Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 18, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-11-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 18-12-2001 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 18, 2001

6. Dezbateri asupra Strategiei de Securitate Națională a României.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dezbateri generale. Vă rog, cine dorește să ia cuvântul? Domnul deputat Frunzăverde vă ascultăm.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Strategia de securitate națională este un document competent și profesionist, o evaluare exhaustivă a problematicii pe care o presupune acest subiect. Dacă din punct de vedere al garantării democrației drepturilor fundamentale, libertăților fundamentale, din punct de vedere al integrării în Uniunea Europeană care, oricum se va consuma după 2007, din punct de vedere al dezvoltării durabile care conține și dimensiunea socială și dimensiunea economică, credem că acest document va reprezenta un ghid important pe termen lung în acest domeniu, nu același lucru putem spune și despre aderarea la NATO.

Sigur, este prematur ca acum să facem speculații, dar credem că acest document va trebui completat în a doua parte a anului viitor când summitul de la Praga și reuniunile prealabile acestui summit vor stabili o nouă organizație, un nou NATO care nu va reprezenta numai un organism cu mai multe state, va reprezenta un organism care va avea și noi misiuni. Funcție de aceste noi misiuni, de fapt, îndreptate împotriva provocărilor noi pe care Alianța Nord Atlantică le va avea în față, va trebui să redimensionăm capitolul de apărare națională, tot de fapt ceea ce se referă la aderarea la NATO.

Partidul Democrat va vota acest document, așa cum face de fiecare dată când este vorba de importante opțiuni legate de România. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii .)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc domnule deputat. Are cuvântul domnul senator Szabó Károly.

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Mai întâi, legat de faptul că timpul este extrem de scurt și în pofida acestuia, vă rog să-mi acordați un minut bonificație pentru a expune o problemă în legătură cu care vă veți convinge că ați făcut bine dacă mi-ați acordat bonificația.

Baza legală a dezbaterii noastre de astăzi se află în Legea nr.63/2000 care ea însăși este o lege de aprobare a unei ordonanțe a Guvernului din acea vreme, lege care se referă la planificarea apărării naționale. Acceptați vă rog, distinși membrii ai corpurilor legiuitoare, că securitatea națională este un domeniu care înglobează apărarea și că apărarea este un element particular aparținător acestui domeniu, dar unul dintre ele și din această cauză se pare că va trebui corectată această chestiune.

În altă ordine de idei și tot la bonificație, vă rog să observați că legea amintită stabilește un termen de 3 luni după preluarea mandatului înlăuntrul căruia președintele țării ar trebui să prezinte acest document Parlamentului spre aprobare. Vă rog consemnați că nici nu-mi trece prin gând să incriminez întârzierea, ba, dimpotrivă, trebuie să modificăm acest termen total inadecvat în legea amintită, pentru că în mod evident strategia de securitate națională prezintă elemente de continuitate care fac pe deplin posibilă exercitarea unui mandat de președinte cu o strategie adoptată într-un mandat anterior. Și acuma voi trece la problema de fond.

Onorați colegi,

În ultima vreme, substantivul securitate a căpătat conținutul acela pe care trebuie să-l aibă în societatea democratică și chiar și numai acest lucru este un element de normalitate. Trebuie să observăm, raportându-ne la documentul prezentat, că a evoluat în plan politic și profesional calitatea conceptuală a elaborării acestui document, ne-am putut convinge cei care am fost și membrii ai trecutei legislaturi. Și acesta este un element care trebuie subliniat. Avem de-a face cu o evoluție pozitivă.

Aici, atunci când vorbim despre guvernarea cu consimțământul celor guvernați trebuie să apreciem un lucru: că democrația deci, că aceasta este guvernarea cu consimțământul celor guvernați, democrația este o resursă de securitate. Acesta este un element de care trebuie să ținem cont.

Nu voi putea face și nici nu-mi propun, pentru că mai sunt și alți vorbitori chiar din grupul meu parlamentar să mă refer la întregul conținut al materialului.

Mă voi opri la câteva aspecte din capitolul care se referă la factorii de risc. Acolo, foarte bine, și aici se constată cele ce am enunțat referitor la evoluția în plan politic și profesional al documentului, foarte bine se enumără noi factori de risc, aceia cu care nu ne-am întâlnit până acuma, însă referitor la doi dintre ei, factori veniți din afară și anume acțiuni individuale sau colective de accesare ilegală a sistemelor informatice sau acțiunile destinate în mod premeditat afectării sub diferite forme și în varii împrejurări a imaginii României în plan internațional, eu m-aș feri să-i trec pe aceștia printre adevărații factori de risc. Aici este vorba de hackerii ca factori de risc la adresa siguranței naționale. Societatea deschisă este mai vulnerabilă decât dictatura, dar aceasta nu înseamnă să revenim la principii care ne duc cu gândul la vremurile în care caracterele fiecărei mașini de scris puteau și trebuiau să fie evidențiate într-un inventar. Cu alte cuvinte, protejarea sistemelor informatice este o treabă a acelora care le gestionează.

Cât privește protejarea imaginii țării, ea nu se poate face. Să renunțăm la principiul acesta că, cheltuind bani în exterior, chiar agenți plătiți din sistemul securității naționale, vom putea obține o imagine mai bună. Ea este aici, în parte o reprezentăm chiar noi.

Un element despre care nu se vorbește, un factor de risc, dar nu numai factor de risc, la capitolul respectiv este problematica minorităților. Îngăduiți-mi să vă sugerez această idee ca o bază de discuție viitoare.

Problema minorităților este atât factor de risc cât și resursă imensă de securitate. Este un factor de risc atunci când, nefiind tratate problemele sau fiind ignorate, când nu guvernăm cu consimțământul celor guvernați, atunci se ivesc situații de tipul celor din zona geopolitică de care aparținem totuși, din fericire, nu sub acest aspect, și că guvernând în interesul tuturor cetățenilor țării, asigurând legal, prin cadrul legal, prezervarea identității minorităților, atunci contribuim la sporirea securității interne, acesta este un lucru extrem de simplu.

Iată, așadar, onorați colegi, câteva chestiuni pe care am vrut să le subliniez odată cu sprijinul meu pentru acest document și pentru Proiectul de Hotărâre prezentat, cu mențiunea pe care intenționez s-o fac în ultima fraz㠖 acolo unde se vorbește despre direcțiile de acțiune și, adaug eu, rolul Parlamentului. Este foarte important ca Parlamentul să-și exercite atribuțiile și puterile conferite de Constituție, pentru ca direcțiile de acțiune în domeniul securității naționale să corespundă principiilor enunțate în acest document, nu în altul, iar instituțiile coabilitare în domeniul siguranței naționale să se încadreze în aceste principii și în cadrul legislativ care le guvernează activitatea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului România Mare are cuvântul doamna deputat Buruiană.

Vă ascultăm, doamnă deputat.

Doamna Daniela Buruiană:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Elaborat cu destulă întârziere față de prevederile constituționale, Proiectul Strategiei de securitate națională a României a ajuns, în sfârșit, în Parlament.

Nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama că acest document reprezintă o variantă ameliorată față de cele anterioare, care variantă evită să sublinieze cu precizie principalele direcții și obiective ale strategiei de securitate națională. Astfel, în elaborarea strategiei nu trebuie aplicat mecanic criteriul mandatului politic. Aceasta ar însemna ca, la fiecare 4 ani, să fie elaborată o nouă strategie.

În elaborarea strategiilor trebuie avut în vedere o perioadă mai lungă de timp și trebuie să aibă la bază unele elemente stabile. Astfel, există pericolul de a induce insecuritate și se anulează elementele de continuitate în consolidarea unei strategii de securitate națională.

În elaborarea strategiilor, important este consensul național, ceea ce nu este cazul în documentul de față. Iar elementele care presupun schimbări periodice sunt reprezentate de problemele care nu au putut fi prevăzute atunci când s-a elaborat strategia.

Siguranța națională este o componentă de bază a strategiei de securitate și asupra vulnerabilităților și riscurilor de ordin intern. la adresa ei mă voi referi în continuare.

Se arată în acest proiect că România este vulnerabilă din cauza "persistenței problemelor de natură economică și financiară și a accentuării fenomenelor de corupție și de administrare deficitară a resurselor publice". Tot în același document se mai recunoaște că problemele economice favorizează populismul, pe care, de altfel, actuala Putere pedalează.

Doamnelor și domnilor,

Cum pot elabora o strategie de securitate națională, fără să ții cont de faptul că de 12 ani asistăm la sărăcia inadmisibilă a populației? Peste 60% din cetățenii acestei țări trăiesc sub pragul oficial al sărăciei, aceste nemulțumiri devenind revolte populare, lupte de stradă, acțiuni greu de controlat și stăpânit. Mă refer numai la cazurile Reșița și Brașov. De 12 ani are loc o accentuare a polarizării bugăției și sărăciei. Astfel, sub un milion de cetățeni au acumulat averi de 30 de miliarde de dolari, în timp ce marea majoritate a populației o duce de azi pe mâine.

Tot în aceeași perioadă s-au făcut privatizări frauduloase, prin care statul român a fost jefuit de o mână de gangsteri ai tranziției. acest lucru nici pe departe nu a adus revirimentul economiei, scontat de toate guvernele de până astăzi.

Corupția este un fenomen care se împletește perfect pe scheletul unei țări tot mai sărace și bolnave. Această caracatiță cuprinde toate sectoarele de activitate din România, ea ajungând aproape la fel de normală ca și aerul poluat pe care-l respirăm. De altfel, și înalți oficiali străini au avut aprecieri total nefavorabile la adresa țării noastre, referitor la acest fenomen național, punând sub semnul întrebării integrarea noastră în structurile euro-atlantice.

Nu putem să nu adăugăm crimele la adresa ființei biologice a poporului român. Aici, mă refer atât la lipsa medicamentelor, la mortalitatea ridicată și la natalitatea scăzută, cât mai ales la copiii care se nasc din familii sărace fără nici o protecție din partea statului, ceea ce pune sub semnul îndoielii viitorul națiunii, ca număr și sănătate.

Am încercat să vă prezint câteva riscuri și amenințări la adresa siguranței naționale a României, care ar fi trebuit să stea la baza elaborării strategiei naționale de securitate, și nu enumerarea lor simplistă. Astfel, printre interesele naționale punctate superficial, este "menținerea integrității și unității statului român, dezvoltarea economică și socială, precum și realizarea condițiilor de integrare în Uniunea Europeană și NATO".

Nu contestăm că nu există, dar în material se pedalează cam exagerat – în opinia noastr㠖 pe amenințările de ordin extern, pe dezvoltarea rețelelor teroriste, a crimei organizate transnaționale, a traficului de persoane și de droguri, pe migrația clandestină și nu se evidențiază pericolele interne datorită unor organizații extremiste care, prin manifestări din ce în ce mai zgomotoase, își fac de cap în văzul întregii țări și pentru care legile și Constituția României nu au nici o valoare.

În opinia noastră, această organizație extremistă, constituită pe criterii etnice și aflată de 12 ani la guvernare, își mărește cu tenacitate țelurile și finalitatea, nu cedează o clipă și atacă în permanență. Nu există nici cel mai mic dubiu că, în județe ca Harghita și Covasna, reprezentanți ai acestei organizații acționează împotriva statului național unitar român. Sunt date care reprezintă acțiuni, demersuri și activități concrete, având caracter iredentist și revizionist.

Spre deosebire de Strategia Guvernului României, strategia de provocare a Guvernului maghiar se întemeiază exclusiv pe purtători secunzi de imagine, în contactul cu Guvernul român. Astfel, putem enumera: UDMR, Sabin Gherman, Partidul Ardelenilor, Școala de la Tușnad, reprezentanți ai maghiarimii din Germania, Austria și toate țările limitrofe Ungariei, Congresul maghiarimii din Finlanda.

Astfel se explică de ce domnul László Tökes se deplasează braț la braț cu Sabin Gherman prin localități din Transilvania, în special Harghita și Covasna, înființând asociații pro Odorhei, pro Miercurea-Ciuc, care, prin statut, au elemente vizibile de federalizare a Transilvaniei.

În Harghita și Covasna, statul român și-a pierdut complet autoritatea, datorită expansionismului iredentist șovin, care a cuprins toate sectoarele vieții politice, administrative și sociale. Acestea sunt principalele coordonate care să stea la baza elaborării strategiei de securitate națională.

Desigur, ținând cont de evenimentele tragice care au avut loc pe 11 septembrie 2001 în Statele Unite, România, în politica sa militară, trebuie să colaboreze cu statele lumii în vederea limitării recrudescenței acțiunilor teroriste care, de altfel, ținând cont de unde provin, au la bază foametea și sărăcia.

Stimați colegi,

Proiectul Strategiei de securitate națională a României, aflat în dezbaterea Parlamentului, subliniază că demersul, conceptul de integrare europeană nu poate fi confundat cu destrămarea administrativă și teritorială a României.

Strategia de securitate a României trebuie permanent actualizată cu elemente care să contribuie la eradicarea oricăror manifestări extremiste, secesioniste, șovine sau teroriste.

În momentul de față, nu avem suficiente dovezi că pentru atingerea obiectivelor de securitate națională ar fi alocate suficiente resurse financiare pentru dezvoltarea problemelor de securitate de natură economică în primul rând și de stopare a cancerului corupției, în al doilea rând.

De asemenea, se impune … (Rumoare) Nu v-am cerut părerea!

De asemenea, se impune – și nu numai declarativ – aplicarea cu fermitate a prevederilor Constituției și a legilor în vigoare pe tot cuprinsul țării, precum și sancționarea celor care le încalcă, indiferent de etnie, apartenență sau opțiuni politice. Cert este că nu vom avea o strategie reală de securitate națională, dacă nu scăpăm de sărăcie și hoție.

Partidul România Mare va vota această strategie de securitate națională a României, deoarece suntem conștienți de importanța ei în actualul context intern și internațional al României, cu mențiunea că documentul este perfectibil, pentru a sluji cu adevărat interesul național.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în Grupul parlamentar al PRM)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Fără îndoială că este mai bine mai târziu decât niciodată.

Partidul Național Liberal salută elaborarea strategiei de securitate a României, strategie care răspunde principiilor prevăzute în Legea nr. 63/2000 și declarăm că vom susține, prin votul nostru, această strategie.

Nu doresc să epuizez toată problematica, pentru că este o problematică complexă, chiar dacă este tratată cu o anume generalitate, dar poate că ea va fi urmată, și am convingerea că va fi urmată, de strategii sectoriale bine fundamentate, bine conceptualizate și, mai ales, cu bune soluții. Pentru că, din păcate, caracterul declarativ este absolut evident.

Se vorbește la un moment dat de terorism, ca principal risc de insecuritate internațională, care poate influența și securitatea României. Dar, din păcate, nu se spune absolut nimic de maniera în care România își asumă obligativitatea de a combate efectiv terorismul. Cu bune intenții, cu simple declarații de atașament la eforturile comunității internaționale, nu poți pune stavilă riscurilor la adresa României.

Doresc să salut, pentru că pentru a doua oară, dar, de această dată, în această Strategie mult mai profund, se identifică situația economică și socială a României ca principal risc la securitatea internă a țării. Este adevărat, marile probleme de insecuritate și marea sursă de insecuritate este situația economică și socială cu care populația se confruntă.

De aceea, aș fi așteptat ca eradicarea acestei situații să facă obiectul unui capitol mai detaliat și cu soluții concrete pe fiecare tip de risc identificat. Legea nr.63 definește acest document de securitate națională ca un document de bază, pe care se fundamentează planificarea apărării la nivel național.

Fără îndoială, acesta este aspectul pozitiv al acestei strategii, pentru că avem de-a face cu o planificare riguroasă și eficientă a apărării. Dar urmează, domnule președinte, să completați această strategie cu o strategie sectorială, în care să planificați modul în care trebuie eradicată proasta gestionare a economiei naționale, pentru că, altfel, ne va face o astfel de planificare națiunea română.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului social-democrat și umanist, domnul deputat Priboi are cuvântul.

Domnul Ristea Priboi:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat apreciază importanța deosebită pe care o reprezintă adoptarea strategiei de securitate națională a României în acest moment deosebit de important al procesului de integrare a României în structurile euroatlantice.

Este pentru prima dată după 1989 când se propune Parlamentului adoptarea unei asemenea strategii de securitate națională, ceea ce va permite fundamentarea strategiilor sectoriale de care s-a făcut referire aici, respectiv strategiilor tuturor instituțiilor care contribuie la înfăptuirea apărării la nivel național.

De altfel, în activitatea Comisiei de apărare de la Camera Deputaților și la Comisia de control al activității SIE, în contactele pe care le-am avut cu instituțiile respective, au rezultat deja preocupările lor de fundamentare a strategiilor proprii, odată cu adoptarea de către Parlament a acestui Proiect de Strategie națională de securitate.

Doresc să menționez că, așa cum sunt definite interesele naționale de securitate ale României, ele corespund pe deplin programului de edificare a unei Românii democratice, stabilă din punct de vedere politic și prosperă din punct de vedere economic și social și capabilă să participe la edificarea dinamicii vieții internaționale.

Corespunzător intereselor naționale de securitate ale României, strategia definește obiectivele politicii de securitate, între care trebuie să menționăm: păstrarea independenței, suveranității, unității și integrității teritoriale a statului, în condițiile specifice ale aderării României la NATO și integrării țării în Uniunea Europeană; garantarea ordinii constituționale; consolidarea statului de drept și a mecanismelor democratice de funcționare a societății românești; optimizarea capacității de apărare națională în conformitate cu standardele NATO; o politică externă creativă, dinamică și programatică bazată pe respectarea tratatelor și acordurilor internaționale la care România este parte, a obiectivelor și a principiilor Cartei ONU.

Definind interesele naționale de securitate și obiectivele politice de securitate națională, Proiectul de Strategie stabilește și direcțiile de acțiune în politica de securitate națională în toate domeniile de activitate, respectiv în domeniul politicii administrative, în domeniul economic, social, al educației, cercetării și culturii, în domeniul siguranței naționale și ordinii publice, în domeniul apărării naționale și al politicii externe și identifică resursele politicii de securitate, ceea ce îi dă un caracter de document programatic de cea mai mare importanță pentru țară.

Este, într-adevăr, un document care are o aplicabilitate pe termen lung și ne exprimăm convingerea că această strategie va obține suportul unanim al Parlamentului, așa cum principalele obiective ale integrării României în structurile euro-atlantice au obținut consensul tuturor forțelor politice din România.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Pentru două minute, are cuvântul domnul deputat Toró.

(În acest moment, spre tribună se îndreaptă domnul deputat Sorin Frunzăverde.)

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul deputat Frunzăverde.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Este pentru a doua oară când în Parlamentul României se prezintă strategia națională de securitate, domnule Priboi, cu tot respectul! Prima dată a fost în anul 2000.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa este. Aveți dreptate, domnule deputat.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Din colegialitate!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule deputat Toró.

Este corectă precizarea.

Domnul Toró Tiberiu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi senatori și deputați,

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că ați acordat să fac câteva completări la cele spuse de colegul meu, domnul senator Szabó. Nu vreau să vorbesc acum în calitate de unul dintre inițiatorii și organizatorii Universității de vară de la Tușnad, care a fost menționată de doamna deputat de la Partidul România Mare, și nu vreau să fac nici polemică, ci aș dori doar să fac câteva remarci, câteva sugestii în sens pozitiv la această Strategie națională de securitate, prezentată în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.

Grupul UDMR apreciază la justa ei valoare că a fost prezentată în fața Camerelor reunite această strategie și ca un gest de parteneriat din partea Administrației Prezidențiale, a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, față de Parlamentul României.

Eu, pe scurt, aș vrea să fac doar câteva observații de fond.

În primul rând, cum se definește interesul național în acest document? Eu cred – și este convingerea grupului nostru – că în centrul Strategiei de securitate națională trebuie să se afle cetățeanul, în primul rând, respectiv comunitățile, și nu statul; deci, ca o primă remarcă.

În acest document, când se definește interesul național, din păcate, se amestecă elemente propriu-zise ale interesului național cu elemente care sunt de fapt niște mijloace pentru a asigura prosperitatea acestor elemente ca făcând parte din securitatea națională. Astfel, în concepția noastră, asigurarea bunăstării și siguranței cetățeanului, sau garantarea drepturilor și libertăților fundamentale, un echilibru între libertatea individului și libertatea comunităților din care face parte acest individ, sau apărarea valorilor fundamentale ale societății din care face parte integrantă și identitatea națională, într-adevăr, sunt niște elemente ale securității naționale, dar stabilitatea sau suveranitatea statului, sau dezvoltarea economică, procesul de integrare sunt de fapt niște mijloace pentru asigurarea și promovarea acestui interes național.

A doua observație importantă, privind o abordare conceptuală a acestei strategii: cred că există o realitate de care trebuie să țină cont oricine elaborează un asemenea document, și anume o realitate care este generală în țările din această regiune a Europei Centrale și de Est. Și anume, această realitate sună astfel: granițele țării nu coincid cu granițele simbolice ale națiunii, nici în România, nici în celelalte țări. Pe de o parte, există comunități importante de ordinul a milioane de români membri ai națiunii române, care trăiesc în afara granițelor României și sunt cetățeni ai unei alte țări. Sunt ei subiectul prezentei strategii? Eu cred că răspunsul este "da".

Pe de altă parte, există comunități importante de cetățeni ai României, care nu sunt membri ai națiunii române, cetățeni care trebuie să aibă aceleași drepturi, aceleași obligații și aceeași șansă. Sunt și ei subiectul prezentei strategii? Eu cred că răspunsul este același, "da".

Deci, de acest adevăr, de această realitate trebuie să țină cont cel care elaborează această strategie, cel care pune în practică, prin politici sectoriale, această strategie.

a treia problemă, și anume în ceea ce privește obiectivele. este înșirat în acest document în mod generos un șir de obiective. Este o încercare de abordare exhaustivă a obiectivelor securității naționale.

Eu aș scoate doar două din acest șir lung, și anume: "edificarea statului civic multicultural". în acest document se propun niște garanții pentru asigurarea edificării acestui stat civic multicultural, și anume: participarea socială, integrarea multiculturală și subsidiaritatea în actul de guvernare. Eu cred că lipsește ceva de aici, și anume lipsesc garanțiile juridice și constituționale. Într-adevăr, în Capitolul "Direcții de acțiune" apare acest lucru care, după părerea mea, trebuie să fie și obiectiv.

Și, ultima idee, strângerea legăturilor cu românii din afara granițelor României. Eu cred că este insuficient atât. Trebuie mult mai mult în această strategie, și nu numai pentru că aceste comunități fac parte integrantă din națiunea română, ci prezintă o importanță deosebită privind securitatea regională. Acest element apare în Subcapitolul "Politici externe", și anume că aceste comunități românești de dincolo de granițele României sunt folosite ca suporți pentru realizarea obiectivelor diplomației române. Este o idee bună, dar cred că ar fi trebuit să apară și la Subcapitolul "Învățământ, cultură, educație" un capitol separat pentru românii de dincolo de granițele României.

Cu acestea, sunt perfect de acord și eu și întregul Grup UDMR, că este un document bun și merită un vot pozitiv din partea Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Vă propun să oprim dezbaterile aici. Da?

Dacă dorește cineva în mod expres, îi dau cuvântul.

Permiteți-i, numai pentru câteva cuvinte, domnului consilier prezidențial Știreanu.

Domnul Octavian Știreanu:

Îmi iau îngăduința de a vă mulțumi pentru atenția manifestată față de acest document, pentru aprecierile, evaluările și nu în ultimul rând pentru sugestiile pe care ați avut amabilitatea să le formulați.

Fac de la bun început această mențiune, încredințându-vă de permisivitatea Administrației Prezidențiale față de orice poate să contribuie la consolidarea unui document a cărui importanță dumneavoastră ați subliniat-o cu prisosință.

A doua chestiune pentru care mulțumesc domnilor președinți că mi-au îngăduit această intervenție ține de o anumită precizare care se regăsește, din câte rețin, și în precizarea domnului deputat Ristea Priboi, și anume că acest document reprezintă doar o componentă a ceea ce s-ar putea numi arhitectura reglementărilor de securitate națională. Acea Lege nr.63 din anul 2000 stipulează obligații foarte clare pentru celelalte instituții ale statului în a-și elabora programe sectoriale proprii, în care să se regăsească un plus de preciziune, atât obiectivele acelea sectoriale, cât și resursele de diferite naturi necesare îndeplinirii obiectivelor respective.

Speranța noastră este că Guvernul care, iar este un termen imperativ, timp de 3 luni de zile trebuie să prezinte ceea ce se cheamă Carta albă a Securității și Apărării Naționale, precum și Ministerul Apărării care are, de asemenea, niște obligații stipulate de aceeași lege, o strategie militară a României, ca și celelalte instituții, speranța noastră este că la aceste reglementări sectoriale vor consolida o arhitectură de reglementări solide și rezistente pentru securitatea națională a României.

Vă mulțumesc încă o dată.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 11 november 2019, 22:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro