidianului "Jurnalul Național" apărute în numărul din 23 noiembrie, președintele României a explicat diplomaților eleni că relațiile tensionate din ultimul timp dintre România și Ungaria se datorează: "...mentalității imperialiste de care nu se pot despărți maghiarii."

Președintele României a mai afirmat că: "Ungurii au fost de secole de-a rândul dominanți în Europa prin intermediul Imperiului austro-ungar. Sunt o problemă istorică pentru noi, pentru că reprezintă 7% din populația României. Acum au o reprezentare de 7% în Parlament. Și sunt o minoritate. Este vorba de mentalitatea imperialistă de care nu se pot desprinde atunci când își pierd dominația. Acestea sunt rădăcinile problemelor noastre cu maghiarii și cu statul ungar."

În ciuda acestor probleme, președintele României a precizat că: "Paradoxal, avem o bună relație parlamentară cu UDMR, care sunt cei mai disciplinați parteneri ai actualului Guvern."

Dincolo de modul neobișnuit de a caracteriza un al treilea stat, un alt popor în cadrul unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, președintele României a făcut o serie de afirmații eronate de natură istorică și politică. Astfel, așa-zisa dominație maghiară în Europa de-a rândul secolelor, prin intermediul Imperiului austro-ungar, în aprecierea mea, precum și a manualelor de istorie din România, este de cel mult 51 de ani, începând cu anul 1867 și terminând cu anul 1918. Anterior acestei perioade, în Imperiul austriac, maghiarimea a constituit unul dintre popoarele subjugate care mereu au luptat pentru eliberarea lor națională.

Este greu de explicat o asemenea gafă prezidențială la o întâlnire la nivel înalt.

După 83 de ani de la căderea Imperiului austro-ungar, în Europa de azi, a construirii de noi structuri europene, structuri democratice la care vor să adere toate țările din centrul și estul Europei, a învinui cea de-a patra generație maghiară de după 1918 de o mentalitate imperialistă este o greșeală de nepermis pentru un șef de stat.

A pune semnul de egalitate între mentalitatea imperialistă și sprijinul acordat de statul ungar maghiarilor de peste hotarele Ungariei, respectiv revendicarea prin mijloace politice, parlamentare, a drepturilor minoritare prevăzute în documentele internaționale la care a aderat și România, este o greșeală politică ce nu poate fi trecută cu vederea de către UDMR, dar nici de comunitatea europeană.

Dacă președintele României apreciază că și după aceste afirmații relațiile Uniunii noastre vor fi bune cu domnia sa, îl asigur pe președintele României că optimismul domniei sale este totalmente nefondat. Președintele Ion Iliescu, prin astfel de luări de poziție față de maghiarime, riscă să spulbere dezideratul ca UDMR-ul să rămână cel mai disciplinat partener al Guvernului actual.

Este posibil ca relatarea cotidianului să nu fi fost cea mai exactă, este posibil că președintele, în loc de "mentalitate imperialistă", a vorbit de "mentalitatea imperială" a maghiarimii, dar nici aceasta nu schimbă esența gândurilor exprimate de domnia sa.

În orice caz, Președinția nu a infirmat știrea apărută în presă și răspândită în lume, o știre ce ar putea constitui și obiectul unui conflict diplomatic.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumesc.

 
Văsălie Moiș - rostirea apelului Grupului parlamentar al PRM la unitate și solidaritate națională în fața pericolelor cu care se confruntă țara și neamul românesc;

Invit pe domnul Văsălie Moiș, și urmează domnul deputat Olteanu Ionel.

 

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare constată cu îngrijorare că acțiunile UDMR îndreptate împotriva unității, independenței și suveranității țării nu contenesc, din contră, au crescut în intensitate.

De la înființara sa, Partidul România Mare a monitorizat acțiunile antistatale ale UDMR, ajungând la concluzia că toate acestea fac parte dintr-o strategie diabolică prin care se urmărește ruperea Transilvaniei, autonomizarea ei în prima fază și, în final, alipirea la Ungaria.

În prezent, UDMR este asociat la guvernarea României prin protocolul semnat cu PSD și are reprezentanți atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul administrației publice locale. În baza aceluiași protocol, PSD a promovat proiecte de legi care conțin prevederi contrare intereselor noastre naționale, precum Legea administrației publice locale, care ridică limba maghiară la rang de limbă oficială în administrația publică locală.

Puterea actuală a ajuns, în sfârșit, la concluzia că județele Harghita și Covasna au ieșit de sub jurisdicția statului român, fapt pe care partidul nostru l-a sesizat încă din anul 1991.

În loc să ia măsuri ferme de restabilire a autorității statale asupra celor două județe situate în inima țării, structurile guvernamentale se limitează la lamentări, de parcă ar fi un cor al Casandrelor. În realitate, Guvernul României este paralizat de protocolul încheiat cu UDMR, deoarece nu poate întreprinde nici o acțiune împotriva partenerului de guvernare. "Kutya, kutyat nem harap", spune un proverb maghiar. Pe românește, "Câine pe câine nu mușcă".

Față de cele de mai sus, considerăm că Puterea de la București trebuie să se decidă dacă reprezintă interesele României ori sacrifică atributele fundamentale ale statului pentru a beneficia de sprijinul UDMR la o guvernare antinațională.

Noi apreciem că interesele României nu pot fi scoase la mezat pe o tarabă politică și, de aceea, deocamdată, solicităm președintelui României, primului-ministru și Partidului Social Democrat să denunțe protocolul de guvernare încheiat cu UDMR, să elimine reprezentanții UDMR din toate structurile Guvernului, să suspende din funcție aleșii locali pe listele UDMR care au încălcat Constituția și legile României și să ia măsuri energice de restabilire a autorității statului român în județele Harghita și Covasna.

În preajma Zilei Naționale a României, Partidul România Mare face un apel către toți românii la unitate și solidaritate națională în fața pericolelor cu care se confruntă țara și neamul românesc.

Semnează Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ionel Olteanu - comentariu legat de încurajarea internă și internațională a extinderii europene incluzând și România;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Olteanu Ionel.

Se pregătește domnul Becsek-Garda Dezideriu.

 

Domnul Ionel Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiativa ministrului de externe francez, domnul Hubert Vedrine, privind perspectiva admiterii simultane în 2004 a tuturor țărilor candidate la Uniunea Europeană, sprijinită de Belgia, Italia și Grecia, a fost urmată de reacțiile sceptice ale unor oficiali europeni și de preocuparea unor state candidate că, într-o asemenea situație, integrarea lor ar putea fi întârziată.

Dincolo de generozitatea cu care încurajează procesele de integrare europeană ale României și Bulgariei, inițiativa reprezintă totuși o recunoaștere a ritmului accelerat înregistrat în acest an de cele două țări în adoptarea aquis-ului comunitar și, prin urmare, are, fără îndoială, o bază realistă. Ea se înscrie în contextul conturat de Consiliul European de la Götteborg din iunie 2001 de accelerare a negocierilor cu toate țările candidate și de angajamentul privind suplimentarea eforturilor Uniunii Europene pentru sprijinirea corespunzătoare a României și Bulgariei. De aceea, credem că respingerea de plano a ideii unei extinderi în 12, fără a fi urmată de o dezbatere profundă și responsabilă la Consiliul European din decembrie de la Laccken, nu ar însemna doar lipsirea României de un orizont cert de aderare, ci și abandonarea propriilor eforturi ale Uniunii privind o extindere necesară, tocmai pentru că tinde să devină completă.

În absența unui calendar de aderare cuprinzând etapele precis determinate, pe baza unor criterii obiective și riguros aplicabile tuturor, frustrarea românilor va fi legitimată într-un context crucial al construcției europene determinat de punerea în circulație a monedei unice EURO. Dezamăgiți, ei își vor aminti, de exemplu, că, pentru a fi admisă în Consiliul Europei în 1993, României i-au fost necesari trei ani, în timp ce Sloveniei i-au fost suficiente trei luni, sau poate vor rememora faptul că în 1945 au fost uitați în brațele sovieticilor chiar când se puneau primele temelii ale arhitecturii europene.

Retrospectiva extinderilor succesive de la cei 6 la cei 15 parcurse de comunitățile europene către ceea este Uniunea Europeană de astăzi reflectă diversitatea rațiunilor care au motivat adeziunile respective de la considerentele de natură economică la cele privind consolidarea democrației interne și stabilitatea internațională care, potrivit lui Michel Rocard, par să fie argumentul esențial al candidaturilor celor 12. Or, având în vedere că România, ca de altfel și celelalte state membre sau candidate ale Uniunii Europene, trebuie să-și pună în aplicare reformele în funcție de structurile normative și funcționale ale Europei actuale, dar și ale Europei de mâine, evoluția sa este inextricabil legată de o integrare europeană cât mai apropiată și cât mai efectivă.

Din această perspectivă, desigur că angajamentul nostru reformator trebuie susținut într-un ritm accelerat, lucru care nu este doar posibil, ci și realizabil, pentru a nu lipsi de la întâlnirea istorică a țărilor candidate din 2004.

Cu convingerea că România are nevoie de Europa, dar și Europa are nevoie de România, în contextul unei ecuații, nu doar economică, ci și politică și culturală, efortul european va fi, desigur, dublat în mod necesar de cel național, pe baza unei voințe politice și a unei capacități administrative incontestabile ale Guvernului actual.

Chiar dacă aderarea la Uniunea Europeană este percepută la noi mai mult ca o problemă de suflet și mai puțin ca una de rațiune, percepția de integrare europeană va trebuie depolitizată, pentru că, prin prisma caracterului său de obiectiv național al unui asemenea proces, noi toți avem nevoie de mai multă Europă în administrație, în justiție, în economie, în viața de toate zilele.

În fond, deși clasa politică are o datorie esențială în accelerarea și finalitatea acestui proces, integrarea privește România profundă, România reală, presupunând reforma statului și a autorităților sale care, trecând printr-o necesară revizuire a Constituției, trebuie să vizeze inclusiv schimbarea mentalităților și a practicii sociale. De aceea, credem că România poate traversa etapele către o admitere în Uniunea Europeană în 2004 printr-un efort solidar și responsabil al tuturor puterilor publice, începând cu Parlamentul, care trebuie să se doteze cu structuri de lucru adaptate acestui obiectiv și menite să accelereze adoptarea aquis-ului comunitar.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezentarea unor argumente la dezinformările legate de județele Harghita și Covasna;

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu, și urmează domnul Vekov Károly János.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul ministru Ioan Rus, în manifestul său ardelenesc, afirma că s-a pierdut autoritatea statului în județele Harghita și Covasna.

Directorul SRI-ului, domnul Radu Timofte, vorbea tot de disoluția autorității statului în cele două județe din centrul țării.

Se afirmă acest lucru acolo unde populația maghiară este majoritară, dar a cărei reprezentare în instituțiile statului nu este mai mare de 25%, iar în structurile Ministerului de Interne, la nivel de subofițeri și ofițeri, este sub 5%.

Care sunt sursele acestor dezinformări? Cine are interesul să dezbine populația din cele două județe pe plan etnic?

Unul dintre principalii furnizori de știri ai acestor informații tendențioase este colonelul Dobrescu, șeful Serviciului de contrainformații din județul Harghita.

Domnul colonel, fiind implicat în afaceri necurate în domeniul forestier, în vara anului 2001, cu concursul comandantului de poliție al orașului Gheorghieni și al unor ofițeri de la Inspectoratul județean al poliției din județul Harghita, a reușit să blocheze ancheta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și petiții din Camera Deputaților, pentru a-i proteja pe domnul Melles Elöd și alți lucrători ai Ocolului silvic Gheorghieni, care au prejudiciat interesele statului român prin protejarea hoției din pădurile zonei.

O altă situație asemănătoare este cazul de la Borsec, unde directorul Barbu, prieten de afaceri cu domnul Dobrescu, a inițiat o farsă cu biletele de tratament subvenționate de stat pentru anumite categorii de persoane care nici nu au văzut stațiunea balneară din nordul județul Harghita. Domnul Barbu, pentru a scăpa de cercetarea penală, cu ajutorul domnului Dobrescu, este ținut la Spitalul de psihiatrie de la Tulgheș.

Văzând că este anchetat de către structurile superioare ale Ministerului de Interne, domnia sa, pentru a-și ridica importanța funcției pe care o are, pentru a sustrage atenția despre ilegalitățile și afacerile necurate în care este implicat, a furnizat date false privind autoritatea statului în județul Harghita.

Programul social-democrat pentru Transilvania ar trebui să promoveze o luptă reală împotriva corupției la nivel național, și nu împotriva minorității maghiare din cele două județe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Vekov Karoly Janos - formularea unui set de întrebări legate de presupusa disoluție a puterii din raportul SRI;

Are cuvântul domnul Vekov Karoly Janos, și se pregătește ultimul vorbitor, domnul deputat Raduly.

 

Domnul Vekov Károly János:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimii ani asistăm la un fenomen pozitiv în România: pe măsură ce, prin organizația lor de reprezentare, maghiarii au luat parte într-un fel sau altul la putere, în cadrul unei coaliții guvernamentale sau, ca acum, în afara Guvernului, a avut loc o schimbare sensibilă a atitudinii opiniei publice românești față de maghiari. Acest fenomen se datorește acelor politicieni români și maghiari care au avut înțelepciunea de a renunța la atitudinea rigidă față de celălalt, transformând-o într-una de colaborare.

Angajarea și cooptarea maghiarilor în rezolvarea problemelor țării a oferit fericita surpriză recunoscută nu de puțini dintre colegii lor români că ei își pot aduce contribuția la schimbarea în bine a stărilor de fapt din țară.

Politicienii maghiari nu s-au sinchisit să-și aducă aportul, deși, dată fiind ponderea lor numerică, nu de ei a depins în primul rând calea urmată, după cum nici rezultatele obținute.

Partidul care conduce astăzi țara cunoaște adevărul expus mai sus. De aceea a decis să colaboreze sub anumite condiții cu UDMR. Fără doar și poate că Uniunea Maghiarilor din România a considerat și ea că o colaborare mai strânsă poate fi utilă ambelor părți.

Schimbarea a survenit cu săptămâni în urmă, când unele atacuri sau manifestări sporadice antimaghiare, mai cu seamă din partea anumitor forțe politice, au crescut atât ca număr, dar s-au amplificat și printr-o participare guvernamentală la prima vedere întâmplătoare, în ultimele săptămâni însă deja de proporții îngrijorătoare, întrucât aceste atacuri vin din partea reprezentanților anumitor segmente sau instituții ale Puterii, președintele Organizației județene Cluj care este și ministrul de Interne, directorul SRI, președintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI și, într-un fel, chiar ministrul Administrației Publice, controlate toate judicios de PSD, toți fiind membri ai PSD, aleși, numiți de acesta, după cum lor li s-a alăturat chiar președintele țării.

Manifestările respective nu pot fi considerate întâmplătoare și, prin urmare, ele cer imperios tragerea unui semnal de alarmă.

Luările de poziție în cauză nu numai că nu sunt întâmplătoare. Ele periclitează nu doar anumite interese proprii comunității maghiare din România, dar, totodată, interesele chiar ale întregii țări.

Orice schimbare pozitivă în situația maghiarilor a fost recepționată nu numai de maghiari, dar și de străini, ca un act politic pozitiv realizat de și în România. Persistă totuși un șir de întrebări care își așteaptă răspunsul.

Cum crede partidul de guvernământ că va avea sprijinul politic al UDMR, când o atacă precum s-a văzut și fără să clipească?

De ce crede partidul de guvernământ că în momentul de față problema cheie a României este acea disoluție a puterii din cele două sau trei județe ale țării?

De ce se fac afirmații atât de alarmiste, totodată fără dovezi concludente?

De ce se crede că acuze hilare emanate de minți educate înainte de 1989 vor aduce stabilitatea politică sau poate chiar fericirea țării?

De ce se crede că adăstarea în zona unei viziuni și argumentări de proastă sorginte mai are șanse în 2001 și mai încolo, mai cu seamă în ochii Uniunii Europene?

De ce se crede că negarea descentralizării, negarea subsidiarității, a proprietății private sau acuzarea pătrunderii capitalului străin, constituirea unor organizații proprii ale populației din secuime, păstrarea identității acestei populații, realizarea unui sistem propriu de învățământ, inclusiv realizarea unei sponsorizări, păstrarea identității naționale prin atașamentul și solidaritatea față de conaționalii din România, dar și din afara ei, inclusiv din Ungaria, repet, de ce se crede că în posesia unei astfel de mentalități bolnave se poate penetra în Europa?

Cum pot instituții și persoane cu funcții responsabile să formuleze inepții ce depășesc nivelul epocii proletcultismului de cea mai deplorabilă speță?

Încotro vor să îndrepte România cei cu astfel de idei?

Ce soartă doresc să asigure minorităților sau poate doar celei maghiare, pentru că alte două au cam plecat, și oare de ce?, atunci când cred că cele de mai sus sunt dăunătoare pentru caracterul unitar și indivizibil al României?

Poate singur doar omul de tip nou al lui Ceaușescu are dreptul să respire pe aceste meleaguri?

Fără dovezi temeinice și date concrete, doar cu epitete și etichetări nefondate, în alte părți ale continentului, de exemplu al nostru, nu s-ar da bani, poate nici măcar doi bani pe asemenea texte, necum posturi.

În plus, ceea ce mă descumpănește este că aceste idei nu le-am citit în programul de guvernare și nu figurează nici în protocolul semnat cu UDMR. Oare s-a schimbat Guvernul și noi n-am fi observat?!

Dar că ceva totuși este adevărat din raport rezultă din recenta declarație a primarului Clujului care declară franc și fără să se sinchisească că la Cluj nu se va aplica Legea administrației publice nici după apariția instrucțiunilor. Acest fapt adeverește într-adevăr fenomenul disoluției puterii statului. Totodată, dovedește că este întemeiată și o altă afirmație din celebrul raport, anume că unele dintre acțiunile de această natură și-au găsit aderenți și printre unii români din Transilvania.

Oare unde are loc disoluția puterii? Cine se comportă ca stat în stat și cine compromite, la ora actuală, imaginea României? Locuitorii din județele Harghita și Covasna, eventual și Mureș, ori celebrul primar al Clujului?!

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Raduly Robert Kalman - comentariu legat de recentul Raport SRI și pericolul pe care îl reprezintă;

Îl invit pe domnul deputat Raduly Robert, și, cu scuzele de rigoare, ultimul vorbitor care va încheia această primă parte a ședinței de astăzi va fi domnul Ana Gheorghe, PSD.

 

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule vicepreședinte Ciontu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Joi, vineri, sâmbătă și duminică am fost la Miercurea Ciuc, ca de obicei.

Circulând în orașul meu natal, în regiunea mea natală, m-au oprit pe stradă mulți concetățeni, ca de obicei.

După ce ne spuneam, în funcție de moment, "Jo reggelt kivanok", "Jo napot kivanok" sau "Jo estet kivanok", m-au întrebat, invariabil, același lucru: "Ce se urmărește cu această nouă provocare?" Eu le-am răspuns scurt: "Ce să se urmărească?! Ca de obicei."

Permiteți-mi să vă pun, să îmi pun, să ne punem două întrebări. Dacă ne-a luat prin surprindere raportul SRI, care a fost făcut public acum câteva zile. Pe mine personal, pe noi, cred că nu. Nicidecum.

1990 nu este departe, și ne aducem aminte de travestirea peste noapte a Securității. În plus, cunoaștem și zicala potrivit căreia acolo, cel puțin, afară este vopsit gardul, înăuntru este leopardul. Același leopard înainte de ’89.

A doua întrebare pe care mi-o pun și care este bine să ne-o punem este: oare ce cuvânt caracterizează cel mai bine raportul SRI dat publicității cu câteva zile în urmă? Cred că cel mai potrivit cuvânt este inconștiența.

Autorii și susținătorii ideilor prezentate nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că aceste acuzații nefondate nu se îndreaptă doar împotriva comunității maghiare din secuime sau împotriva comunității naționale maghiare din România, ci dăunează imaginii României în lume și reduc considerabil șansele de integrare euroatlantică a țării.

Sau răspunsul poate ar fi, dimpotrivă, conștiența. Se urmărește poate îndepărtarea României de Europa tradițională prin criticarea și chiar negarea valorilor europene și apropierea țării noastre de alte zone de influență. Poate. Decideți dumneavoastră și alegeți răspunsul corect: dacă este vorba de inconștiență sau de conștiență.

La nici două zile de la prezentarea raportului SRI în discuție, raport în care se prezintă ca principal risc, respectiv amenințare, citez, "...pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul național...", o ninsoare neașteptată, ce-i drept, la sfârșitul lunii noiembrie, a luat cu asalt, prin surprindere, teritoriul național al României, atac ce a dus în mod cu totul neașteptat la pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul național.

Dumnezeu a trimis un semnal, ca de obicei, semnal din care sper că, măcar de data aceasta, cei care gândesc responsabil, cei mulți care încă au capul pe umeri să tragă concluziile ce se cuvin.

Vă țin pumnii, stimați colegi, ca de obicei!

Vă mulțumesc.

Din Grupul PSD:

Drum bun!

Voci din Grupul PRM:

Călătorie sprâncenată!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Ana - pledoarie pentru o opoziție constructivă.

Îl invit pe domnul deputat Ana Gheorghe.

 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a împlinit un an de la alegerile generale, alegeri care au constituit, prin rezultate, modul în care a fost administrată țara în perioada 1996 – 2000.

Alegătorii au găsit de cuviință să sancționeze prestația partidelor ce au guvernat ineficient, incoerent, neprofesional și nu întâmplător în spirit de clan, cu consecințe foarte grave pentru țară în perioada următoare. Sărăcia a atins cote alarmante, iar corupția a pătruns în sferele cele mai înalte ale puterii.

Se împlinește un an de când Guvernul Adrian Năstase și-a preluat mandatul, cu o misiune extrem de dificilă, atât în plan intern cât și în plan internațional. În plan intern pentru eradicarea sărăciei, crearea de locuri de muncă, scăderea inflației etc., în plan extern pentru transformarea imaginii de cea mai săracă țară a Europei într-o imagine de țară potentă, candidată la integrarea în Uniunea Europeană.

În acest an, progresele realizate de Guvernul Năstase sunt evidente, dar nu suficiente. Cred că cel mai mare progres realizat este acela că României i-au fost recunoscute progresele realizate într-o perioadă așa de scurtă, atât în domeniul economic, dar și social. Mai mult ca sigur, astăzi, cei care nu au crezut și care nu cred în programul de guvernare al Partidului Social Democrat se leagă de promisiunile electorale încă neîndeplinite, uitând de perioada scurtă care s-a scurs de la alegeri, dar mai ales de dezastrul economic și social lăsat în noiembrie 2000.

Nu mi-am propus să fac o trecere în revistă a rezultatelor obținute de Guvernul condus de Adrian Năstase. Acest lucru este prezentat foarte clar în raportul de țară al experților Uniunii Europene pentru România. Dar doresc să atrag atenția celor care, tot timpul, critică Guvernul Năstase, prin discursuri fără conținut, că în România nu se pot realiza progrese atâta timp cât cei ce au guvernat, în perioada anterioară, nu au lăsat un climat de progres, de dezvoltare a vieții sociale și economice.

Din păcate, fosta guvernare care, astăzi, este foarte vehementă, prin discursuri populiste, ne-a lăsat sărăcie, corupție, șomaj și imaginea, în exterior, a unei țări incapabile să se alăture țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană.

Reprezentanții opoziției de astăzi, ai puterii de ieri dau dovadă de amnezie, când sunt întrebați de criza gravă în care au lăsat țara. S-au perindat, pe la tribuna Parlamentului, la Moțiunea "Tezaurul", la Moțiunea "Sănătatea", de asemenea în Senat, la Moțiunea "Învățământul" și ori de câte ori li se ivește ocazia, pentru a susține, cu impertinență, cât de competenți au fost ei și cât de incompetent în ale guvernării este Guvernul Adrian Năstase.

Sigur, nu pot afirma că tot ce și-a propus Guvernul Adrian Năstase s-a și realizat sau că, în acest an care a trecut, a început să curgă lapte și miere. Există multe, încă foarte multe neîmpliniri care nu pot fi ocolite. Cetățenii nu se mai pot hrăni cu iluzii. Au trecut 12 ani de la Revoluție și ei așteaptă încă rezultate concrete: îmbunătățirea nivelului de trai, locuri de muncă, câștiguri salariale mai substanțiale, pensii pe măsura muncii depuse etc., de la cei care guvernează țara. Mai important este că, în acest an, s-au creat bazele unei dezvoltări durabile, cu consecințe benefice în nivelul de trai pentru viitorii ani.

Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună cei care au condus țara până mai ieri este dacă au făcut ceva pentru a elimina neajunsurile și necazurile celor pe care, astăzi, încearcă să-i reprezinte. Răspunsul este, evident, nu. Nu au făcut nimic și, de aceea, realizările unui an de guvernare nu sunt pe măsura așteptărilor celor mulți.

Sigur că se putea realiza mai mult dacă programele de guvernare în perioada 1996 – 2000 ar fi fost coerente. Ele ar fi avut o continuitate, așa cum se întâmplă în țările civilizate. La noi, aproape totul trebuie luat de la capăt, lăsând impresia cetățeanului simplu că niciodată nu se vor finaliza progresele sau să fie recunoscute de către cei lângă care sperăm să ne integrăm.

Am senzația că, și dacă în anul care s-a scurs de la preluarea puterii Guvernul Adrian Năstase și-ar fi onorat toate promisiunile electorale, tot ar fi apărut oportuniști, cârcotași și demagogi politici care ar fi invocat, de la această tribună, dezastrul în care a ajuns țara sub guvernarea PSD-istă.

Atunci când, ca reprezentant al opoziției, vorbești că economia României nu a realizat progrese semnificative, obligatoriu, dacă te respecți, trebuie să te referi la progresele pe care le-ai realizat atunci când ai guvernat sau, dacă critici lipsa măsurilor de restructurare a industriei sau sectorului energetic, să amintești că tu nu ai fost în stare să o realizezi în 4 ani, dar obligi pe cei care sunt astăzi la guvernare s-o facă imediat.

Doamnelor și domnilor,

Un lucru este cert pentru mine: astăzi trăim mai bine decât ieri, mâine vom trăi mai bine decât astăzi, cu sau fără sprijinul celor care hulesc Guvernul Năstase.

Domnilor din opoziție,

Dacă nu sunteți în stare să faceți opoziție constructivă, lăsați Guvernul Adrian Năstase să lucreze și analizați-l, în scop electoral, la încheierea mandatului. Ați început prea devreme campania electorală. Dozați-vă efortul!

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
 

Mulțumesc și tuturor colegilor și vă urez o zi bună, în continuare.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 4:02
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro