Corneliu Ciontu
Corneliu Ciontu
Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.177/20-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 10-12-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.21 Corneliu Ciontu - despre "sondajele de opinie și despre falsa realitate pe care acestea tind să o creeze";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Corneliu Ciontu:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Am mai vorbit în unele ocazii despre sondajele de opinie și despre falsa realitate pe care acestea tind să o creeze. Îmi permit să revin asupra acestui subiect deoarece, în calitatea mea de sociolog, mi se întâmplă uneori să pierd controlul asupra performanțelor exotice ale sociologiei românești, care pare a contrazice toate principiile elementare și toate teoriile clasice ale acestei discipline. Sociologia este, după cum știm, o știință și, în această calitate, reprezintă un fenomen universal. Totuși, mi se pare uneori că, în cadrul sociologiei există o ramură distinctă, cea a sociologiei românești actuale, care funcționează după legi proprii. Exact ca și cum legea lui Arhimede, să spunem, s-ar aplica peste tot la fel, mai puțin la București, unde un corp scufundat în apă nu dislocă nici un fel de cantitate de lichid.

Să luăm ca exemplu două recente sondaje de opinie, efectuate în octombrie, respectiv noiembrie 2002, primul de către Metro Media Transilvania, celălalt de CURS. În primul dintre acestea, PSD era cotat cu 53%, în cel de-al doilea cu 48%. Așadar, într-o singură lună, partidul de guvernământ a pierdut 5 procente. Să reținem această informație. În același timp, Partidul România Mare scade de la 19%, în primul sondaj, la 14% în cel de-al doilea, adică tot cu 5 procente. Ajutați-mă să înțeleg cum e posibil ca, într-o singură lună, principalul partid de guvernare și principalul partid de opoziție să se erodeze simultan. Și, nu oricum, ci împreună, cu 10%, adică cu cât au în medie celelalte partide parlamentare.

Sunt unii care spun: PRM s-a erodat pentru că România a fost invitată să adere la NATO. Ideea este, în primul rând, falsă politic, pentru că, știți bine, partidul nostru a semnat toate documentele politice pro- NATO și și-a exprimat voința de integrare euro-atlantică. În al doilea rând, din punct de vedere logic, cum se face că, dacă PRM pierde 5% pentru că România intră în NATO, și PSD, adică partidul care ar trebui să profite politic din asta, pierde același procent în intențiile de vot?

Suntem, fără îndoială, în fața unor mistificări; nicăieri în lume nu s-a mai întâmplat ca, în interval de cinci săptămâni, atât puterea cât și opoziția să scadă dramatic în sondaje, pentru că, rețineți, voturile pierdute de PRM și PSD nu se regăsesc în dreptul celorlalte partide decât într-un mod la fel de aberant. Să luăm ca exemplu UDMR-ul. În octombrie, această formațiune se bucura de 4 procente din intenția de vot. În noiembrie, el crește la 7%. Ce să se fi întâmplat? Să se fi înmulțit minoritatea maghiară cu o viteză uluitoare, dublându-se peste noapte, intru acces erotic adolescentin? Să fi început ungurii să migreze cu sutele de mii spre România, îndrăgostiți de istoria și cultura noastră? Sau, dimpotrivă, să înceapă românii să simpatizeze cu UDMR-ul?

Răspunsul real la această întrebare este forate simplu și el reprezintă o mostră a modului cum sunt ajustate sondajele de opinie. Toată lumea știe că UDMR este o formațiune de 6-7 procente electorale. Însă, cei care au lucrat primul sondaj mai știau că există și o marjă de eroare de trei la sută. Așa că, având nevoie de aceste procente pentru a umfla un anumit partid, le-au scăzut din cifra reală. Așa se face că, în octombrie, UDMR era creditat doar cu 4% din intențiile de vot.

V-aș mai atrage atenția, pe scurt, asupra altor două ciudățenii: Ca din întâmplare, în ultimul sondaj, cel din nhoiembrie, Partidul Umanist realizează marea performanță a carierei sale politice: urcă de la un onorabil și sănătos 1%, la un de trei ori mai onorabil și sănătos 3%. Ș, trebuiesă ne întrebăm: ce activități politice irezistibile au desfășurat umaniștii ca să-și dubleze scorul electoral într-o lună? Pentru că, nu mă îndoiesc, am dori cu toțli să-i imităm.

Același lucru se întâmplă cu PNȚCD care, pentru anchetele penale în care sunt implicați unii din liderii săi, are o dinamică identică: crește de la 1 la 3%. Aceste cifre sunt mici, nesemnificative și intră, de altfel, în marja de eroare, ați putea să-mi spuneți. Însă, marja de eroare nu mai este în România un instrument științific, ci unul prin care institutele de sondare a opiniei publice fac sluj în fața partidelor care comandă asemenea sondaje.

Un mod și mai grav prin care sunt manipulate percepțiile publicului este reprezentat de folosirea unor întrebări care, dat fiind caracterul lor relativ tehnic, creează confuzii dorite de cei care le adresează. Astfel, imediat după invitația de aderare primită la Praga, dorindu-se specularea momentului în mod politic, a fost publicat un sondaj de opinie în care intenția de vot nu era măsurată, ci un indicator mult mai puțin relevant și util: așteptarea de vot. Astfel, în loc să fie întrebați: "Cu cine veți vota?", cetățenii erau întrebați "Cine credeți că va câștiga alegerile?". Însă, presa, din ignoranță sau din interese evidente, sugera prin titluri și comentarii că ar fi vorba chiar de intenția de vot. Reieșea, cu alate cuvinte, că Partidul Social Democrat a depășit bariera celor 60 de procente, urcă spre sută la sută și chiar dincolo de acestea, în nemurirea guvernării. Or, este evident că folosirea acestei întrebări nu este întâmplătoare, nici dictată de interese științifice. Ea poate fi folosită o dată sau de două ori, pentru a testa gradul de implicare afectivă a oamenilor în opțiunea lor politică, aflând dacă aceștia cred că partidul cu care votează chiar va câștiga sau dacă sunt dispuși să voteze oricum, chiar asumându-și eșecul acestuia. Insă, repetarea la nesfârșit a acestei întrebări devine o formă de manipulare politică, pentru că eu pot foarte bine să fiu simpatizant PSD, dar să cred, din motive logice, raționale, că PRM are mai multe șanse să câștige alegerile. De pildă, săptămâna trecută, unele jurnale s-au grăbit să anunțe faptul că, în cazul unor eventuale alegeri, PRM ar fi votat de doar șase procente din electorat, deși această cifră reprezenta răspunsul la întrebarea: "Cine credeți că va câștiga alegerile?"

În final, aș vrea să mă adresez acelor oameni politici care încurajează aceste farse științifice, aceste sondaje fictive, precum și acelor jurnaliști și sociologi care se află în consonanță cu aceștia.

Domnilor, este o eroare, uneori dureroasă, subestimarea inteligenței, lucidității, bunului-simț ce caracterizează poporul român. Istoria a sancționat întotdeauna această eroare orgolioasă, radicală. Vă asigur că la următoarele alegeri, așa cum s-a întâmplat și în 2000, electoratul va demonstra prin votul său care este adevărata percepție socială a locului și rolului fiecăui partid, fără a se lăsa influențat de sondajele mistificate în birourile celor care le comandă. Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 13 noiembrie 2019, 14:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro