Károly-János Vekov
Károly-János Vekov
Sittings of the Chamber of Deputies of November 27, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 27-11-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 27, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.17 Vekov Karoly Janos - formularea unui set de întrebări legate de presupusa "disoluție a puterii" din raportul SRI;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Are cuvântul domnul Vekov Karoly Janos, și se pregătește ultimul vorbitor, domnul deputat Raduly.

Domnul Vekov Károly János:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimii ani asistăm la un fenomen pozitiv în România: pe măsură ce, prin organizația lor de reprezentare, maghiarii au luat parte într-un fel sau altul la putere, în cadrul unei coaliții guvernamentale sau, ca acum, în afara Guvernului, a avut loc o schimbare sensibilă a atitudinii opiniei publice românești față de maghiari. Acest fenomen se datorește acelor politicieni români și maghiari care au avut înțelepciunea de a renunța la atitudinea rigidă față de celălalt, transformând-o într-una de colaborare.

Angajarea și cooptarea maghiarilor în rezolvarea problemelor țării a oferit fericita surpriză recunoscută nu de puțini dintre colegii lor români că ei își pot aduce contribuția la schimbarea în bine a stărilor de fapt din țară.

Politicienii maghiari nu s-au sinchisit să-și aducă aportul, deși, dată fiind ponderea lor numerică, nu de ei a depins în primul rând calea urmată, după cum nici rezultatele obținute.

Partidul care conduce astăzi țara cunoaște adevărul expus mai sus. De aceea a decis să colaboreze sub anumite condiții cu UDMR. Fără doar și poate că Uniunea Maghiarilor din România a considerat și ea că o colaborare mai strânsă poate fi utilă ambelor părți.

Schimbarea a survenit cu săptămâni în urmă, când unele atacuri sau manifestări sporadice antimaghiare, mai cu seamă din partea anumitor forțe politice, au crescut atât ca număr, dar s-au amplificat și printr-o participare guvernamentală la prima vedere întâmplătoare, în ultimele săptămâni însă deja de proporții îngrijorătoare, întrucât aceste atacuri vin din partea reprezentanților anumitor segmente sau instituții ale Puterii, președintele Organizației județene Cluj care este și ministrul de Interne, directorul SRI, președintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI și, într-un fel, chiar ministrul Administrației Publice, controlate toate judicios de PSD, toți fiind membri ai PSD, aleși, numiți de acesta, după cum lor li s-a alăturat chiar președintele țării.

Manifestările respective nu pot fi considerate întâmplătoare și, prin urmare, ele cer imperios tragerea unui semnal de alarmă.

Luările de poziție în cauză nu numai că nu sunt întâmplătoare. Ele periclitează nu doar anumite interese proprii comunității maghiare din România, dar, totodată, interesele chiar ale întregii țări.

Orice schimbare pozitivă în situația maghiarilor a fost recepționată nu numai de maghiari, dar și de străini, ca un act politic pozitiv realizat de și în România. Persistă totuși un șir de întrebări care își așteaptă răspunsul.

Cum crede partidul de guvernământ că va avea sprijinul politic al UDMR, când o atacă precum s-a văzut și fără să clipească?

De ce crede partidul de guvernământ că în momentul de față problema cheie a României este acea disoluție a puterii din cele două sau trei județe ale țării?

De ce se fac afirmații atât de alarmiste, totodată fără dovezi concludente?

De ce se crede că acuze hilare emanate de minți educate înainte de 1989 vor aduce stabilitatea politică sau poate chiar fericirea țării?

De ce se crede că adăstarea în zona unei viziuni și argumentări de proastă sorginte mai are șanse în 2001 și mai încolo, mai cu seamă în ochii Uniunii Europene?

De ce se crede că negarea descentralizării, negarea subsidiarității, a proprietății private sau acuzarea pătrunderii capitalului străin, constituirea unor organizații proprii ale populației din secuime, păstrarea identității acestei populații, realizarea unui sistem propriu de învățământ, inclusiv realizarea unei sponsorizări, păstrarea identității naționale prin atașamentul și solidaritatea față de conaționalii din România, dar și din afara ei, inclusiv din Ungaria, repet, de ce se crede că în posesia unei astfel de mentalități bolnave se poate penetra în Europa?

Cum pot instituții și persoane cu funcții responsabile să formuleze inepții ce depășesc nivelul epocii proletcultismului de cea mai deplorabilă speță?

Încotro vor să îndrepte România cei cu astfel de idei?

Ce soartă doresc să asigure minorităților sau poate doar celei maghiare, pentru că alte două au cam plecat, și oare de ce?, atunci când cred că cele de mai sus sunt dăunătoare pentru caracterul unitar și indivizibil al României?

Poate singur doar omul de tip nou al lui Ceaușescu are dreptul să respire pe aceste meleaguri?

Fără dovezi temeinice și date concrete, doar cu epitete și etichetări nefondate, în alte părți ale continentului, de exemplu al nostru, nu s-ar da bani, poate nici măcar doi bani pe asemenea texte, necum posturi.

În plus, ceea ce mă descumpănește este că aceste idei nu le-am citit în programul de guvernare și nu figurează nici în protocolul semnat cu UDMR. Oare s-a schimbat Guvernul și noi n-am fi observat?!

Dar că ceva totuși este adevărat din raport rezultă din recenta declarație a primarului Clujului care declară franc și fără să se sinchisească că la Cluj nu se va aplica Legea administrației publice nici după apariția instrucțiunilor. Acest fapt adeverește într-adevăr fenomenul disoluției puterii statului. Totodată, dovedește că este întemeiată și o altă afirmație din celebrul raport, anume că unele dintre acțiunile de această natură și-au găsit aderenți și printre unii români din Transilvania.

Oare unde are loc disoluția puterii? Cine se comportă ca stat în stat și cine compromite, la ora actuală, imaginea României? Locuitorii din județele Harghita și Covasna, eventual și Mureș, ori celebrul primar al Clujului?!

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 0:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro