Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 18-12-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,40

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața. Vă propun să începem cu intervențiile domnilor deputați.

 
Ștefan Baban - despre principii morale și corectitudine în rândul aleșilor țării;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ștefan Baban, se pregătește domnul Adrian Moisoiu.

 

Domnul Ștefan Baban:

Bună dimineața.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu cu mult timp în urmă, câțiva dintre colegii noștri parlamentari au declarat cu nonșalanță în fața camerelor de filmat că sunt parlamentari în timpul liber, după ce își desfășoară activitatea de bază. Adică, cea de lider de sindicat.

Mirarea a fost și mai mare, când am aflat că aceștia au participat și la demonstrații în stradă, alături de colegii lor de sindicat, solicitând Guvernului României o viață mai decentă, locuri de muncă sigure și salarii normale pentru asigurarea minimului existențial.

Această participare a ridicat semne de întrebare referitoare la deontologia politică a aleșilor țării. Când au fost ei sinceri și corecți? În activitatea desfășurată dimineața, când au votat legile supuse spre adoptare de Guvern, sau după-amiază, când au participat la mitinguri și demonstrații față de adoptarea bugetului pe anul 2002, un buget de austeritate și de sacrificiu pentru întreaga țară?

Declarația nonșalantă, precum că sunt parlamentari în timpul liber (pe care marea majoritate nu-l mai au, fiind ocupați cu fel de fel de activități, care de care mai politice sau mai economice), mă face să mă întreb dacă și în campania electorală de acum un an s-au prezentat cu asemenea idei în fața alegătorilor. Răspunsul îl știm toți, foarte bine, că este negativ, toți promițând că vor reprezenta interesele cetățenilor și le vor rezolva problemele curente.

Când oare? Pentru că, în timpul liber, participă la mitinguri și demonstrații?

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu cred că această stare de lucruri mai poate continua. Deja, sunt destule persoane alese de popor care continuă să profeseze activitatea de bază, doctori, profesori universitari, avocați etc, în timp ce legi importante pentru scoaterea din impasul economic a acestei țări așteaptă să fie votate, din lipsă de cvorum.

Este timpul ca regulamentele celor două Camere să opereze modificările cerute și esențiale pentru reglementarea acestei situații de fapt. Partidele din care fac parte aceste categorii profesionale ar trebuie să se gândească la atitudinea politică pe care o manifestă acești membri ai lor, pentru că le creează atât un deserviciu și un deficit de imagine, prin votarea legilor, cât și prin contestarea lor în stradă.

Înțelegem că specificul balcanic guvernează și această țară, dar, dacă tot vrem, atât de mult, să intrăm în Uniunea Europeană, ar fi cazul să procedăm și la o reformă drastică, bazată pe principii morale și corectitudine în rândul aleșilor țării, luînd, în acest sens, exemplu de la țările democratice, alătrui de care vrem să fim parteneri cu drepturi egale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Adrian Moisoiu - referire la conviețuirea româno-maghiară, la diversele diversiuni privind problematica Transilvaniei;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Adrian Moisoiu, se pregătește domnul Dan Coriolan Simedru.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt onorat de faptul că am fost fondator al Uniunii Vatra Românească, prim-vicepreședinte județean al acesteia și am prezentat pe postul național de televiziune, la 31 ianuarie 1991, mesajul delegației masive de mureșeni care se deplasaseră la București pentru a lămuri adevărul despre raportul Comisiei Harghita-Covasna. La acea dată, îi spuneam, la Cotroceni, Președintelui României de atunci (care era tot domnul Ion Iliescu, dar la primul mandat): "Cândva, Horea s-a dus la Viena să caute drepturile românilor, iar noi, acum, am venit la București"

Sunt mândru că la alegerile parlamentare din noiembrie 2000 am fost cap de listă al unui partid, PRM care, în județul Mureș, a fost votat de aproape 70 de mii de alegători.

Sunt bucuros că am ocazia, săptămânal, să mă adresez țării, de la microfonul Parlamentului României. Regret, însă, că în majoritatea intervențiilor trebuie să fac referiri la conviețuirea româno-maghiară, la diversele diversiuni privind problematica Transilvaniei, dat fiind că, zi de zi, UDMR-ul provoacă luarea de atitudine, în condițiile în care partidul de guvernământ, Partidul Social Democrat, nu știe ce înlesniri să le mai facă, numai pentru ca să se mențină la guvernare.

În urmă cu aproape 3 săptămâni, Ansamblul Haromszek din Sfântu Gheorghe, finanțat de către Consiliul județean Covasna (deci, din banii contribuabilului român), a prezentat un spectacol jignitor la adresa românilor și a ceea ce au ei mai sfânt: Biserica Ortodoxă.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, la Miercurea Ciuc, senatorul Sógor Csaba, primarul Csedö Csaba și alții îndemnau cetățenii de etnie maghiară la xenofobie, extremism și ură interetnică, în timp ce, la Târgu Mureș, coroana depusă de UDMR avea bandă albă și scriere de culoare neagră, culori care exprimă doliul.

La Sfântu Gheorghe, șefa Inspectoratului școlar județean emite o dispoziție de susținere a examenului de capacitate la Istoria României în limba maghiară, iar în județul Covasna liderii UDMR din conducerea administrației locale iau permanent măsuri de nerespectare a legalității, lezând demnitatea românilor și aducând, prin terorismul pe care îl propagă, prejudicii climatului de bună conviețuire dintre românii și maghiarii trăitori în zonă.

La Cluj Napoca, conducerea UDMR-ului refuză să semneze Declarația de susținere a României la Uniunea Europeană, iar la Târgu Mureș, conducătorii UDMR-ului la Reuniunea Consiliului reprezentanților și a Consiliului de coordonare, de sâmbătă, 15 decembrie, au intonat, cu entuziasm, Imnul de stat al Ungariei!

Deoarece cele enumerate reprezintă doar câteva din noianul de atitudini antistatale promovate de UDMR, întreb: Câte concesii este obligat să accepte în continuare Guvernul României?

În contextul în care, Președintelui Partidului România Mare, domnului senator Corneliu Vadim Tudor, ca urmare a faptului că i-a reamintit domnului Ion Iliescu că în perioada 1994-1996, în România au fost pregătiți 108 teroriști palestinieni, i-a fost ridicată imunitatea și a fost invitat la Parchetul General, solicit, în mod hotărât, indiferent de negocierile care au la bază un protocol PSD-UDMR, privind stabilitatea unui Guvern care a instaurat în casele românilor foamea și frigul, ca ministrul justiției și Parchetul General să se autosesizeze și să ceară ridicarea imuntății senatorului Sógor Csaba, conform art. 69 din Constituție, pentru a fi tras la răspundere pentru incitare la ură interetnică, cât și să constate încălcarea Legii nr. 75/1994 și a HG nr.1157/2001 referitoare la folosirea însemnelor de stat ale României și, în conformitate cu art. 26 Cod Penal, să aplice pedepsele cuvenite. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Dan Coriolan Simedru - despre omisiuni intenționate ale prefectului de Alba în timpul sărbătoririi zilei de 1 decembrie;

Îl invit pe domnul deputat Dan Coriolan Simedru, se pregătește domnul Damian Brudașca.

 

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În intervenția mea de astăzi vreau să mă adresez primului ministru și să mă refer la un eveniment petrecut în urmă cu puțin timp, și anume 1 Decembrie, Ziua Națională a României.

Ca în fiecare an, Alba Iulia, orașul Marii Uniri, și-a deschis porțile și s-a pregătit cum se cuvine pentru a primi pe toți românii care au venit să sărbătorească Ziua Națională acolo unde înaintașii au înfăptuit istoria, împlinind visul de veacuri: Unirea tuturor românilor. Organizatorii au oferit populației, la fel ca în anii precedenți, atât momente oficiale, festive, cât și momente de destindere, sărbătorești, culminând cu un spectaculos joc de artificii.

Dacă partea culturală și festivă a fost reușită, întrunind aprecieri unanime, nu același lucru pot spune despre partea oficială, de solemnități, care a avut o mare scăpare, au fost omise de la comemorare tocmai cele două mari personalități ale vremii care au contribuit decisiv la realizarea Marii Uniri: Ion I.C. Brătianu, Primul Ministru al României, și Iuliu Maniu, Președintele Consiliului Dirigent al Ardealului. Statuile celor doi oameni de stat au fost ignorate de mai marii zilei, care au organizat sărbătoarea de la Alba Iulia.

În anii trecuți, de 1 decembrie, șeful statului, Președintele României, Primul Ministru, miniștrii și alte personalități au venit să cintească memoria celor două personalități, depunând coroane de flori și păstrând momente solemne de reculegere. În acest an, momentele comemorative s-au desfășurat doar la statuia marelui domnitor Mihai Viteazul și la dezvelirea bustului Craiului munților, Avram Iancu (al cărui soclu, în paranteză fie spus, este discutabil din punct de vedere artistic), personalități istorice incontestabile, dar a căror acțiune este legată de alte momente ale istoriei naționale: Unirea de la 1600 și Revoluția de la 1848, nicidecum de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Iată, domnule prim-ministru, cât de politicos și plin de respect față de cei doi făuritori ai României Mari este reprezentantul Guvernului, prefectul de Alba Ioan Rus, când răspunde la reproșurile privind omisiunea făcută: "Am fost acuzați că nu am depus coroane la statuile lui Maniu și Brătianu, dar trebui să se înțeleagă că prefectura nu putea fi prezentă peste tot".

Domnule prim-ministru Adrian Năstase,

A respecta istoria naționlă și pe făuritorii ei nu e un gest de complezență, ci o obligație, mai ales atunci când ești în frunte. A nu înțelege că nu oamenii sunt deasupra vremurilor, ci vremurile deasupra oamenilor este un mod infantil de a vedea prezentul și trecutul, pe care, din păcate, prefectul de Alba, reprezentantul dumneavoastră, nu îl poate depăși, rămânând cantonat în zona luptei de clasă împotriva elementelor decadente ale burgheziei.

Pentru a ne lua orice speranță că a fost o simplă rătăcire și omisiune, prefectul continuă, demonstrând cât de jalnic percepe istoria, dispus fiind să o sacrifice pentru un meschin interes politic, de minimizare a unor personalități: "I-am lăsat, cum era firesc, atât pe cei din PNL, cât și pe cei din PNȚCD, să-și omagieze iluștrii lor înaintași și, mai mult, noi am îndrumat asociațiile și fundațiile să depună coroane peste tot, fără nici o discriminare. Nu negăm meritele lui Brătianu și Maniu, dar nu trebuie tratați ca singurii eroi ai Marii Uniri".

Nu, domnule prefect, nu ca singurii eroi, dar ca pe cei mai importanți, da! Poate că sunteți ignorant, dar să fii ignorant și indiferent față de ceea ce s-a petrecut înaintea ta, în istoria națională, înseamnă să fii nedemn de ea! Posteritatea nu-ți poate dărui ceea ce nu primește de la tine, adică, în primul rând, respectul față de valori!

Domnule prim-ministru, poate vă întrebați ce amestec aveți dumneavoastră în aceste evenimente și de ce vă alătur acțiunilor prefectului de Alba. Sunt trei motive pentru care mă adresez, în primul rând, dumneavoastră:

1. Nu este pentru prima dată când prefectul Ioan Rus încearcă să demonteze personalitatea istorică a marelui om de stat Iuliu Maniu și personal v-am atras atenția, când a schimbat denumirea sălii principale a prefecturii din "Iuliu Maniu" în "Mihai Viteazul".

2. Ar fi trebuit să mă adresez ministrului care coordonează activitatea prefecților, domnului Octav Cozmâncă, dar ar fi fost inutil, pentru că dânsul a supervizat, prin prezență, aceste nefericite acțiuni.

3. Pentru a nu lăsa nici o urmă de îndoială că acest mod de comportament a fost vizat de dumneavoastră, prefectul a prezentat public felicitările pe care i le-ați adresat pentru "buna organizare" a Zilei Naționale.

Cu speranța că, atunci când l-ați felicitat pe prefect, nu știați de aceste omisiuni intenționate, aștept ca pe viitor, atât Guvernul, cât și partidul condus de dumneavoastră să respecte și să prețuiască cum se cuvine pe făuritorii României Mari, cu atât mai mult cu cât, prin ultima fuziune, ați devenit și domniile voastre urmașii unui partid istoric, participant la momentul istoric de la 1 Decembrie 1918. Numai prin trecut putem înțelege și stăpâni viitorul! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Damian Brudașca - solicitarea unor cercetări în vederea identificării celor care s-au făcut vinovați de ofensă adusă unor însemne oficiale ale României la reuniunea UDMR de la Târgu Mureș;

Îl invit pe domnul Damian Brudașca, se pregătește domnul Napoleon Pop.

 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Aduc la cunoștința opiniei publice că "frații și partenerii de guvernare ai PSD", respectiv, UDMR, a organizat sâmbătă, 15 decembrie a.c., la Târgu Mureș, o întâlnire a Consiliului reprezentanților acestei uniunii culturale, unde, între altele, s-au analizat modul de îndeplinire a programului de acțiuni antiromânești, stadiul uneltirilor vizând autonomia județelor Harghita și Covasna, modalitățile de falsificare a recensământului populației din luna martie 2002, atribuirea de denumiri din perioada horthystă pentru circa o mie de localități din România, planul de măsuri pentru introducerea legitimațiilor de ungur pe teritoriul României, începând cu data de 1 ianuarie 2002, în colaborare și la comanda Guvernului de la Budapesta. Sfidând Hotărârea Guvernului României nr.1157/5 decembrie 2001, adoptată în prezența Premierului Adrian Năstase, liderii UDMR, aliați la guvernare ai PSD, au intonat Imnul Ungariei, săvârșind astfel contravenția prevăzută de art. 16 din Hotărârea de Guvern nr. 1157/2001, precum și încălcarea prevederilor Codului, art.236, săvârșind ofensă adusă unor însemne oficiale ale statului român.

Această contravenție se sancționează, conform art. 24 lit. j) din hotărârea de Guvern menționată, cu amendă de la 25 la 50 de milioane de lei de persoană, iar, potrivit art. 236 Cod Penal, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Pentru a demonstra tuturor românilor că Guvernul UDMR-PSD nu și-a pierdut autoritatea și în județul Mureș, după ce a făcut acest lucru în județele Harghita și Covasna, solicit primului ministru Adrian Năstase să dispună ministrului administrației publice și prefectului județului Mureș să aplice fiecăruia dintre participanții la reuniunea UDMR de la Târgu Mureș amenda maximă, de 50 de milioane de lei, întrucât nu se află la prima contravenție de acest gen.

De asemenea, solicit Procurorului General al României, domnul conferențiar universitar doctor Joița Tănase, să continue cercetările în vederea identificării celor care s-au făcut vinovați de ofensă adusă unor însemne oficiale ale României și să aplice pedepsele prevăzte de art. 326 Cod Penal, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

De asemenea, solicit primului ministru să dea publicității, cel puțin pentru istorie, lista celor care au participat la această rușinoasă reuniune de la Târgu Mureș. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Napoleon Pop - comentariu asupra modului cum a fost tratată moțiunea cercetării de către deputații PSD;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop, se pregătește domnul deputat Mihai Baciu.

 

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această intervenție de tip politic în cadrul Camerei Deputaților este determinată de tratarea mai mult decât superfluă, de unii din colegii noștri, a subiectului recentei moțiuni a unei părți a opoziției, cu privire la criza cercetării. Moțiunea ajunsă în plen avea girul Președintelui Camerei, în sensul că ea exprima o poziție: "într-o anumită problemă de politică internă" și trebuie să recunoaștem că în acest domeniu al cercetării există o problemă gravă.

Din păcate, moțiunea a fost privită de putere aproape exclusiv ca o simplă incriminare și acest lucru a dus la tratarea aspectelor grave ale domeniului cercetării în derizoriu, îndepărtându-ne, din păcate, ca parlamentari responsabili, de o parte din cetățeni și, mai ales, de interesele majore ale țării. Nu cred că cercetătorii români se simt astăzi mai confortabil, citind stenograma dezbaterii din ziua de 4 decembrie a.c., după cum nu-i încălzește cu nimic soarta moțiunii. Gustul amar al lipsei de considerație și preocupare serioasă față de o elită în care tot contribuabilul român a investit, recunoscându-i valoarea și necesitatea, nu poate fi îndulcit cu simple promisiuni.

Între timp, însă, această elită ne părăsește, în dublu sens: fie emigrează fie i s-a stins pasiunea, în lipsa unor motivații certe, prima din ele fiind respectul pe care îl merită.

Nimeni nu critică în mod absolut și chiar fără argumente anumite rezultate, chiar bune, ale actualului Guvern. Se pare că, față de realități și unele manifestări publice ale cercetătorilor noștri, rezultatele nu sunt suficiente și nu sunt mulțumitoare. Semnalul de alarmă tras prin moțiune vroia să ne atenționeze asupra faptului că situația din domeniul cercetării românești atinge tocmai condiția umană a celor care, în decursul timpului, au dus faima României în toate zările acestei lumi.

Guvernul se preocupă azi de imaginea României și de promovarea exporturilor, uitând că, dând o atenție normală cercetării științifice, atenție echivalentă cu mai mult respect, tocmai față de cercetători, poate mobiliza un mare potențial la îndemână. Nestimulând cercetătorul și cercetarea, ne punem întrebarea: Cum dorește Primul Ministru al României, domnul Adrian Năstase, să dea curs inițiativei sale, cu profund înțeles liberal: "Fabricat în România"? "Fabricat în România" nu este altceva decât o altă versiune a crezului: "Prin noi înșine!" și, tocmai de aceea, o astfel de inițiativă trebuie sprijinită.

Oare, putem să-i determinăm pe consumatori, fie conaționali, fie străini, să prefere un produs românesc necompetitiv, lipsit de acel ingredient al cercetării și dezvoltării românești, care să acționeze asupra utilității, calității și costurilor? Oare, crede cineva că, lansând invitația de a multiplica oferta românească, primul ministru a avut în intenție să se producă tot ceea ce se producea acum 10-20 de ani?

Ca liberal, înclin să cred că nu! Și, în acest caz, modul în care a fost tratată moțiunea cercetării de colegii noștri din PSD mă tem că subminează tocmai ceea ce are esențial inițiativa premierului: "Fabricat în România", respectiv, competitivitatea și atractivitatea, care trebuie să caracterizeze produsele românești, fie că sunt vândute în țară, fie în străinătate.

În această rațiune, voi solicita ca 50% din încasările la Fondul România să fie date cercetării românești, întrucât imaginea țării va fi mai consistent refăcută de o ofertă concretă de produse și servicii, "Fabricat în România", decât de promisiunile unor politicieni, de multe ori, fără acoperire. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Mihai Baciu - semnal de alarmă asupra unei situații extrem de grave - problema căldurii și a apei calde în Iași;

Îl invit pe domnul Mihai Baciu, se pregătește domnul Anghel Stanciu.

 

Domnul Mihai Baciu:

Cred că i-am luat pâinea de la gură lui Anghel Stanciu, că se pare că avem aceeași temă, dar sunt convins că va nuanța cum se cuvine chestiunea.

Onorați colegi,

Deși împlinirea unui an de la preluarea puterii de către PSD ar impune un bilanț, nu intenționez ca în declarația mea să fac un rechizitoriu, fie el și sumar, al politicii generale a Guvernului. Vreau numai să trag un semnal de alarmă asupra unei situații extrem de grave, care decurge din politica economică și socială generală a actualului Guvern. Este vorba despre problema căldurii și a apei calde menajere în unul din marile orașe ale României, care este Iașiul.

Mai întâi, câteva cifre. Iașiul are o populație stabilă de 345.795 de locuitori, după recensământul mai vechi – acum cred că sunt ceva mai mulți, la care se adaugă un mare număr de studenți, veniți din toate colțurile țării, precum și numeroși cetățeni români, chiar și străini, fără domiciliu stabil, dar care locuiesc în Iași, ceea ce ridică populația permanentă a orașului la aproximativ o jumătate de milion. Anul acesta, întrucât iarna a venit și mai devreme ca în alți ani, problema furnizării căldurii și a apei calde pentru locuințe în sistem centralizat a devenit mai gravă ca niciodată.

Fără îndoială că o parte a răspunderii pentru această situație dramatică o putem găsi la nivel local. Pe de o parte, există anumite disfuncții în gestionarea domeniului de către companiile furnizoare, așa-numitele CET și RADET. După cum la fel de adevărat este că rețeaua de distribuție este învechită, depășită moral și fizic. Pe de altă parte, există și un mare număr de rău-platnici, dar mulți dintre aceștia, pur și simplu, nu au cu ce plăti.

Cauza principală, însă, a dramei celor care îngheață în case și nu au un strop de apă caldă se află în politica economică generală a Guvernului, precum și în politica particulară, a aceluiași Guvern, care privește domeniul în chestiune. La nivelul lunii noiembrie a anului în curs, cheltuielile .pentru încălzirea unei locuințe în Iași au înregistrat următoarele valori: pentru o camer㠖 459.940 de lei; pentru două camere – 919.880 de lei; pentru trei camere – 1.379.820 de lei; iar pentru patru camere – 1.839.760 de lei.

La Iași, prețul gigacaloriei este de 754.000, fără t.v.a., foarte mare, în raport cu venitul mediu al locuitorilor orașului. Este greu de înțeles de ce acest preț a fost umflat atât de mult, în condițiile în care prețul petrolului brut pe piața mondială a scăzut sensibil.

În acest an, necesarul de bani pentru RADET, pentru RADET Iași, evident, este de 130 de miliarde, din care nu sunt acoperiți decât 50 de miliarde de lei. Bugetul local, asupra căruia Guvernul actual a aruncat o mulțime de sarcini, fără a-i asigura și mijloacele necesare, nu poate asigura sub formă de ajutoare bănești pentru căldură decât 40% din valoarea facturii RADET. Numai 10% din blocurile de locuințe ale Iașiului sunt dotate cu contoare pentru energia termică, deși în regulamentul de furnizare a energiei termice din 1994 se spune clare că: "Achiziționarea și montarea aparatelor de măsură pentru populație cade în sarcina distribuitorului". Dar acest distribuitor se află între Scylla și Caribda, între datoriile mari ale unei populații, care nu are de unde să plătească, și insuficienta subvenție de la Guvern, care, deseori, este amânată de la o lună la alta.

Așa se face că, în Iași, în ultimul an, au fost debranșate de la rețeaua de distribuție a căldurii și apei calde peste 4.000 de apartamente. În consecință, ne întoarcem la vremea lui Ceaușescu, mulți oameni improvizând instalații de încălzire a casei la aragazul din bucătărie, cu riscul unor explozii distrugătoare, sau instalând sobe cu lemne și coșuri de evacuare, care afumă blocurile, și așa, nevăruite de zeci de ani.

Instalarea de centrale termice de apartament, care este, între anumite limite, o soluție, este accesibilă însă numai unui număr mic de familii, atât prin costul lor prohibitiv, cât și prin costurile adiționale și birocrația impusă de administrația centrală și locală.

Astfel, situația unui mare număr de familii din Iași este dramatică, din acest punct de vedere, iar uneori asistăm la adevărate tragedii, în care oamenii, îndeosebi din cartierele muncitorești, mor, pur și simplu, de frig, în casele lor!

Cine e de vină? Fără îndoială că se pot da fel de fel de răspunsuri la această întrebare, fie tehnice, fie politice, fie de altă natură. Nu voi intra în amănunte, mai ales că presa ieșeană este plină de comentarii și analize pe această temă, unele deosebit de pertinente (a se vedea, de exemplu, ziarele "Monitorul", "Ziua", "Evenimentul", "24 de ore", "Obiectiv" și celelalte).

Îmi permit, deci, să formulez doar următorul raționament: dacă într-o țară ca România, mii și mii de oameni îngheață de frig în case și nu au un strop de apă caldă, oare, Guvernul nu trebuie să-și regândească fundamental politica? Oare, cetățenii noștri, care dârdâie de frig în case, nu au dreptul să se îndoiască de capacitatea celor care îl guvernează de a realiza obiectivele pe care ei înșiși le-au propus țării în programul de guvernare? Eu știu că mulți ieșeni gândesc deja în felul acesta, deși încă mai speră ca Guvernul PSD să-și facă datoria, pentru felul în care a fost împuternicit în 2000.

Ce vreau să mai adaug, în final? O nedumerire și, să zic așa, un fel de întrebare. Tot se publică fel de fel de sondaje de opinie, în care actualul partid de guvenământ apare la niveluri foarte înalte: 50-55%... Încât e de mirare: dacă oamenii mor de frig în case, dacă oamenii trăiesc în situații atât de grele, aproape insuportabile, e de mirare cum, totuși, partidul de guvernământ, în sondaje, se bucură de asemenea apreciere?

Aici, ceva scârțâie! Oare, oamenii mai așteaptă, în ultimă instanță, ceva de la acest Guvern? Ori, pur și simplu, sondajele acestea trebuie puse sub semnul întrebării? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Constat că nu i-ați luat pâinea numai domnului Stanciu, ați vrut să mi-o luați și mie, ca sociolog... Dar, oricum, o să-mi spun și eu punctul de vedere vizavi de această temă interesantă.

 
Anghel Stanciu - scrisoare deschisă adresată primului-ministru semnalând situația dezastruoasă a Iașiului mileniului trei;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Anghel Stanciu și, cu voia dumneavoastră, se pregătește domnul Ciontu.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Înainte de a intra în subiectul propriu-zis, vă rog să îmi permiteți să fac două considerații. O primă considerație se referă la cuvântul distinsului meu coleg, domnul deputat Baban, care afirma că din cauza profesorilor și a altor categorii nu se întrunește cvorumul. Vă anunț că, în momentul de față, în sală, sunt 4 profesori universitari, din 10 participanți. Deci, iată, 40% suntem prezenți, fără să reprezentăm acest număr la nivelul camerei.

 
 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Și 3 avocați!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Și, respectiv, 3 avocați.

A doua chestiune se referă la distinsul meu coleg Baciu. Dânsul, într-adevăr, mi-a luat pâinea, dar eu am venit astăzi cu cozonac. Este o scrisoare deschisă adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase și, spre știință, domnului Dan Ioan Popescu, ministrul Industriilor și Resurselor.

Excelență,

În Moldova celui de-al doilea an al mileniului al III-lea se moare de foame și de frig. Cei care nu mor își trăiesc viața de pe o zi pe alta, cu speranța că numai Bunul Dumnezeu le va întinde o mână de ajutor pentru a mai apuca ziua de mâine.

Spitalele au devenit neîncăpătoare, iar cazurile sociale devin tot mai numeroase. Sunt tot mai mulți bolnavi de scabie și păduchi, atât copii, cât și adulți, boli eradicate într-o perioadă anterioară. Aceste efecte sunt rezultatul nemijlocit al sărăciei galopante care cuprinde țara, sărăcie care implică și neasigurarea condițiilor minime de igienă în epoca existenței celei mai sofisticate industrii de cosmetice.

În acest context, vă aduc la cunoștință că numai în municipiul Iași, de circa două săptămâni, 145 de blocuri au rămas fără căldură, apă rece și apă caldă. Acestea au fost pur și simplu debranșate în întregime, indiferent dacă s-au plătit sau nu s-au plătit cheltuielile de întreținere. Situația este cu atât mai absurdă, deoarece S.C. TERMOELECTRICA S.A., în acest an, a fost scutită, pe banii contribuabilului, se pare, de plata unor restanțe de circa 12.000 de miliarde de lei pentru a asigura încălzirea locuințelor. În schimb, apartamentele sunt înghețate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63 din 1998 stipulează în art.81 obligația producătorului de a asigura livrările de energie electrică și termică consumatorilor, în conformitate cu contractele de furnizare, iar art.28 precizează că furnizorul răspunde pentru toate daunele provocate consumatorului dacă nu furnizează energia în condițiile stabilite în contract. Or, până acum, nimeni nu a primit daune pentru frigul îndurat din cauza lipsei energiei termice. După cum, de asemenea, nimeni nu a fost făcut responsabil pentru nerespectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr.1168/2001 care stabilește drepturile veteranilor, văduvelor și invalizilor de război de a avea și ei căldură în locuințele lor.

Deși toată lumea cunoaște că municipiul Iași se află într-o situație deplorabilă în ceea ce privește starea de funcționare a termocentralelor și a sistemului de transport a agentului termic, Guvernului, care are la Iași o puternică organizație PSD – patru senatori din cinci și șapte deputați din doisprezece, nu i s-a adus, poate, la cunoștință de reprezentanții săi că și acest oraș încărcat de glorie spirituală dar neglijat de toți guvernanții este apăsat de povara amară a sărăciei și are și el nevoie de fonduri, din cele circa 100 de miliarde de lei alocate zonei Moldovei prin Hotărârea de Guvern din 21 noiembrie 2001.

Iașiul nu se află pe lista Guvernului cu județele care ar trebui ajutate. Nu înțelegem această discriminare, deoarece și locuitorii județului Iași rabdă frigul aidoma locuitorilor celorlalte județe din Moldova.

De aceea, domnule prim-ministru, vă adresăm această scrisoare, în speranța că veți interveni de îndată cu energia care vă caracterizează și veți dispune alocarea unor sume corespunzătoare din fondul special aflat la dispoziția Guvernului pentru a fi rebranșate imediat cele peste 145 de blocuri și, totodată, să dispuneți destituirea celor vinovați.

Este cazul ca, simultan cu aceasta, să analizați și să găsiți soluții social-democrate pentru a rezolva fondul problemei, așa după cum ați promis în campania electorală din 2000. Atunci cereați să nu se debranșeze calorifere; acum debranșați blocuri. Nu mai înțelegem nimic!

Cu toate acestea, vă asigurăm de respectul și stima noastră deosebită.

Domnule președinte,

Vă rog să îmi mai permiteți zece secunde, spre a-mi exprima o nedumerire și totodată o bucurie. La intrarea de la parter, am avut plăcerea să constat că a apărut, probabil prin decizia Biroului Permanent pe care o salutăm, o galerie de sculptură sau de sculptori. Nu știm ce este, pentru că, uitându-mă spre cineva care, după umilele mele cunoștințe, părea Tudor Vladimirescu, am constatat că este Gheorghe Anghel care, prin 1966, cu regret, ne-a părăsit. Uitându-mă la cineva care semăna cu Mihai Viteazul, am constatat că este altcineva și mai apăreau și foștii domnitori. Poate este nevoie să constituim o comisie parlamentară care să se deplaseze vreo doi ani prin parlamentele lumii ca să vadă cam ce se pune sub sau pe soclul unor astfel de busturi, pentru că noi nu suntem muzeografi, dar cred că avem serviciile adecvate care ar putea să reglementeze clar această situație. Ar fi păcat ca o idee nobilă să fie oarecum întinată de un act birocratic. Sunt voievozi ai țării, sunt domnitori, și este normal ca pe soclu să apară numele acestora, chiar dacă sunt foarte cunoscuți, și dedesubt să apară sculptorul care, prin harul lui, le-a dat din nou viață.

Vă mulțumim pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule profesor, și vă asigur că această problemă o voi ridica mâine, în cadrul ședinței de Birou.

 
Corneliu Ciontu - o analiză a sondajelor de opinie în România pentru care se impun reformări;

Stimați colegi,

Lumea modernă este și trebuie să fie una a opiniei publice. Dat fiind faptul că trăim într-o democrație reprezentativă, această putere a opiniei publice se cere protejată și merită un tratament special, pentru că acțiunile și comportamentul clasei politice ar trebui ghidate de agenda publicului, de opiniile sale, singurele în măsură să ne arate, în lipsa unor referendumuri constante, starea de spirit și aspirațiile electoratului suveran.

Instrumentele menite să facă ascultată vocea poporului sunt institutele de sondare a opiniei publice. În democrațiile consolidate, ele au un rol comparabil cu cel al clasei politice și își aduc contribuția la viabilitatea sistemului democratic. Cu totul altul este, din nefericire, cazul României și, în acest punct, țara noastră pare să se asemene cu autoritarismele sud-americane.

În România, institutele de sondare a opiniei publice supraviețuiesc cu mari eforturi, iar aceste eforturi sunt sinonime cu compromisul. Atunci când un partid comandă un sondaj plătindu-l cu generozitate, și sociologii trebuie să-și arate generozitatea prin procente în dreptul partidului respectiv; altfel, pierd un client vital.

Ceea ce vreau să subliniez este următoarea idee: și sondarea opiniei publice reprezintă o piață și o afacere. În Occident, această piață este consolidată, iar institutele sunt plătite pentru a spune adevărul. În România, ne aflăm încă, și în acest domeniu, în faza capitalismului sălbatic, atunci când subzistența este mai importantă decât deontologia. Din păcate, această situație are efecte pe care sociologii par a le ignora, pentru că, nemaiputând avea încredere în institutele de sondare a opiniei publice, noi pierdem în totalitate contactul cu oamenii. Nimeni nu mai știe ce vor cu adevărat aceștia.

Politicienii sunt separați de electorat, iar principiul democratic este încălcat, căci opinia publică nu mai poate avea cu adevărat ultimul cuvânt.

După cum știți, proba cea mai concludentă a faptului că România duce lipsă de sociologi a fost adusă de ultimele algeri, când scorurile anunțate de prezumații specialiști s-au plasat total în afara realității, mass-media anunțându-și chiar intenția de a da în judecată institutele sociologice pentru lipsă de profesionalism. Din păcate, nimic nu s-a schimbat după acea usturătoare lecție. Suntem în continuare, din pricina unor imperative de imagine ale guvernanților, separați de opinia publică. Ultima probă în acest sens este barometrul de opinie, la un an de guvernare, realizat de o instituție pe care mă voi abține să o nominalizez. Vorbesc acum nu ca politician, ci ca sociolog. Caut, așadar, obiectivitatea, nu reacția subiectivă.

Ei bine, în ciuda acestor rezerve, nu pot să nu remarc că rar am mai văzut o asemenea denaturare lipsită de orice precauție și de orice responsabilitate. Sociologii noștri nu se limitează doar la a construi o ficțiune; construiesc, pe deasupra, o ficțiune proastă.

A trecut un an de guvernare. A trecut deci acea perioadă legică pe care electoratul o acordă guvernanților. De acum, conducătorii sunt privați de încrederea oamenilor. Acest lucru se întâmplă chiar și puținelor guverne bune. Un singur lucru ar putea opri această prăbușire: rezultate nu doar bune, ci extrem de bune și de palpabile. Or ele, în expresia conului Iancu, sunt prezente, dar lipsesc cu desăvârșire.

Ei bine, conform barometrului în discuție, partidul de guvernământ nu numai că nu a pierdut din electorat, ci, surpriză, crește cu frenezie, depășind 60 de procente și îndreptându-se cu vigoare către unanimitate. În schimb, principalul partid de opoziție, Partidul România Mare este consemnat în cădere, de parcă el ar fi la guvernare.

Acest tip de sondaj este simptomatic pentru modul în care este tratată sociologia în România. Guvernanții vor să fie mereu în frunte, neînțelegând faptul că erodarea este implacabilă, iar sociologii vor să subziste, uitând că practică o știință utilă binelui public.

În acest barometru se merge chiar mai departe cu fanteziile premeditate, fiind adresate întrebări de tipul "Ce partide credeți că ar trebui interzise?", întrebări profund străine spiritului democratic.

Să nu uităm că institutele de sondare a opiniei publice sunt cele care, prin tipul de întrebări pe care le adresează, creează agenda publică. Ceea ce nu întreabă sociologii nu există ca problemă. Și pentru care motiv oamenii sunt întrebați din senin dacă vor să interzică partide? De unde este extrasă această prioritate anticonstituțională?!

Orice sociolog știe că de modul în care este formulată o întrebare, de locul în care este așezată ea, depinde într-o măsură răspunsul celui chestionat, iar întrebarea privind desființarea partidelor este în mod evident una care dirijează răspunsul.

La fel de bine se poate întreba "În care din următoarele cazuri sunteți de acord cu încălcarea Constituției?" În acest fel, neseparând întrebarea de principiu, de cea punctuală, aproape toată lumea va fi de acord cu încălcarea legii fundamentale.

Nu doresc să amintesc aici faptul că Partidul România Mare se află în posesia cu totul altor date, conform cărora popularitatea partidului de guvernământ este cu 30 de procente mai mică, iar cea a principalului partid de opoziție se menține constantă.

Intenția mea este cu totul alta – una de ordin general.

Așa cum spuneam la început, dat fiind modul în care institutele sociologice își fac datoria, riscăm să pierdem contactul cu țara reală, dacă nu cumva l-am pierdut de mult. De aceea, propun înființarea unui centru de sondare a opiniei publice pe lângă Parlamentul României, un serviciu public care să asculte opinia publică și să deservească interesul public. În acest fel, reprezentanții poporului vor putea cunoaște constant opiniile reale ale electoratului.

Bugetul unei astfel de instituții ar fi infim, dat fiind faptul că nu se urmărește profitul, ci adevărul. Fiecare partid ar avea reprezentantul său de specialitate, ceea ce ar garanta obiectivitatea datelor. Numai în acest fel vom putea fi cu adevărat o țară în care rolul opiniei publice contează, iar aceasta poate deveni un ghid real pentru cei care guvernează.

Aveți, domnilor guvernanți, curajul de a accepta această propunere? Doriți să aflați ceea ce cred cu adevărat oamenii?

Vă mulțumesc.

Raj Alexandru Tunaru - despre marea privatizare a turismului românesc.

Poftiți, domnule Raj Tunaru.

 

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se apropie, după cum bine știți cu toții, marea privatizare a turismului românesc, mai bine-zis a celor 27 de societăți comerciale ce s-au înființat prin divizarea S.C. NEPTUN-OLIMP S.A. și a altor șapte societăți comerciale divizate din S.C. MAMAIA S.A.

Ca om de turism, menționez că sunt președintele unui holding format din cinci societăți comerciale care au ca obiect principal de activitate turismul.

Salut această inițiativă a Guvernului Năstase, alături de celelalte acțiuni de succes de până acum, ultima fiind proiectul "Dracula Parc" de la Sighișoara, și am de făcut o propunere constructivă în acest sens.

Propun ca, în criteriile de acordare a punctajului la licitațiile prin negociere directă ce vor avea loc în cele două stațiuni, un criteriu principal să-l constituie experiența și cartea de vizită, adică ce a făcut până în prezent pentru turismul românesc societatea comercială care participă la licitație.

Motivez propunerea mea prin faptul că industria turismului, alături de agricultură și servicii, sunt ramuri care au șanse reale de redresare a economiei, a creșterii substanțiale a p.i.b.-ului și, nu în ultimul rând, a ridicării nivelului de trai al populației. De aceea, este foarte important ca ele să ajungă pe mâna unor profesioniști care între timp să le integreze în turismul european și mondial, astfel încât turismul românesc să revină acolo unde îi este locul, cel puțin la nivelul anilor ‘70-’80.

În speranța că propunerea mea va fi luată în considerare, aducând o speranță celor care și-au dedicat viața turismului, vă mulțumesc în numele lor.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
 

Mai erau doi colegi înscriși, dar nu au venit. Am depășit deja ora pentru declarații politice. Vă mulțumesc pentru participare.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 19 november 2019, 14:22
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro