Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 17 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.63/27-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 17-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 17 aprilie 2002

9. Alocuțiunea președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Italiene, Silvio Berlusconi

Domnul Silvio Berlusconi - președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Italiene:

Multe mulțumiri, domnule președinte.

Multe mulțumiri dumneavoastră tuturor, onorați membri ai Parlamentului, pentru onoarea pe care mi-o faceți de a vă putea întâlni aici, într-o ocazie atât de solemnă.

Evident, vă îmbrățișez din toată inima, așa cum se spune în Italia, dar ocazia solemnă a impus și impune să nu vă las să pierdeți nici măcar un minut și, deci, practic, astă noapte am început să scriu, lucru care este excepțional pentru mine, un discurs în care cred că am reușit să pun toate sentimentele pe care le simt pentru țara dumneavoastră, pentru cetățenii dumneavoastră, pentru primul-ministru al dumneavoastră, de care mă leagă o prietenie care se bazează pe respect, pe stimă, pe simpatie și o perioadă pe care am petrecut-o împreună la Universitatea Sorbona.

Italia și România au văzut cum destinele lor s-au întrepătruns de-a lungul istoriei, o istorie comună străveche, în timpul căreia, chiar și în momentele mai dificile, popoarele noastre au știut să mențină viu dialogul și să păstreze esența profundă a apropierii lor, a prieteniei lor.

Un spirit constant de reînnoire a caracterizat întotdeauna relațiile dintre țările noastre. O dorință comună de inovare care a înflorit în timpurile noastre în împărtășirea, în secolul XIX, idealurilor risorgimentale de libertate și de independență.

Bogăția acestui trecut ne-a permis, în ultimul deceniu, atunci când întreaga Europă a regăsit drumul libertății și al democrației, să regăsească o mare sintonie și să reînnoiască destinele noastre în ajunul unor noi provocări și noi oportunități.

Parteneriatul strategic care, din anul 1997, a fost stabilit între Italia și România și a cărui a cincea aniversare se sărbătorește chiar astăzi este confirmarea acestui nou elan al relației noastre. El se bazează pe conștiința împărtășirii acelorași idealuri de libertate, democrație și toleranță, ce reprezintă patrimoniul comun și inalienabil al Europei.

Astăzi, mai mult ca oricând, trăim cu valoarea fundamentală a libertății, pentru că fără libertate nu poate să existe nici o altă valoare, nu pot exista valori umane și nici măcar nu pot exista valori sociale sau economice.

Pentru noi, libertatea este un drept al indivizilor, este un drept care precede societatea și statul. Statul există cu scopul principal de a proteja libertatea tuturor, dar nu este aceasta sursa libertății tuturor. Din acest motiv, statul -așa cum îl dorim noi -statul tradiției liberaldemocratice este un stat cu puteri mari, dar foarte bine delimitate. În cadrul acestei sfere ce îi este proprie, statul trebuie să aibă toată puterea necesară. În afara acestei sfere, statul nu trebuie să aibă nici o altă putere.

Gândirea marxistă a afirmat întotdeauna că libertatea nu valorează nimic dacă nu este însoțită de bunăstare materială. În consecință, libertatea nu ar fi valoarea fundamentală a unei societăți.

Viziunea liberală, viziunea noastră, este absolut opusă.

Pentru noi este esențial ca toți indivizii să se poată bucura de un adevărat standard de viață, de un standard de viață care să ne permită să avem o viață liberă, care să fie lipsită de probleme materiale, dar aceasta nu trebuie să ducă la confundarea libertății cu bunăstarea materială. Într-adevăr, poți fi bogat, dar nu liber, așa cum, din păcate, s-a întâmplat multora care au trăit sub regimuri dictatoriale.

Noi suntem ferm convinși că -lucru care a fost demonstrat de fapte -nici o bogăție, și nu există nici o îmbogățire pentru marea majoritate a indivizilor, mai ales pentru cei săraci, nu poate niciodată să existe dacă nu există libertate, dacă libertatea nu este respectată. Fără libertate individuală nu există bunăstare și dacă se pierde libertatea se pierde și bunăstarea.

Realitatea tuturor țărilor din întreaga lume, în orice epocă istorică, o demonstrează. Istoria comunismului a fost exemplul cel mai tragic, pentru că a implicat miliarde de indivizi pe care i-a privat de libertatea individuală, pe care i-a privat de libertatea politică, cu mirajul unei prosperități și al unei siguranțe sociale care, în schimb, n-a fost niciodată capabil -vorbesc despre comunism -să o asigure.

Domnule președinte,

Stimați membri ai Parlamentului,

Parteneriatul nostru, acela semnat acum 5 ani, ilustrează, practic, în cursul acestei perioade, că s-au obținut rezultate importante.

Aș dori să vă reamintesc hotărârea puternică cu care Italia susține decizia Consiliului European de la Helsinki, din 1999, de a începe cu România negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acesta a fost punctul de plecare fundamental pentru procesul de apropiere de Europa.

La fel de vital este și parteneriatul nostru economic.

Întreprinzătorii români și italieni au legat raporturi atât de intense încât, în ultimii 5 ani, schimburile comerciale au fost mai mult decât duble, atingând în 2001 cifra de 6 miliarde euro, lucru care confirmă Italia ca prim partener comercial al țării dumneavoastră.

Crucial a fost rolul întreprinderilor mici și mijlocii, unul din punctele forte ale economiei italiene, care a știut să construiască un raport profund, constructiv și dinamic cu țara dumneavoastră, creând, nu numai aici, locuri de muncă și bogăție, dar și exportând un nivel de dezvoltare de o mare valență socială. Este vorba de un mare succes, de care putem fi mândri cu toții, marcat de numărul semnificativ de societăți care s-au instalat aici, un precedent care nu a fost întâlnit în nici o altă țară.

Dacă vorbim de crearea de locuri de muncă, ne dăm cu ușurință seama că întreprinderile mici și mijlocii italiene contribuie astăzi, în mod direct sau indirect, la ocuparea în țara dumneavoastră a forței de muncă, a circa 300.000 persoane, lucru care ne face să fim mândri și care ne așază pe primul loc pentru crearea de locuri de muncă și pentru numărul de investitori străini care operează aici.

Dincolo de sectoarele comerciale tradiționale, cum ar fi: textile, încălțăminte, mobilă, întreprinderile noastre mici și mijlocii mijlocesc colaborarea cu firmele românești și în sectorul noilor tehnologii, în special în informatică. Acest lucru este confirmarea vitalității relației economice dintre țările noastre, care va trebui, pe viitor, să se confrunte cu sfidările dificile ale globalizării.

La fel de important este și interesul crescut pe care industria italiană mare -și amintesc aici societățile: "FinCantieri", "Fin-Mecanica", "Agi", "Marconi", "Alegna", "Lansaldo" - îl arată față de țara dumneavoastră în sectoare-cheie, cum ar fi: energie, apărare, telecomunicații, credit, infrastructură. Industria noastră mare va putea să dea - și sunt sigur de lucrul acesta - o contribuție importantă la o dezvoltare echilibrată și diversificată a economiei dumneavoastră.

Această sinergie a conferit o mare concretețe relațiilor noastre și a garantat soliditate și forță parteneriatului nostru. Este dorința noastră, și vreau să o repet astăzi, aici, cu acest prilej solemn, să continuăm să lucrăm pentru a aprofunda raportul constructiv care există între cele două economii ale țărilor noastre, o colaborare care a putut, în mod fericit, să se realizeze datorită entuziasmului, capacității, profesionalismului, generozității oamenilor dumneavoastră, cărora le mulțumesc din suflet.

Domnule președinte,

Stimați membri ai Parlamentului,

Europa este străbătută de un puternic suflu de înnoire. Există deja o conștientizare a faptului că doar muncind împreună în Uniunea Europeană vom putea fi protagoniștii politicii internaționale și vom putea contribui, când vom avea o forță militară comună, dacă o vom face, la pacea, dezvoltarea, securitatea continentului nostru și a lumii.

Procesele de lărgire a Uniunii Europene și a NATO sunt un răspuns al acestei exigențe. Ele constituie continuarea firească a unui proces de integrare care, în ultimii ani, s-a dezvoltat după căderea zidului de la Berlin.

Procesul din ultimii ani, care s-a accelerat, se va încheia atunci când vom atinge o conciliere definitivă, cu reunificarea tuturor cetățenilor și tuturor țărilor care se recunosc în acest corpus de valori, de cultură, de civilizație, care este patrimoniul care ne face să fim cetățenii Europei.

Țara dumneavoastră a știut să transforme, cu coerență, o aspirație puternică resimțită printre cetățenii dumneavoastră într-o clară perspectivă politică, ducând înainte, cu hotărâre, candidatura dumneavoastră dublă la Uniunea Europeană și la NATO.

Conștiente că se află într-o perioadă critică, Guvernul dumneavoastră și forțele dumneavoastră politice și sociale se implică cu clarviziune în această politică de schimbare a reformelor, oferind Europei o demonstrație de hotărâre și de perseverență.

Desigur, decenii de diviziune îndepărtate necesită foarte multe eforturi pentru a transforma sistemul economic într-o economie de piață, pentru a armoniza legislația și administrația publică, sistemul judiciar la standardele Uniunii Europene și pentru a face compatibile forțele dumneavoastră armate cu cele ale NATO.

Ne dăm seama că acest lucru este dificil, dar suntem convinși că veți continua pe acest drum cu mai multă angajare, adăugând progres după progres, completând reformele curajoase deja începute, astfel încât să ajungeți pregătiți la aceste întâlniri care vă așteaptă.

Italia, în deplină coerență cu convingerile sale profunde ale necesității de reunificare a continentului european, dintotdeauna, cu orice prilej, a susținut aspirațiile dumneavoastră. Va fi alături de dumneavoastră mai ales acum, în momentul deciziilor. Suntem convinși că Europa nu ar fi o mare Europă, adevărată, dacă nu ar cuprinde și România. (Aplauze puternice, îndelungi.)

Suntem la fel de convinși că Alianța Atlantică nu ar reprezenta pe deplin întreg Occidentul, dacă ar fi lipsită de aportul dumneavoastră.

Domnule președinte,

Stimați membri ai Parlamentului,

În luna noiembrie, Summit-ul de la Praga, continuând parcursul început la Madrid, în 1997, va discuta în întregul for problema lărgirii tocmai a Alianței Atlantice.

Familia comună europeană are nevoie să consolideze o arhitectură de securitate împărtășită, în care Alianța Atlantică este chemată să joace un rol nou. Din aceste motive, detaliem sprijinul întregului proces de lărgire, care duce la adaptarea NATO la noua realitate, care este determinată după căderea zidului de la Berlin și după

Războiul rece, deci și după instaurarea, la care personal am lucrat, a unui nou raport cu Federația Rusă.

Doresc să subliniez, în acest sediu, că noi considerăm esențial ca lărgirea să se facă în mod echilibrat din punct de vedere geografic, incluzând Sud-Estul Europei, care este de importanță crucială pentru stabilitatea continentală.

Încă de la Summit-ul de la Madrid, Italia a subliniat, cu forță, importanța consolidării flancului sudic al Alianței și a contribuit astfel la formarea principiului așa-numitei uși deschise. Noile provocări cărora a trebuit să le facem față după 11 septembrie 2001 au întărit această convingere a noastră. Comportamentul dumneavoastră în jurul ultimelor evenimente a fost exemplar. Am apreciat în special punerea la dispoziție a spațiului dumneavoastră aerian, precum și trimiterea de către dumneavoastră a unui contingent militar în Afganistan, care s-a adăugat, practic, efortului pe care îl faceți deja, prin prezența dumneavoastră consistentă care este în Bosnia și în Kosovo.

Și, pentru aceste motive, susținem, cu forță și convingere, legitima dumneavoastră aspirație de a fi invitați să aderați la NATO la următorul Summit de la Praga.

(Aplauze puternice.)

Această poziție am confirmat-o și ieri, la Bruxelles, la reuniunea pe care Consiliul NATO a avut-o cu o delegație a dumneavoastră, condusă de primul-ministru, în cadrul Membership Action Plan.

Domnule președinte,

Stimați membri ai Parlamentului,

Spiritul de reînnoire care străbate continentul nu se oprește la lărgirea Uniunii Europene și NATO. El ne duce mai departe, el cheamă generația noastră să pună bazele unei noi Europe.

Convenția căreia i-a dat viață Consiliul de la Laecken are sarcina extraordinară, stabilită în linii esențiale, pe care trebuie să se bazeze conviețuirea noastră comună în noua și reunificata Uniune Europeană. Suntem conștienți că ne aflăm în fața unei provocări dificile, dar fascinante. Succesul cu care a fost primită moneda euro în țările în care aceasta a devenit monedă unică constituie un exemplu mobilizator, care ne dă puteri să ne confruntăm cu acest lung ciclu de integrare. Aceste lucrări se vor baza pe contribuțiile fundamentale ce se nasc din rădăcinile Europei. Se va naște mai întâi o viziune dinamică a viitorului Uniunii, în care statele, deși împărtășind o parte mereu mai importantă a suveranității lor, cu o structură superioară, nu vor pierde individualitatea lor într-un superstat federal.

În acest spirit, vom continua să ne ducem acțiunea noastră mai departe, cu convingere, pentru a atinge rezultatele unei Europe reunificate. Acest spirit îl vom imprima prin președinția noastră, a cărei responsabilitate o vom avea în cel de-al doilea trimestru al anului viitor.

Și tot în acest spirit, ne dorim ca conferința interguvernamentală să aibă loc chiar în timpul acestui semestru al nostru de președinție, adică în cea de a doua parte a anului 2003, și să se încheie cu semnarea unui al doilea tratat, la Roma. Amintiți-vă cu toții că Europa s-a născut prin primul Tratat de la Roma din 1952.

Desigur, sunt multe chestiunile pe care trebuie să le rezolvăm, ambițiile pe care trebuie să le atingem, reformele pe care trebuie să le completăm, pentru a asigura continentului nostru acea securitate, acea pace, acea prosperitate, la care toți aspirăm.

Doar cu câțiva ani în urmă, dacă țineți minte, era un simplu vis, nutrit de puține spirite luminate. Ele sunt astăzi o realitate care este la îndemâna noastră. Trecutul nostru comun și actualul nostru raport de colaborare și de prietenie sunt un patrimoniu important pentru cele două țări ale noastre, dar nu numai pentru noi, pentru întreaga Europă.

După un secol caracterizat de războaie mondiale și de totalitarism, noi avem datoria, aș spune, aș îndrăzni să spun, datoria morală de a reconstrui unitatea continentului nostru. Spun "a reconstrui" și nu "a construi", pentru că noi tocmai creăm noi instituții politice ale Europei, dar Europa nu am creat-o noi, Europa au creat-o secole și milenii de civilizație juridică, de tradiții religioase, de artă.

Din acest motiv, nu îmi place să afirm, așa cum se aude deseori, că există țări "în așteptare" de a intra în Europa. Marile națiuni ale continentului nostru, ca și națiunea dumneavoastră, națiunea română, dintotdeauna au fost în Europa, pentru că ele sunt Europa. (Aplauze puternice.)

Cultura dumneavoastră este o componentă esențială a culturii europene. Spiritul dumneavoastră este o componentă esențială a spiritului european. Uniunea Europeană este astăzi un instrument fundamental, care face să existe întotdeauna această unitate pe care o jumătate de secol de comunism, din fericire, nu a reușit să o șteargă.

Suntem conștienți că viitorul care ne așteaptă va fi un viitor comun în Europa. Sunt sigur că, împreună, ne confruntăm să învingem toate aceste sfidări care ne așteaptă în viitorul nostru, care va trebui să fie un viitor de bunăstare, de siguranță, de justiție, de democrație și de pace.

Domnule președinte,

Stimați membri ai Parlamentului,

Vă mulțumesc pentru primirea dumneavoastră.

Sunt sigur că ne vom reîntâlni, că vom lucra împreună și că, împreună, vom putea să sărbătorim rezultatele muncii noastre, care ne va vedea uniți în noua, marea Europă.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice, îndelungi.)

Domnul Valer Dorneanu:

Excelență, domnule președinte al Consiliului de Miniștri, vă mulțumim sincer pentru mesajul dumneavoastră prietenesc pe care l-ați adresat Parlamentului României și, prin această instituție, României, cetățenilor ei.

Vă mulțumim pentru aprecierile pe care le-ați făcut la adresa României și mai ales pentru această declarație de substanță, care evocă sprijinul direct al Italiei pentru dubla noastră candidatură.

Suntem mișcați de aprecierea pe care a-ți făcut-o cu privire la faptul că România nu trebuie să se socotească "în așteptare" pentru a fi primită în Europa, pentru că se află aici dintotdeauna. Aș continua această afirmație, spunând că, într-un fel, România se numără printre fondatorii Europei și aici îi este locul.

Vă mărturisesc că, având Italia prietenă, ne simțim mai siguri, mai încurajați și mai încrezători. Având forța Italiei alături de noi, ne simțim mai puternici, mai motivați.

Pentru toate acestea, dați-mi voie încă o dată, în numele colegilor mei, să transmitem cele mai sincere mesaje de prietenie poporului italian, iar manifestarea pe care parlamentarii v-au făcut-o demonstrează sinceritatea acestor gânduri.

Vă mulțumesc și vă așteptăm, în curând, să ne expuneți o nouă alocuțiune, după ce România va fi invitată să participe la NATO și va avea certificatul de membră a Uniunii Europene.

Multă prosperitate Italiei! (Aplauze puternice.)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 26 ianuarie 2022, 16:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro