Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/19-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 09-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 aprilie 2002

7. Dezbaterea Proiectului Legii sindicatelor (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 57/2002

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

................................................

Proiectul Legii sindicatelor.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Poftiți, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul stabilirii unor raporturi mai clare, atât pe verticală cât și pe orizontală, în planul organizațiilor sindicale și în raportul dintre acestea și autorități, precum și în scopul revizuirii legislației naționale, în conformitate cu Convenția Organizației Internaționale a Muncii.

Reglementările cuprinse în actualul proiect de lege au fost elaborate pornind de la următoarele principii generale: recunoașterea dreptului de asociere în sindicate a tuturor lucrătorilor, armonizarea prevederilor legislației naționale, cu reglementările internaționale în materie, instituirea unui mecanism mai eficient de garantare a exercitării dreptului la liberă asociere și organizare sindicală, adaptate condițiilor naționale.

Prezentul proiect de lege aduce o serie de elemente de noutate, față de Legea nr.54/1991, cum sunt: posibilitatea asocierii în sindicate a lucrătorilor din unități diferite, ținând seama de creșterea numărului unităților mici; eliminarea obligativității ca liderii de sindicat să fie salariați la respectivele unități; asigurarea unei protecții sporite a membrilor de sindicat față de abuzurile angajatorilor; garantarea accesului lucrătorilor la totalitatea informațiilor de interes sindical din cadrul unității; eliminarea condiției existenței cetățeniei române pentru persoana aleasă în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii susține aprobarea Proiectului Legii Sindicatelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Doamna președinte Smaranda Dobrescu.

Poftiți.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării proiectului Legii sindicatelor, în ședința din 13 martie a acestui an, Comisia pentru muncă și protecție socială propune ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele din raport.

Menționăm că, la comisie, s-au depus, din partea unor colegi deputați, din partea diferitelor federații și confederații, peste 200 de amendamente. Menționăm, în același timp, că membrii comisiei s-au aplecat asupra tuturor acestor amendamente, le-au parcurs pe toate și, beneficiind și de prezența în rândul membrilor comisiei a unor actuali reprezentanți ai sindicatelor, sperăm că vă propunem dumneavoastră, plenului Camerei Deputaților, un raport consensualizat.

Vă mulțumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare.

Din partea UDMR, domnul Domnul Márton Árpad. S-a înscris și din partea PSD-ului, vă rog și celelalte grupuri.

A, domnul Kerekes, scuzați. Din partea UDMR.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Schimbarea Legii sindicatelor, lege adoptată în anul 1991, după mai mult de 10 ani, este de actualitate, lucru pe care nu-l contestă nimeni.

Argumentele adoptării unei noi reglementări sunt prezentate pe larg în Expunerea de motive a proiectului de lege, proiect pe care, de altfel, domnul ministru ni l-a prezentat.

Poate cel mai puternic argument în favoarea schimbării îl constituie armonizarea legislației naționale cu reglementările internaționale, mai cu seamă cu prevederile Cartei sociale europene, cu prevederile convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, toate ratificate și de România. Totodată, s-a ținut cont și de evoluția structurii forței de muncă și care este un alt argument la fel de puternic pentru schimbare.

Fără îndoială că și sindicatele au exercitat o presiune puternică, menită să le asigure lărgirea drepturilor în privința organizării și, nu în ultimul rând, în privința reprezentării membrilor de sindicat în fața autorităților judecătorești.

Proiectul în forma actuală a fost însușit și de către organismul tripartit Consiliul Economic și Social, ceea ce, trebuie să recunoaștem, ne ușurează munca, Parlamentului nerevenindu-i alt rol decât adoptarea sa în forma prezentată, eventual cu unele modificări neesențiale. Acest lucru nu înseamnă că nu există rezerve față de unele prevederi ale proiectului de lege, pe care le găsiți în raportul comisiei sesizate în fond. Astfel, Comisia pentru muncă și protecție socială a obiectat față de interdicția ca o persoană să facă parte din mai multe organizații sindicale, în condițiile în care mobilitatea forței de muncă este o realitate, iar structura pieței de muncă permite cetățenilor să aibă mai multe locuri de muncă, chiar în diferite ramuri.

Grupul nostru parlamentar a avut, și el, rezerve față de unele prevederi ale proiectului de lege. Printre altele, am obiectat față de dispoziția conform căreia numai persoanele încadrate cu contract de muncă pot adera la organizații sindicale. În condițiile în care, potrivit Legii nr.130/1999 privind protecția persoanelor încadrate în muncă, este permisă, în anumite situații și pentru anumite categorii socio-profesionale, încadrarea în muncă având la bază convenții civile de prestații, aceste persoane încadrate în muncă exclusiv sub această formă ar trebui să aibă acest drept de aderare la sindicat. De asemenea, am avut rezerve și față de accesul persoanelor cu antecedente penale în funcțiile de conducere ale sindicatelor.

Proiectul de lege propune o formă de interdiție mai puțin severă cu privire la accesul în astfel de funcții. Inițiatorii acestui proiect au considerat, probabil, că este o garanție suficientă dacă interdicția se referă doar la persoanele care execută pedeapsa complementară prevăzută în proiect. Dacă ne gândim doar la cazul Miron Cozma, cred că această problemă ar trebui să fie tratată cu mai multă responsabilitate.

În fine, luat proiectul în ansamblu, Grupul nostru parlamentar îl consideră acceptabil. Proiectul, într-adevăr, aduce îmbunătățiri esențiale față de reglementarea actuală.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Chiriță, din partea Grupului PSD.

Domnul Dumitru Chiriță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi este un moment important pentru mișcarea sindicală din România, întrucât dezbatem Proiectul de Lege cu privire la sindicate.

În legătură cu acest proiect de lege, este important să remarc faptul că, la elaborarea lui, Guvernul Adrian Năstase a colaborat, în permanență, cu organizațiile sindicale reprezentative din România. Totodată, acest proiect de lege este rodul parteneriatului strategic încheiat între PSD și organizațiile sindicale reprezentative, în special CNSLR-Frăția, prin care partidul nostru și-a asumat rolul de a promova în parlament interesele profesionale, economice și sociale ale salariaților.

Acest act normativ și modul în care a fost elaborat și promovat sunt o dovadă a faptului că PSD-ul este un partid social-democrat autentic, care urmează pe deplin tradițiile partidelor membre ale Internaționalei Socialiste și ale partidelor social-democrate și socialiste europene, promovând o colaborare strânsă cu organizațiile sindicale, la bine și la rău, în interesul salariaților români.

În legătură cu conținutul acestui proiect de lege, pot să remarc câteva elemente de noutate și modernitate care se înscriu în direcția garantării dreptului la liberă asociere, în conformitate cu prevederile Constituției române, Cartei sociale europene și a convențiilor OIM, ratificate de România.

În primul rând, acest proiect de lege garantează, în conformitate cu prevederile constituționale, dreptul sindicatelor de a promova interese profesionale, economice și sociale, alături de dreptul sindicatelor de a apăra garanții individuale și colective ale membrilor săi.

În al doilea rând, Proiectul de Lege cu privire la sindicate garantează dreptul salariaților de a se asocia în mod liber în sindicate, fără o autorizare prealabilă, chiar dacă își desfășoară activitatea în unități diferite, în condiția în care fac parte din aceeași categorie profesională sau din aceeași ramură de activitate.

În al treilea rând, prin acest proiect de lege, se asigură membrilor de sindicat facilități fiscale legate de cotizația la organizația sindicală, în sensul în care aceasta, în cuantum de până la 1% din salariu, este deductibilă din punct de vedere fiscal.

Nu în ultimul rând, acest proiect de lege conduce la structurarea mișcării sindicale din România, pe baza principiilor europene, astfel încât, și din acest punct de vedere, putem spune că suntem compatibili cu țările membre ale Uniunii Europene.

În încheiere, vreau să mulțumesc membrilor Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru faptul că mi-au acceptat o serie de amendamente la proiectul inițial înaintat de Guvern și să vă rog pe dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, să votați acest proiect de lege, în forma propusă de către comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă celelalte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Poftiți. Din partea PRM-ului.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sâmbătă, 6 aprilie, am participat la o întâlnire cu sindicatele. A reieșit, din discuțiile avute, că există nemulțumiri față de acest proiect de lege, chiar dacă unele sugestii venite din partea lor au fost acceptate, așa cum a afirmat și doamna președinte Smaranda Dobrescu.

Importanța acestei legi este foarte mare. În consecință, retrimiterea ei la comisie, pentru a se realiza încă o consultare a sindicatelor, ar fi binevenită.

Vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot această propunere.

Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat,

Nu pot să supun la vot această propunere, numai pentru că unele sindicate nu doresc legea, pentru că sunt altele care o acceptă așa cum este, la ora actuală. Nu ați adus niște argumente suficiente.

Poftiți.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Legea sindicatelor, proiectul de lege propus nouă astăzi, cred că aduce îmbunătățiri substanțiale la vechiul act normativ, este un pas înainte în ceea ce privește reglementarea mișcării sindicale din România și de aceea Partidul Democrat, chiar având unele lucruri pe care le voi pronunța, va susține adoptarea acestui proiect.

În primul rând, aș vrea să spun că ceea ce era expus în Expunerea de motive, recunoașterea dreptului de asociere în sindicate a tuturor lucrătorilor și eliminarea prevederilor care eliminau exercitarea acestuia de lucrători care nu au calitatea de salariat, prin proiectul de lege, așa cum a fost adoptat în comisie, este, practic, eliminat și deci este un obiectiv care nu se realizează și este un lucru cu care nu suntem de acord, sperăm să se modifice, pe parcursul acestei dezbateri, legea stimulează organizarea sindicatelor și în societățile cu capital privat, în unitățile mici, prin faptul că pot să adere la sindicate nu numai lucrători din aceeași unitate, ci și din alte unități și să formeze un singur sindicat, aș spune că nu sunt rezolvate o serie de incompatibilități în ce privește pe demnitari și cei cu funcții în administrația publică, în legătură cu aderarea la organizații sindicale și reprezentarea în conducerea acestor organizații.

Cu toate acestea, sper ca, pe parcursul dezbaterii, ele să fie luate în considerare. Avem o serie de amendamente la acest text, pe fond, însă, legea este un lucru bun, care vine în sprijinul mișcării sindicale din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Domnul Ludovic Mardari:

Drept la replică!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles că nu este suficient argumentul că unele federații sindicale sunt nemulțumite de acest proiect de lege. Atunci, am să vin cu un alt argument. La o lege atât de importantă, era nevoie și de avizul Comisiei juridice și un astfel de aviz nu există. Vă rog, pentru acest motiv, să retrimiteți proiectul de lege, pentru dezbatere, la comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate coleg,

Dumneavoastră puteți să propuneți acest lucru numai în baza art.102. Art.102 cred că, dacă aveți bunăvoință, îl puteți citi și o să vedeți că este legat de amendamente care au fost depuse și care se discută în plenul ședinței. În cursul dezbaterilor, se discută niște amendamente. Rezultă că există probleme de fond ridicate de aceste amendamente care se supun dezbaterii și, atunci, președintele de ședință poate dispune retrimiterea la comisie.

Deci avem nevoie de amendamente, amendamente nu sunt sau nu s-a legat nimeni de niște amendamente care să fi fost depuse la comisie.

În ceea ce privește sesizarea comisiilor, tot conform prevederilor regulamentare, orice comisie, într-un termen de 10 zile de la sesizarea făcută în plen, cu privire la un anumit proiect de lege sau propunere legislativă, are dreptul să solicite să fie sesizată, fie în fond, fie pentru aviz. Comisia juridică nu a cerut să fie sesizată în fond. Ca atare, nici acesta nu este motiv regulamentar.

Începem. Dacă doamna președinte a comisiei dorește să spună ceva?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Aș vrea, domnule președinte, să spicuiesc câteva lucruri din derularea discuțiilor pe această lege, în cadrul comisiei noastre.

În primul rând, colegii au fost de acord, de la bun început, ca, din multitudinea de amendamente trimise de către federațiile sindicale, noi să nu le luăm în considerare, pentru că ele fac parte din confederații, acestea au grad de reprezentativitate, aceștia și-au trimis amendamente și, mai mult decât atât, au fost invitate toate confederațiile, să avem o discuție generală asupra legii, care a durat o ședință întreagă a comisiei. Mai mult, dacă s-au depus amendamente la comisie, din partea unor confederații sau a unor colegi deputați, acestea au fost însușite de către membri ai comisiei, dacă s-a considerat necesar. Cu alte cuvinte, putem să trimtem înapoi la comisie, dar nu avem, procedural, de ce.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Stimulat de argumentele întotdeauna tonice ale doamnei președinte, eu am avut curiozitatea să urmăresc, în textul acestui raport, pe marginea proiectului Legii sindicatelor, și să văd câte dintre propunerile despre care amintea domnia sa, la început, că ar fi venit din partea sindicatelor au fost reținute sau respinse de către comisie, cu prilejul dezbaterilor. Și constat, cum puteți s-o faceți, de altfel, și dumneavoastră, că aceste puncte de vedere care provin din partea sindicatelor sunt ca și inexistente.

Prin urmare, care este adevărul: sindicatele au fost prezente la dezbateri, s-a ținut cont de punctele lor de vedere, iar dacă s-a ținut în ce formă, aceste puncte de vedere, au condus la îmbunătățirea textului și la apropierea lui de interesele reale ale celor care urmează să se folosească de această lege?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și din partea comisiei, și din partea Grupului parlamentar PSD, și din partea Guvernului, în final și închidem această discuție.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea de retrimitere a Legii sindicatelor, care s-a dezbătut în ședința din 13 martie 2000, deci propunerea de retrimitere la comisie este o propunere care nu are nici un argument pentru susținerea ei.

Dacă Grupul parlamentar al PRM-ului ar fi dorit să introducă în dezbaterile comisiei anumite amendamente, ar fi trebuit să fi trimis, în timpul regulamentar sau chiar și după timpul regulamentar, noi am fi acceptat aceste amendamente, pentru a fi dezbătute în comisie. Ele ar fi fost menționate, în cazul acesta, la amendamente respinse. Deci, atunci, ar fi existat un temei să se ceară, ca nefiind luate în considerare sau, eu știu, nefiind acceptate de comisie.

Ne aflăm, în momentul acesta, în fața unui raport întocmit în mod regulamentar, am fost abilitați, conform prevederilor noastre regulamentare și probabil că aceste propuneri nu au decât rolul de a întârzia dezbaterea sau, pur și simplu, de a crea, eu știu, o anumită întârziere a apariției acestei legi, pe care confederațiile sindicale au solicitat-o.

Faptul că anumite...

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Avizul Comisiei juridice!

Domnul Dumitru Buzatu:

Nu e nevoie de nici un aviz al Comisiei juridice.

Faptul că amendamentele au fost acceptate sau n-au fost acceptate, ele sunt menționate în raportul comisiei și pot fi susținute în plen. Dacă plenul Camerei va decide că unele dintre amendamentele respinse sunt de luat în considerare, atunci va vota pentru aceste amendamente.

Nu există, în momentul acesta, absolut nici un temei regulamentar, pentru a retrimite la comisie. Nu văd ce am putea să mai discutăm la comisie, în absența oricăror observații, în absența oricăror propuneri noi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Chiriță.

Domnul Dumitru Chiriță:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi cer scuze că trebuie să revin la microfon și, poate, prin intervenția mea să mai întârzii procesul legislativ, dar cred că e necesară o precizare care trebuie făcută la adresa colegilor din partea stângă a mea, care au ținut, cu tot dinadinsul, să amânăm dezbaterile în plenul Camerei Deputaților, asupra proiectului de Lege cu privire la sindicate.

Vreau să le reamintesc că, în conformitate cu repartizările pe care le avem fiecare în comisiile de specialitate, și Grupul parlamentar al Partidului România Mare a avut prezenți, la dezbaterile în Comisia pentru muncă și protecție socială, membri care, din păcate, fiind prezent acolo, nu au avut nici o opinie în legătură cu susținerea unor amendamente la anumite articole ale proiectului de lege, ba, mai mult, pot să spun, fără teama de a greși, poate că stenograma îmi va sta mărturie, unele amendamente ale sindicatelor, care au fost susținute prin vocea mea și a altor colegi membri ai Comisiei pentru muncă și protecție socială, au fost respinse, și prin vot și prin susținerea reprezentanților PRM-ului, așa că mă simt obligat să spun că, din păcate, domniile lor nu promovează interesele salariaților organizați în sindicate reprezentative.

Și mai pot preciza că, în sală, la balcon, sunt reprezentanți ai confederațiilor sindicale, interesați să vadă modul în care noi dezbatem proiectul de Lege cu privire la sindicate.

Vă mulțumesc.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Sindicatele de partid și de stat, asta este!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Giurescu. Și cu asta am încheiat discuțiile și trecem la dezbaterea proiectului.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Nu insist asupra Regulamentului, pentru că nu este rolul meu.

Vreau să spun, însă, două cuvinte.

Eu sunt și președintele Consiliului Economic și Social și cred că această lege este una dintre legile care s-au discutat foarte mult împreună cu confederațiile sindicale și este o lege care, nefiind perfectă, însă îndeplinește aproape consensul colegilor din sindicate.

De altfel, s-a văzut că reacția confederațiilor sindicale, după ce legea a trecut de Guvern, nu a fost o reacție de respingere, confederațiile sindicale au avut câteva cereri de îmbunătățire, care, însă, nu afectează fondul legii și cred că este momentul ca această lege să treacă cât mai repede prin Camere, pentru că vechea lege deja are multe puncte caduce.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Titlul legii.

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Vă rog să priviți, în raportul comisiei, la pag.1, pct. 1.

Dacă sunt obiecții?

Da, poftiți. Din partea Guvernului și ... Nu, poftiți întâi, domnule profesor Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir (din sală):

Nu am la punctul 1.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Guvernului.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc.

În cadrul comisiei, a fost adoptat un amendament, amendament care a fost susținut de către un coleg al nostru deputat și care elimină partea de legislație, să spun, pentru că, în art.9, spre exemplu, din Constituție, se spune așa: "Sindicatele se constituie și își desfășoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condițiile legii".

Dacă sunteți de acord, domnule președinte, și dacă, colegii vor fi de acord, eu am să propun o formulă de mijloc între ceea ce a propus Guvernul și ce au propus colegii parlamentari, formulă care sună așa: "Sindicatele..."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Numai dacă este de redactare, domnule secretar de stat, că, dacă e de fond, nu pot să-l admit.

Domnul Ion Giurescu:

Este de redactare, domnule președinte.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, poftiți.

Domnul Ion Giurescu:

"Sindicatele denumite în continuare "organizații sindicale" sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislația națională, pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, precum și în contractele colective de muncă și promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale și sportive ale membrilor acestora".

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Dacă comisia este de acord? Da.

Inițiatorul, domnule Chiriță poftiți, cel care a făcut modificarea formei care a venit de la Guvern.

Domnul Dumitru Chiriță:

Mulțumesc domnule președinte.

Așa cum a făcut precizarea domnul secretar de stat și cum a prezentat aici modul în care trebuie să fie redactat art.1, consider și eu că este vorba de o redactare și nu de o modificare pe fond a textului adoptat în comisie, deci, o redactare mai bună a textului și cred că poate fi acceptat fără rezerve ceea ce s-a propus aici de către domnul secretar de stat. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bun. Comisia? Dacă și comisia și inițiatorul sunt de acord pentru această formă și cel care propusese modificarea, vă supun... domnul Brudașca. Poftiți! Aveți vreo problemă? Nu.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Nu. De acord.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, poftiți.

Domnul Romeo Raicu:

Stimați colegi, eu, la art.1, am propus ca să introducem și în finalul articolului "și în contractele colective și individuale de muncă", datorită faptului că în sindicate au dreptul să intre și persoane cu contracte individuale de muncă, iar sindicatele trebuie totodată să le apere drepturile. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Inițiatorul. Da, poftiți.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cei care sunt angajați au și contracte individuale de muncă. Problema se pune – contractele individuale de muncă nu fac obiectul negocierilor tripartite, patronat-sindicat-salariați, ele fiind negocieri directe între angajat și angajator, iar aceste contracte individuale se sprijină în fond pe prevederile contractelor colective de muncă care sunt negociate tripartit. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Comisia?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia a respins toate amendamentele care aveau în vedere și contractele individuale pe o motivație pe care a susținut-o și domnul ministru Giurescu și mai mult, componența, structura unui contract individual de muncă care reprezintă legea părților se găsește foarte clar detaliată în Codul muncii. Ca atare, nu este nevoie de un al treilea pentru conseiere. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră forma pe care v-a citit-o domnul secretar de stat și agreată și de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Numărați! 2 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Art.2. Poftiți. Vă rog să priviți și în raport, că și în raport, probabil la art.2 sunt niște modificări.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum rezultă din raport, la "amendamente respinse" am un amendament la art.2, alin.1. După cum puteți observa, în acest articol, la alin.1 se prevede că persoanele încadrate cu contract individual de muncă, precum și funcționarii publici, denumite în continuare salariați, deși este vorba de salariați cu contract individual de muncă, pot să adere la organizații sindicale, ceea ce înseamnă, în opinia mea, o interdicție pentru alte categorii. De fapt, este vorba despre o dispoziție restrictivă și aș avea intenția să lărgim această sferă, acest cadru. în ce sens?

După cum ați putut observa din textul propus în proiect, pot adera la sindicat numai persoane încadrate în muncă cu contract de muncă, care poate fi, bineînțeles, cu durată limitată sau nelimitată, mai bine zis mai întâi nelimitată și/sau pe perioada limitată, însă pe piața muncii – și aceasta este o realitate de fapt – există și persoane încadrate în muncă exclusiv, deci, subliniez "exclusiv", cu contracte civile de prestații, lucru ce este admis atât în Legea nr.130/199 privind protecția persoanelor încadrate în muncă și lucru ce este recunosc, de fapt, și în Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Deci, în opinia mea, această categorie care lucrează, activează este încadrată cu contracte civile de prestații, deci, în exclusiv cu acestea, având un singur loc de muncă, ar trebui să beneficieze de acest drept de a adera la sindicate. Altfel, ne-am lovi de neconstituționalitate, am nega dreptul acestor persoane încadrate în muncă la dreptul de asociere la sindicat. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Poftiți.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

La art.2 alin.2 v-aș ruga să observați că modul în care a fost adoptat de comisie acest articol și alineat practic s-a eliminat textul inițial propus de Guvern și aceasta face ca să nu li se recunoască dreptul de asociere lucrătorilor care nu au contract individual de muncă.

Pe acest considerent, vă rog să luați în considerare amendamentul pe care l-am făcut, și anume: "Persoanele care exercită, potrivit legii, o meserie sau o profesie în mod independent, membrii cooperatori, precum și persoanele în curs de calificare, se pot organiza în sindicate în condițiile legii".

Șomerii și pensionarii – un alineat nou – pot să adere la organizații sindicale".

Nu am făcut altceva decât să reparăm propunerea inițiatorului în sensul că șomerii și pensionarii nu au nici un fel de raporturi de muncă, în comparație cu ceilalți.

În textul propus însă de comisie, deși au fost destule discuții, și dacă îmi amintesc exact, nici măcar nu a fost o majoritate pentru eliminarea acestui text, în comisie a fost 6 la 6 numărul de voturi, v-aș ruga să luați în considerare textul inițiatorului și, sigur, propunerea noastră ca el să fie diferențiat datorită absenței raporturilor de muncă pentru șomeri și pensionari, pentru a le da și lor posibilitatea să adere la un sindicat. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Din câte se poate constata din textul acestui articol, prin voința comisiei s-a eliminat într-un fel conținutul alin.2, care este extrem de important pentru reglementarea raporturilor, acelor persoane care îndeplinesc o profesie în mod independent, a cooperatorilor, precum și – cum se spune în faza final㠖 a persoanelor în curs de calificare, șomerilor și pensionarilor.

Consider că prin eliminarea acestor precizări se sărăcește de conținut și într-un fel se atentează la, inclusiv, esența sau scopul pentru care sunt înființate sindicatele, aceea de apărare a drepturilor și promovării intereselor cetățenilor sau, cum se spune aici, ale membrilor de sindicat. De aceea eu susțin amendamentul care a fost făcut de către antevorbitor, întrucât apreciez că această lege trebuie să rezolve și trebuie să vină și în sprijinul categoriilor evidențiate prin acest alineat care, în forma sa nouă, este absolut golit de conținut. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă alți colegi parlamentari doresc să ia cuvântul? Da, poftiți. Domnul profesor Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, aș vrea să reintru în regulament, făcând un amendament de redactare. Toate cele pe care le-am auzit până acum erau amendamente de fond. În art.2 alin.1, rândurile 3 și 4, ne întâmpină o greșeală de sintaxă. Verbul "a constitui" este un verb tranzitiv, deci cere sau admite complemente directe. Verbul "a adera" este un verb intranzitiv, care nu poate accepta decât complemente indirecte. Ca atare, legarea prin "și" duce la o structură inacceptabilă, "să constituie și să adere la organizații sindicale".

Remediul ar putea suna astfel: "să constituie organizații sindicale și să adere la acestea". Cu permisiunea dumneavoastră, ca să nu revin la microfon, aș face și o observație privitoare la alin.2. Forma literară este "profesiune" și nu "profesie". Am intervenit în toate ocaziile similare de câte ori am avut, în diverse legi, cuvântul respectiv. El mai apare și în art.41 la alin.1, 2 și 3. Cred că această a doua propunere nu trebuie supusă la vot.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bun. Cuvântul "profesiune" să fie în tot textul legii, în locul cuvântului "profesie" și formularea de redactare cred că nu presupune nici o discuție în plus.

Poftiți vă rog.

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Am și eu ceva de redactare la 3 și 4.

Domnul Romeo Raicu:

La art.2 propun un alineat nou: "Persoanele cărora li se desface contractul individual de muncă pentru motive pentru care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, păstrează calitatea de membru de sindicat cu toate drepturile și obligațiile decurgând din acestea". Comisia a respins acest alineat, spunând că textele propuse nu sunt în concordanță cu prevederile Codului Muncii și cu recomandările misiunii OIM.

Eu vreau să vă citesc dintr-un text adoptat la Conferința Internațională a Muncii, a 59-a sesiune, care spune că: după părerea comisiei, dispozițiile de acest tip pot împiedica ca un conducător sindical care a fost concediat să își păstreze funcția. Aceste dispoziții pot, de asemenea, să lipsească sindicatele de experiența anumitor conducători atunci când ele nu dispun în propriile rânduri de suficiente persoane calificate. În fapt, în astfel de cazuri concedierea unui lucrător, conducător sindical poate, făcându-l să-și piardă calitatea din această cauză, să aducă atingerea libertății de acțiune a organizației și dreptului său de a-și alege liber reprezentanții și chiar să favorizeze actele de ingerință din partea celui care angajează.

Eu v-aș propune să prindem acest amendament. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Altcineva? Poftiți.

Domnul Damian Brudașca:

Tot pentru suplețea textului, dacă se poate spune așa, aș propune suprimarea câtorva cuvinte de la alin.3, respectiv formularea finală să aibă următoarea formă: "Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu, dintr-o organizație sindicală". Iar la alineatul următor, permiteți-mi să facem separarea prin virgule, "pot face parte, în același timp, din mai multe organizații sindicale".

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Comisia are ceva împotrivă la problema aceasta? Nu. Deci, aceasta este o propunere adoptată. Alte propuneri? Da. Poftiți.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din capul locului doresc să fac precizarea că este singura intervenție pe care o voi face la acest proiect de lege, considerând că, din foarte multe puncte de vedere, varianta aflată în dezbaterea Camerei Deputaților este una foarte bună.

Punctul de vedere pe care doresc să-l susțin și care se regăsește în lista amendamentelor respinse la nr.crt.6 este legată de posibilitatea pensionarilor de a se constitui în sindicate ale pensionarilor și care, la rândul lor, să adere la sindicatele constituite în baza acestei legi.

Doresc să vă informez, și punctul meu de vedere are în spate argumentul existenței unor sindicate ale pensionarilor în România, încă din octombrie 1990 s-a constituit Federația Națională a Sindicatelor Pensionarilor din România care, în același an, s-a afiliat la CNSLR Frăția, iar din 1995 este membră a Federației Europene a Pensionarilor, care este, la rândul ei, organizație sindicală ce face parte din Confederația Europeană a Sindicatelor și din care fac parte numai organizații naționale sindicale ale pensionarilor, cum s-ar spune, peste tot în Europa, în Uniunea Europeană există sindicate ale pensionarilor. Au existat așa cum v-am menționat și până acum, dar iată, prin această lege venită și aflată în dezbaterea Camerei Deputaților, există o prevedere în art.2 alin.2 în care se spune în mod expres că pensionarii pot numai să adere la sindicate constituite din salariați.

Din acest punct de vedere și adăugând un alt lucru, care cred că trebuie să stea în atenția și a domnului ministru și a colegilor parlamentari, acela că prin afilierea acestei Federații naționale a sindicatelor pensionarilor la această Confederație europeană care urmează să desfășoare în luna mai o reuniune europeană aici la București. Aș vrea să revedem acest text și să luăm în discuție amendamentul, așa cum a fost reformulat, sigur, ținând cont și de observația făcută de domnul deputat Ștefan Cazimir, respectiv, "pensionarii de asigurări sociale au dreptul să constituie sindicate proprii și să adere la organizațiile sindicale". Vă mulțumesc frumos.

În plus, în măsura în care domnul ministru este de acord, îi pot pune la dispoziție statutul mai multor asemenea sindicate ale pensionarilor din mai multe țări europene care să confirme că aceste sindicate ale pensionarilor sunt în toată Europa și, în plus, tocmai pentru că și sub aspect numeric, pensionarii de asigurări sociale reprezintă un segment extrem de numeros, este vorba de câteva milioane, chiar dacă în această Federație națională a sindicatelor pensionarilor din România sunt membri de sindicat doar 240.000, eu cred că trebuie să le oferim această șansă, această posibilitate și vă mulțumesc frumos.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

și eu vă mulțumesc. Din partea inițiatorului, vă rog să clarificați anumite aspecte; problema aceasta cu pensionarii, problema contractelor celor cărora li s-a desfăcut contractul de muncă dacă pot să mai fie membri de sindicat sau nu, problema dacă se pot constitui organizații sindicale ale unor persoane care nu au raporturi de muncă, da? Poftiți.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc.

În primul rând trebuie să stabilim un lucru; cei care nu au raport de muncă, care nu au contract individual de muncă se pot organiza în asociații; există Asociația avocaților ș.a.m.d. Deci, neavând raport de muncă, nu au de ce să se constituie în sindicat.

În al doilea rând, acum începem să încercăm să facem sindicate ale unor tipuri de organizații, cum sunt ale pensionarilor care, de asemenea, nu au raport de muncă și nu apără... deci, sindicatul trebuie să apere drepturile angajaților. Ele sunt create tocmai de asta, în fața patronilor ca să poată să negocieze acel contract colectiv de muncă și din acest contract să poată ca să promoveze interesele celor pe care îi reprezintă, deci, interesele salariaților.

În principiu, din tot ce s-a spus aici, în afară de formele de redactare cu care s-a căzut de acord, cred că se poate admite ca și cei care sunt numai pe convenții civile, deci, să spunem "persoanele încadrate în muncă, precum și funcționarii publici, ș.a.m.d.", deci, și cei care sunt cu convenții civile, exclusiv pe convenții civile, să poată să facă parte din sindicate. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, dar aceia sunt într-un raport civil de prestări servicii, tocmai că ei nu sunt încadrați în nici un fel în muncă, ei prestează niște activități profesionale pentru care, de fapt, nu ar trebui să li se perceapă decât impozitul pe profit, nimic altceva. Că noi aici le luăm și taxe de șomaj, le luăm și altele, este altă treabă. Trebuie clarificat.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte, aveți dreptate, însă, la ora aceasta, cei care lucrează numai pe convenții plătesc șomajul, plătesc pensia, cum este legislația actuală, și eu cred că din această cauză poate ar fi bine ca și pe aceștia să-i putem prinde, să le dăm dreptul de a fi membri de sindicat, pentru că până în momentul în care vedem exact ce vom face cu convențiile, atunci vom hotărî dacă mai lăsăm convenții, în ce mod le mai lăsăm, se poate abroga.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, comisia, vă rog. (Domnul Damian Brudașca dorește să vină la microfon.)

Nu, vă rog, eu am insistat foarte mult. Toți colegii care doresc să vorbească, să ia cuvântul. Doresc o sută, iau cuvântul o sută, nu este nici o problemă. În clipa în care s-a spus, s-au terminat intervențiile, trebuie să tragem concluziile cu reprezentantul Guvernului și reprezentantul comisiei, trebuie să avem o regulă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am gândit inițial când am respins ideea convențiilor civile că acelea care sunt exclusive, deci purtătoare, și sunt în momentul de față, conform legislației, purtătoare de toate taxele sociale, se vor transforma în urma aprobării noului Cod al Muncii în contracte de muncă.

Pe de altă parte, cele care sunt de prestări servicii și au un număr de 2, 3 ore zilnic sau pe săptămână sau conform înțelegerii, acelea probabil că sunt multiple și nu au nici un interes de a se sindicaliza persoanele respective. Acesta este motivul pentru care noi am respins ideea convențiilor civile.

Pe de altă parte, în momentul de față, funcționează încă în România convențiile civile, nu știu cât și cum, dar legislația permite convenții civile, chiar de 8 ore și exclusive. Deci, nu putem, pe baza actualei legislații, și este și un raport de muncă, să nu le luăm în considerare. Ca atare, și eu sunt de părere să acceptăm măcar până la apariția Codului Muncii acest amendament al domnului Kerekes.

În privința celei de a doua probleme, pentru care domnii deputați Barbu, domnul deputat Raicu, domnul deputat Iliescu au avut amendamente, adică a sindicalizării și a altor categorii în afara celor exclusive pe care le-am propus noi care reprezintă raporturile de muncă, noi ne-am bazat, pur și simplu, pe convențiile internaționale care sunt ratificate de către România în momentul de față. La bază, bineînțeles, stă Convenția OIM 87/1948 din care vă citesc: "Muncitorii și patronii, fără nici o deosebire, au dreptul, fără autorizație prealabilă, să constituie organizații la alegerea lor, precum și să se afilieze acestor organizații". Și mai departe, art.5: "Organizațiile de muncitori și patroni au dreptul să constituie federații și confederații, precum și să se afilieze acestora." Deci, nu face vorbire despre nici o altă categorie, acea convenție ratificată de țara noastră care vorbește despre sindicalizare.

Există alte propuneri de convenții sau ce ne-a citit domnul deputat Raicu, hotărâri ale unor ședințe pentru țara noastră, pentru alte țări, acelea nu au caracter obligatoriu, întrucât nu sunt ratificate. De exemplu, pentru lucrătorii rurali există Convenția 141 care nu a fost ratificată. Deci, nu există decât o anumită practică a unor state care doresc sau nu doresc să-și facă, și la noi este permisiv, dacă doresc să-și facă sindicate, pot să-și facă, dar în cazul pensionarilor vreau să vă reamintesc că dumnealor participă în Consiliul național al persoanelor vârstnice în calitatea pe care o au, chiar această federație, de care vorbea domnul deputat Iliescu, în aceeași calitate în care sunt toate celelalte organizații de pensionari, deci, dreptul de asociere, dreptul de reprezentare este prezent și permisiv. Mai mult, un reprezentant al unei confederații, prezent la comisie, ne-a rugat, s-a manifestat și am aici textual notat: "Scoaterea din unitate a sindicatelor, adică externalizarea sindicatelor și în alte domenii de activitate decât aceea a raporturilor de muncă are riscuri". Sindicatele nu mai sunt profesionalizate, trebuie păstrate ca obiect al activității lor raporturile de muncă strict. Rolul lor este de a încheia contracte colective, nu să organizeze mitinguri de interes general pentru a cere mărirea cheltuielilor bugetare. Comisia acceptă punctul de vedere, amendamentul domnului Kerekes, reformulat cu ajutorul domnului deputat Brudașcu și atât. Vă mulțumim.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Doamnă, trebuie să dați o formulare clară a acestui articol, să-l citiți în integralitate, cu toate modificările acceptate, ca să pot să-l supun la vot. Da, o completare din partea comisiei. Poftiți, domnule Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Când am dezbătut proiectul acesta de lege, am adus în fața distinșilor colegi din comisie o sumedenie de materiale pentru a ne lămuri care este fundamentul, cum este definită organizația sindicală și care este fundamentul organizării sindicale. Am adus atunci Codul Muncii francez, am adus în față Codul Muncii german, am adus studiul comparativ al organizațiilor sindicale.

Deci, organizare sindicală nu poate exista în afara raportului dintre angajat-angajator, consfințit printr-un raport juridic, care este contractul de muncă. Din punctul acesta de vedere, deci, nu putem lua în considerare propunerea de a constitui sindicate în rândul membrilor cooperatori, pentru că membrii coperatori nu au patroni, nu au angajator; prin propria lor voință, ei constituie o uniune din aceasta în care își reglementează activitatea potrivit statutelor lor. De asemenea, am luat în dezbatere ideea de a da liber celor care practică o profesiune liberală, denumită profesiune liberală să se asocieze, cum sunt avocații. Nu există nicăieri în lume sindicate ale avocaților, sunt persoane care nu au raport decât cu ei înșiși, deci, dacă se poate spune așa, nu există o altă persoană cu care ei să intre în raport, cu care să poată negocia, cu care să poată să-și apere drepturile și interesele sau să și le promoveze. Deci, practic, dacă am accepta aceste propuneri, intrăm undeva în domeniul absurdului.

De asemenea, dacă ne referim la categoriile de pensionari, sigur că pensionarii au dreptul la asociere, ei se pot asocia sub diverse forme, dar nu sub forma sindicatului, pentru că raporturile sale de muncă, ale pensionarului, raporturile de muncă ale pensionarului au încetat în momentul în care el își încheie activitatea; cartea lui de muncă este închisă, primește pensia și celelalte lucruri și celelalte drepturi care se cuvin ca urmare a muncii prestate.

Sunt aici câteva propuneri care dacă le-am accepta, am ajunge la ideea absurdă că sub forma aceasta a organizării sindicale ar trebui cuprinse practic toate persoanele. De ce să interzicem copiilor să se organizeze în sindicate, de exemplu?

A fost o dezbatere în Franța, acum 20 de ani, în legătură cu organizarea sindicală a studenților. Urmare acestei dezbateri a fost că nu s-a permis organizarea lor sindicală decât în măsura în care studenții sunt încadrați cu un contract individual de muncă și au raporturi cu un angajator, deci, ca oameni care lucrează se pot înscrie în sindicate, nu ca studenți.

Eu v-aș ruga ca, ținând cont de acele amendamente de redactare, stimați colegi, să adoptați propunerea în forma în care v-a fost prezentată. Vă mulțumesc foarte mult.

Poate că ar trebui să mai fac o precizare aici, pe care cred că a subliniat-o într-o măsură importantă domnul Ion Giurescu, domnul secretar de stat Ion Giurescu, dacă putem asimila contractele individuale de muncă. Aici este o problemă... abia acuma intervine o problemă de voință, dacă putem asimila convențiile cu contractele individuale de muncă. Sub aspectul contribuțiilor, în acest moment, nu mai există nici o diferență între convenție și un contract individual de muncă; sub aspectul raportului juridic al conținutului contractului respectiv sunt diferențe semnificative și poate pentru acele convenții exclusive, pentru persoane care muncesc, deși, potrivit legii române, aceste persoane nu pot să lucreze decât 3 ore pe zi o perioadă de 2 luni și, eu știu, dacă este util să se afilieze la sindicat sau nu? Dar, ținând cont deci că au o asimilare aproape perfectă contractului de muncă iar viitorul Cod al Muncii, actul care va reglementa aceste convenții civile va introduce ordine în acest domeniu, am putea să acceptăm ideea propusă de domnul Kerekes. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, mulțumesc. Înainte de a da cuvântul altor colegi, vreau ca să vă informez că se află la balcon delegația Camerei Popoarelor din Adunarea Parlamentară a Bosniei-Herțegovina, condusă de domnul Sejfudin Tokic, președintele în exercițiu ((Aplauze.), domnul Nikolas Piric, prim-vicepreședinte, domnul Zedran Hajovic, secretar general (Aplauze.) și funcționari din Ministerul de Externe. (Domnii deputați se ridică în picioare, orientându-se spre balconul cu invitați, și aplaudă.)

Deci, lucrurile sunt destul de delicate și eu o rog pe doamna președinte a comisiei să gândească dacă nu ar fi bine să retrimitem acest text la comisie, pentru că văd că și în cadrul comisiei sunt probleme.

Înainte dorește domnul Brudașca. Poftiți. Sunt de clarificat niște lucruri.

Domnul Damian Brudașca:

Eu îmi cer scuze. Nu vreau să se considere că sunt nepoliticos, însă voiam să-i dau posibilitatea doamnei președinte să se refere și la cele ce urmează să le spun eu.

Eu consider că această lege, pe care noi ne zbatem s-o facem cât mai bună, să nu contribuie la reducerea forței sindicatelor. Prin aceste exclusivisme pe care le imaginăm, unele dintre ele justificate, altele gândite cu scop politicianist, nu facem decât să reducem forța și posibilitățile sindicatelor.

De aceea, sunt de acord cu ideea că persoanele care au calitatea de pensionari nu se justifică să-și continue și calitatea de membri de sindicat decât în măsura în care, după încetarea activității de bază, se reangajează în diverse locuri de muncă pe bază de contracte individuale, sau pe bază de convenții civile. Însă, nu consider că această lege este acoperitoare, în sensul apărării drepturilor și promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale și sportive, în măsura în care persoanele care sunt beneficiare doar ale contractului de convenție civilă nu sunt primite în sindicat, indiferent de durata pe care o are un asemenea contract. În această perioadă, persoanele respective trebuie să aibă siguranța că drepturile lor sunt apărate de cineva. Și cine mai bine, decât o organizație sindicală, se poate pronunța în acest sens?

De aceea, susțin punctul de vedere al domnului secretar de stat privind necesitatea includerii și acestei categorii de persoane în rândul persoanelor care au dreptul de a fi membri ai unor organizații sindicale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei, vă rog, și după aceea să vedem ce decidem.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Vă rog să nu inducem idei false, care nici măcar nu s-au pronunțat.

Domnul secretar de stat Giurescu nu a susținut ideea introducerii pensionarilor.

În raportul comisiei, după cum v-am spus, a fost votat cu o anumită majoritate. Confederațiile prezente și în momentul de față, care au citit raportul nostru, nu au avut obiecții. Domnul deputat Buzatu, domnul deputat Kerekes, acei care au intervenit din partea comisiei, pentru că au dorit să ia loc ca reprezentanți ai comisiei, și cu mine, susținem același lucru.

Deci, nu există nici un caz și, dacă domnul deputat Brudașca ar fi ascultat și punctul de vedere al Grupului parlamentar social-democrat, reprezentat de către domnul deputat Chiriță, acesta a spus că proiectul de lege nu vine să slăbească forța sindicală ci, dimpotrivă, - și a enumerat câteva criterii și câteva argumente în acest sens.

Cu alte cuvinte, nu există, domnule președinte, nici un motiv să întoarcem la comisie acest proiect de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, să înțeleg că mergem pe textul comisiei, plus acceptați amendamentul domnului Kerekes. Bun.

Citiți, vă rog, citiți cum arată textul cu care sunteți de acord acum, ca să știm precis ce votăm.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Alin.1 al art.2: "Persoanele încadrate în muncă, precum și funcționarii publici, denumite în continuare salariați, au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie organizații sindicale și să adere la acestea".

Este o combinație a propunerii de redactare – domnul Cazimir, domnul Brudașca.

Alin.2: "Pentru constituirea unei organizații sindicale, este necesar un număr de cel puțin 15 persoane, din aceeași ramură, sau profesiune …" – și curge.

Alin.3 – amendarea făcută de domnul deputat Brudașca: "Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu dintr-o organizație sindicală".

Alin.4: "Persoanele care dețin mai multe locuri de muncă, în domenii diferite de activitate, pot face parte, în același timp, din mai multe organizații sindicale".

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Supun această variantă votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Numărați. 42 de voturi pentru.

Contra, vă rog? Câți sunt? Un vot contra.

Abțineri? Câți sunt? Numărați. 10 abțineri.

Deci, s-a adoptat această variantă a comisiei, la art.2.

Art.3. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4. Sunt obiecții?

Aveți amendament respins, da?

Da, poftiți.

Domnul Romeo-Marius Raicu:

La art.4, întrucât Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.87 din ’48, despre care vorbea doamna președinte, admite că pot exista excepții de la prevederile sale doar în privința forțelor armate și a poliției, extinderea excepției la salariații care dețin funcții de conducere în cadrul persoanelor juridice care angajează salariați și la procurori sau judecători, contravine prevederilor Convenției, precum și la funcții de demnitate publică, poate da naștere la abuzuri, atâta vreme cât nu există în cuprinsul legii o definiție a funcției de demnitate publică, contravenind, de asemenea, prevederilor Convenției.

Organizația Internațională a Muncii s-a pronunțat în mod constant în această privință, precizând că, în ceea ce privește dispozițiile interzicând afilierea personalului de direcție la sindicatele lucrătorilor, comitetul a considerat că termenul de "conducător" ar trebui să se limiteze doar la persoanele care reprezintă efectiv interesele angajatorilor.

Eu am propus reformulare; la art.4 am propus ca alin.1 să fie: "Personalul forțelor armate, precum și personalul militar al Ministerului de Interne, nu poate face parte dintr-o organizație sindicală", iar alin.2 – "Miniștrii și cei care ocupă funcții asimilate celor de miniștri, senatorii și deputații, precum și persoanele care reprezintă efectiv interesele angajatorilor nu pot fi membri ai sindicatelor lucrătorilor".

Eu cred că trebuie precizat clar că aceste persoane nu pot face parte din sindicat, și nu doar cum se precizează în textul adoptat de comisie, că nu pot constitui organizații sindicale.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păi, atunci, se exclud prefecți, subprefecți și mulți alții, care și ei ar intra în categoria celor care nu pot să facă sindicate.

Alte obiecții? Nu mai sunt alte obiecții.

Din partea inițiatorului, vă rog.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Colegul nostru invocă tot timpul anumite prevederi ale OIM-ului.

Vreau să vă spun că această lege are auditul OIM-ului. A fost trimisă și ne-a venit de acolo exact cu ce nemulțumiri ar fi existat față de această lege și nu se referă deloc la ceea ce spune domnul deputat Raicu.

Eu cred că formularea dată de către proiectul de lege și neamendată, deci cu amendament respins, cred că trebuie să adoptăm forma propusă de Guvern, pentru că este clar că angajatorul nu trebuie să aibă, deci cei care au funcții de conducere nu trebuie să aibă acest drept și cred că nici cei din Justiție și nici cei menționați aici nu pot să organizeze sindicate. Acest lucru a fost discutat cu OIM-ului, sunt diverse formule în diverse țări. Deci, nu este o încărcare a ceea ce OIM-ul gândește la ora asta despre organizarea sindicatelor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Domnule președinte, vă rog!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, cred că ar trebui să rămână valabil principiul ăsta. Eu sunt dispus, având în vedere complexitatea legii, – și așa și regulamentul îmi spune -, să dau cuvântul chiar tuturor deputaților, dacă doresc. Dar, înainte de concluziile inițiatorilor și ale președintelui comisiei. Pentru că, altfel, întotdeauna vom prelungi dezbaterea.

Poftiți, dar, vă rog, tot ceea ce doriți să spuneți, spuneți, dar spuneți înainte de secvența asta, vă rog.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, dar astea n-au fost concluzii. Au fost niște precizări făcute la interpelarea anterioară. Să nu confundăm precizările cu concluziile.

Eu voiam doar să atrag atenția că este obligatoriu să facem o lege care să corespundă și intențiilor pe care le are Guvernul. Una dintre ele este aceea de demilitarizare parțială a Ministerului de Interne. În aceste condiții, dacă o parte din personalul Ministerului de Interne va primi calitatea, sau se va bucura de drepturile ca oricare funcționar public, de ce să nu aibă și posibilitatea unei organizări în sindicate? Pentru că au calitatea de funcționari publici și în unul dintre articolele anterioare am menționat că funcționarii publici pot să se constituie în organizații sindicale.

Aceasta era dorința pe care voiam să v-o supun atenției, având în vedere că nici domnul secretar de stat nu a ținut cont de această necesitate. Eu nu vreau decât să vin în sprijinul politicii Guvernului, de a realiza o lege care să fie în conformitate cu intențiile viitoare ale acestuia.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, îmi pare rău că trebuie să spun: din păcate, nu faceți o analiză logică a textelor la care vă referiți. În clipa în care se spune: personalul militar din structurile X, Y, Z nu face parte din sindicate, rezultă cu o claritate extraordinară că absolut toți civilii din aceste structuri – care pot să fie 99% la un moment dat, să spunem, într-o eventuală evoluție – au dreptul să facă parte din sindicate.

Deci, dumneavoastră nu aduceți absolut nou prin ce ați spus și vă rog, atunci când vorbiți despre un text, să-l citiți cu foarte multă atenție și să vă gândiți la implicațiile lui.

Deci, dacă Executivul are ceva de spus în sensul acesta?

Da. Comisia? Nu.

Eu supun, în primul rând, varianta comisiei.

Cine este pentru? Numărați. 42 pentru.

Voturi contra? Numărați. 15 voturi contra.

Abțineri, vă rog? Nu sunt abțineri.

S-a adoptat varianta comisiei la art.4.

Titlul Cap.II.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art.6. Obiecții? Vă rog să priviți și în raport, la pagina a doua, pct.3; sunt propuse niște modificări.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat art.6, cu modificările făcute de comisie.

Art.7. Obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul Secțiunii a 2-a. Obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Art.8. Poftiți. Vă rog să priviți, de asemenea, și în raport, la pag.3, pct.3, la modificările propuse de comisie.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

La art.8 am propus un alineat nou, care a fost respins. El se referă la faptul necesității de a introduce unele incompatibilități. Aș vrea să menționez că există o serie de categorii de persoane care pot, conform prezentului proiect de lege, așa cum a fost adoptat în comisie, să ocupe funcții de conducere în organizațiile sindicale, chiar și în condițiile în care este posibil să se declanșeze un conflict de interese – și mă refer aici la demnitari și persoanele care dețin funcții de conducere în structurile administrației publice.

Când un conducător al unei organizații sindicale este în același timp demnitar, sau are o funcție în administrația publică, el reprezintă interesul membrilor de sindicat, sau reprezintă interesul instituției pe care o conduce, respectiv al Guvernului? ținând seama de faptul că în România, când vorbim de patronat, nu putem să eliminăm faptul că statul încă deține un capital social deosebit de mare din economia națională. Acest lucru face ca sindicatele, sau o mare parte a sindicatelor, în mod constant, să fie în negocieri directe cu reprezentanții Guvernului și, în principal, cu cei cu funcții de conducere în administrația publică.

Drept urmare, am propus un alineat nou – alin.2 – la art.8: "Demnitarii și persoanele care dețin funcții de conducere în structurile administrației publice nu pot face parte din structurile de conducere ale organizațiilor sindicale".

Menționez că în proiectul care vi se propune, așa cum a subliniat aici domnul deputat Raicu, nu există nici o prevedere care să interzică acestor persoane pe care le-am enumerat, faptul de a fi membri de sindicat. Le interzice să nu constituie organizații sindicale, dar nu de a fi membri de sindicat; putând fi membri de sindicat, pot fi și alese în organismele de conducere ale sindicatelor.

Acest lucru pe care l-am propus acum, însă, nu interzice reprezentanților sindicali desemnați de către organizațiile respective și care doresc să facă și politică, să candideze, să fie alese sau numite în diverse funcții, doar că trebuie să opteze pentru o funcție sau alta în momentul în care au fost aleși.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci, dumneavoastră considerați că art.4 nu presupune în nici un fel faptul că ei n-ar putea să aibă funcții de conducere. Dacă nu sunt membri deloc, pot să aibă funcții de conducere? Întreb și eu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Dumnealor nu pot constitui organizații, dar pot adera la o organizație. În textul legii se prevede clar că pot adera la oricâte organizații vor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea comisiei?

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După părerea mea și a comisiei, propunerea domnului Barbu atentează grav la libertatea sindicală.

Deci, noi nu am introdus nici o restricție în ceea ce privește alegerea conducătorilor de către organizația sindicală. Singura restricție care a fost introdusă a fost aceea că nu poate să ocupe un post de conducere într-o organizație sindicală acela care a fost condamnat cu o pedeapsă complementară pentru o infracțiune pentru care a uzat de calitatea sa. Adică, domnule, eu, ca lider sindical, uzând de calitatea mea de lider sindical, am comis o infracțiune, am fost condamnat și, atunci, sigur că nu pot să fiu ales. Este firesc să nu poată fi ales în această ipoteză, conform acestei ipoteze.

Dincolo de aceasta, organizațiile sindicale sunt libere să-și aleagă pe aceia pe care-i doresc. Nu putem, acum, să mergem pe calea acestor restricții pas cu pas, în așa fel încât, până la urmă, îngrădim absolut în totalitate libertatea sindicală; le spunem și pe cine să aleagă, le putem și nominaliza și-i putem supune și la vot pe lideri și atunci rezolvăm problema, nu mai dăm nici o bătaie de cap nimănui.

Eu cred că cel mai bine este să adoptăm această propunere pe care a făcut-o comisia, în redactarea pe care a dat-o textului respectiv, fără să încercăm să mai introducem elemente suplimentare de constrângere sau de restrângere a libertăților sindicale.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Buzatu, ca să fie mai clar, dincolo de considerentele foarte teoretice: cei de la art.4, în opinia comisiei, pot să conducă organizații sindicale? Pot să fie membri în organizații sindicale, sau nu? Ca să fie clară treaba.

(Comentarii în Grupul parlamentar al PD)

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte, vă rog, mi s-a menționat numele!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, că nu v-am menționat numele dumneavoastră. L-am întrebat pe domnul Buzatu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Așa cum interpretăm noi proiectul de lege înseamnă că domnul ministru al muncii poate să fie – deci poate să fie – conducător al unei organizații sindicale. În același timp, să negocieze cu sindicatele.

Domnul prefect din orice județ poate să fie lider de sindicat și dumnealui este cel care, reprezentând Guvernul în teritoriu, este cel care negociaza, sau, în orice caz, cel în fața căruia se manifestă toate organizațiile sindicale, când sunt într-un conflict de muncă.

Aceasta este propunerea pe care o avem. Legea nu le interzice decât să constituie organizații de sindicat. Păi, una este să constitui organizația miniștrilor de sindicat, a prefecților, a parlamentarilor, dacă vreți, care sunt 15 oameni, până la urmă, și alta este să fiu membru de sindicat, ceea ce pot să fiu; am fost director, muncitor nu știu unde, mi s-a suspendat contractul de muncă pe perioada cât îndeplinesc funcția de prefect, rămân membru de sindicat acolo.

În aceste condiții, dacă nu menționez o incompatibilitate, pot să fiu ales conducător. Unde este, atunci, conflictul de interese?

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Chiriță. Să termine toți deputații și pe urmă inițiatorul și comisia.

Domnul Dumitru Chiriță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că lucrurile sunt foarte clare, așa cum sunt ele enunțate în art.8 propus de inițiator, acceptat de comisie și-mi permit să citesc din textul propus de inițiator și acceptat de comisie: "Pot fi aleși în organele de conducere membri ai organizațiilor sindicale". Dacă este membru al organizației sindicale, el are dreptul să aleagă și să fie ales. Sunt lucruri foarte simple. Asta este valabil în organizațiile care funcționează în mod democratic; în organizații care funcționează după alte reguli, propabil că nu-i valabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai există vreun deputat care dorește să ia cuvântul? Nu. Bun.

Atunci, din partea comisiei și pe urmă din partea inițiatorului.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Considerentele acestea nu sunt deloc teoretice. Sunt niște considerente practice, care izvorăsc din experiența de 12 ani a sindicatelor din țara noastră.

Dumneavoastră m-ați întrebat dacă cei care sunt prevăzuți la art.8 pot fi aleși în organele de conducere? Dacă sunt de acord cu această prevedere? Sigur că suntem de acord – comisia -, din moment ce am adoptat această propunere.

Ideea aceasta că, să spunem, la conducerea unui sindicat se află ministrul muncii, este o idee, să zicem, realistă într-un anumit fel. Dar, dacă organizația sindicală de acolo, deci atâta experiență sindicală are, încât să aleagă ca lider de sindicat pe ministrul muncii, atunci eu nu văd de ce trebuie să restrângem dreptul organizației respective?!

Haideți, să fim serioși, că nu s-a întâmplat nici un caz din acesta, în care să fie ales un ministru. Dăm niște exemple absurde … Miniștrii să fie și șefii organizațiilor sindicale! Eu cred că există suficient discernământ în cadrul organizațiilor sindicale. Există și o apreciere suficient de clară a oportunităților din partea acestor organizații și nu cred că este cazul acum să introducem noi incompatibilități într-o lege care nu se ocupă, de fapt, cu acest lucru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Eu am vrut să fie foarte clar, ca să știm ce votăm. De asta am pus întrebările, nu din alt motiv.

Din partea inițiatorului, vă rog.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Eu cred că colegii de la PD sunt un pic impacientați. Este un lucru care se întâmplă frecvent în toată lumea; a se vedea Germania, a se vedea Anglia și așa mai departe. Și nicăieri nu s-au întâmplat aberații de care nouă ne-ar fi frică acum, cum a spus domnul deputat Buzatu, că ministrul nu știu care ar putea să ajungă lider de sindicat.

Deci, cred că trebuie să lăsăm autonomia organizațiilor sindicale să-și aleagă pe cine cred ei că-i reprezintă mai bine și cred că trebuie să lăsăm și demnitarii să poată să gândească dacă pot să reprezinte în fond sindicatul respectiv și dacă este cazul să fie în fruntea unui sindicat.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

După ce am clarificat lucrurile foarte bine, zic eu, toată lumea știe la ce se referă acum acest articol, îl putem supune votului în formularea comisiei.

Cine este pentru? Numărați. 33 de voturi pentru.

Voturi contra? Numărați. 14 voturi contra.

Abțineri, vă rog? Nu sunt.

Deci, a rămas această variantă a comisiei pentru art.8.

Art.9. Obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Art.10.

Da, poftiți.

Inițiatorul are o problemă.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Art.10, în fond, creează dreptul reprezentanților aleși, cât și al celor care nu mai dețin această funcție pe o perioadă de doi ani, să nu li se desfacă contractul de muncă individual pentru motive neimputabile lor, decât cu organul colectiv de conducere ales al organizației sindicale și al structurilor sindicale la care sunt asociați.

Rugămintea mea este următoarea: există o greșeală de virgulă aici, în sensul că din articolul inițial rezultă că numai cei care au plecat din sindicate au această protecție, nu și cei care sunt în funcție la momentul respectiv.

Deci, rugămintea mea este ca redactarea să fie: "Reprezentanților aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, precum și persoanelor care au deținut o astfel de funcție, în termen de doi ani de la încetarea mandatului, …" – și curge articolul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia? Este de acord.

Deci, se operează această modificare.

Alte obiecții?

Poftiți.

Domnul Mihai Stanișoară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ceea ce privește art.10, împreună cu colegul Romeo Raicu am depus un amendament care a fost respins și noi considerăm că pentru a da cu adevărat eficiență măsurilor de protecție și pentru a garanta exercitarea liberă a drepturilor sindicale tuturor celor care au mandat sindical, se impune la alin.1 introducerea noțiunii "sancțiunea nulității absolute", întrucât practica a demonstrat că numai sancțiunea anulabilității este insuficientă, prevederea legală fiind practic ignorată de multe ori de către angajatori.

În fapt, această reglementare de principiu este ocolită de angajatori, militanții sindicali incomozi fiind înlăturați prin recurgerea la desfacerea disciplinară a contractelor lor de muncă, situație pentru care actuala reglementare nu conține o soluție eficientă de prevenire sau de sancționare și în legătură cu care Organizația Internațională a Muncii s-a pronunțat în mod constant, subliniind că existența normelor legislative fundamentale, interzicând actele, discriminarea antisindicală este insuficientă, dacă acestea nu sunt însoțite de proceduri eficiente care să asigure aplicarea lor în practică.

Astfel, de exemplu, pare a fi adesea dificil, dacă nu chiar imposibil pentru un lucrător să facă dovada că a fost victima unei măsuri de discriminae antisindicală. Acesta este sensul în care capătă importanță art.3 din Convenția 98, care prevede că organisme potrivite condițiilor naționale, dacă este necesar, să fie instituite pentru a asigura respectarea dreptului de organizare.

Noi propunem ca alin.1 să aibă următoarea formulare: "Sub sancțiunea nulității absolute, reprezentanților aleși în organele de conducere ale sindicatelor precum și persoanelor care dețin o altă funcție sindicală, nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă pentru motive neimputabile lor", pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, doar cu acordul organului colectiv de conducere sau sindicatului și al structurii la care sunt afiliați.

Iar pentru a întări această protecție, alin.2 să aibă forma următoare: "În cazul modificării sau desfacerii contractelor de muncă ale persoanelor prevăzute la alin.1, până la proba contrarie, se prezumă că acestea privesc activitatea sindicală."

Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Asta este mai complicat.

Comisia și pe urmă inițiatorul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia a luat în discuție acest amendament, de fapt, propunerea Cartelului Alfa, dar și a domnilor deputați de la P.D. A pus-o în balans cu textul care ne-a venit de la inițiator, convenit se pare cu celelalte confederații și a votat în consecință. Ne păstrăm punctul de vedere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Giurescu, spuneți și dumneavoastră opinia inițiatorului.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Nulitatea absolută o dă până la urmă tribunalul. Noi suntem penrtu forma care am propus-o.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Referitor la această prezumție că orice desfacere de contract de muncă, deci alin.2, să ne spuneți ceva și despre alin.2.

Domnul Ion Giurescu:

Da. Deja este o ingerință în ceea ce privește legătura dintre salariați și angajator. Nu putem spune că numai...propunerea este efectiv o ingerință. Nu se poate așa ceva, să spunem că un lider de sindicat în fond nu poate să greșească niciodată.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În fond, aceste desfaceri de muncă sunt cenzurate de către o instanță de judecată, oricine având dreptul să se adreseze instanței.

În ceea ce privește formularea art.10, ați ascultat și argumentația celor care au avut amendamente respinse și eu vă supun votului formularea în varianta comisiei.

Cine este pentru? Și vă rog să numărați. 36 voturi pentru.

Voturi contra? 15 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

A trecut varianta comisiei.

Art.11. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secțiunii a 3-a. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Sunt obiecții? Vă rog să priviți și în raport la pct.5 niște modificări. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.15. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secțiunii a 4-a. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecții? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.22. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.23. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secțiunii a 5-a. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Obiecții? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.31. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secțiunii a 6-a. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.32. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.33. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.35. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.III. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.36. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.38. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.40 Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.IV. Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.41. Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Giurescu.

Vă rog să priviți și la pct.10 din raport.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

La art.41 alin.2 propun să se mențină varianta Guvernului care spune: "Două sau mai multe organizații sindicale, constituite la nivelul unor unități diferite din aceeași ramură de activitate sau profesie, se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale."

De ce susțin acest lucru? Pentru că se poate crea o federație sindicală din două sindicate create în aceeași unitate, ceea ce ar fi aberant. Deci, rugămintea mea este cu această mențiune, cu menținerea propunerii Guvernului, în rest sunt de acord cu ceea ce s-a spus la comisie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia e de acord, da? Bun. Comisia e de acord cu această variantă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat această variantă a art.41.

Art.42. Dacă sunt obiecții la art.42. Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.43. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.44. Obiecții? Vă rog să priviți și la pct.13 din raport. Nu sunt obiecții. Adoptat cu modificarea propusă de comisie.

Art.45. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.46. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.47. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.48. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.49. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.50. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.V. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.51. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.52. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.53. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.VI. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.54. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.55. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.56. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Urmează ca el să fie supus votului final într-o ședință specială de vot.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 noiembrie 2019, 2:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro