Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.89/07-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 27-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 mai 2002

8. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Statutul aleșilor locali.
 
consultă fișa PL nr. 333/2001

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Următorul proiect: Legea privind statutul aleșilor locali.

Domnule Fleșariu, vă rog să prezentați acest proiect și Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică să se înțeleagă între ele care prezintă raportul. Domnule Ionel Olteanu și domnule Ioan Oltean, vă rog să decideți împreună care prezentați raportul. (Rumoare, agitație în sală)

Domnule ministru, aveți cuvântul, până se decid cei doi președinți, pentru că președinții se decid mai greu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Domnul Fleșariu.

Domnul Ionel Fleșariu:

Necesitatea unui statut al aleșilor locali a fost prevăzută pentru prima dată în legislația românească în Legea administrației publice locale nr.69 din 1991. Aceeași necesitate este prevăzută în Carta Europeană a Autonomiei Locale, Cartă care a fost ratificată de România și care, potrivit Constituției, face parte din dreptul intern.

Prin proiectul de Statut al aleșilor locali se stabilesc categoriile de aleși locali, modul de intrare în exercițiul mandatului de către diversele categorii de aleși locali, modul de încetare a mandatului, drepturile și obligațiile acestora, protecția legală a aleșilor locali, inclusiv a familiei acestora, obligațiile și drepturile care le revin, abaterile pe care le pot săvârși aleșii locali pe durata exercitării mandatului, precum și sancțiunile care se pot aplica pentru abaterile săvârșite.

Vreau să vă spun că toate aceste prevederi nu se regăsesc la ora actuală în legislația românească.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat. Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică ale Camerei Deputaților care au fost sesizate în fond au formulat o serie întreagă de amendamente de îmbunătățire a textului proiectului de lege, amendamente cu care suntem, evident, întru totul de acord. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Ionel Olteanu să înțeleg că prezintă raportul comun.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Având în vedere și proximitatea de nume, cred că o să prezentăm împreună, alternativ mai exact.

Raport comun asupra proiectului de Lege privind statutul aleșilor locali. Proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali a fost trimis cu adresa Biroului permanent al Camerei Deputaților din 11 iunie 2001 Comisiei pentru administrație publică, comisia prim sesizată, amenjarea teritoriului și echilibrul ecologic și Comisiei juridice, de disciplină și imunități în vederea dezbaterii în procedură normală și a întocmirii raportului comun. La întocmirea raportului comun s-au avut în vedere și avizele primite de la Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Consiliul Legislativ cu nr.97 din 8 februarie 2001.

Proiectul de lege are în vedere crearea unui cadru legislativ care să cuprindă dispoziții amănunțite cu privire la statutul juridic al aleșilor locali, condiție esențială pentru a li se asigura protecția și exercitarea liberă a mandatului.

Comisiile sesizate în fond propun plenului Camerei Deputaților adoptarea actului normativ menționat, considerând că acesta constituie un instrument deosebit de necesar și eficient în ansamblul reglementărilor referitoare la administrația publică locală și la autoritățile acestea, menit prin urmare să completeze sistemul legislativ în domeniu. Astfel, prin această reglementare, se va pune în sfârșit capăt practicilor extrem de diferite existente în acest domeniu, impunând, în concordanță cu principiile statului de drept, soluții juridice identice și unitare pentru situații identice. Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La toate dezbaterile din ședințele comune ale celor două comisii sesizate în fond a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.52 și 51 din Regulamentul Camerei Deputaților, și domnul secretar de stat Ionel Fleșariu de la Ministerul Administrației Publice Locale.

La lucrările comisiilor au fost prezenți 27 de deputați din totalul de 48 de membri ai celor două comisii, iar raportul comun a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali a fost adoptat în Senat în ședința din data de 4 iunie 2001. Cele două comisii sesizate în fond, ca urmare a dezbaterilor din ședințele avute în 6, 27 martie și 27 aprilie 2002, vă propun, stimați colegi, admiterea proiectului cu modificările pe care le veți regăsi în raportul difuzat în prealabil. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. La dezbateri generale cine dorește să participe? Domnul deputat Bara și apoi domnul deputat Ráduly, domnul deputat Coifan, domnul Boc. Domnul Bara din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrucât, până în prezent, în țara noastră nu a fost elaborat și adoptat un act normativ care să cuprindă dispoziții amănunțite cu privire la statutul juridic al aleșilor locali, iar prevederile Legii administrației publice locale sunt sub acest aspect de maximă generalitate, s-a apreciat că se impune elaborarea unui proiect de lege care să aibă ca obiect reglementarea amănunțită a statutului tuturor categoriilor de aleși locali.

Adoptarea unei astfel de reglementări este în concordanță cu prevederile programului de guvernare pe perioada 2001-2004 și, în conformitate cu prevederile art.7, paragraful 1 din Cartea Europeană a Autonomiei Locale. Proiectul de lege cuprinde dispoziții amănunțite cu privire la stabilirea categoriei aleșilor locali, durata și drepturile acestora cu precizarea concretă a momentului și a modalităților de intrare efectiv în exercitarea mandatului, protecția legală a aleșilor locali și incompatibilitatea dintre calitatea de ales local și alte funcții publice sau de altă natură.

Prin continutul său, statutul aleșilor locali se constituie într-un instrument deosebit de necesar, util și eficient în ansamblul reglementărilor referitoare la administrația publică locală și la autoritățile acesteia, menit să completeze sistemul legislativ din acest domeniu.

În cadrul comisiei, prin cele peste 280 de amendamente propuse, considerăm că s-a lucrat destul de bine și față de cele prezentate, ținând cont și de amendamentele aprobate de cele două comisii, grupul nostru parlamentar va vota pentru această lege care se înscrie în pachetul de legi promis de Guvern privind administrația publică locală și centrală. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Domnule deputat Coifan, doriți dumneavoastră? Poftiți.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dragi colegi,

De la început trebuie să declarăm că acest proiect de lege reprezintă, din păcate, o prelungire nefericită și aproape inutilă a Legii 215/2001, cea a administrației publice locale. Am spus nefericită, pentru că o serie de articole sunt similare cu unele din legea mai sus menționată, iar altele introduc elemente noi ce puteau fi cuprinse în aceeași lege. Am spus inutilă, pentru că, credem că sediul materiei trebuia să-l constituie Legea 215 modificată și completată de o astfel de manieră încât să devină autosustenabilă.

Proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi a avut o istorie frământată, de aproape un an de zile, dar în spiritul fair-play-ului, trebuie să recunoaștem că o serie de amendamente ale Partidului Național Liberal au fost admise, unele chiar de substanță.

Considerăm însă că unele aspecte de fond trebuie să fie reliefate și discutate.

În primul rând, în proiectul de lege nu se enunță clar, răspicat și documentat care sunt principiile ce guvernează construcția acesteia și dacă ar fi fost definite, în ce măsură ele sunt conforme cu cele statuate în Cartea Europeană a Autonomiei Locale, document semnat și ratificat de România.

În al doilea rând, se creează un soi de mixtum compositum între Modul de exercitare al mandatului aleșilor locali, vezi cap.II, Incompatibilități, cap.III, Drepturile aleșilor, cap.VI și Răspunderea aleșilor locali.

Pentru primar sunt prevăzute doar sancțiuni, or, primarul se bucură de legitimitatea maximă, oferită de votul direct, universal și secret. Se creează astfel în mod periculos premisele unei discriminări negative, flagrante în defavoarea celui ales direct de cetățenii din comunitatea locală pe care o reprezintă.

De asemenea, în ceea ce privește arhitectura legii, constatăm existența unor asimetrii semnificative între obligațiile aleșilor locali și cele ale primarului; în timp ce consilierii locali, recte județeni au mai multe obligații de sorginte morală ce țin de o anumită deontologie profesională, un primar are cel puțin 18 motive pentru care poate fi sancționat, dintre acestea, unele sunt hilare. Colegiul de disciplină, în formularea sa inițială, un adevărat "sfânt oficiu al inchiziției" a fost în mod voit definit ca și un organism de sancționare a primarilor, atât modalitatea de constituire a lui cât și procedurile de sesizare încalcă principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

De ce este necesar ca prefectul să sesizeze acest colegiu când el poate acționa conform Legii 215 și a Legii contenciosului administrativ? Vezi art.87, lit.f), respectiv pct.72 din raport.

Considerăm că un primar poate fi sancționat atunci când încalcă legea, dar asupra gradului de implicare în rezolvarea problemelor colectivităților locale, cei ce se pot pronunța sunt colectivitățile locale care premiază sau sancționează primarul o dată la 4 ani.

Domnilor, în încheiere, repet, deși proiectul de lege a definit și a suferit o serie de ameliorări semnificative, declarăm că Grupul Partidului Național Liberal nu va vota acest proiect de lege din motivele enunțate în mod succint mai sus. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc și apoi domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciază ca fiind necesară o lege care să reglementeze statutul aleșilor locali în România, susține multe din prevederile acestei legi și mai ales, pentru prima dată, în România, această lege are inclus în conținutul ei un capitol consacrat registrului de interese al aleșilor locali, registru de interese instituit, discutat și adoptat în comisie la propunerea Partidului Democrat.

Este pentru prima dată când, în legislația din România, repet, un asemenea registru de interese se instituie, deocamdată, la nivel local, în această lege care vizează statutul aleșilor locali. Există unele diferențe între forma inițială depusă de Partidul Democrat cu privire la registrul de interese și forma adoptată de către comisie, sperăm că pe parcursul dezbaterilor să mai putem adopta și unele amendamente respinse în cadrul comisiei cu privire la registrul de interese. De ce spun acest lucru? pentru că avem nevoie să dăm consistență art.46 din Legea administrației publice locale, Legea 215, articol care menționează faptul că alesul local trebuie să se abțină de la vot atunci când în cauză este un interes personal sau al unei rude până la gradul IV, inclusiv. Cum putem verifica, cu alte cuvinte, interesul personal dacă nu avem un registru de interese? Iată de ce era necesară și este binevenită o asemenea structură consacrată registrului de interese în legea cu privire la statutul aleșilor locali.

Acest registru de interese va conduce la un cadru transparent de gestionare a interesului public de către alesul local și îi vom pune practic la îndemână garanțiile prin care el să fie condus în decizia pe care o ia la nivel local doar de interesul public, doar de interesul comunitar și nu de interesul personal. Acest registru de interese vine și își propune să contribuie la transparentizarea activității publice a aleșilor locali prin declarația pe care trebuie să o completeze, declarație care, potrivit legii, este publică și poate fi consultată în condițiile legii cu privire la accesul liber la informația de interes public, după cum și sancțiunile pentru declarațiile necorespunzătoare sunt pe măsură.

În privința altor capitole din lege, Partidul Democrat are unele rezerve. Își exprimă rezerva, în primul rând, cu privire la capitolul de sancțiuni adresat primarului. Partidul Democrat consideră că acel capitol prin care se instituie Colegiul de disciplină al primarilor este neconstituțional, se situează în afara legii și constituie un factor de presiune nepermis la adresa primarilor din România.

În al doilea rând, Partidul Democrat are rezerve cu privire la modul în care în lege este reglementat regimul incompatibilităților aleșilor locali și există o discrepanță majoră între art.30 lit.c) din Legea administrației publice locale și art.20, lit c) din Statul aleșilor locali. În mod normal, această lege trebuia să fie reglementarea-cadru cu privire la regimul incompatibilităților.

Și dacă în Legea administrației publice locale, în art.30, lit.c) avem consacrată incompatibilitatea consilierului local și județean de a fi membru în consiliile de administrație de la regiile subordonate autorităților locale, iată că, în această lege-cadru care vizează statutul aleșilor locali nu mai avem o asemenea incompatibilitate, ea se reduce numai la incompatibilitatea care vizează calitatea de conducător al unei regii autonome sau societăți comerciale și nu la calitatea de membru în consiliile de administrație. Este, după părerea noastră, o scăpare nepermisă.

Practic, dacă prin Legea 215, așa cum a fost interpretată ea, s-a spus că regimul incompatibilităților nu se aplică decât în 2004, prin această lege, în actuala formulă, practic consilierii locali și județeni vor putea fi pentru totdeauna membri în consiliile de administrație de la regiile autonome subordonate consiliului local sau județean și atunci ne punem, pe bună dreptate, întrebarea: Unde este lupta împotriva corupției? Unde este transparența de care avem nevoie în administrația publică? Facem un pas înainte, doi pași înapoi. Credem noi că, în această lege, trebuie să menționăm expres această incompatibilitate și nu numai menționată expres, ci și aplicată imediat, pentru a da dovadă de voință politică cu privire la modul de gestionare a interesului public de către aleșii locali. A fost cea de a doua obiecție a Partidului Democrat.

O a treia obiecție vizează respingerea de către comisie a unui amendament, formulat de domnul deputat Toader, prin care doream să îmbunătățim calitatea oamenilor politici de la nivel local, calitatea persoanelor care dețin calitatea de consilier local. În ce sens? Ne-am propus să sancționăm drastic turismul politic. În ce sens? Acei consilieri locali care părăsesc partidul pe listele căruia au fost aleși, acei consilieri locali să piardă mandatul de consilier local, mandatul revenindu-i partidului care l-a propus pe listă. Este, credem noi, o măsură care își propune să asaneze moral viața publică din România, ea va putea fi continuată la nivel constituțional o dată cu revizuirea Constituției, dar acum credem că este locul ca la nivel local să începem acest proces, să dăm un semnal că ne preocupă și sub aspect moral modul în care aleșii locali se comportă în relațiile cu partidele politice.

Iată rezervele Partidului Democrat, ne exprimăm speranța că aceste trei amendamente, respinse deocamdată de către comisie, vor fi avute în vedere de către dumneavoastră în plen și în funcție de votul dumneavoastră din plen la aceste amendamente, Partidul Democrat își va preciza poziția cu privire la votul pozitiv sau negativ sau abținere cu privire la acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, cine dintre dumneavoastră dorește să ia cuvântul în numele Partidului România Mare? mai înainte se anunța domnul Damian Brudașca. Ați renunțat, da? Poftiți. Mulțumesc foarte mult. Am vrut să fiu sigur că nu luați cuvântul doi.

Domnul Văsălie Moiș:

Să fiți convins de aceasta, nu ne înghesuim la microfoane. în sală, cel puțin.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva acestui proiect de lege pentru trei considerente.

Primul dintre ele, proiectul de lege este redactat într-un stil prolix și va da naștere la foarte multe controverse cu ocazia aplicării lui. Așa cum avem experiență, Legea administrației publice locale la care noi ne-am opus, datorită faptului că nu s-au acceptat amendamentele noastre, iar atunci când a fost pusă în practică a trebuit să fie modificată înainte încă de a fi aplicată, la fel și acest proiect de lege va naște foarte multe controverse în aplicarea lui.

Al doilea motiv este acela că proiectul de lege, în integralitatea sa, încalcă principiul autonomiei administrației locale prevăzut în Constituție, având foarte multe dispoziții care, în loc să dea posibilitatea administrației publice locale să se dezvolte, o îngrădește.

Al treila motiv pentru care votăm împotriva proiectului de lege este acela că acest proiect de lege, în loc să curme posibilitățile foarte largi de corupție care există în acest moment în țară, încurajează fenomenul de corupție. Prin dispozițiile largi cu privire la posibilitatea cumulării de funcții și mai ales cu privire la reglementarea unor atribuții ale administratorilor publici, nu se curmă fenomenul de corupție ci se încurajează.

Pentru aceste trei motive principale vom vota împotriva proiectului de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul deputat Ráduly din partea Grupului UDMR.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acum un an și jumătate, în februarie 2001, în cursul lucrărilor Comisiei de mediere privind proiectul de Lege privind regimul autonomiei locale și organizarea și funcționarea administrației publice locale, proiect de lege care a devenit ulterior Legea 215/2001, domnul ministru Octav Cozmâncă ne-a sugerat că ar fi bine să completăm acea lege cu un statut al aleșilor locali. Vă mărturisesc că, atunci, eu personal nu am fost convins de caracterul pozitiv al unui asemenea demers, așa cum nici momentul în care proiectul de lege despre care discutăm astăzi a fost înaintat Parlamentului, nu l-am primit cu nesfârșită bucurie. însă am avut de ales între două modalități de a aborda problema. Pe de o parte, să propunem din start, fără să încercăm în practică dacă ceea ce se propune funcționează sau nu, această nouă idee, iar, pe de altă parte, o altă soluție a fost ca să încercăm să amendăm proiectul de lege, să-l aducem cât mai aproape de viziunea noastră privind administrația publică locală.

Așa cum s-a văzut și la comisie, am mers pe cea de a doua variantă, am elaborat o serie de amendamente, o parte dintre ele fiind adoptate în formularea noastră sau în redactare îmbunătățită de către comisiile sesizate în fond.

Desigur că foarte mulți dintre noi avem reticențe în momentul în care se vine cu o idee nouă, pentru că iată, după 12 ani de la evenimentele din Decembrie 1989, avem de-a face cu un element nou în ceea ce privește reglementarea domeniului acesta foarte interesant, domeniul administrației publice locale.

Cred că de aceeea antevorbitorii mei au formulat o serie de critici firești, dacă rămânem doar la dezbaterea de idei, însă, trebuie să vă spun că probabil practica va fi cea care ne va arăta dacă principiile, soluțiile care sunt cuprinse în acest proiect de lege sunt și rămân viabile sau poate că ele vor fi modificate din experiența acestei practici.

Noi salutăm faptul că din comisiile sesizate în fond, în raportul care vi se propune dumneavoastră spre dezbatere, foarte multe soluții propuse de Guvern au fost substanțial îmbunătățite, ceea ce arată încă o dată de ce este bine ca, în loc de calea ordonanțelor, să se utilizeze calea proiectelor de legi.

În același timp, ne bucurăm pentru faptul că amendamentele noastre au fost în parte acceptate și aș vrea, aducându-vă aminte de turismul politic care, în paranteză să fie spus, nu cred că vreodată, cât Constituția va prevede mandatul reprezentativ, va putea fi înlăturat printr-un sistem coercitiv propus de Partidul Democrat, nu de altceva, dar în acel moment mandatul devine unul imperativ, președintele local, teritorial sau central putând șantaja consiliul local respectiv, că dacă nu votezi cum îți spun eu, te dau afară de pe listă și vine următorul care va vota cum doresc eu. noi am dorit în schimb să punem stavilă unui alt tip de turism și anume, turismului care, uneori, ne mai prinde și pe noi, cei din Parlament, și anume plecările în străinătate sau abuzul de plecări în străinătate din partea aleșilor locali. Drept urmare, am propus o soluție ca dânșii să fie obligați să dea socoteală într-un termen restrâns și o sancțiune dacă nu fac față acestei obligații.

Credem că este un alt pas înainte, din care, dacă în practică se dovedește a fi util, ar trebui să învățăm și noi, și anume că banul public trebuie să fie cheltuit cu foarte mult raționament și trebuie să facem toate demersurile în acest sens.

În încheiere, permiteți-mi să vă spun că, chiar dacă am avut rețineri la început, o să susținem acest demers, nu doar afectiv, ci și în aplicarea practică și ne rezervăm dreptul, așa cum sper că ne rezervăm cu toții dreptul, ca în momentul în care vom constata că anumite soluții care vor fi legiferate în acest proiect de lege nu vor fi conforme în practică sau în practică nu o să aducă acel plus de eficiență în activitatea administrației publice locale pe care ni-l dorim acum, să modificăm ca atare. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un drept la replică pentru Partidul Democrat. Ați promis 30 de secunde, să vedem dacă vă țineți de cuvânt.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să profit de ocazie să-i spun distinsului meu coleg Ráduly, care bănuiesc că numai dintr-o scăpare de moment a confundat regimul deputaților și senatorilor cu regimul aleșilor locali și sunt convins că domnia sa înțelege această subtilitate constituțională, în sensul că mandatul imperativ la care domnia sa a făcut referire se referă, interdicția cu privire la mandatul imperativ se referă numai la deputați și senatori, art.66 din Constituția României spune așa: "În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, orice mandat imperativ este nul".

în consecință, mandatul reprezentativ se aplică numai aleșilor de la nivel național, pentru că aceștia reprezintă națiunea ca întreg; la nivel local nu avem o asemenea prevedere. În consecință, este posibil ca pe calea amendamentului nostru să limităm turismul parlamentar, turismul consilierilor locali, prin posibilitatea pierderii calității de consilier dacă trece de la un partid politic la altul pe parcursul mandatului. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, de fapt, colegul nostru a vrut să spună că atâta timp cât mandatul reprezentativ de la nivel național nu este schimbat din Constituție, nici cel local nu va putea fi, deci, nu era într-o eroare. A fost corectă intervenția dânsului.

Trecem la dezbaterea...

Domnul Emil Boc:

Apreciem efortul coaliției de susținere reciprocă prin avocații aflați la tribuna Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Era vorba de o rigoare științifică, nu era vorba de o susținere politică.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Stimați colegi, la titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.2 alin.2, urmăriți vă rog amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul 1 și se modifică în mod corespunzător art.2, alin.2.

Art.2 alin.3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în formula inițială.

Art.2 alin.4, urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis în unanimitate amendamentul 2, se modifică art.2, alin.4.

Art.3 urmăriți vă rog amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul 3 și se modifică în mod corespunzător art.3.

Art.4. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii 1. Urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 4, modificat titlul secțiunii a 1-a.

Art.5, urmăriți amendamentul 5. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis în unanimitate amendamentul 5, modificat art.5.

Art.6 alin.1, urmăriți amendamentul 6. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Chiar dacă probabil că la ministerul de resort, logica limbii române este cu totul alta după cum ni s-a demonstrat de la acest microfon, propun aici formularea următoare pentru mai multă claritate: "Consilierii validați intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului după depunerea jurământului și de la data declarării", pentru că rămânând așa și fără nici un fel de altă precizare, nu are coerența și înțelesul potrivit.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu acest amendament de redactare? Inițiatorul?

Domnul Ionel Fleșariu (din banca inițiatorului):

L-aș ruga pe domnul deputat să observe că textul nu este al nostru, ci este al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.6 cu privire la art.6 alin.1, cu această îmbunătățire redacțională: în loc de "după depunerea jurământului și data …" - "… și de la data …"; în loc de "data" - "… de la data declarării legal constituită a consiliului local".

Cine este de acord?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art.6 alin.2 și alin.3.

Comisia nu a avut modificări la amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate formularea inițială.

Art.7. Urmăriți amendamentele nr.7 și nr.8. Deci, pentru art.7 alin.1, urmăriți amendamentul nr.7.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în formularea comisiei.

Amendamentul nr.8 cu privire la art.7 alin.2.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat amendamentul nr.8; modificat art.7 alin.2 în mod corespunzător.

La art.8, urmăriți, vă rog, pentru alin.1, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în formularea inițială.

Art.8 alin.2.

Urmăriți amendamentul nr.9.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr.9; se modifică art.8 alin.2 în mod corespunzător.

Art.8 alin.3.

Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în unanimitate textul inițial.

Ne oprim la art.9, amendamentul nr.10.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 18:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro