Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/14-03-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 04-03-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.32 Nicolae Vasilescu - declarație politică ce are ca temă privatizarea PETROM;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Nicolae Vasilescu:

Banca Mondială a cerut imperios guvernului Năstase privatizarea PETROM. Pentru a nu exista concurență românească pe piața țițeiului? Pentru că americanii vor cu orice preț să dețină monopolul petrolului în această zonă? Nimic foarte clar!... Cert este că PETROM practică un joc "de glezne" periculos, poate și cu gândul la ce lasă în urmă ca moștenire pentru viitorul "investitor strategic".

Afacerile PETROM sunt de cele mai multe ori teleghidate politic, având în spate foarte multe personaje intitulate de presa românească "baroni PSD". Cel mai recent exemplu îl constituie cazul vicepreședintelui PSD Arad, Medințiu Gheorghe, care prin firma lui SC Expo Market Jackson Ltd, emitea facturi proforme și obținea file de cecuri, garantate de companie. În baza contractelor cu PETROM, acesta lua credite de la diferite bănci comerciale. Dar, de ce trebuia Petrom să cumpere prin intermediar motorină și nu direct din rafinării? La această întrebare ar trebui să răspundă conducerea SNP PETROM SA și consilierul primului-ministru, fost director general, fost membru PNȚCD, Ioan Popa.

Mai nou, presa a descoperit că o treime din băncile comerciale din România au de încasat cecuri de la PETROM în valoare de sute de miliarde de lei, eliberate pentru tot felul de clienți politici, unii dintre ei evident insolvabili. Brusc, Ioan Popa, invocând motive legate de starea sănătății sale, și-a prezentat demisia, urcînd în barca Primului-Ministru.

Petrom, cea mai mare din țară, în acest domeniu, societate strategică, ce include firme de tradiție, precum Arpechim Pitești, Petrobrazi Ploiești și Doljchim Craiova, cu cei mai mulți bani virați la buget, a fost cocoșată de datorii.

PETROM reprezintă totodată una dintre cele 25 de Companii Transnaționale CTN din Europa Centrală care apar în "Raportul investițiilor mondiale" al Națiunilor Unite, privind cele mai mari companii transnaționale și strategii de corporație. Este de asemenea membru al Petroleum Recovery Institute - Canada; este asociată cu ELF AQUITAINE, în contractul de concesionare referitor la explorarea în Blocul Neptun din Marea Neagră; are licența de explorare și exploatare pentru perimetru Jusaly din Kazastan, iar în 1999 devine titular al drepturilor de exploatare pe o perioadă de 25 de ani a zăcământului Tasbulat și pe 5 ani a licențelor de explorare, respectiv, pe o perioadă de 20 de ani, a licențelor de dezvoltare și producție pentru blocurile Aktas și Turkmenoy din Kazahstan, zăcămintele petroliere fiind confirmate, cu o rezervă de 30 milioane t de țiței.

În 1998 a fost creată PETROM Hungaria SRL,deținută 100% de SNP PETROM, având ca obiect de activitate construcția de stații distribuție pentru produse petroliere în Bekescsaba și Nagylak. În Turcia există societatea mixtă pentru exploatarea zăcământului Selmo din Turcia, unde PETROM deține 65,86 % din acțiuni.

În 1999 s-a semnat contractul cu Universal Oil Products SUA în vederea modernizării sucursalelor Arpechim și Petrobrazi; a fost semnat contractul cu Essar Oil Limited pentru lucrări de exploatare dezvoltare și producție în Blocul off shore BB - OS5, în India; a fost înființată societatea mixtă Arab Petro Base Ltd.,între PETROM și Base Group Intl (SUA); s-au demarat negocierile pentru înființarea unei alianțe strategice PETROM, KAZAHOIL și KAZTRANSOIL pentru realizarea unui coridor de transport țiței din Kazahstan către Europa Centrală și de Est.

Între anii 1998 - 2000 au fost modernizate peste 170 de benzinării existente și s-au construit altele noi.

Conform statisticilor declarate de SNP PETROM, în promotion-ul lor, societatea extrage anual circa 6 milioane tone de țiței, aproximativ 6,1 miliarde m3 de gaze naturale și produce în jur de 96000 tone de gazolină și 47000 tone de etan. Totodată, PETROM comercializează, prin cele circa 600 benzinării dispuse într-o rețea națională proprie, 1.680.000 tone de carburanți și aproximativ 2000 de tipuri de produse complementare, iar direct din rafinăriile sau depozitele sale, către distribuitorii privați, încă aproximativ 800.000 tone.

Aceasta este doar o mică parte a vastei activități interne și internaționale a Petrom pe care baronii pesediști obișnuiți să bage mâna toată în vistieria țării, vor s-o aducă la faliment pentru a fi vândută ca toate marile societății în defavoarea țării. Deci, PETROM nu este o societate în pierdere, ci o societate cu pierderi, marea lor majoritate planificate, prin scurgerea banilor în buzunarele celor aflați la putere de-a lungul anilor.

Cu toate acestea se încearcă falimentarea SNP PETROM pentru a putea fi cumpărată la un preț mic. Declanșarea unui război în Orientul Mijlociu ar avea o influență asupra pieței petroliere și asupra interesului american pentru țițeiul din România, motiv pentru care guvernanții nu se gândesc cum să facă profitabilă această companie, ci cum să răspundă ei mai bine unor interese care nu sunt, în nici un caz, naționale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 11 noiembrie 2019, 21:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro